Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT ................................................................................................................................. 5
CAPITOLUL I .............................................................................................................................. 8
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL ......................................................... 8
I.1. Noţiuni de anatomie............................................................................................................................ 8
I.2. Noţiuni de fiziologie ......................................................................................................................... 11
CAPITOLUL II........................................................................................................................... 14
NOŢIUNI GENERALE DESPRE INFECŢIA URINARĂ .................................................... 14
II.1. Infecțiile tractului urinar ( ITU ) ................................................................................................... 114
II.2. ITU necomplicate ............................................................................................................................ 16
II.3. ITU complicate ............................................................................................................................... 16
II.4. ITU recurente .................................................................................................................................. 17
II.5. Forme clinice ................................................................................................................................... 23
II.5.1. Pielonefrita acută (PNA) .......................................................................................................... 23
II.5.2. Clasificare................................................................................................................................. 23
II.5.3. Manifestări clinice ................................................................................................................... 23
II.5.4. Date biologice ........................................................................................................................ 224
II.5.5.Explorări complementare .......................................................................................................... 25
II.5.6. Diagnosticul diferenţial ............................................................................................................ 25
II.5.7. Tratament ................................................................................................................................. 26
II.5.8. Complicaţii ............................................................................................................................... 29
II.6. Cistita acută ..................................................................................................................................... 29
II.6.1. Date biologice ............................................................................................................................. 30
II.6.2. Tratament ................................................................................................................................. 31
II.6.3. Controlul bacteriologic ........................................................................................................... 334
II.7. ITU în sarcină .................................................................................................................................. 35
CAPITOLUL III. ........................................................................................................................ 39
INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND ÎNGRIJIREA PACIENŢIILOR
....................................................................................................................................................... 39
III.1. Participarea asistentei medicale la actele terapeutice..................................................................... 40
3
III.2. Educaţie pentru sănatate................................................................................................................. 40
CAPITOLUL IV ......................................................................................................................... 42
PLAN DE INGRIJIRE ............................................................................................................... 42
CAZUL I ................................................................................................................................................. 42
Plan de îngrijire a pacientei D.A. cu ITU ............................................................................................... 42
CAZUL II ............................................................................................................................................... 58
II. Plan de îngrijire al pacientei H.S. cu PIELONEFRITǍ ..................................................................... 58
CONCLUZII ............................................................................................................................... 68
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 72
4
ARGUMENT
și distribuie această energie crucială, după necesitate, în întregul corp. De asemenea rinichii sunt
numiți ”rădăcina vieții”,ei fiind foarte impotanți în determinarea nivelului de vitalitate și durată
de viață. Toată energia sexuală, atât de necesară și importantă în concepție, sarcină și în timpul
nașterii vine de la rinichi. De obicei rinichii sunt cei care determină durerile (și problemele) de
stadiul terminal, în condițiile în care prevalența bolii cronice de rinichi în populația generală
5
Ziua Mondială a Rinichiului, marcată anual la 10 martie, constituie un motiv de a trage
populației, precum și asupra asocierii dintre această afecțiune, bolile cardiovasculare și diabet,
care reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică, reducând semnificativ rata de viață a
oamenilor. Astfel președintele Societății Române de Nefrologie, doctor Adalbert Schiller, prin
motto-ul Zilei Mondiale a Rinichiului din 2011- ”Protejează-ți rinichii, salvează-ți inima!” scoate
în evidență importanța afecțiunilor rinichilor ca factor de risc pentru bolile cardivasculare. Cel
mai important lucru pentru sănătatea aparatului urinar îl reprezintă prevenția. Acest lucru se face
prin optimizarea stilului de viață și identificarea persoanelor cu risc crescut. Pentru a avea un stil
de viață sănătos este necesar să facem exerciții fizice zilnic, să renunțăm la fumat, să ne
Am ales această temă, deoarece consider că rinchii sunt foarte importanți prin faptul că ei
reglează balanța fluidelor în organism (alături de intestinul gros), filtrează sângele și participă, de
Din păcate, oamenii nu realizează acest lucru și vedem cu stupoare articole în ziare, mass-
media, prin care aceștia își oferă un rinichi pentru a scăpa de sărăcie. Cei care fac acest lucru își
dau astfel sănătatea pe un pumn de bani care nu le va aduce rezolvarea problemelor, îmbogățirea
6
sau fericirea. Dimpotrivă, problemele lor se vor înmulți, iar ei vor fi tot mai nefericiți și mai
bolnavi.
7
CAPITOLUL I
Aparatul urogenital este format din aparatul urinar și genital. Cea mai mare parte a
produșilor de excreție se elimină, printr-un ansamblu de organe care formează aparatul excretor.
Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi și de căile evacuatoare ale urnii: calice,
Rinichii sunt organele secretoare ale urinii care au formă de boabe de fasole și sunt situați
de o parte și de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi este încojurat de un strat celulo-adipos și
Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concava și doi poli: unul
superior și altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera și vena renală,
8
limfaticele, nervii, joncțiunea uretero-bazinetală. Rinichiul drept este situat ceva mai jos decât
cel stâng. Loja renală este limitată în sus de diafragm, în spate de ultimele două coaste și
jos, loja renală este deschisă ( de aici, ușurința cu care se produce patoza renală ).
Nefronul este unitatea anatomică și fiziologică a rinichilui alcătuită din glomerul ( polul
vascular ) și tubul urinifer ( polul urinar ). Numărul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2
milioane.
9
Glomerulul este primul element al nefronului care este alcătuit dintr-un ghem de capilare
care rezultă din ramificațiile unei arteriole aferente, provenită din artera renală. Capilarele se
reunesc apoi și formează, o arteriolă eferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porțiuni
a tubului urinifer.
Tubul urinifer este al doilea element al nefronului care se prezintă, sub forma unui canal
lung de 50 mm, format din urmatoarele segmente; capsula Bowman, tubul contort proximal, anşa
Henle, tubul contort distal și tubii colectori. Capsula Bowman are forma unei cupe care
Malpighi. Din tubi contorţi distali, prin canalele colectoare și canalele comune care se deschid în
situat în pelvis, înapoierea pubisului este realizată prin cele doua uretere. Traiectul abdomino-
pelvian al ureterelor explică posibilitatea compresiunii acestora de către fibroane, chisturi ovariene
10
Uretra este canalul excretor al vezicii care are la femeie un traiect foarte scurt, spre
deosebire de barbat, la care traiectul este lung și traversează prostata, de unde posibilitatea
compresiunii uretrale de către un adenom, de prostată, cu răsunet asupra întregului arbore urinar.
Rinichiul este un organ de importanță vitală și are numeroase funcții, dintre care funcția
principală constă în formarea urinei. Prin aceasta se asigură epurarea organismului de substanțe
toxice. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor și
de reabsorbție și secreție la nivelul tubilor, prin filtrarea glomerulară se formează urina primitivă
(150 1 urină primitivă/24 ore, din filtrarea a 1500 1 plasmă). Urina primitivă are compoziția
plasmei, dar fară proteine, lipide și elemente figurate. Conține deci apă, glucoză, uree, acid uric și
În faza urmatoare, la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului
glomeruiar, se formează urina definitivă. Totuși la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb
total sau în mare cantitate substanțele utile și în cantitate mică, pe cele toxice. Substanțele utile
sunt substanțe cu prag, care sunt eliminate prin urină numai când concentrația lor sanguină a
11
depașit limitele fiziologice (apă, glucoză, NaCl, bicarbonați). Substanțele toxice sunt substanțe
Apa este reabsorbită în proporție de 99%, 13513o1422n glucoza în întregime (condiția este
ca în sânge să existe mai puțin de 1,60 g glucoza %o), sărurile și în particular clorură de sodiu, în
proporție variabilă (98-99%). Substanțele toxice nu sunt reabsorbite decât în proporție mai mică
(33% uree, 75% acid uric). Rinichiul are și propietăți secretorii, putând elimina și chiar secreta
Deci, procesul de formare a urinii cuprinde o fază glomerulară, în care prin filtrare se
formează urina inițială și o fază tubulară, în care prin reabsorbție și secreție se formează urina
definitivă. Caracterul de urină definitivă este dobândit de tubii distali prin procesul de concentrare,
sub influența hormonului retrohipofizar. După cantitatea de apă pe care o are la dispoziție,
rinichiul elimină unele substanțe într-o cantitate mai mare sau mai mică de apă, rezultând o urină
cu densitate variabilă.
unde când se acumulează o anumită cantitate (250-300 ml), se declanșează reflex micţiunea -
12
Micţiunea este un act conștient, deschiderea și închiderea sfincterului vezical putând fi
comandate voluntar.
acizi și curăţarea bazelor, menținând pH-ul la cca. 7,35. Rinichii mai asigură constanța presiunii
osmatice a plasmei eliminând sau reţinând, după caz, apa și diferiți electroliți.
13
CAPITOLUL II
ITU se defineşte prin prezenţa bacteriilor la acest nivel, însoţită de un repaus din partea
urină nu este obligatorie pentru diagnosticul ITU, de exemplu: în caz de abces renal poate să nu
existe o eliminare urinară. Prezenţa germenilor în urină poate să se datoreze contaminării probei
de urină recoltate. Pentru a se diferenţia aceste doua situaţii, s-a introdus termenul de bacteriurie
semnificativă. Termenul a fost introdus iniţial de Kass, el definind prezenţa unui număr >
14
Infecţia poate atinge uretra, vezica urinară, ureterele, bazinetul, papilele, calicele şi
interstiţiul renal, dar şi structurile adiacente (fascia perineală, prostata, epididimul). Germenii cei
mai frecvent implicaţi sunt bacteriile, mai rar virusuri, levuri, ciuperci.
Pentru evaluarea bacteriuriei s-a introdus urocultura cantitativă care constă în recoltarea
într-un recipient steril a urinii din jetul mijlociu după toaleta corectă a organelor genitale.
Piuria (leucocituria) se defineşte prin prezenţa leucocitelor în urină peste 10/mm3 sau
Bacteriuria joasă /(sub 105 UFC/ml) semnifică contaminarea urinii, dar se interpretează ca
ITU în condiţiile asocierii bacteriuriei 102 – 105UFC/ml cu piurie şi simptome clinice sugestive, a
Saprophiticus.
Incidenţă: ITU sunt cele mai frecvente infecţii întălnite în practica medicală,
15
II.2. ITU necomplicate
Aceasta apare la pacienţi fără anomalii fiziologice sau anatomice ale tractului urinar
(tract urinar normal), cu funcţie renală normală, în absenţa manevrelor instrumentale sau a
intervenţiilor chirurgicale urologice recente. Apar mai frecvent la femei între 18–40 ani, cu o
incidenţă mai crescută în decada a 2a şi a 3a de viaţă şi sunt rare la bărbaţi. Germenele cel mai
frecvent implicat este Escherichia Coli (70 – 95%); alţi germeni implicaţi sunt: Staphilococcus
bacteriuria asimtomatica.
nefropatie de reflux) sau obstructive (ex calculi, etc) ale tractului urinar (tract urinar anormal) sau
16
Apare mai frecvent la extremele de viaţă (noi-născuţi sau copii cu anomalii anatomice ale
tractului urinar, vârstnici peste 60 ani, în special bărbaţi cu patologie obstructivă prostatică şi
instrumentări urologice).
Germenele cel mai frecvent implicat este Escherichia Coli; alţi germeni implicaţi sunt
Stafilococul auriu.
(litiaza urinară, corpi straini, rinichi polichistici, anomalii anatomice, disfuncţii neurologice ale
vezicii urinare, adenom de prostata); alţi factori- diabet zaharat, rinichi transplantat, în sarcină, în
îndelungat la bărbaţi. Reinfecţia reprezintă o ITU recurentă cu alt microorganism decât cel care a
17
Se mai defineşte ITU acută şi cronică , precum şi ITU joasă şi înaltă.
Bacteriuria asimptomatică
Cistită
Uretrită
2. ITU înalta se manifesta mai frecvent sub forma de pielonefrita acuta( PNA) sau de
pielonefrita cronica (PNC). Rareori ITU are la baza un abces renal sau un abces perirenal.
Pielonefrita acută
Pielonefrita cronică
Etiopatogenie
Sursa de infecţie este reprezentată de flora fecală. La femei germenii patogeni din
intestinul gros colonizează vestibulul vaginal, pătrund în uretră, infecţia propagându-se pe cale
ascendentă.
18
Calea de invazie bacteriană poate fi:
Ascendentă
Calea ascendentă este cea mai frecventă, rezervorul de infecţie fiind tractul digestiv, iar
germenele cel mai implicat fiind E. Coli (95 0/0 ITU). Etapele transmiterii infecţiei sunt:
colonizarea uretrei, pătrunderea şi multiplicarea germenilor în vezica urinară, iar prin depăşirea
La femei ITU este favorizată de uretra scurtă, de actul sexual prin efectul mecanic de
mediul vaginal.
La bărbaţi ITU este mai rară datorită uretrei mai lungi, colonizării mai reduse a regiunii
periuretrale – mediu local mai uscat - şi a prezenţei substanţelor bactericide în secreţia prostatică.
Hematogenă
Calea hematogenă este mai rară, rezervorul de infecţie fiind un focar O.R.L., dentar,
cutanat, prostatic, etc, iar germenii implicaţi fiind Stafilococul auriu, Salmonela, Pseudomonas
aeruginosa, Candida. Parenchimul renal este mai întâi colonizat cu germeni, ulterior producându-
19
Adeziunea bacteriană se referă la capacitatea germenilor de a adera la mucoase şi la
celulele uroteliale, colonizând astfel intestinul şi apoi, perineul, uretra, vezica urinară, sistemul
pielo-caliceal şi interstiţiul renal. Aderarea se face prin intermediul sistemelor de adeziune (ex.
pilii sau fimbriile), realizându-se o legătură ireversibilă între adezinele bacteriene şi receptorii
celulelor epiteliale.
E.Coli este germenele cel mai frecvent incriminat în apariţia ITU. Antigenele O
uroteliu (la nivelul receptorilor specifici prin intermediul adezinelor situate pe vârfurile pililor sau
fierului din mediu necesar bacteriei, rezistenţa la acţiunea bactericidă a plasmei. Hemolizina
favorizează inflamaţia cu efect citolitic pe celula renală; prin hemoliză se eliberează Fe care este
captat de aerobactina care favorizează creşterea bacteriană. Este germenele cel mai frecvent
intalnit in ITU, fiind evidentiat la 75% din bolnavii cu ITU din mediul spitalicesc si in
20
Proteus mirabilis – au fimbrii manozo – rezistente: secretă urează, hemolizina cu
efect toxic pentru celulele tubului contort proximal. Se observa de obicei în ITU secundar.
complică cu endocardita).
Ph-ul urinar acid, anumite substanţe din urină (imunoglobuline IgG, IgA, lizozim,
Proteina Tamm-Horsfall;
Valvele vezico-ureterale;
21
Mecanismele imune umorale şi celulare.
sarcină;
diabetul zaharat;
activitatea sexuală;
deficite imunitare;
constipaţia;
micţiuni rare;
prostatita cronică;
homosexualitatea.
22
hipertonia interferă reacţia antigen anticorp, influenţează mobilizarea granulocitelor ,
II.5.2. Clasificare
rău);
semne de afectare a tractului urinar superior: dureri lombare (uni sau bilaterale),
uneori colicative;
23
sindrom cistitic.
dureroase.
leucocituriei);
24
Date anatomo-patologice
edem interstiţial.
II.5.5.Explorări complementare
complementare.
septicemia;
amigdalită acută;
pneumonie bazală;
meningită etc.
25
În prezenţa sindromului dureros abdominal şi a sindromului febril ce domină
apendicita;
sarcina ectopică;
diverticulita.
II.5.7. Tratament
Măsuri generale:
26
Reglarea tranzitului intestinal;
concentrare mare în urină şi cu o difuziune tisulară bună (în special în medulară) care se vor
spitalicesc terapia se poate face pe cale orală, cu unul din medicamentele prezentate mai jos,
27
ofloxacin 200–400 mg/12 ore;
După cedarea febrei tratamentul parenteral este continuat cu tratamentul oral, durata
Controlul bacteriologic
După sterilizarea urinilor uroculturi de control la 7, 14, 30 zile şi apoi lunar, timp de 6
luni. Uroculturile negative permit afirmarea vindecării. Dacă după 14 zile de tratament corect nu
28
Evoluţie
II.5.8. Complicaţii
urină);
Septicemie;
Manifestări clinice:
Polakiurie;
Disurie;
usturimi micţionale;
29
micţiuni imperioase;
tenesme vezicale;
dureri suprapubiene;
Date biologice:
bacteriurie semnificativă (≥105 UFC/ml, sau ≥102 (103) UFC/ml în prezenţa piuriei şi
nu este necesară urocultura. În ITU complicată, ITU recidivante, ITU contactate în mediul
prezicerea unei leucociturii sau a unei bacteriurii semnificative (mai puţin sensibilă decât
examenul microscopic);
30
- determinarea nitriţiilor (are o sensibilitate şi specificitate pentru detectarea prezenţei
105/ml).
vaginite;
prostatite;
pielonefrita acută.
II.6.2. Tratament
hidratare suficientă;
combaterea constipaţiei;
Obiective:
suprimarea simptomatologiei;
accidente terapeutice;
Mijloace nespecifice:
Scheme de administrare:
33
schema de 3 -5 zile – cea mai frecvent utilizată: cotrimoxazol – 480mg/12 ore,
nitrofurantoin – 100 mg x 4 ori/zi, norfloxacin – 400 mg/12 ore, ciprofloxacin - 250 mg/12 ore,
face prin sumarul de urina sau cu bandeleta urinară. Nu este necesară efectuarea uroculturii.
Infecţiile recurente
Infecţiile recurente (3 sau mai multe episoade simptomatice de ITU /an) pot apare în
condiţiile persistenţei focarului de infecţie în organism cu acelaşi germene (insuficient tratat) sau
34
Particularităţi
Infecţia recurentă după o cură de tratament de 3 zile trebuie tratată 7 - 10 zile cu unul din
medicamentele amintite.
nitrofurantoin (50–100 mg) sau cotrimoxazol (480 mg/zi) sau o flurochinolona – norfloxacin
400mg sau ciprofloxacin 250 mg( 1 tb ) la culcare 3 – 7 zile/săptămână, timp de câteva luni.
estrogeni, local sau oral, ce refac mucoasa atrofiată cu reapariţia lactobacililor vaginali, cu
Incidenţă: Este patologia cea mai frecventă în sarcină (3 – 10% din femeile gravide).
35
ureterelor – hidronefroza gravidică. - Estrogenii favorizează hiperemia trigonului vezical şi
asupra vezicii şi a ureterelor, mai importantă pe partea dreaptă, iar împingerea vezicii spre
abdomen de către uterul gravid poate explica golirea incompletă în timpul micţiunii sau refluxul
Forme clinice
Cistita acută;
Pielonefrita acută.
trimestrului II de sarcină. Tratamentul acesteia previne într-o proporţie destul de mare (80%)
PNA gravidică.
36
Cistita este mai frecventă în trimestrul II de sarcină, necesită tratament, răspunde destul de
sfârşitul tratamentului, şi apoi în fiecare lună. Reapariţia infecţiei după terminarea tratamentului
impune efectuarea unei antibiograme corecte pentru alegerea celui mai bun antibiotic la care
prelungită 14 –21 zile. Apariţia unei infecţii cu alt germene la distanţă impune terapia specifică
conform antibiogramei.
Pielonefrita acută apare în special în lunile a 5-a şi a 9-a, putând îmbrăca un tablou clinic
tipic sau atipic. Ele trebuiesc tratate energic. Riscul este mare de septicemie, de cronicizare a
tipul abcesului renal. În caz de obstrucţie urinară cu hidronefroză se asociază dezobstrucţia prin
montarea unei sonde JJ ureterală. În unele cazuri este necesară întreruperea sarcinii.
Tratamentul ITU la gravide se face energic deoarece ele comportă un dublu risc: pentru
pielonefrită cronică, insuficienţă renală cronică, iar pentru făt hipotrofie fetală, moarte în uter,
37
Tratamentul ITU la gravide se face cu antibiotice, cu menţiunea că vor fi evitate drogurile
ce pot afecta fătul (exemplu: nu se vor administra chinolone, aminoglicozide, cotrimoxazol). Pot
asimptomatică asociată cu piurie 5 zile, în cistite 7 zile, în PNA 14 zile, uneori pana la 6
saptamani.
38
CAPITOLUL III.
în cantitate mare;
- să asigure un regim acidifiant care conţine carne, ouǎ, cereale fǎinoase. Acesta
- să asigure un regimul alcanizant care conţine fructe, lactate care influenteazǎ pH-ul în
sens bazic;
39
- să administreze tratamenului prescris de medic (antibiotice, analgezice);
- educaţia pacientului.
În general, tratamentul are drept scop îndepǎrtarea infecţiei urinare şi apoi tratamentul
sănătos care constă în dezvoltarea nivelului de cultura sanitară al diferitelor grupuri de populaţie,
sanogenic.
40
Păstrarea sănătăţii şi lupta contra bolilor se înscriu printre cele mai vechi preocupari ale
omului. De altfel cuvântul sănătate care evocă o stare atât de preţioasă fiecaruia apare frecvent în
rândul populaţiei, începând de la vârstele cele mai fragede, a unei concepţii şi a unui
fortificării organismului, adaptării lui la condiţiile mediului ambiental natural şi social, cât şi al
participării active a acesteia la opera de ocrotire a sănătăţii populaţiei. În acest sens, este necesară
formarea unei opinii de masă, fundamentată ştiinţific, faţă de igiena individuala şi colectivă, faţă
factorilor naturali de călire a organismului, faţă de evitarea factorilor de risc, precum şi a modului
populaţii, ceea ce implică desfăşurarea unor ample acţiuni educative în domeniul sănătăţii
populaţiei.
41
CAPITOLUL IV
PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL I
1. CULEGEREA DATELOR
- familie
- echipa de îngrijire
- foaia de observaţie
- Vârsta: 33 ani
42
- Sex: feminin
- Domiciliu: Petroşani
- Ocupaţie: inginer
- Naţionalitate: românǎ
- Religie: ortodoxǎ
salubre.
prieteni.
43
- A.F.P. menarha la 13 ani (ciclu regulat la 28 zile + 3zile fǎrǎ modificǎri
patologice);
Motivele internǎrii:
- febrǎ;
- frisoane;
- transpiraţii reci.
Istoricul bolii
Fǎrǎ nici un motiv în urmǎ cu o sǎptǎmânǎ, starea generalǎ a pacientei s-a degradat.
Prezintǎ dureri la urinare si urineazǎ foarte des. Nu a urmat nici un tratament. În urmǎ cu 2 zile
starea pacientei s-a deteriorat mai rǎu, prezentând şi febrǎ, frisoane, transpiraţii. În urma acestor
simptoame, se prezintǎ la medicul de familie de unde i se face bilet de internare cǎtre Spitalul de
44
Diagnostic medical la internare: INFECŢIE URINARĂ.
45
2.Analiza şi interpretarea datelor
Nevoile fundamentale
P=78 p/min;
TA=120/80 mm Hg.
- apetit bun.
3. A elimina - urina clarǎ diluatǎ sau -disurie; -proces infecţios.
concentratǎ;
-polakiurie;
- pH 4,5-7,5;
-transpiraţii.
- scaun normal, consistenţǎ
47
bunǎ;
4. A se mişca, a - posturǎ adecvatǎ în
avea o bunǎ ortostatism şi sezând.
posturǎ
5.A dormi, a se - durata somnului adecvatǎ
odihni conformǎ vârstei şi sezonului;
- transpiraţii.
8. A fi curat, - deprinderi igienice
îngrijit riguroase;
- dentiţie bunǎ;
48
13. A se recrea -inactivitate; - spitalizare.
- plictisealǎ.
14. A învǎţa - dorinţa de a acumula - lipsa cunoştinţelor - mediul de viaţǎ.
cunoştinţe noi. despre afecţiunea sa.
- comunicare ineficientǎ;
- dificultate în a se recrea;
- lipsa cunoştinţelor.
Diagnostic nursing
49
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
Tulburǎri Pacienta trebuie - am asigurat un 01-02 X 01-02 X
sǎ prezinte climat confortabil
urinare: eliminǎri în salon; -perfuzie, ser pacienta
fiziologice în prezintǎ
- am asigurat fiziologic eliminǎri
- disurie; decurs de 4 zile
repaos la pat; inadecvate
9%,500ml;
- polikiuruie. cantitativ şi
- am calculat zilnic calitativ.
bilanţul ingestio- -antibiotice:
excreţia; 03-04 X
CIPROFLOXACIN
- am administrat în urma
un regim bogat în 2 tb/6 h per os intervenţiilor
lichide 2-3 l/zi tulburǎrile
(supe, ceaiuri, GENTAMICINǍ urinare s-au
compoturi); diminuat, nu
1f/6 ore i.m. mai prezintǎ
- am educat disurie.
pacienta sǎ aibe un
regim uşor 03-04 X 05 X
hiposodat şi am
explicat -perfuzie liticǎ; la externate
importanţa acestui pacienta
regim; -antibiotice. prezintǎ
eliminǎri
- am cântǎrit zilnic 05 X fiziologice
pacienta; cantitative şi
-antibiotice. calitative.
- am explicat
pacientei cum sǎ
recolteze
urocultura,
sumarul de urinǎ,
testul Addis -
Hamburger;
- am notat zilnic
50
diureza;
- am asigurat zilnic
lenjerie de pat şi
de corp.
Alterarea -pacienta - am aerisit 01-02 X 01-02 X
temperaturii trebuie sǎ salonul;
corporale prezinte ASPIRINǍ 3 tab/zi pacienta este
temperatura -am educat per os;
corpului în pacienta sǎ febrilǎ; prezintǎ
limite normale schimbe lenjeria ALGOCALMIN
ori de câte ori este frisoane şi
în decurs de 3
2f/zi i.m.
zile. nevoie;
transpiraţii.
-am menţinut 03-04 X
tegumentele curate 03-04 X
şi uscate la apariţia ALGOCALMIN
transpiraţiei; în urma
2f/zi i.m. intervenţiilor
-am aplicat pacienta are
comprese reci pe 05 X temperatura
frunte; corpului în
ALGOCALMIN limite normale.
-am mǎsurat zilnic
temperatura; 1f/zi i.m. 05-X
-am încǎlzit
La externare
pacienta la apariţia pacienta este
afebrilǎ.
frisoanelor cu
pǎturi, pernǎ
electricǎ;
-am administrat un
regim hidric;
-am calculat
bilantul ingesto-
51
excreta;
-pun în legǎturǎ
pacienta cu alţi
bolnavi ce au
aceeaşi afecţiune;
52
masocomiale.
Comunicarea Pacienta sǎ -asigur pacientei 01-02 X
ineficientǎ la comunice cu un climat
nivel afectiv alte persoane în confortabil, pacienta este
decurs de 3 zile familiar în salon; indispusǎ,
anxioasǎ, nu
-dau posiblitatea comunicǎ.
pacientei sǎ-şi
exprime nevoile, 03-04 X
sentimentele,
ideile, dorinţele; -pacienta a
început sǎ fie
-învǎţ pacienta comunicativǎ, a
tehnici de relaxare înţeles
şi comunicare; importanţa
comunicǎrii cu
-antrenez pacienta echipa de
la diferite activitǎţi îngrijire.
care sǎ-i dea
sentimentul de 05 X
utilitate;
pacienta este
-facilitez vizite comunicativǎ la
aparţinǎtorilor; externare.
-pun în valoare
calitǎţile pacientei;
-antrenez pacienta
la discuţii cu
echipa de îngrijire
şi dau detalii
despre membrii
acesteia.
Dificultate în a Pacienta trebuie -am asigurat un 01-02 X
se recrea sǎ aibǎ activitǎţi climat confortabil
recreative în în salon; pacienta este
decurs de 4 zile inactivǎ, tristǎ,
-explorez gusturile plictisitǎ.
pacientei pentru
petrecerea
53
timpului liber; 02-04 X
-îndrum pacienta
sǎ facǎ plimbǎri în
aer liber;
-facilitez vizitele
cercului de
prieteni ai
pacientei fǎrǎ a o
obosi prea mult.
Lipsa Pacienta trebuie -asigur pacientei 01-02 X
cunoştinţelor sǎ aibǎ un climat sǎnǎtos;
despre afecţiune cunoştinţe pacienta datoritǎ
despe afecţiune -explorez nivelul lipsei de
în decurs de 5 de cunoştinţe a informaţii nu
zile. pacientei despre are cunoştinţe
afecţiune ; despre
afecţiune.
-stimulez dorinţa
de acumulare a 03-04 X
unei cunoştinţe
pacienta este
54
noi; dornicǎ sǎ afle
cât mai multe
-conştientizez informaţii
pacienta asupra despre
responsabilitǎţi afecţiune.
privind activitaţiile
sǎnǎtoase; 05 X
-organizez la externare
activitǎţi educative pacienta are
şi aduc pacienta în cunoştinţe
legǎturǎ cu alţi suficiente
pacienţi cu aceeaşi despre
afecţiune; afecţiune.
-identific
obiceiurile şi
deprinderile
greşite ale
pacientei;
-corecţia
deprinderilor
dǎunǎtoare
sǎnǎtǎţii;
-verific dacǎ
pacienta şi-a
însuşit cunostinţele
aduse.
55
EXTERNAREA
Intervenţii constante:
Plan de recuperare:
- va continua tratamentul ambulator cu: Biseptol, o tabletǎ/12 ore timp de 7 zile per os.
57
CAZUL II
1. Culegerea datelor
echipa medicală;
foaia de observaţie.
-Vârstă: 40 ani
-Sex: feminin
-Domiciliu: Baniţa
-Ocupaţie: pensionarǎ
-Naţionalitate: românǎ
-Religie: ortodoxǎ
58
- A.P.F. - menarha 13 ani;
- menopauza la 50 de ani;
-H.T.A. - de 10 ani- nefrectomie stângǎ (din cauza unui accident de masinǎ întâmplat în
urmǎ cu 20 ani)- litiazǎ renalǎ dreaptǎ.
- ameţeli;
- poliatralgii;
- fatigabilitate.
Istoricul bolii
DIAGNOSTIC NURSING
59
Alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstitiului renal manifestat prin disurie.
GRAD DE DEPENDENŢǍ: II
Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru a-i explica ce trebuie sǎ facǎ.
60
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
Tulburǎri Pacienta - am asigurat un 15-16 XI 15.XI-16.XI
trebuie sǎ climat confortabil
urinare: prezinte în salon; -perfuzie, ser pacienta
eliminǎri prezintǎ
- am asigurat fiziologic eliminǎri
- disurie; fiziologice în
decurs de 4 repaos la pat; inadecvate
9%,500ml;
- polikiuruie. zile cantitativ şi
- am calculat calitativ.
zilnic bilanţul -antibiotice:
ingestio-excreţia; 17.XI-24.XI
CIPROFLOXACIN
- am administrat în urma
un regim bogat în 2 tb/6 h per os intervenţiilor
lichide 2-3 l/zi tulburǎrile
(supe, ceaiuri, GENTAMICINǍ urinare s-au
compoturi); diminuat, nu
1f/6 ore i.m. mai prezintǎ
- am educat disurie.
pacienta sǎ aibe
un regim uşor 17-24 XI 25.XI
hiposodat şi am
explicat -perfuzie liticǎ; la externate
importanţa pacienta
acestui regim; -antibiotice. prezintǎ
eliminǎri
- am cântǎrit 25 XI fiziologice
zilnic pacienta; cantitative şi
-antibiotice. calitative.
- am explicat
pacientei cum sǎ
recolteze
urocultura,
sumarul de urinǎ,
testul Addis -
Hamburger;
- am notat zilnic
diureza;
- am asigurat
zilnic lenjerie de
pat şi de corp.
61
Alterarea -pacienta - am aerisit 15. XI-16.XI 15.XI-16.XI
temperaturii trebuie sǎ salonul;
corporale prezinte ASPIRINǍ 3 tab/zi pacienta este
temperatura -am educat per os;
pacienta sǎ febrilǎ;
corpului în
limite normale schimbe lenjeria ALGOCALMIN
prezintǎ
în decurs de 3 ori de câte ori
2f/zi i.m.
zile. este nevoie; frisoane şi
apariţia
frisoanelor cu
pǎturi, pernǎ
electricǎ;
-am administrat
un regim hidric;
-am calculat
bilantul ingesto-
excreta;
62
decubit.
Vulnerabilitate Pacienta -am asigurat _ 15.XI-16.XI
faţǎ de pericole trebuie sǎ aibǎ condiţiile de
o stare de bine microclimat în pacienta nu are
psihic în salon; cunostinţe
decurs de 3 despre
zile. -aduc pacientei afecţiune; este
cunoştinţe despre vulnerabilǎ faţǎ
afecţiunea sa; de pericole.
-evaluez 17.XI-24.XI
capacitatea de a
întelege a în urma
pacientei; intervenţiilor
pacienta are
-aduc la cunoştinţe
cunoştinţǎ despre
pacientei toate afecţiune şi
complicaţiile complicaţii.
afecţiunilor sale;
25 XI
-fac educaţie
pentru prevenirea la externare
accidentelor, pacienta are o
verific dacǎ sunt stare de bine
respectate toate fizic şi psihic.
normele de
igienǎ;
-pun în legǎturǎ
pacienta cu alţi
bolnavi ce au
aceeaşi
afecţiune;
-iau mǎsuri
pentru evitarea
transmiterii unor
infecţii
masocomiale.
Comunicarea Pacienta sǎ -asigur pacientei 15-16. XI
ineficientǎ la comunice cu un climat
nivel afectiv alte persoane confortabil, pacienta este
în decurs de 3 indispusǎ,
63
zile familiar în salon; anxioasǎ, nu
comunicǎ.
-dau posiblitatea
pacientei sǎ-şi 17.XI-24.XI
exprime nevoile,
sentimentele, -pacienta a
ideile, dorinţele; început sǎ fie
comunicativǎ, a
-învǎţ pacienta înţeles
tehnici de importanţa
relaxare şi comunicǎrii cu
comunicare; echipa de
îngrijire.
-antrenez
pacienta la 25. XI
diferite activitǎţi
care sǎ-i dea pacienta este
sentimentul de comunicativǎ
utilitate; la externare.
-facilitez vizite
aparţinǎtorilor;
-pun în valoare
calitǎţile
pacientei;
-antrenez
pacienta la
discuţii cu echipa
de îngrijire şi dau
detalii despre
membrii acesteia.
Dificultate în a Pacienta -am asigurat un 15-16 XI
se recrea trebuie sǎ aibǎ climat confortabil
activitǎţi în salon; pacienta este
recreative în inactivǎ, tristǎ,
decurs de 4 -explorez plictisitǎ.
zile gusturile
pacientei pentru 17-24.XI
petrecerea
timpului liber; în urma
discuţiilor cu
-asigur condiţiile pacienta, a
necesare pentru vizitei
64
activitǎţi prietenilor, a
recreative; plimbǎrilor,
etc, pacienta
-organizez este veselǎ,
activitǎţi activǎ, are o
recreative stare de bine
individuale şi de psihic.
grup: audiţii
muzicale, 25. XI
vizionǎri de
filme; pacienta are
activitǎţi care o
-facilitez accesul recreazǎ.
la bibliotecă, sală
de lecturǎ sau
aduc pacientei
cǎrţi, reviste;
-îndrum pacienta
sǎ facǎ plimbǎri
în aer liber;
-facilitez vizitele
cercului de
prieteni ai
pacientei fǎrǎ a o
obosi prea mult.
Lipsa Pacienta -asigur pacientei 15-16.XI
cunoştinţelor trebuie sǎ aibǎ un climat
despre cunoştinţe sǎnǎtos; pacienta
afecţiune despe afecţiune datoritǎ lipsei
în decurs de 5 -explorez nivelul de informaţii
zile. de cunoştinţe a nu are
pacientei despre cunoştinţe
afecţiune ; despre
afecţiune.
-stimulez dorinţa
de acumulare a 17-24. XII
unei cunoştinţe
noi; pacienta este
dornicǎ sǎ afle
-conştientizez cât mai multe
pacienta asupra informaţii
responsabilitǎţi despre
65
privind afecţiune.
activitaţiile
sǎnǎtoase; 25.XI
-organizez la externare
activitǎţi pacienta are
educative şi aduc cunoştinţe
pacienta în suficiente
legǎturǎ cu alţi despre
pacienţi cu afecţiune.
aceeaşi afecţiune;
-identific
obiceiurile şi
deprinderile
greşite ale
pacientei;
-corecţia
deprinderilor
dǎunǎtoare
sǎnǎtǎţii;
-verific dacǎ
pacienta şi-a
însuşit
cunostinţele
aduse.
EXTERNAREA
Intervenţii constant:
66
- asigurarea unor eliminǎri fiziologice;
Probleme la externare
Plan de recuperare
Consum de lichide în cantitǎţi mari, 2-3 l/zi, supe, sucuri neacidulate, compot, ceaiuri
diuretice de mǎtase de porumb, ceai din cozi de cireşe.
67
CONCLUZII
ITU se defineşte prin prezenţa bacteriilor la acest nivel, însoţită de un repaus din
acestora în urină nu este obligatorie pentru diagnosticul ITU, de exemplu: în caz de abces
renal poate să nu existe o eliminare urinară. Prezenţa germenilor în urină poate să se datoreze
contaminării probei de urina recoltate. Pentru a se diferenţia aceste doua situaţii, s-a introdus
prezenta unui numar > 100.000 germeni/ ml, la două determinări consecutive, ca bacteriurie
reinfecţie).
E.Coli este germenele cel mai frecvent incriminat în apariţia ITU. Antigenele O
68
aderă la uroteliu (la nivelul receptorilor specifici prin intermediul adezinelor situate pe
vărfurile pililor sau fimbriile ce proemină pe suprafaţa bacteriană. Tulpinile cu pili “P” se
aerobactina - proteina ce permite captarea fierului din mediu necesar bacteriei, rezistenţa la
renală; prin hemoliză se eliberează Fe care este captat de aerobactina care favorizează
creşterea bacteriană. Este germenele cel mai frecvent intalnit in ITU, fiind evidentiat la 75%
din bolnavii cu ITU din mediul spitalicesc si in ambulatoriu. Cele mai frecvente serotipuri
efect toxic pentru celulele tubului contort proximal şi proteaza care distruge IgA . Se observa
complică cu endocardita).
69
Staphylococcus saprophyticus – aderă la uroteliu prin intermediul unui reziduu
Obiective:
suprimarea simptomatologiei;
accidente terapeutice;
Mijloace nespecifice:
70
să realizeze o concentraţie urinară cât mai mare;
Cefalexine).
71
BIBLIOGRAFIE
1. Buligescu L., Candiori R.- ”Diureticele moderne în tratamentul ascitei din ciroza
București, 2004.
4. Haulica I.- Fiziologia Umană, Editura Med București ediția a II-a, 2002.
Site-uri:
1.www.i-medic.ro
2.www.MediculTau.com
3.www.PaginaFarmacistilor.ro
72