MOTTO :

S ajui individul , fie acesta bolnavsau sntos s-i afle

calea spre sntate sau recuperare, s ajui individul, fie
bolnav sau sntos, s-i foloseasc fiecare aciune pentru a
promova sntatea sau recuperarea, cvu condiia ca acesta s
aib tria , voina sau cunoatera , necesare pentru a o face , i
s acioneze n aa fel nct acesta s-i poarte de grij singur
ct mai curnd posibil

VIRGINIA HENDERSON

CUPRINS:
MOTTO.
CAPITOLUL I.

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA INTESTINULUI.

CAPITOLUL II. OCLUZIA INTESTINALA

DEFINITIE
ETIOLOGIE
ETIOPATOGENIA OCLUZIILOR
ANATOMIA PATOLOGICA
FIZIOPATOLOGIA SINDROMULUI OCLUSIV
FORME CLINICE
SIMTOMATOLOGIE
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
EVOLUTIE
COMPLICATII
TRATAMENT
CAPITOLUL III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PROCESUL DE
INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU OCLUZIE INTESTINALA.
ELEMENTE GENERALE DE NURSING
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR
EDUCATIA PENTRU SANATATE
CAPITOLUL IV.

TEHNICI MEDICALE

ASPIRATIA GASTRICA
CLISMA
PERFUZIA ENDO-VENOASA
CAPITOLUL V. PERZENTARE DE CAZURI
CAZUL NR. 1
CAZUL NR. 2
CAZUL NR. 3
CAPITOLUL VI.

BIBILOGRAFIE.

CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA INTESTINULUI

Tubul digestiv sau canalul alimentar este alcatuit din mai multe segmente:
cavitatea bucala, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire si gros, care
realizeaza transformarea fizica si chimica a alimentelor numita digestie .
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt reprezentate de : glandele salivare,
ficat pancreas, care participa la digestia alimentelor prin secretiile trimise in tubul
digestiv: saliva, bila, suc pancreatic .
Segmentele tubului digestiv au caractere anatomice care se aseamana intre ele
prin structura peretilor . De la interior spre exterior, tubul digestiv este format din
patru tunici:
Tunica interna sau mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu si un corion; epiteliul
este adaptat functiilor de mestecatie si deglutitie in segmentele de deasupra
diafragmului, iar sub cele subdiafragmatice este adaptat functiilor de secretie si
absorbtie .
Tunica submucoasa este formata din tesut conjunctiv lax in care se gaseste
numeroase vase si formatiuni nervoase, iar in unele segmente si glande structura
submucoasei inlesneste alunecarea mucoasei pe tunica musculara in raport cu
miscarile care au loc in timpul contractiei tunicii musculare . Contractia acestui strat
face ca mucoasa sa prezinte niste cute denumite plici, diferite de la un segment la
altul.
Tunica musculara este alcatuita din tesut muscular striat la nivelul cavitatii
bucale, faringelui si a partii superioare a esofagului si din tesut muscular neted in
restul tubului digestiv . Tesutul muscular este dispus in doua straturi, unul intern
circular care se condenseaza formnd sfinctere si un strat extern longitudinal, care la
nivelul intestinului gros sunt dispuse in forma de benzi numite tenii.
Tunica externa de la nivelul portiunii subdiafragmatice a tubului digestiv si a
canalului anal este constituita din tesut conjunctiv lax si poarta numele de adventice.
1 . INTESTINUL SUBTIRE
Intestinul subtire este cel mai lung segment al tubului digestiv, masurnd peste
patru metri. El se intinde de la pilor pna la valvula ileocecala (locul in care

comunica cu intestinul gros). Intestinul subtire prezinta trei portiuni: duodenul,

jejunul si ileonul.
a)

DUODENUL

Duodenul reprezinta portiunea initiala a intestinului subtire, are forma unei potcoave,
in scobitura careia se gaseste capul pancreasului si se intinde de la sfincterul piloric
pana la unghiul duodenojejunal . El are o lungime de circa 30 centrimetri si este fixat pe
peretele posterior al abdomenului, la nivelul vertebrelor L1 L2
I se descriu patru portiuni:
Prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor
mobila;
Portiunea a doua, descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale
si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica ;
Portiunea a treia este orizontala ;
Portiunea a patra este ascendenta si se continua cu jejunul, formnd unghiul
duodenojejunal.
Fiziologic , duodenul are doua functii principale : motorie si secretorie motilitatea
duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun ( in citeva secunde ) .
Secretia duodenala elaboreaza secretina ( cu rol in stimularea pancreasului si a
intestinului ) enterokinaza ( care transforma tripsinogunul in tripsina ) si mucus . La
nivelul duodenului incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul
duodenal, bila si sucul pancreatic .
b)

JEJUNO-ILEONUL

Jejuno - ileonul alcatuiesc impreuna intestinul mezenterial, care se intinde de la

unghiul duodenojejunal pina la valvula ileocecala . Mezenterul este formatiunea
peritoneala care leaga jejunul si ileonul de peretele abdominal posterior care constituie
organul de sustinere, de nutritie si de mobilitate . Jejunul si ileonul s-au adaptat la volumul
cavitatii abdominale prin cudare. Cudurile , in numar de 14-16 se numesc anse
intestinale.
Din punct de vedere morfologic, se prezinta ca un tub cu diametrul de 25 -30
mm si o lungime de 7 metri.
4

Mucoasa intestinala formeaza la acest nivel cute circulare ( valvule conivente )

si nenumarate vilozitati intestinale, realiznd o suprafata enorma, cu mare rol in
absorbtia intestinala . In portiunea terminala a ileonului se gasesc numerosi foliculi
limfatici, formnd placile Payer.
Structura unei vilozitati intestinale este caracteristica . In sectiune transversala,
o vilozitate este alcatuita dintr-un epiteliu unistratificat de invelis format din patru tipuri
de celule : absorbante care prezinta la polul apical microvili, celule calciforme care
secreta mucus intestinal si celule de inlocuire cu rol de a inlocui celulele care se
descuameaza continuu ; un tesut conjunctiv reprezentat de corionul mucoasei ; un aparat
vascular format dintr-o arteriola, o retea capilara densa, o vena axiala si un vas limfatic
sau chilifer central ; un aparat muscular alcatuit din fibre musculare netede .
Fiziologic , jejuno-ileonul are trei functii : motorie, secretorie si de absorbtie .
Functia motorie este reprezentata de miscarile pendulare, cu rol de framntare si
amestecare a continutului intestinal si de miscarile peristaltice, cu rol de propulsare a
chimului intestinal. Functia secretorie se manifesta prin elaborarea unor fermenti:
erepsina si nucleotidoza, cu rol in digerarea proteinelor si a acizilor nucleici ; lipaza
intestinala, cu rol in scindarea grasimilor neutre ; dizaharidele ( maltaza, izomaltaza,
zaharaza, lactaza ) , cu rol in digerarea glucidelor pna la monozaharide . Functia de
absorbtie se exercita pe o mare suprafata , datorita vilozitatilor intestinale.
Odata cu principiile alimentare amintite, se mai absorb si apa, sarurile minerale
si vitaminele.

2. INTESTINUL GROS
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv . El se intinde de la
valvula ileocecala pna la orificiul anal, avnd o lungime medie de 1,6 m . Calibrul
intestinului gros este mai mare decit al intestinului subtire .
5

Intestinul gros se afla la etajul inferior al cavitatii abdominpelviene, portiunea

lui transversala reprezentnd limita dintre etajele abdominale superior si inferior.
Elementele de configuratie exterioara care diferentiaza intestinul gros de cel
subtire sunt: teniile, plicile semilunare, hanstrele si ciucurii epiploici;
Teniile sunt benzi musculare de culoare albicioasa situate de-a lungul
intestinului gros . Ele rezulta din condensarea fibrelor musculare din stratul
longitudinal si sunt in numar de trei : tenia nuzocolica, tenia omentala, tenia libera.
Plicile semilunare sunt cute transversale care apar ca rezultat al condensarii
fibrelor musculare circulare.
Haustrele sunt segmente situate intre doua plici semilunare .
Ciucurii sau apendicii epiploici sunt diverticuli ai seroasei peritoneale plini cu
grasime si insiruiti de-a lungul teniilor.
Intestinul gros cuprinde urmatoarele portiuni: cecul, colonul si rectul.
a) CECUL reprezinta portiunea initiala a intestinului gros si este situat sub
unghiul ileocecal ; are forma unei ampule cu o lungime si un calibru de sapte
centimetri . Extremitatea lui superioara se continua cu colonul ascendent, iar cea
inferioara se ingusteaza in forma de fund de sac si se continua cu apendicele
vermiform . Cecul este un organ mobil ; pe fata mediala se gaseste valvula
ileocecala . La acest nivel, musculatura Circulara a ileonului este mai ingrosata,
formnd un sfincter, permitind trecerea continutului intestinal intr-un singur sens :
din intestinul subtire in cel gros.
b)

COLONUL

cuprinde:
Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcnd pna la
fata inferioara a ficatului, unde, prin unghiul hepatic ( unghiul dreprt ), se continua cu
colonul transversal . Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu .
Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pna la unghiul splenic
( unghiul stng ), si este situat orizontal sau in forma literei" V
Colonul descendent este situat in flancul stng si se intinde de la unghiul
splenic pna la nivelul crestei iliace, unde se continua cu colonul sigmoid .
6

Colonul sigmoid este in continuarea precedentului, este situat in fosa iliaca

stnga si in pelvis, are forma unui " S " si se intinde pna la unghiul rectosigmoidian .
c)

RECTUL este segmentul terminal al intestinului gros si al tubului

digestiv.
El incepe dupa terminarea colonului sigmoidian si se intinde de la nivelul
vertebrei S3 pna la anus si este adaptat functiei de evacuare (defecatie) . Este lung de
16 - 18 cm si prezinta doua portiuni : una superioara pelviana numita rect ampular si
una inferioara care strabateperineul, numita canal anal . Posterior rectul vine in raport
cu osul sacru. Anterior are raporturi diferite in functie de sex : la barbat se afla vezica
urinara, iar la femeie se afla uterul.
Fiziologic , intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie .
Motricitatea asigura progresiunea bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare
si prin contractii masive . Bolul fecal se aduna in sigmoid ; trecerea materiilor fecale
in rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei.
Secretia intestinului gros se rezuma la mucus .
Funda de absorbtie este mai redusa si se exercita, mai ales, la nivelul cecului si
al ascendentului ; se absorb apa, sarurile, vitaminele, glucoze . La nivelul rectului se
pot absorbi substante medicamentoase si apa, acestea ajungnd in vena cava
inferioara.
Un rol extrem de important in fiziologie si in patologie il joaca flora intestinala.

10

11

CAPITOLUL II
OCLUZIA INTESTINALA
DEFINITIE
Prin ocluzie intestinala se intelege oprirea completa si persistenta a
tranzitului intestinal si, in consecinta, imposibilitatea evacuarii de materii
fecale si gaze .
ETIOLOGIE
Ocluzia intestinala poate fi de doua tipuri:
Mecanica , atunci cnd este determinata de un obstacol care obstrueaza
(opreste complet) intr-un anumit punct continuitatea lumenului intestinal si deci se
opune inaintarii continutului intestinal;
Functionala (dinamica), atunci cnd imposibilitatea de inaintare a continutului
intestinal se datoreaza unei tulburari in functionarea (dinamica) normala a
peristaltismului intestinal . Aceasta tulburare functionala poate fi spastica sau, din
contra, paralitica ( paretica).
In cazul unei ocluzii mecanice, bolnavul nu poate fi vindecat dect printr-o
interventie chirurgicala care va ridica obstacolul si va permite din nou circulatia
normala a continutului intestinal.
In cazul unei ocluzii functionale, singurul tratament indicat este tratamentul
medicamentos, care suprima spasmul sau permite reluarea miscarilor peristaltice
normale prin tonifierea muschilor intestinali.
ETIOPATOGENIA OCLUZIILOR
A. OCLUZIILE MECANICE sunt determinate de inchiderea ( obstruarea ,
ocluzionarea ) lumenului intestinal si drept urmare, oprirea tranzitului intestinal prin :
1) Obstacole intrinseci ( prezente in interiorul intestinului) si anume :
O tumoare, de cele mai multe ori de natura maligna si care se dezvolta - de
obicei asimptomatic pna cnd ajunge sa astupe tot lumenul intestinal;

12

Un corp strain, care poate fi ori un corp strain ingerat si nedigerat, ori un
pachet de ascarizi, un calcul biliar, etc. Acesti corpi straini se pot opri oriunde de-a
lungul intestinului subtire, dar de cele mai multe ori se opresc la jonctiunea dintre
ileon si cec, unde prezenta valvului Banhin poate sa se opuna inaintarii lor . In cazul
ca nu se opresc in intestinul subtire, acesti corpi straini inainteaza, in general fara nici
un fel de dificultate, de-a lungul colonului si se evacueaza prin anus, pericolul de
ocluzie intestinala in care s-a aflat bolnavul fiind de obicei necunoscut;
Un proces tuberculos, care in stadiul de cicatrizare retracteaza peretii stenoznd
lumenul intestinal;
Invaginarea unei anse intestinale, cauza frecventa de ocluzie intestinala la
copiii foarte mici, se produce prin intubarea unui segment intestinal in altul - ca un
deget de manusa . intubarea ajunge pna la urma sa astupe lumenul intestinal;
Fecaloamele, care sunt formate din materii fecale desicate, intarite .
Fecaloamele se opresc undeva de-a lungul colonului, de obicei in ampula rectala si
anus, in general numai la batrni, casectici, persoane cu tulburari neurologice ( cu
miscari incetinite, ineficiente ale musculaturii intestinale).
De multe ori tumorile, corpii straini, fecaloamele, chiar cnd nu sunt att de
mari inct sa obstrueze tot lumenul intestinal, provoaca stimuli iritativi declansatori
de spasme . Contractia spastica este urmata de edeme, care strmtoreaza lumenul
intestinal si transforma un obstacol incomplet intr-un obstacol complet, pentru a carui
vindecare este necesara deseori interventia chirurgicala.
2) Obtocole extrinseci (din afara intestinului).
Dintre acestea notam :
O brida de neoformatie (urmarea unui proces inflamator aparut de cele mai
multe ori consecutiv unor interventii chirurgicale sau unei peritonite) . Aceasta brida
poate sa inconjure o ansa intestinala si sa o prinda ca intr-un lat, strangulnd-o .
Alteori, chiar brida este larga, si nu strnguleaza initial ansa este posibil sa se produca
ocluzia, prin faptul ca ansele cresc in volum datorita continutului si fac ca inelul creat
de brida sa devina strangulant;

13

Un inel de eventratie sau de hernie, in care intra o ansa intestinala si ramne

incarcerata aici. Este o situatie similara cu cea descrisa anterior . Apar atunci cnd
continutul ansi creste mult in volum, inelul devine mult prea mic fata de volumul
ansei si aceasta este strangulata de inel;
Procese inflamatorii, care aglomereaza si strng ansele intestinale asa de mult
unele in altele, inct lumenul lor se reduce complet;
O formatiune tumorala, existenta in afara tractului intestinal, care compreseaza
ansele si astupa ( obstrueaza) lumenul. De obicei ocluzia prin compresiune externa
este rara si se produce numai daca procesul tumoral extern invadeaza si peretele
intestinului respectiv, fixnd aceste anse la perete ori intre ele, crend astfel ocluzia .
Dovada ca asa se petrec lucrurile este faptul ca in sarcina ( act fiziologic ), deci uterul
este foarte voluminos, nu se produce ocluzie . Sarcina poate sa determine uneori
constipatie, prin compresarea anselor, dar aceasta constipatie este de scurta durata,
si se remediaza fie de la sine, fie prin administrarea de laxative sau clisme ;
Rasucirea anselor, cunoscuta si sub numele de voivulus intestinal, este determinata
de cele mai multe ori de bride care favorizeaza rasucirea anselor intestinale in jurul lor,
producnd ocluzie . Uneori volvulusul se datoreste unui mefon prea lung care nu
fixeaza suficient de bine ansele la peretele posterior, permitandu-le dupa un prnz cu
alimente care declanseaza gaze sa se autorasuceasca si sa produca ocluzia . Afectiunea
apare de obicei la ansele intestinale subtiri, dar poate aparea si in cazul unui colon
sigmoidian foarte mare si cu mezon lung ( dolichosigma), care se rasuceste in jurul
mezoului sau .
B. OCLUZIILE FUNCTIONALE de lunga durata sunt rare si de obicei se
amelioreaza, sau dispar complet, dupa disparitia cauzei care Ie-a deci? \sat... Ele au ca
substrat stimuli nervosi determinati de cauze variate . Cautarea etiologiei acestui tip de
ocluzie este foarte importanta, pentru ca de stabilirea corecta a diagnosticului depinde
atitudinea terapeutica si implicit, evolutia ulterioara a bolnavului.
Stimulii nervosi care determina ocluzia functionala pot fi declansati de:
Excitatii care pornesc direct de la intestine . Acestea determina spasme ale
musculaturii si, in consecinta, ocluzii functionale . Spasmele pot fi declansate de
14

inflamatii ale mucoasei, musculoasei sau seroasei intestinului . Pot aparea din contra ocluzii
paretice ( paralitice ) determinate de iritatia intestinului de catre diverse revarsate care
apar in cavitatea peritoneala : puroi, snge, lichid de ascita, etc , care paralizeaza pentru un
timp functionarea musculaturii intestinelor.
Excitatii pornite de la nivelul vaselor mezenterice determinate de embolia
arterelor mezenterice, urmata de infarct mezenteric si intestinal, sindrom grav care este
acompaniat de ocluzia intestinala .
Excitatii care se transmit de la distanta pe cale nervoasa, ca urmare a unor colici
renale, biliare, apendiculare, a unui chist de ovar torsionat, a unei crize gastrice tabetice
etc . Toate au ca simptom comun - cu substrat reflex - pareza intestinala ( cu semnul sau
specific : meteorismul abdominal).
Excitatii determinate de intoxicatii profesionale sau voluntare, toxicomanii,
intoxicatie uremica etc .
Excitatii pornite de la nivelul sistemului nervos medular sau cerebral,
fie determinate de leziuni neurologice fie chiar de tulburari psihice .
4. ANATOMIA PATOLOGICA
1)

Ocluzia mecanica

In ociuzia mecanica prin obturatie - ansele intestinale sunt dilatate deasupra

obstacolului, in timp ce segmentul intestinal subiacent este gol si contractat . Ansele
dilatate se scalda intr-un revarsat intraperitoneal de aspect serocitriu, reprezentat de cele
mai multe ori printr-un perete subtire aproape transparent si congestionat, de culoare
rosie sau violacee . Pe unele anse dilatate se observa ulceratii ce pot fi urmate de perforatii
spontane.
In ocluziile mecanice prin strangulare - leziunile apar mult mai precoce . La
inceput apare o congestie pasiva, legata de compresiunea vasculara . Ansa strangulata ia o
coloratie rosie - vnata, iar peretii sunt mai ingrosati datorita unui edem de staza . In
cavitatea peritoneala se gaseste un reversat lichid seros sangvinolent. Leziunile sunt
reversibile, dupa indepartarea obstacolului si aplicarea de ser fiziologic cald, ansa revin \a
aspectul ei normal. In cazuri mai grave, ansa capata un aspect cenusiu negricios, inert, cu
peretii mai subtiati . Pe suprafata ansei se observa mici ulceratii cu tendinta de a perfora .
15

Exudatul hemoragie la inceput este aseptic. Apoi se infecteaza datorita migrarii microbilor
ce pot produce o peritonita grava .
2)

Ocluzia functionala

In ocluzia spastica - pe traiectul intestinului subtire se observa una sau mai

multe zone de contractura, de lungime variabila, ce contrasteaza cu celelalte portiuni ale
intestinului, care sunt dilatate . La nivelul zonelor contractate, intestinul are largimea unui
deget si prezinta o paloare intensa.
In ocluzia paralitica - dilatatia este uniforma att la nivelul intestinului subtire,
cat si al colonului.
5. FIZIOPATOLOGIA SINDROMULUI OCLUZIV
Deregla.rlie care apar in intregul organism ca urmare a unui obstacol pe
traiectul circuitului intestinal sunt de cele mai multe ori impresionante si explica de
ce o leziune cu aspect local poate pune att de repede in pericol viata bolnavului.
Dereglarile sunt variabile, in functie de cauza care a produs ocluzia, si de sediul
obstacolului.
In cazul in care se datoreste unui obstacol exitent in interiorul intestinului care
se dezvolta progresiv - o tumoare de exemplu - ocluzia se instaleaza incet si sindromul
ocluziv este mai putin alarmant. Daca din contra, ocluzia este determinata de o
volvulare ( o rasucire ) a intestinului sau o strangulare a acestuia printr-o brida care
excita nervii de la nivelul respectiv, ia nastere o durere foarte intensa care contribuie
la alterarea starii generale a bolnavului.
In ceea ce priveste sediul obstacolului, daca acesta este foarte jos situat
-neoplasmul stenozant al ampulei rectale sau al sigmoidului de exemplu- sindromul
ocluziv deregleaza mult mai putin si in orice caz mult mai lent si mai putin alarmant
starea generala a bolnavului, dect atunci cnd obstacolul se gaseste pe ura din ansele
jejunale.
La alterarea starii generale din ocluzie, participa cu rol determinant tulburarile
de hemodinamica . Este vorba de tulburari grave umorale - in patul vascular sangvin datorate dezechilibrelor de rezorbtie ce se produc deasupra obstacolului stenozant . In
mod normal, intestinul are capacitatea de a absorbi circa 90 % din continutul care
16

circula prin el . In caz de ocluzie, aceasta capacitate fiziologica se altereaza grav si el

nu mai este capabil sa absoarba decit cel mult 1 0 - 2 0 % din acest continut . In
acelasi timp, capacitatea de secretie a mucoasei sale creste deci intestinul scoate din
circulatia sangvina si evacueaza in lumenul sau o cantitate mai mare de plasma, decit
in mod normal. Daca obstructia este de mai lunga durata, se produce o evacuare
(transsudare) de plasma si prin seroasa intestinului in cavitatea peritoneala, ceea ce
exagereaza si mai mult spolierea organismului de masa circulanta si de electroliti . O
scadere a masei circulante cu 50 % provoaca moartea ; ori aceasta scadere poate
surveni foarte repede de la inceputul instalarii ocluziei, deoarece din lichidele pe care
bolnavul le ingera nu se resoarbe aproape nimic, in schimb din circulatia generala
trece in intestin si peritoneu o cantitate mare de masa circulanta.
Tulburarile cantitative ale electrolitilor au de asemenea, o deosebita importanta
in evolutia sindromului ocluziv . Prin lichidele care se evacueaza din circulatie in
intestin si peritoneu, se pierde foarte multa clorura de sodiu (in singe apare o
hipocloremie ) . In schimb apare o acumulare masiva de potasiu ( hiperpotasemie ) .
Creste de asemenea azotul sangvin ( hiperazotemie ) ureea sangvina creste repede la
1 - 2 g si poate ajunge in citeva zile la 6 - 8 % ( azotemie ) . Toate aceste tulburari
electrolitice, care caracterizeaza sindromul umoral ocluziv, daca nu sunt corectate
rapid, duc la moartea individului, motiv pentru care corectarea lor ( reechilibrarea
hidroelectrolitica cel putin partiala ), trebuie sa fie primul act terapeutic intr-o ocluzie
( inainte de efectuarea unui tratament chirurgical).
Toate cauzele de mai sus determina asa - numitul soc prin ocluzie
6. FORME CLINICE
A. In forma supraacuta debutul este brusc, cu dureri sfsietoare, varsaturi
incoercibile si stare de soc, starea generala se altereaza rapid, iar daca nu se intervine
prompt, bolnavul moare in 24 - 48 h .
B. In forma acuta debutul este mai lent, dar se termina tot prin deces, daca
interventia chirurgicala intarzie.
C. In forme subacute sau cronice, evolutia este lenta de cele mai multe ori,
simptomele instalandu-se dupa o perioada variata de constipatie .
17

7. SIMPTOMATOLOGIE
Simptomele caracteristice ale ocluziei intestinale sunt : durerea, oprirea
evacuarii de materii fecale si gaze, meteorismul si varsaturile .
a)

Durerea este totdeauna prezenta intr-o ocluzie si se instaleaza de cele mai

multe ori brusc, in caz de volvulus, strangulare prin brida sau incarcerare a unei a. se
intestinale intr-o hernie, demonstrnd aparitia acuta a obstacolului. In caz de cneoplasm,
ocluzia se instaleaza lent, durerea are caractere speciale si anume: perioade dureroase,
urmate de perioade de acalmie; ele reliefeaza faptul ca obstacolul este inca incomplet si ca
din cnd in cnd continutul intestinal reuseste sa treaca dincolo de obstacol si distensia
dureroasa a intestinului sa se amelioreze. Vorbim in acest caz de un sindrom subocluziv .
Fenomenele se repeta astfel pina la obstruarea completa a lumenului intestinal de catre
tumoare. Din acest moment durerile sunt continue si de obicei puternice, deoarece s-a
infectatocluzia

Durerile din toate tipurile de ocluzii mecanice au cel mai des caractercolicativ,
spasmodic intermitent, fiind de intensitate extrem de vie in momentul cnd musculatura
intestinala se contracta si creeaza miscari peristaltice prin care incearca sa invinga
obstacolul si mult atenuate in perioadele in care nu actioneaza unda peristaltica.
De obicei durerile - mai ales la inceput - sunt localizate la locul obstacolului,
semn important de cautat pentru ca ajuta de multe ori diagnosticul etiologic.
Oprirea evacuarii de materii fecale si gaze este practic simptomul care
eticheteaza o ocluzie . Odata cu aparitia obstacolului, prin intestin nu mai trece nimic
dincolo de obstacol. Dupa instalarea unui sindrom ocluziv inalt, pe intestinul subtire sau
prima parte a colonului, este posibil ca bolnavul sa aiba 1 - 2 scaune, spontane sau prin
clisma, prin care evacueaza continutul intestinal existent in momentul ocluziei sub
obstacol, dupa care nu mai evacueaza scaun si gaze .
Meteorismul

abdominal

Datorita

stagnarii

continutului

intestinal,

acesta

fermenteaza, motiv pentru care intestinele contin pe linga lichid abundent si mult aer

18

fapt care creeaza o distensie deseori foarte accentuata a peretele abdominal, constatata
la inspectia abdomeniului ( mai ales la bolnavii slabi).
Clopotaiul intestinal Prin percutarea mai puternica a peretelui - cu toata mana se pune in evidenta un zgomot caracteristic celui pe care-l face lichidul amestecat cu
aer, zgomot hidroaeric, anormal, care se numeste clopotaj.
Varsaturile In ocluziile intestinale pot aparea varsaturi chiar in momentul
instalarii ocluziei, datorita reflexelor nervoase pornite de la nivelul ocluziei . Este
vorba de varsaturi alimentare sau cu continut de secretie gastrica. In ocluziile mai
vechi apar si varsaturi cu caracter de continut intestinal (varsaturi fecaloide). Astfel de
varsaturi apar precoce in ocluziile intestinale inalte ( ocluzii cu obstacole pe primele anse
intestinale) si tardiv in cele joase (ocluzii cu obstacole pe ultimele anse ileale sau pe colon) .
Este un simptom foarte grav si este bine sa se puna diagnosticul de ocluzie inainte de
aparitia varsaturilor fecaloide. Aparitia lor arata ca ansele intestinale sunt pline cu
continut intestinal si ca acesta, neputandu-se evacua normal, se evacueaza retrograd in
stomac si de aici afara, prin miscari inverse (antiperistaltice).
Alte semne de ocluzie In afara semnelor mentionate mai sus, o ocluzie intestinala
poate sa aiba si alte semne, fie pe perioada ocluziva, fie in perioada care precede
instalarea ocluziei.
Scaune sangvinolente In cazul tumorilor intestinale, adeseori sindromul ocluziv este
precedat de pierderi sangvine, fapt important de retinut din anamneza bolnavului . La
copiii mici, scaunele sangvinolente pot demonstra o ocluzie prin invaginatie
intestinala .
Constipatia alternata cu diaree. Lipsa de scaun este caracteristica ocluziei
intestinale . De retinut ca, daca din anamneza reiese ca bolnavul suspectat de ocluzie
intestinala a avut in antecedente perioade de constipatie, alternate cu perioade de diaree,
este posibil ca el sa aiba o ocluzie intestinala determinata de o tumoare, care in timpul
dezvoltarii sale a trecut prin perioade subocluzive ; mai intai o perioada de constipatie,
apoi, dupa ce obstacolul a fost invins, urmeaza evacuari rapide, diareice, ale
continutului existent mai sus de tumoare . Aceasta alternare constipatie -diaree continua
pina cind tumoarea crescnd mult in volum, inchide complet lumenul intestinal.
19

Ondulatiile peristaltice ale peretelui abdominal. La bolnavii cu perete subtire,

se pot vedea deplasari unduitoare ale suprafetei cutanate, fapt care releva miscari
peristaltice intestinale puternice ce incearca sa invinga obstacolul ocluziv.
g) Tactul rectal poate evidentia o tumoare anala sau rectala ocluziva .
h) Tactul vaginal poate releva uneori formatiuni in abdomenul inferior, care
pot fi cauzele determinante ale ocluziei.
i) Cercetare orificiilor hemiare In cazul oricarui bolnav cu sindrom ocluziv,
trebuie urmarii daca nu prezinta o hernie in care s-a introdus o ansa intestinala, care
apoi s-a strangulat. Este vorba, bineinteles, de orificiile hemiare vizibile (indeosebi de
cele inghinale si crurale).
j) Examenul radiologie al abdomenului , facut "pe gol" (fara substanta de contrast)
arata intr-o ocluzie ca intestinul este plin de gaze ( rezultate din fermentatie ) si de
lichid intestinal. Se creeaza imaginea radiologica de niveluri hidroaerice - in cuiburi de
rndunica - gaze care plutesc deasupra lichidului.
k) Semnele generale In contrast cu semnele clinice si subiective alarmante
(durerea, varsaturile, starea de agitatie a bolnavului), starea generala si umorala nu se
modifica in primele zile de la inceputul ocluziei ; mai ales in ocluziile pe intestinul
gros. De asemenea tensiunea, pulsul, temperatura, diureza, respiratiile sunt normale,
sau aproape normale. Dupa un anumit timp insa (2-5 zile ) , se remarca modificari foarte
accentuate ale tuturor semnelor generale, care se inrautateste apoi progresiv ajungnd,
daca nu se iau masuri terapeutice energice, la o stare de soc grav, ireversibil . Este deci
necesar ca in prima perioada, de "echilibru" a organismului, sa se aplice tratamentul
adecvat. Intr-un stadiu avansat, bolnavul cu ocluzie este dispneic .oliguric, are sudori reci,
pulsul este slab si rapid, tensiunea scade, bolnavul este areactiv, necooperant . Este un
stadiu practic depasit din punct de vedere terapeutic .
I) Semnele de laborator Examenele de laborator releva, in functie de gravitatea
ocluziei, date importante indeosebi pentru urmatoarele constante
Hemograma arata un numar mare de hematii si un hematocrit crescut. Aceasta se
datoreste hemoconcentratiei prin pierderea de plasma, care iese din circulatie in

20

lumenul intestinal si in cavitatea peritoneala . In acelasi fel - nu ca fenomen inflamator trebuie interpretata si leucocitoza - de cele mai multe ori crescuta si ea .
Se remarca, de asemenea, o importanta tulburare a constantelor ionice: scade
clorul, creste potasiul si azotul . Proteinele sangvine scad adeseori foarte mult.
8. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
In cadrul afectiunilor medicale, absenta temperaturii exclude: enterocolite, dizenterii,
febra tifoida, coma diabetica si intoxicatiile cu plumb. Datorita prezentei
meteorismului, identificam sindroamele acute chirurgicale .
Pe

baza

simptomelor

caracteristice,

vor

fi

eliminate:

hemoragiile

intraperitoneale, splina mobila, chistul ovarian, torsiunea veziculei biliare, mai rar a
stomacului - sunt usor recunoscute datorita prezentei unei tumori intraabdominale,
sensibile la palpare .
Prima problema ce se pune in cazul unui sindrom de ocluzie, este natura
ocluziei, care poate fi mecanica sau functionala .
In cazul ocluziilor functionale, mai importanta este pseudoocluzia histerica ce
se manifesta prin dureri abdominale, oprirea completa a tranzitului si un meteorism
pronuntat care insa dispare atunci cind bolnava este anesteziata pentru laparovomie.
In cadrul ocluziilor mecanice, trebuie precizat daca ocluzia este prin obturare
sau strangulare. Ocluziile prin strangulare incep sa evolueze prin semne clinice mai
alarmante si cu alterare mai rapida a starii generale, decit cele prin obstructie.
Diagnosticul sediului ocluziei poate fi stabilit pe baza datelor clinice si prin
explorare radiologica inalta.
Ocluzia intestinala inalta se caracterizeaza prin debut brusc, evolutie rapida,
dureri vii de la inceput cu varsaturi incoercibile, abundente, care devin fecaloide,
dupa scurt timp urmeaza alterarea starii generale, deshidratare, tulburari
hidroelectrolitice si colaps. Meteorismul poate fi absent la inceput, apoi apare
moderat si limitat in epigastru .
In obstructia joasa a intestinului subtire, evolutia este mai progresiva, durerile
sunt frecvente si intense, varsaturile apar mai trziu si sunt mai putin abundente, la
intervale mai mari.
21

In obstructia intestinului gros, evolutia este subacuta, progresiva, durerea este

mai atenuata, survine la intervale mai mari, varsatura este rara sau poate lipsi. Starea
generala se mentine buna multya vreme . Distensia apare la inceput pe cadrul colic,
apoi se generalizeaza .
9. DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC Afectiunile si interventiile antecedentale
pot genera aparitia unei ocluzii intestinale la o anumita vrsta .
- Ocluzia nou - nascutului - poate fi data de o malformatie congenitala, o
imperfo.atie anala, stenoza intestinala sau obstructie mecanica .
- Ocluzia la sugar apare datorita invaginatiei.
- Ocluzia -la copil - presupune o invaginatie acuta sau subacuta, sau o
apendicita acuta complicata cu o peritonita si ocluzie functionala - ocluzie prin
diverticul lui Meckel.
- Ocluzia adultului - se produce mai ales prin bride si volvulus, prin tumori
abdominale, peritonita plastica sau strangulari interne .
- Ocluzia batrnului - este cauzata cel mai frecvent de cancer al colonului,
volvusului colonului sigmoid, ocluzia prin calculi biliari si acumularea materiilor
fecale in rect datorita constipatiei.

10.

EVOLUTIA

Este foarte variabila, in general lunga, intretaiata de paroxisme si de perioade

de liniste, mai mult sau mai putin prelungite. Adesea boala evolueaza latent, cu
simptomatologie abia schitata, cu varsaturi care la inceput se pot asocia cu durere,
dupa care urmeaza perioade de liniste, apoi apare datorita golirii intestinului de
acumulare lichidiana .
Oprirea tranzitului intestinal nu este prezenta intotdeauna de la inceput. Oricare
ar fi insa forma evolutiva a ocluziei, oricnd pot aparea brusc, in plina sanatate,
complicatii grave care sa-l puna bolnavului viata in pericol.
11.

COMPLICATII

Complicatii locale:
22

Infectii ale plagii

Hematoame ale plagii
Insuficienta drenajului
Complicatii generale:
Insuficienta respiratorie;
Soc toxico septic ;
Complicatii circulatorii flebite
Infarct enteronuzenteric
Embolie pulmonara
Peritonita
12.

TRATAMENTUL

Tratamentul ocluziei mecanice este chirurgical si al celei functionale,

medicamentos.
A. Tratamentul ocluziei mecanice este: preoperator, intraoperator si
postoperator.
a) Tratamentul preoperator
Prima actiune este punerea bolnavului in cele mai bune conditii pentru a fi
operat. Daca ocluzia s-a instalat de foarte scurt timp, tratamentul consta dintr-o
medicatie sedativa de deconectare, intr-o aspiratie si o clisma care goleste segmentul
de sub ocluzie al inestinului.
In caz ca ocluzia este de mai multa vreme, stomacul si ansele de deasupra
obstacolului sunt pline de lichid, motiv pentru care se va evacua lichidul cu ajutorul
unei sonde de aspiratie gastrica, cu care ocazie se va constata de multe ori ca lichidul
are aspectul bilios sau chiar fecaloid pentru ca provine din jejun sau ileon . In astfel
de situatii este foarte indicata introducerea unei sonde tip Miller - abbott, care
dispune de un balonas si care poate fi introdusa pina departe in jejun, ceea ce
favorizeaza absorbtia lichidului de staza si astfel dezintoxicarea si reechilibrarea,
crend conditii mai bune pentru interventia chirurgicala .
Aspiratia gastrica sau cea intestinala facuta cu sonda introintestinala se
dovedeste si mai necesara atunci cind, din anumite motive, nu se poate interveni imediat,
23

sau daca bolnavul ajuns intr-un dispensar de circumscriptie sau intr-un spital rural si
nu poate fi transportat imediat la un spital pentru interventie chirurgicala.
In functie de cantitatea de lichide aspirata, de pierderile de lichide, electroliti si
proteine pierdute, se face reechilibrarea bolnavului cu lichide si elemente de substitutie
pana la imbunatatirea cel putin partiala a starii generale a acestuia si reintoarcerea la cifre
aproape normale a constantelor umorale. Fara indoiala ca prin acest tratament nu se va
putea remedia cauza bolii si reface complet constantele umorale; de aceea se aplica
tratamentul numai att cat este necesar pentru ca bolnavul sa poata fi operat in conditii cit
mai bune .
Nu trebuie uitat ca in timp ce se face tratamentul de reechilibrare umorala, procesul
obstructiv local determinat de obstacol evolueaza si este posibil sa se produca o
necroza de ansa intestinala si, prin aceasta, o peritonita, care agraveaza mult
prognosticul bolnavului.
b)

Tratamentul operator

inlaturarea obstacolului se face in functie de natura lui . In caz ca este vorba de o

rasucire a intestinului (voivulare), el va fi desrasucit. Cum aceasta voivulare se face de
obicei din cauza unei bride sau refractii de mezon, se va sectiona brida sau corecta refractia
de mezon . Daca ocluzia se datoreste unei strangulari de ansa prin brida circulara, sau
angajarii intestinului intr-un inel herniar, se sectioneaza brida sau inelul herniar strangulant
(kelotomie), facandu-se, in cazul herniei, si tratamentul acesteia .
Daca este vorba de un obstacol in lumenul intestinului, determinat de un corp
strain, se extrage prin incizia intestinului corpul strain (dupa care se resutureaza
intestinul) . In cazul unei tumori, se extirpa portiunea de intestin care contine tumoarea
si se resutureaza capetele sanatoase ale intestinului. La fel se procedeaza daca, dintr-un
motiv oarecare, vitalitatea intestinului la nivelul ocluziei este compromisa .
c)

Tratamentul postoperator

Tratamentul postoperator continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica si

de refacere a starii generale pana la atingerea constantelor normale si reluarea tranzitului
intestinal.

24

Reechilibrarea hidroelectrolitica se efectueaza cu perfuzii cu glucoza si ser fiziologic

imbogatite cu proteine si vitamine. Se urmareste permanent diureza si bilantul
ingesto - excreta .
Sedarea durerii se practica cu ajutorul analgezicelor. Cea mai folosita este
noraminofenazona (ALGOCALMINUL), are cea mai mare actiune analgezica din toata grupa
de substante analgezic - antipiretice si este activa ca si antispastic in colici, prin 9' uunea
directa asupra fibrelor musculare netede. In durerile postoperatorii poate inlocui
analgezicele morfinice .
Oxigenoterapia are ca scop asigurarea unei cantitati "indestulatoare de oxigen
la tesuturi prin combaterea hipoxiei determinata de scaderea singelui albeolar,
diminuarea hemoglobinei, tulburari in sistemul circulator, probleme care interfereaza cu
difuzia pulmonara .
Cind cauza ocluziei este un proces inflamator, plastronul se trateaza cu aplicari de
gheata si se administreaza antibiotice, abcesul se va deschide ; pentru a combate
semnele de ocluzie se va aplica aspiratia continua .
Dupa Interventia operatorie se efectueaza aspiratia duodenala, care micsoreaza
tensiunea musculaturii si va opri varsaturile postoperatorii . Aspiratia se continua pana la
disparitia continua a distensiei si aparitia primului scaun spontan .

B. Tratamentul ocluziilor functionale

Odata cunoscuta cauza declansatoare a unei ocluzii functionale, se aplica tratamentul
medical adecvat, spre exemplu daca este declansata de afectiuni din sfera tractului
intestinal (colica renala, colica biliara, criza gastrica tabetica etc), se aplica tratamentul
specific adecvat anticolicativ ; in cazul in care ocluzia este determinata de o intoxicatie
profesionala, accidentala sau voluntara, sau de intoxicatie uremica, se face tratamentul
intoxicatiei . Daca ocluzia este declansata de o cauza intrinseca a intestinului,
intramurala - iterativa - ne adresam acesteia, in functie de elementul predominant: spastic
sau paralitic . Se va folosi deci, ATROPINA, PAPAVERINA, SCOBUTIL, LIZADON si se
vor face infiltratii lombare cu XILINA, medicamente folosite si in tratamentul anticolicativ .
25

Ocluziile, intestinale functionale necesita si ele reechilibrare hidroelectrolitica

corecta.
Daca ocluziile sunt declansate de un revarsat sangvin sau purulent intraperitoneal
este obligatoriu a se face o interventie chirurgicala, pentru tratarea cauzei
declansatoare a revarsatului intraperitoneal.
Cu multa atentie se va proceda in cazul ocluziilor care survin postoperator.
Daca s-a stabilit ca este o ocluzie functionala, tratamentul este cel mentionat mai sus,
dar nu trebuie pierdut din vedere ca ar putea fi vorba si de o ocluzie mecanica, in care
cu tot riscul operator mare - specific reinterventiilor - trebuie reintervenit.

26

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE INPROCESUL DE INGRIJIRE AL
PACIENTILOR CU OCLUZIE INTESTINALA
1. ELEMENTE GENERALE DE NURSING
Nursing-ul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii, cuprinzind :
promovarea sanatatii, prevenirea bolii si ingrijirea persoanelor bolnave de toate
vrstele, in toate unitatile sanitare, asezarile comunitare si in toate formele de asistenta
sociala .
Virginia Henderson , defineste nursing-ul astfel:
"Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau
recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune
pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau
cunoasterea, necesare pentru a o face, si sa actioneze in asa fel incit acesta sa-si poarte de
grija singur ct mai curind posibil."
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneste de la existenta unor
necesitati fiziologice si aspiratii ale fiintei umane, si anume pe definirea celor 14
nevoi fundamentale, cu componentele bio - psiho - sociale, culturale si spirituale ale
individului.
Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este
telul profesiei de asistenta medicala .
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson , asistenta trebuie sa
stie ca, o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru
a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala .
27

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

A resoira si a avea o buna circulatie
A se alimenta si hidrata
A elimina
A se misca, a pastra o buna postura
A dormi, a se odihni
A se imbraca si dezbraca
A-si mentine temperatura corpului in limite normale
A fi curat ingrijit, a-si proteja tegumentele si mucoasele
A evita pericolele
A comunica
A actiona dupa credintele si valorile sale
A se realiza, a fi util
A se recreea
A invata sa-si pastreze sanatatea
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson , in procesul de ingrijire,
usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural si
spuitual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor.
Procesul de ingrijire este un proces intelectual, ciclic, compus din diferite etape,
logic ordonate, avnd drept scop cea mai buna stare a pacientului.
Etapele procesului de ingrijire sunt:
- Culegerea de date - este un proces continuu in sensul ca pe tot parcursul
muncii sale, asistenta nu inceteaza observatia pacientului, intrebarile si notarea datelor,
privind pacientul.
- Analiza si interpretarea datelor - ne permite sa punem in lumina problemele
specifice de dependenta si sursa de dificultate care Ie-a generat, adica elaborarea
" diagnosticului de ingrijire".
Planificarea ingrijirilor ne permite :
28

a) Determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite.

b) Stabilirea

mijloacelor

pentru

rezolvarea

obiectivelor

si

atingerea

rezultatelor.
Realizarea interventiilor - aplicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii
constiente si voluntare a interventiilor planificate . Are ca scop sa ajute pacientul sa-si
mentina sau sa-si recapete independenta sau un oarecare nivel de independenta .
Evaluarea consta in a aduce o apreciere asupra progresului pacientului in raport cu
interventiile asistentei si este o conditie absoluta a calitatii ingrijirilor.
Daca interventiile planificate nu si-au atins scopul, procesul de ingrijire se reia de
la prima etapa dind caracterul ciclic al procesului de ingrijire (reformularea)
diagnosticului de nursing a obiectivelor si deci modificarea interventiilor.
2. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
OCLUZIE INTESTINALA
Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau
sanatoasa sa-si mentina sau recistige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele sale clipe )
prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut forta, vointa
sau cunostintele necesare . Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii
astfel incit pacientul sa-si recstige independenta cit mai repede posibil.
Asistenta medicala detine o pozitie foarte importanta in ingrijirea bolnavului,
revenindu-l o serie de sarcini importante :
Asigurarea repausului fizic - asistenta se va ingriji de confortul pacientului, sa
evite efortul fizic, saloanele sa aiba o ambianta placuta, sa fie aerisite .
Asigurarea repausuluipsihic - asistenta va avea grija sa fereasca bolnavul de tot
ceea ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos - se vor evita starile de agitatie, se va
raspunde prompt la orice solicitare, vor fi feriti de suprasolicitarile vizitatorilor.
Asigura" a igienei personale - se va executa toaleta bolnavului, schimbarea
lenjeriei de pat si corp ori de cite ori este nevoie.

29

Urmarirea functiilor vitale si vegetative - se urmareste zilnic TA, puls,

respiratie.temperatura corporala, diureza, tranzitul intestinal ; se urmaresc semnele de
agravare si complicatiile care pot apare si se anunta imediat medicul.
Administrarea medicamentelor - se realizeaza cu rol delegat (la indicatia
medicului) si urmareste pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala, tratarea
ocluziei (functionale) sau refacerea organismului postoperator. Asistenta are sarcina
de a respecta cu strictete regulile de aseptie in timpul efectuarii tratamentelor.
Efectuare unor tehnici si manevre, la indicatia medicului, cuprinse in pregatirea
bolnavului fizica pentru interventia chirurgicala, cum ar fi : aspiratia fiastrica sau
duodenala, spalatura gastrica, clisma, etc .
Supravegherea permanenta a pacientului postoperator.
Educarea pacientului pentru pastrarea sanatatii dupa externarea din spital.
Pregatirea pacientului pentru externare .
3. EDUCATIA PENTRU SANATATE
Cuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea, de a preveni boala, de
a ajuta persoana sa dobndeasca mai multa autonomie, de a asigura continuitatea
ingrijirilor din spital la domiciliu .
Aceasta educatie duce la formarea culturii sanitare a fiecarui individ si la
satisfacerea nevoii de a invata sa-si pastreze sanatatea .
Educatia pentru sanatate in spital are ca obiective refacerea si mentinerea
sanatatii si a independentei.
Aceste obiective au urmatorul continut:
Prevenirea imbolnavirilor intraspitalicesti,
Educaaa cu privire la masurile igieno - dietetice care trebuiesc respectate in
ambulator.
Importanta respectarii indicatiilor medicale si a controalelor periodice
Profilaxia omului sanatos privind ocluzia intestinala se realizeaza prin :
Respectarea orelor regulate de masa .
Respectarea igienei alimentatiei.
Evitarea abuzurilor alimentare .
30

Combaterea constipatiei prin evitarea alimentelor ce o pot produce si a

sedentarismului.
Profilaxia omului bolnav consta in educarea pacientului ca dupa interventie, sa
se ingrijeasca mai departe pina la o buna reechilibrare functionala :
Regim alimentar,
Tratament medicamentos,
Cura hidrominerala si peristaltica .

CAPITOLUL IV
TEHNICI MEDICALE APLICATE IN PROCESUL DE INGRIJIRE
ASPIRATIA GASTRICA
SPALATURA GASTRICA
PERFUZIA ENDO-VENOASA
ASPIRATIA GASTRICA
31

Reprezinta introducerea unei sonde gastrice Faucher sau Einhorn prin

faringe s esofag in stomac.

Este facuta in scop explorator:
-

Recoltarea continutului stomacal, golirea anselor de lichid toxic si

reducerea distensiei usurnd executarea interventiei chirurgicale .

MATERIALE NECESARE
Musama si aleza
Tavita renala si tavita medicala
Sonda duodenala sterila
Doua seringi de 20 ml.
Pensa hemostatica
Casoleta cu manusi de cauciuc
Recipient pentru colectare
Balonul Erlemneiyer
TEHNICA DE EXECUTIE
Se pregatesc materialele si instrumentele necesare .
Se face pregatirea pshihica si fizica a pacientului se anunta bolnavul
explicandu-i-se importanta si necesitatea

colaborarii lui pentru reusita si

inofensivitatea ei.
Se izoleaza patul cu un paravan ; se aseaza pe pat musamaua si aleza , bolnavul
se aseaza in pozitie sezand pe marginea patului.
Se umezeste sonda cu apa sterila pentru a se aseaza in dreapta bolnavului si se
fixeaza capul cu mana stinga tinandu-i favoriza alunecarea prin faringe si esofag intre
mana si torace .
Prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion si ii cere
pac; untului sa respire adnc cu gura deschisa ( pentru ca sonda sa treaca prin regiunea
faringiana fara a provoca senzatia de voma ) si i se spune sa inghita in continuare , ajutandu32

se inaintarea treptata a sondei prin miscari blnde, observnd atent marcajul sondei; cnd
semnul de 45 cm a ajuns la arcada dentara, sonda a recut de cardia si a patruns in stomac .
Ritmul de inghitire a sondei trebuie sa fie de 1 - 2 cm la 4 - 5 minute
Se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu
ajutorul seringii.
Se aseaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlemneiyer (cnd se
colecteaza pentru o proba ) pentru captarea sucului gastric care va aparea imediat in
sonda din cauza presiunii intra stomacale marite .
Bolnavul este solicitat sa-si contracte peretii abdominali pentru a favoriza
golirea stomacului.
Extragema sondei se face printr-o miscare hotarta dar cu prudenta, dupa
comprimarea ei cu o pensa hemostatica pentru a impiedica scurgerea continutului in
faringe si cobornd cat mai mult extremitatea ei externa .
Cnd capatul intern al sondei ajunge in gura bolnavului, se prinde cu mana
stinga si se indeparteaza sonda .
Ulterior pacientului i se ofera un pahar cu apa pentru a-si clati gura si se
aseaza in pozitie comoda .
Se trimit probele etichetate la laborator, notandu-se in foaia de observatie
tehnica, data, cantitatea sucului gastric extras .
SPALATURA GASTRICA
Are ca scop evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exudate
si substante straine.
MATERIALE NECESARE
Doua sorturi de material plastic.
Sonda gastrica Faucher sterila .
Doua seringi de 20 ml.
Casoleta cu manusi de cauciuc .
Pensa hemostatica.
33

O sticla cu diametrul de 20 - 25 cm .
O cana de sticla de 5 I cu apa la temperatura de 25 - 26 C .
Recipient pentru captarea lichidului evacuat.
O pilnie de sticla .
Prosoape.
TEHNICA DE EXECUTIE
Se explica pacientului inportanta examenului si a colaborarii sale .
Se aseaza pacientul pe scaun .
Asistenta se spala pe mini isi pune mnusile si sortul de cauciuc .
Sonda se umezeste pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag, asistenta
se va aseza in dreapta bolnavului fixindu-i capul cu mana stnga, tinandu-l intre
mana si torace .
Cu mana dreapta se apuca extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion, se
cere bolnavului sa deschida larg gura, sa respire adine, si se introduce capatul sondei
pina la peretele superior al faringelui cit mai aproape de radacina limbii, invitnd
bolnavul sa inghita .
Se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu
ajutorul seringii.
La capatul liber al sondei se adapteaza pilnia de sticla si se aduce la nivelul
toracelui bolnavului, se umple pilnia de apa (la temperatura de 25 - 26 C )
ridicandu-se pilnia deasupra capului bolnavului, pentru ca lichidul sa patrunda prin
sonda in stomac, inainte ca pilnia sa se goleasca complet, se coboara sub 30-40 cm.
Sub nivelul epigastrului in pozitie verticala, pentru a se aduna in ea lichidul din
stomac . Se goleste continutul plniei in vasul colector.
Se repeta aceste manevre pina cind lichidul de spalare evacuat devine perfect
curat si limpede, fara resturi alimentare .
Apoi se indeparteaza pilnia si se prinde capatul liber al sondei cu o pensa
hemostatica .

34

Se extrage sonda printr-o miscare hotarita, dar cu precautie pentru a nu se

scurge continutul sondei inapoi in faringe .
Cnd capatul intern al sondei ajunge in gura bolnavului se prinde cu mina
stinga si se indeparteaza sonda .
Se ofera apoi bolnavului un pahar cu apa calduta pentru a-si clati gura,
aezandu-se bolnavul in pat in pozitie cit mai comoda .
ACCIDENTE
Cnd apare greata sau senzatiile de voma, se inlatura sonda indicind respiratia
profunda .
Daca sonda patrunde in laringe poate aparea reflexul de tuse, hiperemia fetei
apoi cianoza, se va retrage sonda imediat.
PERFUZIA
picatura

Reprezinta introducerea pe cale parentala ( intravenoasa ) picatura cu

a

solutiei

medicamentoase

pentru

reechilibrarea

hidrostatica

volemica a organismului.
SCOP
Hidratarea si mineralizarea organismului
Deprerativ - diluarea si favorizarea secretiei din organism a produsilor toxici
-

Alimentarea pe cale parentala .

MATERIALE NECESARE

Tava medicala
Trusa pentru perfuzat
Solutie ambalata steril
garou de cauciuc
tavita renala
35

si

1 - 2 seringi de 5 - 10 ml cu ace pentru injectii intravenoase

comprese sterile
substante dezinfectante ( alccol, tinctura de iod)
romplast
foarfece
stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor.
Pregatirea materialelor in vederea efectuarii tehnicii:
- Se monteaza stativul, se suspenda flaconul de suport, se desface aparatul
de perfuzie si se inchide prestubul.
- Se suspenda flaconul in suport si se ridica usor prestubul, lasnd sa curga
lichidul in dispozitivul de perfuzie fara ca picuratorul sa se umple de lichid se coboara
progresv port - acul pina cind tubul se umple cu lchicd, fiind eliminate complet bulele
de aer.
- Se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul, aparatul
ramnnd atirnat de stativ .
- Se face pregatirea pshihica si fizica a bolnavului.
- Se aseaza in pat in decubit dorsal, cit mai comod, cu antrbratul in extensie si
pronatie.
EFECTUAREA TEHNICII
Se examineaza starea si calitatea venelor, se aplica garoul la nivelul bratului, se
dezinfecteaza pielea cotului cu alcool.
Se cere bolnavului sa inchida pumnul, si se efectueaza punctia venei alese, de
preferinta cit mai periferic.
Se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza garoul de cauciuc si se
adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac .
Se des side imediat prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului de perfuzat
cu ajutorul prestubului la 60 picaturi / minut.
36

Se fixeaza cu benzi de leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinata

acestuia, de pielea bolnavului.
Se supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de functionare al
aparatului inainte ca flaconul sa se goleasca complet se inchide prestubul pentru a
impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul
flacon inainte ca prestubul sa se inchida, se exercita o presiune asupra venei punctionate,
cu un tampon imbibat in solutie dezinfecta ntasi printr-o miscare brusca in directia
axului vasului se extrage acul din vena .
Se supravegheaza bolnavul in continuare .

CAPITOLUL V
PREZENTARI DE CAZURI
1. CAZUL NR. 1
2. CAZUL NR. 2
3. CAZUL NR. 3
Procesul de nursing - Cazuri urmarite .

37

Cazul numarul 1
IONESCU MC MICA 70 ani, casatorita, pensionara .
DIAGNOSTIC DE INTERNARE : SINDROM SUBOCLUSIV
MOTIVELE INTERNARII :
Dureri abdominale colicative, paroxistice
Greturi, varsaturi bilioase
Constipatie rebela la tratament
Tranzit intestinal absent pentru materiile fecale de 3 zile .
A.P.:
PM = 17 ani, S = 1, Av = 1, Menopauza = 1986 .
Colecistectomie clasica
Conditi de viata bune
ISTORICUL BOLII pacienta colecistectomizata in Mai 2008, prezinta de 6
Luni dureri abdominale localizata in flancul stng hipogastru. Durerile au
caracter colecativ, sunt asociate de 2 luni cu greturi, varsaturi bilioase, de 3 luni
prezinta constipatie rebela la tratament.
Se practiva colonofibroscopie la care se pune in evidenta o formatiune
sigmoidiana infiltrata.
Se interneaza pentru reevaluare clinica si paraclinica de specialitate .
EXAMEN CLINIC GENERAL
Stare generala stabila, afebrila, inapetenta, stare de constienta pastrata .
Tegumentele si mucoasele: - palide, cicatrice postoperatorie subcostala . Ganglionii
limfatici superficiali: nepalpabili. Tesut conjuct'y subcutanat: - bine reprezentat.
Sistem muscwr: - normoton, normokinetic .
Sistem osteoarticular: - integru functional.
Aparat respirator: - torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala,
murmur vezicular prezent bilateral.
38

Aparat cardio - vascular: - aria matitatii cardiaca in limite normale, zgomote

cardiace bine batute, TA = 130 / 80 mm Hg, Av = 85 b / min .
Aparat reno - urinar: - loji renale libere nedureroase, mictiuni fiziologice .
SNC: orintare temporospatiala, ROT prezente bilateral.
EXAMEN LOCAL : abdomen destins asimetric, la palpare durerea are
sediul in
etajul abdominal inferior, are caracter colicativ paroxistic .
La ascultatie: zgomote hidroaergice cu borborisme paraombilical.
Splina si ficatul in limite normale nedureroase la papare .
Tranzit intestina! incetinit cu oprirea tranzitului cu materii fecale timp de 3 zile
TV: - organe genitale cu aspect normal, vagin cu pereti supli, anexe sensibile la
palpare. Uter in involutie .
TR: - regiune perianala, aspect normal, canal anal permeabil, ampula rectala cu
pereti supli.
DIAGNOSTICE DE NURSING .
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
- Dificultate de a respira datorita durerilor abdominale colicative,
paroxistice .
2.

Nevoia de a bea si a manca

- Alimentatie inadecvata prin deficit, manifestata prin anorexie, senzatie
de greata, varsaturi datorita obstructiei intestinale si durerii abdominale .

3.

Nevoia de a elimina
- Eliminare inadecvata manifestata prin varsaturi bilioase, constipatie
rebela la tratament datorita sindromului subocluziv .
- Constipatie manifestata prin absenta tranzitului intestinal pentru materii
fecale de 3 zile datorita sindromului subocluziv .

4.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura .

- Nevoia independenta .
39

5.

Nevoia de a dormi si a se odihni.

- Odihna deficitara manifestata prin insomnii dormitionale datorita
anxietatii si izolarii spitalicesti.

6. Nevoia de a se imbraca si desbraca .

- Nevoia independenta
7. Nevoia de a mentine temperatura constanta a corpului.
- Nevoia independenta
8.

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre .

- Nevoia independenta

9.

Nevoia de a evita pericolele.

- Vulnerabil Late fata de pericole datorita bolii si a izolarii spitalicesti

10. Nevoia de a comunica

- Comunicare ineficienta manifestata prin apatie, tristete si indispozitie
datorita lipsei de cunoastere a starii de sanatate si a evolutiei bolii
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica
religia .
- Frustare manifestata prin anxietate, tristete, imposibilitatea de a exercita
practici religioase datorita lipsei de cunoastere a situatiilor si a atitudinii
celorlalti
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii.
- Neputinta manifestata prin apatie, resemnare, tristete datorita lipsei de
cunoastere a posibilitatilor proprii de efort
13. Nevoia de a se recreea .
- Refuz de 9 indeplini activitati recreative manifestat prin inactivitate si
tristete datorita neadaptarii la rolul de bolnav si la boala
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea .
- Cunostinte insuficiente manifestate prin cunostinte insuficiente asupra
bolii, a masurilor de prevenire, a diagnosticului medical, a
tratamentului, a convalescentei, a satisfacerii nevoilor sale, datorita
40

inaccesibilitatii la informatie.
TRATAMENT:
Ser fiziologic 1000 ml;
Solutie Glucoza 5 % -1500 ml;
Ampicilina 2 g injectabil;
Piafen ;
Papaverina ;
Scobutil;
Clisma : ulei ricin - Manitol.
EVOLUTIE :
Stare generala stabila, afebrila, diureza spontana .
Tranzit intestinal prezent; sa degajat dupa ulei de ricin si clisma .
Din discutia cu bolnava reiese ca aceasta se simpte slabita, respira greu din cauza
durerilor colicative, nu are apetit, doarme greu, se odihneste putin, este agitata .
In urma tratamentului si aparitiei scaunului spontan, pacienta este externata cu
recomandarea de a respecta regimul alimentar si revine la control peste 6 luni.

41

42

PLAN DE INGRIJIRE NUMARUL 1

Nevoia

Manifestari de

Sursa de

Interventii

fundamentala
1. Nevoia de a

dependenta
Dificultate de a

dificultate
- Durerea

Obiective
Sa aiba o respiratie

Autonome
-Aeriseste camera

delegate
Administreprescri

Evaluare
Bolnava respira mai

respira si a avea o

respira

abdominala

buna in 24 h . Sa se

-Umidifica aerul

se

usor

colicativa

diminueze durerea in

-Asigura pozitie antalgica

paroxistica

24 h .

semisezinda
Bolnava are apetit

buna circulatie

2. Nevoia de a bea

Anorexie Senzatie

Obstructia

Sa aiba o stare de

-Invata
Aseaza bolnava
bolnava sa
in faca
pozitie

Administreaza

si a manca

de greata Varsaturi

intestinala Durere

bine fara greturi si

comoda Determina bolnava

antiemetice

abdominala

varsaturi in 24 h . Sa

sa ingere o cantitate

3. Nevoia de a

Tenesme

Oprirea tranzitului

aiba apetit normal in

Sa aiba tranzit

suficienta de lichide (-2l/zi)

Alimenteaza bolnava cu

elimina

Crampe

intestinal pentru

intestinal in 24 h .

mese mici si dese, bogate in evacuatoare Adm.

intestinal si scaun

Varsaturi

materii fecale

Sa fie echilibrata

reziduuri Urmareste

laxative Adm.

spontan. Este

hidroelectrolitic in

eliminarile si efectueaza

perfuzie

echilibrata

24 h .

bilantul ingesta excreta

endovenoasa cu

hidroelectrolitic

4. Nevoia de a se

Mentinerea

Planifica impreuna cu

glucoza , ser

Bolnava isi mentine

misca si a avea o

independentei

pacienta un program de

Constipatie

Efectueaza clisura

Bolnava are tranzit

independenta

buna postura
5. Nevoia de a

Insomnii

Anxietatii

nevoii
Bolnava sa

miscari si exercitii fizice

Invata bolnavatehnici de

Adm. sedative

Bolnava este

dormi, a se odihni

dormitionale

Durerii

beneficieze de un

relaxare intocmeste

antialgice

relaxata, odihnita

Neliniste

Izolarea

somn normal

program de odihna

spitaliceasca

calitativ si cantitativ

corespunzator rganismului

in urmatoarele 24 h

Asigura un microclimat

43

6. Nevoia de a

Mentinerea

Asigura bolnava cu lenjerie

Bolnava isi mentine

se imbraca si

independentei

de corp curata conform

independenta

dezbraca

nevoii.

dorintelor pacientei

7. Nevoia de a

Mentinerea

Invata bolnava sa

Adm.

Bolnava are

Mentine

independentei

evite curentii reci de

antibiotice

temperatura corpului in

temperatura

evoii.

aer, sa se imbrace

constanta a

lejer, calduros

corpului

Masoara zilnic temp.

limite normale

8. Nevoia de a

Mentinerea

Supravegheaza
corporala si o noteaza in

Bolnava are

mentine

independentei

bolnava in timpul

tegumente si

tegumentele

nevoii.

efectuarii igienei

mucoase curate si

curate si integre
9. Nevoia de a

Vulnerabilitate fata Obstructiei

Sa aiba un mediu de

corporale zilnice si o
Supravegheaza respectarea

integre
Bolnava beneficiaza de

evita pericolele

de pericole

intestinale Izolarea

siguranta si protectie

circuitelor

mediu de rotectie

spitaliceasca

intraspitaliceasca pe

Functionale

intraspitaliceasca

parcursul internarii

intraspitalicesti
Supravegheaza respectarea
regulamentului de ordine

10. Nevoia de a

Apatie

Lipsa de cunoastere

Pacienta sa

interioara al sectiei
incurajeaza
pacienta
Respecta regulile
de

comunica

Tristete

a starii de sanatate

comunice eficient cu

Antreneaza bolnava in

eficient cu echipa de

Indispozitie

si a evolutiei bolii

echipa de ingrijire si

discutiilibere despre

ingrijire

cu semenii

problemele si nevoile
proprii

44

Bolnava comunica

11. Nevoia de a

Anxietate

Lipsa de cunoastere

Pacienta sa-si poata

Discuta liber cu bolnava

Bolnava este

ctiona conform

Tristete

a situatiilor si a

practica religia pe

despre credinta ei si aproba

increzatoare in viitor si

propriilor

Imposibilitatea

atitudinii celorlalti

perioada internarii in

ideile si conceptele acesteia

in refacerea starii de

convingeri si

de a exercita

spital

Asigura bolnava cu

anatate Isi poate

valori, de a practica practici

literatura religioasa prin

practica religia

religia

religioase

intermediul familiei

12. Nevoia de a fi

Apatie

Lipsa de cunoastere

Bolnava sa

Favorizeaza vizita
Antreneaza bolnava in

Bolnava si-a recapatat

preocupat in

Resemnare

a posibilitatilor

constientizeze

activitati usoare conforme

increderea in

vederea realizarii;

Tristete

proprii de effort

utilitatea ei in

cu posibilitatile proprii

posibilitatile proprii de

procesul de ingrijire

Constientizeaza bolnava cu

effort

de a fi util

utilitatea respectarii
13. Nevoia de a se

Inactivitate

Neadaptarii la rolul

Bolnava sa se poata

prescriptiilor igieno
Explica bolnavei situatia

Bolnava prezinta o

recreea

Tristete

de bolnav si la

relaxa, sa prezinte o

starii de sanatate si

stare de bine, nu mai

boala

stare de bine in

evolutia bolii sub regim si

este trista

urmatoarele 24 h

tratament corect
Bolnava a acumulat

14. nevoia de a

Cunostinte

Inaccesibilitatea la

Bolnava sa

Antreneaza bolnava in
Efectueaza
educatieAsigura
pentru
activitati recreative

ivata cum sa-si

insuficiente despre

informatie

acumuleze noi

sanatate Explica bolnavei

cunostinte despre boala

pastreze sanatatea

boala, masurile de

cunostinte si

importanta regimului de

si deprinderi sanatoase

prevenire, a

deprinderi sanatoase

viata ordonat si a

de viata

diagnosticului

de viata pe perioada

programului de masa

medical, a

internarii

regulat in mentinerea starii

tratamentului, a

de sanatate

45

Cazul numarul 2
VASILESCU EMIL 67 ani, casatorit, pensionar.
DIAGNOSTIC DE INTERNARE : OCLUZIE INTESTINALA
MOTIVELE INTERNARII :
Dureri abdominale paroxistice, zgomote hidroaergice
Greturi, varsaturi bilioase
Constipatie rebela la tratament
Tranzit intestinal absent pentru materiile fecale de aproximativ 3 zile .
A.P.:
Neaga boli ale copilariei
Conditii de viata bune; fumator de la 20 ani ( aproximativ 50 tigari pe zi)
ISTORICUL BOLI: pacientul prezinta dureri abdominale localizate in flancul
stng hipogastru . Durerile au caracter paroxistic snt asociate de 2 luni cu greturi,
varsaturi bilioase . De 3 luni prezinta constipatie rebela la tratament. Se practica
colonofibroscopie la care se pune in evidenta o formatiune sigmoida infiltrata ; se interneaza
pentru interventie chirurgicala .
EXAMEN CLINIC GENERAL
Stare general, stabila, afebrila, inapetenta, stare de constienta pastrata .
Tegumentele ii mucoasele: - palide, descuamate .
Ganglionii limfatici superficiali: nepalpabili.
Tesut conjuctiv subcutanat: - bine reprezentat.
Sistem muscular: - normoton, normokinetic .
Sistem osteoarticular: - aparent integru functional.
Aparat respirator: - torace normal conformat, vibratii vocale transmise
bilateral, murmur vezicular prezent bilateral.
46

Aparat cardio - vascular: - aria matitatii cardiaca in limite normale, zgomote

cardiace bine batute, TA = 130 /180 mm Hg, Av = 86 b / min .
Aparat reno - urinar: - loji renale libere nedureroase, mictiuni fiziologice .
SNC: orintare temporospatiala, ROT prezente bilateral.
EXAMEN LOCAL : abdomen destins asimetric, la palpare durerea are sediul in
etajul inferior abdominal , are caracter colicativ paroxistic, prezinta aparare
musculara localizata in fosta iliaca stnga, flancul stng, hipogastru, mezogastru
La ascultatie: .gomote hidroaergice paraombilical.
Ficatul la 2 cm sub rebordul costal, sensibil la papare .
Tranzit intestinal incetinit cu absenta tranzitului pentru materii fecale de 3 zile .
DIAGNOSTICE DE NURSING .
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
- Dispnee manifestata prin modificari respiratorii, tuse, mucozitati datorita
durerii, obstructia cailor respiratorii si tabagisme .
2. Nevoia de a bea si a manca
- Alimentatie inadecvata prin deficit, manifestata prin senzatie de greata,
varsaturi datorita obstructiei intestinale si durerii abdominale .
3. Nevoia de a elimina
- Constipatie manifestata prin tenesme si crampe datorita diminuarii
peristaltismului intestinal si opririi tranzitului intestinal pentru materii fecale .
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura .
- Imobilitate manifestata prin dificultate de a se ridica si de a merge
datorita durerii si starii de oboseala .
5. Nevoia de a dormi, a se odihni.
- Insomnie manifestata prin somn intrerupt, agitat si neliniste datorita
durerii si izolarii spitalicesti
6.

Nevoia de a se imbraca si desbraca .

47

- Dificultate de a se imbraca si dezbraca, manifestata prin greutate in

efectuarea manevrelor de imbracare / dezbracare datorita durerilor
abdominale si a starii de oboseala
7.

Nevoia de r nentine temperatura corporala in limite normale .

- Nevoia independenta

8.

Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele .

- Dezinteres fata de masurile de igiena manifestat prin neglijarea
indeplinirii ingrijiriilor de igiena, tinuta neglijenta, neingrijita datorita
durerii, starii de slabiciune si a lipsei deprinderilor de igiena corporala
zilnica .

9.

Nevoia de a evita pericolele .

- Vulnerabilitate fata de pericole manifestata prin predispozitie la infectii
datorita izolarii spitalicesti, ocluziei intestinale si interventiei chirurgicale

10. Nevoia de a comunica

- Comunicare ineficienta la nivel afectiv manifestata prin dificultate de a-si
exprima sentimentele, ideile si nevoile datorita insuficientei cunoasteri de
sine si a mediului spitalicesc
11.

Nevoia de a-si respecta religia .

- Frustare manifestata prin sentiment de inutilitate si imposibilitatea de a
exercita practici religioase datorita lipsei de cunoastere a situatiilor si a
atitudinii celorlalti

12.

Nevoia de a fi util, a se realiza .

- Neputinta manifestata prin apatie, resemnare, tristete datorita lipsei de
cunoastere a posibilitatilor proprii de efort

13. Nevoia de a se recreea .

- Refuz de a indeplini activitati recreative manifestat prin inactivitate si
tristete datorita neadaptarii la rolul de bolnav si la boala si a fricii de
interventie chirurgicala
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea .
- Cunostinte insuficiente manifestate prin lipsa cunostintelor despre boala
si tratamentul acesteia datorita inaccesibilitatii la informatie .
48

TRATAMENT
Ser fiziologic 1000 ml;
Solutie Glucoza 10 % -1500 ml;
Ampicilina 2 g injectabil;
Gentamicina 1 g injectabil;
Piafen ;
Papaverina;
Vitamine B6, B12 ;
Clisma : ulei ricin 30 g, manitol 20 ml.
EVOLUTIE :
Stare generala buna, afebril, diureza spontana .
Postoperator favorabil spre vindecare .
Din discutia cu bolnavul reiese ca este fumator ( 50 tigari / zi) se simte slabit,
obosit, nu poate dormi, tuseste greu ; prezinta expectoratie, nu se poate deplasa din
cauza prezentei perfuziei la mana dreapta si a durerii postoperatorii, este inapetent,
acuznd senzatii de voma .
In urma tratamentului si a ingrijirilor medicale, bolnavul este externat in stare
buna spre vindecat, cu recomandarile de a evita efortul fizic, sa respecte regimul
alimentar, sa renunte la alcool, tutun si sa revina la control peste doua luni .

49

50

PLAN DE INGRIJIRE CAZUL NUMARUL 2

Nevoia

Manifestari de

Sursa de

Obiective

Interventii

Evaluare

fundamentala
1. Nevoia de a

dependenta
Modificari

dificultate
Durerea

Sa expectoreze

Autonome
Invata bolnavul sa

Delegate
Administreaza

Bolnavul respira mai usor,

respira si a avea o

respiratorii

Obstructia cailor

secretiile si sa

tuseasca, sa expectoreze

antialgice,

expectoreaza usor

buna circulatie

Tuse

respiratorii

tuseasca bine in

Aeriseste camera,

expectorante,

Mucozitati

Tabagism

urmatoarele 24 h . Sa

umidifica aerul Invata

antispastice

respire bine in

bolnavul sa renunte la vicii

urmatoarele 24 h

( tabagism) Asigura pozitie

2. Nevoia de a bea

Senzatie de greata

Obstructia

Sa aiba o stare de

confortabila, antalgica
Invata pacientul sa respire

Administreaza

Bolnavul are apetit. Se

si a manca

Varsaturi

intestinala Durere

bine, fara greturi si

profund pentru a pieri

antiemetice,

mentine starea de greata.

Inapetenta

abdominala

varsaturi in 24 h. Sa

senzatia de greata

antialgice

Nu a mai varsat

aiba apetit normal in

Determina bolnavul sa

Efectueaza aspiratie

24 h

ingere o cantitate

gastrica si spalatura

suficienta de lichide

gastrica inainte de

3. Nevoia de a

Tenesme

Diminuarea

Sa fie echilibrat

Alimenteaza
bolnavulFace
cu
incurajeaza bolnavul

Efectueaza
interventia clisma

Pacientul este echilibrat

elimina.

Crampe

peristaltismului

hidroelectric in 24 h

mese mici si dese, bogate

evacuatorie

electrolitic

Constipatie

intestinal Oprirea

in reziduuri Urmareste

Administreaza 1

tranzitului intestinal

eliminarile si corecteaza

axati ve

pentru materii

tulburarile electrolitice in

Administreaza .E.V.

fecale si gaze

functie de bilantul ingesta -

cu glucoza, ser

excreta Masoara diureza

fiziologic, vitamine

Pregateste psihic bolnavul

51

4. Nevoia de a se

Dificultate de a se

Durerea Starea de

Pacientul sa-si

Ajuta bolnavul sa se ridice

misca si a avea o

ridica si de a

oboseala

mentina tonusul

Schimba pozitia bolnavului antialgice

buna postura

merge

muscular normal, sa

Efectueaza exercitii pasive

se poata deplasa fara

insoteste bolnavul in

dificultate in
Pacientul
sa 24
aibah un
urmatoarele

plimbari scurte care sa nu

Invata
bolnavul tehnici de
ii suprasolicite

Administreaza

Bolnavul este relaxat, s-a

sedative

odihnit bine

5. Nevoia de a

Somn intrerupt,

Durerii

dormi, a se odihni

agitat

somn normal

relaxare intocmeste

Neliniste

cantitativ si calitativ

programe de odihna

Oboseala

Administreaza

Pacientul se poate misca

mai usor

corespunzatoare

6. Nevoia de a se

Greutate in

Durerea abdominala Pacientul sa aiba

organismului
Efectueaza
Asigura pacientul
cu

Pacientul are nevoia

imbraca si

efectuarea

Stare de oboseala

nevoia satisfacuta

lenjerie curata, calduroasa

satisfacuta

dezbraca

manevrelor de

permanent

si ii ajuta la imbracare

Mentine

-desbracare ori de cite ori

Asigura o temperatura a

Administreaza

Pacientul isi rnentine

independenta nevoii

mediului de 18-25 C, fara

antibiotice

independenta

7. Nevoia de a

imbracare

mentine
temperatura

curenti reci de aer. Invata

corpului in limite

bolnavul sa se

normale
8. Nevoia de a fi

Neglijarea

Durerea

Pacientul sa aiba

imbrace calduros,
Efectuarea baii corporale

Efectuarea

Pacientul are tegumente si

curat, ingrijit, de a

indeplinirii

Starea de slabiciune

tegumentele curate si

ingrijirea fonerelor Igiena

dezinfectiei de tip II

mucoase curate si integre

roteja tegumentele

ingrijirilor de

Lipsa deprinderilor

integre

zilnica a cavitatii bucale

a tegumentelor

si mucoasele

igiena

de igiena zilnica

Schimbarea periodica a

abdominale pentru

Tinuta neglijenta,

pozitiei

pregatirea cimpului

neingrijita

Masarea suprafetelor

operator

predispuse la aparitia

52

9. Nevoia de a

Vulnerabilitate fata

Izolarea

Pacientul sa

Supravegheaza respectarea

Administreaza

Pacientul beneficiaza

evita pericolele

de pericole

spitaliceasca

beneficieze de un

circuitelor functionale

antibiotice

de un mediu de siguranta

Predispozitie la

Ocluzia intestinala

mediu de siguranta si

intraspitalicesti

infectii

Interventia

protectie pe toata

Supravegheaza respectarea

chirurgicala

perioada spitalizarii

regulamentului de ordine

si protectie

interioara Respecta regulile

de asepsie stricta in timpul
10. Nevoia de a

Dificultate de a-si

Insuficienta

Pacientul sa

efectuarii tratamentului
Antreneaza
pacientul in si

Pacientul colaboreaza si

comunica

exprima

cunoastere de sine

comunice bine cu

discutii libere despre

comunica bine cu semenii

sentimentele,

si a mediului

semenii si cu echipa

problemele si nevoile sale,

ideile, nevoile

spitalicesc

de ingrijire

in vederea efectuarii unei

culegeri de date cit mai
complete incurajeaza
pacientul si explica

11. Nevoia de a-si

Sentiment de

Lipsa de cunoastere

Pacientul sa-si poata

acestuia liber
importanta
Discuta
cu bolnavul

Pacientul este mai linistit

respecta religia

inutilitate

a situatiei si a

exprima liber

despre credinta lui Asigura

si increzator in refacerea

Imposibilitatea de

atitudinii celorlalti

credintele si valorile

bolnavul cu literatura

starii de sanatate

a exercita practici

proprii pe perioada

religioasa prin intermediul

religioase

internarii in spital

familiei

Tristete

Favorizeaza vizita

Anxietate

preotului la patul
bolnavului, daca acesta o

53

12. Nevoia de a fi

Apatie

Lipsa de cunoaster

Bolnavul sa

Explica bolnavului

Pacientul este increzator

util, a se realiza

Resemnare

a posibilitatilor

constientizeze

importanta lui in procesul

in refacerea fortelor sale si

Tristete

proprii de efort

utilitatea lui in

de ingrijire Explica

continuarea activitatilor

procesul de ingrijire

bolnavului procesul de

cotidiene de viata

recapatare a starii de
13. Nevoia de a se

Inactivitate

Neadaptarii la rolul

Bolnavul sa se

Explica
sanatate bolnavului
si refacere situatia
a

Bolnavul prezinta o stare

recreea

Tristete

de bolnav si la

relaxeze si sa

starii de sanatate si

de bine inainte de

boala Frica de

prezinte o stare de

necesitatea interventiei

interventia chirurgicala

interventie

bine inainte de

chirurgicale Antreneaza

chirurgicala

interventia

bolnavul in activitati

chirurgicala

recreative Asigura

14. Nevoia de a

Lipsa cunostintelor

Inaccesibilitatea

Bolnavul sa

Efectueaza
pentru
bolnavul cueducatie
reviste, ziare,

Bolnavul a acumulat

invata cum sa-si

despre boala si

la informatie

acumuleze noi

sanatate Explica

cunostinte noi despre

pastreze sanatatea

tratamentul

cunostinte si

bolnavului importanta

boala si deprinderi

acesteia

deprinderi sanatoase

regimului de viata ordonat

sanatoase de viata

de viata pe perioada

si a programului de masa

internarii

regulat in mentinerea starii

de sanatate Invata
pacientul principii de
pregatire a alimentelor
pentru a favoriza

54

55

Cazul numarul 3
GEORGESCU IRINA 65 ani, casatorita, pensionara .
DIAGNOSTIC DE INTERNARE : OCLUZIE INTESTINALA PRIN ANSE
ILEALE FIXATE PARIETAL POSTOPERATOR
MOTIVELE INTERNARII :
Dureri in etajul inferior abdominal
incetinirea tranzitului intestinal ( un scaun la 2 - 3 zile )
Greturi, varsaturi
A.P.:
Neaga boli ale copilariei
Histerectomie in anul 1997
Conditii deviata bune
ISTORICUL BOLI: pacienta prezinta de 4 luni dureri abdominale localizate in
etajul inferior abdominal, durerea are caracter sincopai, este asociata cu greturi,
varsaturi . De 2 luni prezinta constipatie . Se interneaza pentru interventie chirurgicala.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Stare generala stabila, febrila, inapetenta, stare de constienta pastrata .
Tegumentele si mucoasele: - palide, descuamate .
Ganglionii limfatici superficiali: nepalpabili.
Tesut conjuctiv subcutanat: - slab reprezentat.
Sistem muscular: - normoton, normokinetic .
Sistem osteoarticular: - integru functional.
Aparat respirator: - torace normal conformat, vibratii vocale transmise
bilateral,
murmur vezicular prezent bilateral.
Aparat cardio - vascular: - aria matitatii cardiaca in limite normale, zgomote
56

cardiace ritmice bine batute, TA = 130 / 70 mm Hg, Av = 87 b / min .

Aparat reno - urinar: - loji renale libere nedureroase, mictiuni fiziologice .
SNC: orintare temporospatiala, ROT prezente bilateral.
EXAMEN LOCAL : abdomen destins asimetric, la palpare durerea are sediul in
etajul aDdominal inferior, are caracter sincopai, prezinta aparare musculara localizata
in fosta iliaca dreapta, hipogastru, mezogastru .
La ascultatie: zgomote hidroaergice paraombilical. Splina si ficatul in limite
normale nedureroase la papare .
Tranzit intestinal incetinit ( 1 scaun la 2 - 3 zile ) .
TV: - examen cu valve: col de multipara atrofie, fara leziuni, uter marit de
volum .
TR: - regiune perianala, aspect normal, canal anal permeabil.

DIAGNOSTICE DE NURSING .
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
- Dispnee manifestata prin greutate in respiratie datorita durerii.
2. Nevoia de a bea si a manca
- Alimentatie inadecvata prin deficit, manifestata prin senzatie de greata,
varsaturi, inapetenta datorita obstructie intestinale si durerii abdominale .
3. Nevoia de a elimina
- Constipatie manifestata prin tenesme si crampe datorita opririi
tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze .
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura .
- Imobilitate manifestata prin dificultate de a se ridica si de a merge
datorita durerii si starii de oboseala .
5. Nevoia de cj dormi, a se odihni.
- Insomnie manifestata prin somn intrerupt, agitat si neliniste datorita
durerii si izolarii spitalicesti
6. Nevoia de a se imbraca si desbraca .
57

- Dificultate de a se imbraca si dezbraca, manifestata prin greutate in

efectuarea manevrelor de imbracare - dezbracare datorita durerilor
abdominale si a starii de slabiciune .
7. Nevoia de a mentine temperatura corporala in limite normale .
- Hipertermie manifestata prin subfebrilitate 37,8 C , diaforeza si cefalee
datorita procesului infectios de la nivelul ocluziei.
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele .
- Dezinteres in efectuarea tehnicilor de igiena corporala zilnica
manifestata prin greutate in a se spala, a se ingriji datorita durerii si limitarii
miscarilor.
9. Nevoia de a evita pericolele .
- Vulnerabilitate fata de pericole manifestata prin predispozitie la infectii
datorita izolarii spitalicesti, ocluziei intestinale si interventiei chirurgicale
10. Nevoia ,e a comunica
- Comunicare ineficienta la nivel afectiv manifestata prin dificultate de asi exprima sentimentele, ideile si nevoile datorita insuficientei cunoasteri de
sine si a mediului spitalicesc
11. Nevoia de a-si respecta religia .
- Frustare manifestata prin sentiment de inutilitate si imposibilitatea de a
exercita practici religioase datorita lipsei de cunoastere a situatiilor si a
atitudinii celorlalti
12. Nevoia de a fi util, a se realiza .
- Neputinta manifestata prin apatie, anxietate, resemnare, tristete datorita
lipsei de cunoastere a posibilitatilor proprii de efort
13. Nevoia de a se recreea .
- Refuz de a indeplini activitati recreative manifestat prin inactivitate si
tristete datorita readaptarii la rolul de bolnav si la boala si a fricii de
interventie chirurgicala
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea .
- Cunostinte insuficiente manifestate prin lipsa cunostintelor despre boala

si tratamentul acesteia datorita dezinteresului fata de informatie .

58

TRATAMENT:
Ser fiziologic 1000 ml;
Solutie Glucoza 5 % -1500 ml;
Penicilina injectabil;
Canamicina injectabil;
Algocalmin ;
Papaverina :
Vitamine B1,B6, B12 ;
Clisma : ulei ricin .

EVOLUTIE :
- Stare generala stabila, afebrila, diureza spontana .
- Postoperator favorabil.
Din discutia cu bolnava aceasta, ne relateaza ca duce o viata normala fara
abuzuri si obiceiuri daunatoare ( alcool, tutun ), respira greu din cauza durerii
postoperatorii, este inapetenta, are senzatia de greata, nu se poate deplasa din cauza
perfuziei si a starii sale postoparatorii.
In urma tratamentului si a ingrijirilor medicale, bolnava este externata cu o evolutie
postoperatori favorabila si cu recomandarile de a evita efortul fizic 2 luni luni, revine
la control peste 3 luni.

59

60

PLAN DE INGRIJIRE NUMARUL 3

Nevoia

Manifestari de

Sursa de

fundamentala

dependenta

dificultate

1. Nevoia de a

Greutate in

respira si a avea o

respiratie

Durerea

buna circulatie

Obiective

Interventii
Autonome

Evaluare
Delegate

Pacientul sa aiba o

Aeriseste camera,

Administreaza

Bolnava respira mai

buna respiratie si

umidifica aerul Invata

antialgice,

usor

circulatie in

bolnava exercitiirespiratorii antispastice

urmatoarele 24 h

si gimnastica respiratorie
Asigura pozitie
confortabila, antalgica

2. Nevoia de a bea

Senzatie de greata

Obstructia

Sa aiba o stare de

Masoara
si noteaza
zilnic
Invata
bolnava
sa respire

Administreaza

Bolnava are apetit bun

si a manca

Varsaturi

intestinala Durerea

bine fara greturi si

profund pentru a combate

antiemetice,

Nu a mai varsat

Inapetenta

abdominala

varsaturi in 24 h ; sa

starea de greata

antialgice

aiba apetit normal in

Serveste bolnava cu o

Efectueaza

24 h

cantitate suficienta de

aspiratie gastrica

lichide

si spalatura

Fragmenteaza ratia

gastrica inainte de

3. nevoia de a

Tenesme

Oprirea tranzitului

Pacienta sa fie

alimentara in mese mici si

Urmareste eliminarile si

interventia
Efectueaza clisma

Pacienta este

elimina

Crampe

intestinal pentru

echilibrata

corecteaza tulburarile

evacuatorie

echilibrata

Constipatie

materii fecale si

hidroelectrolitic in

hidroelectrolitice in functie

Adm. laxative

hidroelectrolitic

gaze

urmatoarele 24 h

de bilantul ingesto -

Adm. P.EV. cu

excreta Masoara si noteaza

glucoza 10 % , ser

in F.O. diureza Noteaza in

fiziologic,

F.O. varsaturile cantitativ

vitamine

si calitativ

61

4. nevoia de a se

Dificultate de a se

Durerea Starea de

Pacienta sa se poata

Ajuta bolnava sa se ridice

Administreaza

Pacienta are nevoia

misca si a-si

ridica si de a

slabiciune

misca si sa-si

si o insoteste in scurte

antialgice

satisfacuta

mentine o buna

merge

mentina o buna

plimbari prin salon

postura in

Efectueaza exercitii pasive

urmatoarele 24 h

Invata bolnava sa faca

postura

5. Nevoia de a

Somn intrerupt,

Durerea Izolarea

Pacienta sa aiba un

exercitii
de mentinere
Invata bolnava
tehnici are

Administreaza

Pacienta

dormi, a se odihni

agitat

spitaliceasca

somn normal

relaxare Efectueaza

sedative si

bine

cantitativ si calitativ

psihoterapie Asigura un

antialgice

Neliniste

s-a

odihnit

6. Nevoia de a se

Greutate in

Durerea abdominala

Pacienta sa se poata

Ajuta
pacienta
in
microclimat
linistit

Pacienta are nevoia

imbraca si

efectuarea

Starea de slabiciune

imbraca si dezbraca

efectuarea manevrelor de

satisfacuta

dezbraca

manevrelor de

atunci cnd are

imbracare -dezbracare ori

imbracare-

nevoie

de cite ori are nevoie

7. Nevoia de a

ezbracare
Subfebrilitate 37,8

Processul infectios

Pacienta sa aiba

Asigura lenjeria de corp

Asigura o temperatura a

Administreaza

Pacienta are

mentine

C Diaforeza

de la nivelul

temperatura

mediului de 18-25 C, fara

antibiotice,

temperatura corporala

temperatura

Cefalee

ocluziei

corporala in limite

curenti reci de aer

antitermice

in limite normale T=

normale

Adminitreza ceaiuri calde

corpului in limite
normale

36,8 C

Pastreaza igiena
tegumentelor Aplica
comprese reci pe frunte
Asigura lenjerie de corp

8. Nevoia de a fi

Greutate in a se

Durerea

Pacienta sa-si

calduroasa, lejera
Ajuta bolnava in timpul

Efectuarea

Pacienta are tegumente

curat, ingrijit de a-

spala si a se ingriji

Limitarea

mentina permanent o

efectuarii tehnicilor de

dezinfectiei de tip

si mucoase curate si

Miscarilor

buna igiena

igiena corporala zilnica

II a tegumentelor

integre

tegumentele si

corporala si

Schimbarea periodica a

abdominale pentru

mucoasele

tegumente integre

pozitiei Masaj la nivelul

pregatirea

si proteja

62 zonelor predispuse

cimpului

9. Nevoia de a

Vulnerabilitate fata

Izolarea

Pacienta sa

Supravegheaza respectarea

Administreaza

Pacienta beneficiaza de

evita pericolele

de pericole

spitaliceasca

beneficieze de un

circuitelor funct.

antibiotice

un mediu de siguranta

Predispozitie la

Ocluzia intestinala

mediu de protectie

Intraspitalicesti

infectii

Interventia

adecvat pe perioada

Supravegheaza respectarea

chirurgicala

spitalizarii

regulamentului de ordine

si protectie adecvat

interioara Respecta regulile

de asepsie stricta in timpul
10. Nevoia de a

Dificultate de a-si

Insuficienta

Pacienta sa

efectuarii tratamentului
si a
Incurajeaza
pacienta sa-si

Pacienta

comunica

exprima

cunoastere de sine

comunice bine cu

exprime liber problemele

cu echipa de ingrijire

sentimentele,

si a mediului

semenii si cu echipa

si nevoile Asculta pacienta

ideile, nevoile

spitalicesc

de ingrijire pe toata

ori de cite ori are de spus

perioada internarii

cite ceva Sintetizeaza

colaboreaza

11. Nevoia de a-si

Sentiment de

Lipsa de cunoastere

Pacienta sa-si poata

informatiile
primite despre
pentru
Discuta cu bolnava

Pacienta este

respecta religia

inutilitate

a atitudinii celorlalti

exprima liber

credinta acesteia

increzatoare in

Imposibilitatea de

credintele si valorile

sigura bolnava cu literatura

refacerea starii de

a-si practica religia

proprii pe perioada

religioasa Favorizeaza

sanatate

12. Nevoia de a fi

Apatie

Lipsa de cunoastere

internarii in spital
Pacienta sa cunoasca

vizita preotului, daca

Explica bolnavului

Pacienta este

util, a se realiza

Resemnare

a posibilitatilor

utilitatea ei in

importanta ei in procesul

increzatoarein

Tristete

proprii de efort.

procesul de ingrijire

de ingrijire Explica

refacerea posibilitatilor

bolnavuluii convalescenta

de effort

13. Nevoia dea se

Inactivitate

Neadaptarea la

Bolnava sa fie

bolii si perioada
Asigura
bolnava de
cu reviste,

Pacientul prezinta o

recreea

Tristete

boala

relaxata si sa

ziare, radio Explica

stare de bine inainte de

Frica de interventia prezinte o stare de

bolnavei situatia starii de

interventia chirurgicala

chirurgicala

sanatate .

bine.

63

14. Nevoia de a

Lipsa cunostintelor

Dezinteresul fata de

Bolnava sa

Efectueaza educatie pentru

Pacienta a acumulat

invata cum sasi

despre boala si

informatie

acumuleze noi

sanatate Explica bolnavei

cunostinte noi despre

pastreze sanatatea

tratamentul

cunostinte si

importanta regimului de

boala si deprinderi

acesteia

deprinderi sanatoase

viata ordonata si a

sanatoase de viata

de viata pe perioada

programului de mese

internarii

regulat in mentinerea starii

de sanatate Invata pacienta
madalitati de preparare a
alimentelor conforme cu

64

BIBLIOGRAFIE
- MANUAL DE CHIRURGIE PENTRU CADRE MEDII SI SCOLI SANITARE
POSTLICEALE
* DR. SILVIAN DASCHIEVICI
* DR. MIHAI MIHAILESCU
- COMPENDIU DE ANATOMIE
* DR. MIRCEA IFRIM
* DR. GHEORGHE NICULESCU
- URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE - SINTEZE
* LUCRETIA TITIRCA
- GHID DE NURSING
* LUCRETIA TITIRCA
- NURSING - TEHNICI

DE

EVALUARE SI

ASISTENTII MEDICALI
* LUCRETIA TITIRCA

65

INGRIJIRI ACORDATE DE