Tehnologia materialelor, Stoian Leonard, Palfalvi Attila, Vintila Nicolae, Alexandru Maniu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980

p 106-109 Metalurgia aluminilui Minereuri de aluminiu. Cel mai raspandit metal in natura este aluminiul. Aluminiul se gaseste natura numai sub forma de combinatii, aproape in toate rocile (bazalturi, granituri, argile, etc.), sub forma de oxizi-corindon; silicati, argile, feldspatii; hidrozixi, bauxita etc. Principalul minereu de aluminiu, din care se extrage peste 95% din productia totala de Al este bauxiata Al2O3,2H2O, care este un oxid de aluminiu hidratat. Bauxita mai contine si impuritati ca oxizi de fier (Fe2O3), de titan (TiO2). Dezavantajul in extragerea aluminiului este prezenta in minereuri a unui continut mare de SiO2. Din acest punct de vedere bauxitele se impart in: superioare, care au peste 50% Al2O3 (alumina), () si inferioare, care au Al2O3 mai putin de 40% () Tehnica actuala foloseste bauxita cu un continut maximim 3-5% SiO2. Tendinta este de a obtine procedee tehnologice care sa permita folosirea bauxitelor cu procente mai mari de SiO2. Metode de extragere a aluminiului. Aluminiul nu se poate extrage prin reducerea oxidului de aluminiu, deoarece temperatura la care se poate face reducerea fiind de peste 2270 K, se poate forma intens carbura Al4C3. Fazele in care se imparte procesul tehnologic de obtinere a aluminiului sunt: faza intai care consta in separarea oxidului de aluminiu Al2O3 (alumina) din minereul de aluminiu si faza a doua care consta in obtinerea aluminiului pur prin electoliza aluminei topite. Procedee de extragere a aluminei. Pentru obtinerea aluminei se cunosc foarte multe procedee. Dupa compozitia minereului folosit pentru extragerea aluminei, metodele utilizate pot fi impartite in doua mari categorii: metodele care prelucreaza bauzite bogate, cu un continut redus de SiO2 (cele mai folosite si care se vor descrie in continuare) si metode care prelucreaza bauxite sarace, cu un continut ridicat de Si si Ti. 1. Procedeul Bayerl sau metoda prin aluminat de sodiu (metoda alcalina). Alumina din bauxita se gaseste sub doua forme: Al2O3,H2O (diaspor) si Al2O3,3H2O (gipsit). Operatiunile sunt urmatoarele: Al2O3.nH2O + 2NaOH 2NaAlO2 + (n + 1)H2O sau: Al2O3.H2O + 2NaOH 2NaAlO2 + 2H2O;

Al2O3.3H2O + 2NaOH 2NaAlO2 + 4H2O

p 107 Bauxitele cu mult SiO2 nu pot fi supuse acestui procedeu, deoarece silicea reactioneaza si ea cu hidratul de sodiu dand nastere silicatului de sodiu, care se comporta ca si aluminatul de sodiu trecand in solutie. SiO2 + 2NaOH = NaSiO3 + H2O masa obtinuta in autoclava se filtreaza, rezidiul ramand pe filtru, iar aluminatul de sodiu trece prin filtru; se face apoi hidroliza aluminatului de sodiu prin tratarea acestuia cu apa, dupa care hidroxidul de aluminiu se reprecipita astfel: NaAlO2 + 2H2O = Al(OH)3 + NaOH hidoxidul de aluminiu se filtreaza, se spala si se calcineaza la 1200 K, intr-un cuptor rotativ pentru obtinerea oxidului de aluminiu (Al2O3). 2Al(OH)3 Al2O3 + 3H2O 2 Extragerea eluminiului din alumina. Prin electroliza se face extragerea aluminiului din alumina, obinandu-se un aluminiu brut. Deoarece temperatura de topire de topire a aluminei este foarte mare (peste 2200 K), este necesar pentru formarea electrolitului, amestecarea aluminei cu criolita (fluorura dubla de aluminiu si de sodiu AIF3 . 3NaF), care are temperatura de topire mai scazuta (cca. 1300 K), si care este temperatura de electroliza. P. 108 Electroliza se realizeaza in cuve paralelipipedice (electrolizori) pentru electroliza. () In partea de jos a cuvei sunt montate (ingropate in vatra), placile metalice care formeaza catodul 7. Anozii 6 folositi la celulele moderne de electroliza sant continui, fiind prevazuti cu o carcasa de aluminiu in care se introduce masa anodica (carbuna curat, cocs, antracit, etc.) sub forma de brichete. Anodul consumanduse, coboara, brichetele se incalzesc si se topesc formand un monolit solid. Curentul electric trecand prin electrolit, acesta opune o rezistenta si se incalzeste, topind aluminiul. Aluminiul prin electroliza se depune la catod in stare lichida si avand o greutate specifica mai mare se depune la fundul vasului, deasupra acestuia gasindu-se electrolitul. In baie se adauga noi cantitati de alumina pe masura ce concentratia de Al2O3 scade sub anumite procente. In partea de sus si lateral se formeaza o crusta solida de electrolit.

Practic se constata o degajare a oxigenului la anod, care la temperatura de lucru se combina cu carbonul din anod formandu-se CO si CO2 si consumandu-l dupa reactiile: 2C + O2 2CO; C + O2 CO2. Aluminiu brut obtinut are puritatea 99-99,85%, continand impuritati cum ar fi: alumina, carburi, de minereuri (Fe, Si, Cu), calciu, sodiu, gaze si particule nematalice si de aceea trebuie rafinat. 3 Rafinarea aluminiului. Prin retopire si trecerea unui curent de clor prin metal se elimina impuritatiile nemetalice si cele gazoase. Se formeaza produse gazoase care antreneaza o parte din impuritati, iar altele trec la suprafata baii. Prin aceasta metoda (de clorurare), se indeparteaza in primul rand calciul si sodiu. Prin barbotarea aluminiului cu clor gazos cca. 10-15 minute, se formeaza clorurile de sodiu si de calciu, care se separa din aluminiu. p. 109 4 Prin rafinare electrolitica. Se rafineaza mai intens aluminiul, si se foloseste atunci cand este necesar ca puritatea acestuia sa fie de 99,99%. Impuritatile metalice se elimina numai prin metode electrice. Mai frecvent se foloseste metoda de rafinare numita in trei straturi. Electrolitul este un amestec de saruri topite avand la baza criolitul la temperatura de cca. 1100 K. Pentru ca aluminiul impur sa treaca in partea de jos a cuvei (aceasta fiind lichid la temperatura de lucru), in prealabil i se mareste greutatea specifica prin adaugare de cca. 30% cupru. In felul acesta anodul va fi format din aluminiu impur, asezat pe fundul electrolizatorului. Deasupra aluminiului impur se gaseste baia de electrolit, iar peste aceasta se afla aluminiul catodic care va fi tot lichid. Peretii cuvei sunt captusiti cu caramizi de magnezita, iar curentul electric este adus prin conductori montati in zidaria vetrei, iar la catod prin electrozi de carbune. In timpul electrolizei, aluminiul purificat se ridica la suprafata baii, la catod, iar impuritatile nedizolvandu-se anodic raman in baie.