+

Aluminiul
Metalul viitorului
Dragomir Alexandra
Vorniceanu Alina
12 E

2
 Cuprins (1) 2

01 02 03
Caracteristici Obținerea Producția de
generale aluminiului din alumină
alumină

04 05 06
Despre Electroliza Proprietăți
aluminiu aluminiului chimice
 Cuprins (2) 2

07 08 09
Proprietăți Utilizări Bibliografie
fizice
 2

Aluminiul a fost numit nutrientul lumii.

 2

01
Caracteristici
generale
+
 2

Aluminiul, cel mai abundent metal din

scoarţa Pamantului,a fost obţinut întâia
dată de către Humphry Davy. Cu toate
calităţile sale deosebite şi răspândirea lui
masivă pe glob,el a pătruns abia în ultimul
secol în tehnica modernă. De ce? Pentru
ca el nu se găseşte niciodată în stare
nativă în natură, ci numai sub formă de
combinaţii,din care se extrage destul de
greu.
 2

02
Obținerea aluminiului
din alumină
+
 2
Proprietăţile interesante pe care le-a remarcat la aluminiu îl
determină pe Saint-Claire Deville să se preocupe intens pentru
fabricarea acestui metal. Cu sprijinul financiar al guvernului
francez al lui Napoleon al III-lea, el reuşeşte să prezinte, în 1855
la Expoziţia universală din Paris, o bară de aluminiu, în greutate
de câteva zeci de kilograme , obţinută din bauxită. Deville
numeşte acest metal foarte uşor şi strălucitor ca argintul ,,
argint de lut”.

Metoda aplicată de Deville pentru obţinerea aluminiului nu a

putut fi însă extinsă deoarece era prea scumpă.

Aluminiul continuă să prezinte un interes din ce în ce mai mare

pentru industrie.Se caută căile pentru obţinerea sa prin
procedee mai puţin costisitoare şi mai perfecţionate astfel că
metalul obţinut din alumină şi criolit să-şi păstreze calităţile
pentru a putea fi prelucrat.
 2

03
Producţia de alumină
+
 2
Inaintea procesului de conversie în aluminiu
prin electroliză, bauxita trebuie să fie
transformată în oxid de aluminiu (alumina)
pur.Oxidul de aluminiu este separat de alte
substanţe din bauxită cu ajutorul unei soluţii
de sodă caustică. Amestecul trebuie să fie
filtrat pentru a elimina toate particulele
insolubile. După aceasta, hidroxidul de
aluminiu este spălat şi uscat, în timp ce
soluţia de soda este reciclată. După un proces
de calcinare, se obţine produsul final (oxid de
aluminiu, Al2O3, care este o pudră fină albă).
La o tonă de aluminiu sunt necesare patru
tone de bauxită, din care se obţin două tone
de alumină.
 2

04
Despre aluminiu
+

Răspândirea în natură
Al este cel mai răspândit metal în natură; el
alcătuieşte 7,4% din scoarţa pământului. Al nu
există în stare nativă. Dintre mineralele mai
importante sunt: micele, feldspaţii respectiv şi
produsele de alterare ale acestora: caolinul şi
argila, corindonul şi varietăţile lui, bauxita apoi
criobitul.
Istoricul denumirii
aluminiului
Numele aluminiului vine de la cuvântul latinesc
„alumen” , care se dă alaiului şi care era
cunoscut din Antichitate atât de greci, cât şi de
romani. Dar această denumire se da atunci
tuturor substanţelor astringente. Pliniu
menţionează pentru prima oară în Historia
naturalis „alumenul”.
 Rafinarea aluminiului
Αluminiul obţinut prin electroliza aluminei nu
depăşeşte puritatea de 99,5…99,85%.Al; el
conţine o serie de impuritǎţi metalice şi
nemetalice pentru eliminarea acestor impuritǎţi
se practicǎ rafinarea clorurantǎ şi cea
electroliticǎ..Producţia de aluminiu primar este
realizată în trei paşi: extracţia bauxitei, producţia
de alumină şi procesul de electroliză.
Extracţia bauxitei
Bauxita este principala materie primă pentru
obţinerea aluminiului. Componentele sale sunt
hidroxid de aluminiu, silice, fier şi oxid de titan.
Extracţia acestui mineral se realizează prin
metoda exploatării la zi.
 2

05
Electroliza aluminiului
+
 2
Aluminiul pur este extras din alumină prin procedeul Hall-
Heroult.Procesul de reducţie a aluminei în aluminiu lichid
este realizat în celule electrolitice la temperatură ridicată şi
curent de intensitate mare.
Diagrama de functionare a acestui proces este redata mai jos.
Bauxita contine Al2O3.Bauxita este purificata, iar Al2O3 este
apoi adaugat electrolitului de topitura de criolit, in care se
dizolva si apoi se disociaza. La catod, ionii de aluminiu se
reduc si se obtine metalul care formeaza un strat sub
electrolitul mai putin dens. La anodul de carbon, ionul oxid
este oxidat rezultand O2.
● Al3+ + 3eˉ → Al(l) (catod)
● 2 O2ˉ → O2(g) + 4eˉ(anod)
● 4 Al3+ + 6 O2ˉ → 4 Al(l) + 3 O2(g)
Oxigenul produs la anod ataca electrodul de carbon,
producand CO2,astfel electrodul trebuind schimbat
frecvent.
 2

06
Proprietăți chimice
+
 2
Αluminiul este un element activ din punct de vedere chimic. Deşi
are caracter puternic electropozitiv la temperatură obişnuită
aluminiul pur devine stabil în aer, deoarece este apărat de pelicula
subţire de oxid de aluminiu format la suprafaţa lui. Tot aşa de
stabil este faţă de apă. Formarea peliculei de oxid de aluminiu care
protejează metalele de acţiunea aerului şi umezelii poate fi
împiedicată prin amalgamarea suprafeţei aluminiului.
De aceea, o bucată de tablă de aluminiu amalgamata prin frecarea
suprafeţei cu o soluţie concentrată de clorură mercurică sau
pulbere de oxid de mercur sau direct cu mercur, expusă la aer, se
acoperă cu eflorescente albe datorită formării hidroxidului de
aluminiu.
Încălzit până la 7000C, aluminiu în pulbere arde arde în aer cu
lumină strălucitoare, formând oxid de aluminiu.
Din cauza afinităţii mari a aluminiului pentru oxigen, el îl scoate
din oxizii metalici mai puţin activi.
Aluminiul reacţionează cu clorul şi bromul la temperaturi obişnuite,
iar cu iodul la încălzire. Cu azotul şi carbonul se combină la
temperaturi foarte ridicate. Cu acizii minerali reacţionează la
căldură, formând sărurile respective .
 2

07
Proprietăți fizice
+
 2

Aluminiu este un metal alb – argintiu, care

cristalizează în sistemul cubic cu feţe centrate şi
care se topeşte la 666ºC şi fierbe la 2060ºC. Este
un metal uşor mai puţin dur decât cuprul. Aluminiu
este un foarte bun conducător de căldură şi
electricitate. Conductibilitatea electrică şi cea
termică sunt aproximativ pe jumătate cât la cupru.
Aluminiu poate fi laminat, bătut în foi foarte subţiri
sau transformat în sârmă fină.
Aluminiul este un metal electropozitiv şi foarte
reactiv cu greutatea atomica de 26,974. Are o
structura cristalină,cubică,cu feţele centrate,ceea ce
îl face maleabil şi ductil, adică poate fi laminat în foi
subţiri şi tras în fire fine.
 2

08
Utilizări
+
 2
Aluminiul se utilizează mult mai mult sub forma diferitelor
aliaje, care se caracterizează atât prin densitatea lor mică, cât
şi prin excelente proprietăţi mecanice. Este deosebit de
important aşa-numitul duraluminiul (compoziţia
aproximativă: 94% Al, 4% Cu şi câte 0,5% Mg, Mn, Fe şi Si).
Este valoros prin faptul că piesele din duraluminiu
confecţionate din el sunt de aproape de trei ori mai uşoare
decât piesele din oţel, la o rezistenţă egală. Fără a vorbi de
industria aeronautică, pentru care greutatea specifică mică a
materialului este deosebit de importantă, reducerea greutăţii
construcţiilor metalice prezintă o importanţă enormă pentru
numeroase domenii ale tehnicii. Aceasta se vede deosebit
de clar dacă se ţine seama de faptul că, de exemplu, într-un
vagon de marfă încărcat aproximativ 1/3 din întreaga
greutate revine materialelor din care este confecţionat
vagonul, iar la vagoanele de persoane greutatea proprie a
acestora reprezintă până la 95% din sarcină.
 2

09
Bibliografie
+
 +

Scribd