Cuprins

1. Introducere in metalurgia aluminiului ..................................................................................... 2 Extractia bauxitei......................................................................................................................... 4 Productia de alumina ................................................................................................................... 5 Electroliza aluminiului ................................................................................................................ 5 Rafinarea aluminiului .................................................................................................................. 6 2. Industria aluminiului si consumul de energie .......................................................................... 7 Ciclul de viata al aluminiului ...................................................................................................... 9 Tehnologii care reduc impactul asupra mediului ...................................................................... 12 3. Surse de energie ..................................................................................................................... 14 3.1. 3.2. 4. 5. 6. Surse clasice de energie.................................................................................................. 14 Surse de energie regenerabile ......................................................................................... 15

Posibilitatea infinita de reutilizare ......................................................................................... 19 Concluzii................................................................................................................................ 21 Bibliografie : .......................................................................................................................... 22

1. Introducere in metalurgia aluminiului

Aluminiul, cel mai abundent metal din scoarta Pamantului, a fost obtinut pentru prima data de catre Humphry Davy. Cu toate calitatile sale deosebite si raspandirea lui masiva pe glob el a patruns abia in ultimul secol in tehnica moderna. De ce? Pentru ca el nu se gaseste niciodata in stare nativa in natura, ci numai sub forma de combinatii din care se extrage destul de greu.

Fig. 1 Ciclul de viata al aluminiului

La mijlocul secolului trecut curentul electric insemna cheltuiala mare, de aceea pana in 1886 aluminiul se extragea tot prin metode chimice: din clorura dubla de aluminiu si sodiu cu sodiu metalic. Productia de sodiu metalic mai ieftin se datoreaza tot lui Deville. Saint-Claire Deville prepara aluminiul pentru a-i studia proprietatile si descopera ca este unul dintre metalele care se oxideaza cel mai greu. El constata ca in aer liber aluminiul se conserva excelent, datorita formarii unei pojghite subtiri de oxid care apara restul metalului de coroziune. Este vorba deci de un fenomen cunoscut sub denumirea de pasivare.
2

Anul 1886 devine anul decisiv al industriei aluminiului.Charles Martin Hall, chimist din Statele Unite, descopera procedeul de fabricare industriala a aluminiului prin electroliza aluminei topite impreuna cu criolitul. Aluminiul continua sa prezinte un interes din ce in ce mai mare pentru industrie. Se cauta caile pentru obtinerea sa prin procedee mai putin costisitoare si mai perfectionate astfel ca metalul obtinut din alumina si criolit sa-si pastreze calitatile pentru a putea fi prelucrat. Totusi dezvoltarea productiei industriale a acestui metal mergea prea incet. Aluminiul la iesirea din cuptorul de electroliza se oxida repede, devenea uneori casant si se transforma cu usurinta in praf. Cauza avea sa se lamureasca mai tarziu. Era vorba de prezenta unor impuritati, in special fier (aproape 5%) si care nu se puteau elimina. Trebuiau folosite materii prime mult mai pure (alumina si criolit). Abia in 1895, Hroult obtine aluminiu cu o puritate de 99,5%. Triumful acestui nou metal era asigurat. Aviatia, care avea sa se dezvolte spectaculos, dovedea ca de fapt aluminiul era metalul asteptat. Intr-adevar, aeronautica da un imbold major productiei de aluminiu, a carui fabricare crestea mereu, iar procedeul Hall-Hroult (Fig. 2), cu mici modificari se extinde si in linii mari se foloseste astazi.

Fig. 2 Procedeul Hall-Hroult

Producerea aluminiului din alumina se face prin procedeul Hall-Hroult in lumea intreaga. Alumina se transforma in aluminiu in urma unui proces de reducere electrolitica, cunoscut sub numele de topire. Alumina este dizolvata intr-o baie de criolit in bazine mari,

captusite cu carbon, numite creuzete. Prin baia respectiva trece un puternic curent electric, carbonul din anod se combina cu oxigenul din alumina producand aluminiu topit si CO2. Aluminiul se separa de restul componentelor solutiei si este decantat. Procesul Hall- Hroult implica urmatoarele tehnici: Celulele cu anozi pre-arsi: anozii din carbon sunt inlocuiti pe masura ce sunt consumati. Precoacere acoperita cu prelucrare laterala Precoacere cu prelucrare centrala Celule Soderberg: caracterizate prin producerea continua de anozi, adica anozii sunt arsi.

Extractia bauxitei
Bauxita (Fig. 3) este principala materie prima pentru obtinerea aluminiului. Componentele sale sunt hidroxid de aluminiu, silice, fier si oxid de titan. Extractia acestui mineral se realizeaza prin metoda exploatarii la zi.

Fig. 3 Bauxita intalnita sub diferite forme

roductia de alumina
Inaintea procesului de conversie in aluminiu prin electroliza, bauxita trebuie sa fie transformata in oxid de aluminiu (alumina- Fig. 4) pur. Oxidul de aluminiu este separat de alte substante din bauxita cu ajutorul unei solutii de soda caustica. Amestecul trebuie sa fie filtrat pentru a elimina toate particulele insolubile. Dupa aceasta, hidroxidul de aluminiu este spalat si uscat, in timp ce solutia de soda este reciclata. Dupa un proces de calcinare, se obtine produsul final (oxid de aluminiu, Al2O3, care este o pudra fina alba). La o tona de aluminiu sunt necesare patru tone de bauxita, din care se obtin doua tone de alumina.

Fig. 4 Oxidul de aluminiu- Alumina

Electroliza aluminiului
Aluminiul pur este extras din alumina prin procedeul Hall-Heroult. Procesul de reductie a aluminei in aluminiu lichid este realizat in celule electrolitice la temperatura ridicata si curent de intensitate mare. Diagrama de functionare a acestui proces este redata mai jos (Fig. 5). Bauxita contine Al2O3. Bauxita este purificata, iar Al2O3 este apoi adaugat electrolitului de topitura de criolit, in care se dizolva si apoi se disociaza. La catod, ionii de aluminiu se reduc si se obtine metalul care formeaza un strat sub electrolitul mai putin dens. La anodul de carbon, ionul oxid este oxidat rezultand:

Al3+ + 3e Al(l) (catod) 2 O2 O2(g) + 4e(anod) 4 Al3+ + 6 O2 4 Al(l) + 3 O2(g) Oxigenul produs la anod ataca electrodul de carbon, producand CO2,astfel electrodul trebuind schimbat frecvent.

Fig. 5 Electroliza aluminiului

Rafinarea aluminiului
luminiul obtinut prin electroliza aluminei nu depaseste puritatea de 99,599,85% Al; el contine o serie de impuritti metalice si nemetalice pentru eliminarea acestor impuritti se practic rafinarea clorurant si cea electrolitic. Productia de aluminiu primar este realizata in trei pasi: extractia bauxitei, productia de alumina si procesul de electroliza. Industrial aluminiul se obtine aproape in intregime prin descompunerea electrolitica a aluminei pure dizolvate intr-o topitura de criolit cu adaus de fluorura de calciu. Prin electroliza se obtine aluminiul tehnic primar numit si aluminiu tehnic pur care contine de la 0,2% la 1%
6

impuritati metalice (Fe, Si, Ca, Ti, Na) si nemetalice (alumina, electrolit, carbura de aluminiu, gaze). In tara noastra sunt standardizate urmatoarele marci de aluminiu tehnic pur: Al 99,8, Al 99,7, Al 99,6, Al 99,5, Al 99,4, Al 99 si AIE. Aluminiul de inalta puritate se obtine din aluminiul tehnic filtrat, spalat cu gaz sau degresat, prin rafinarea electrolitica cu anod solubil in saruri topite cunoscute sub numele de rafinare in trei straturi. Acest aluminiu contine de la 0,05% la 0,1% impuritati, in tara noastra fiind stabilizate trei marci Al 99,99, Al 99,95 si Al 99,90. Aluminiul extra pur se obtine prin topirea zonara, distilarea halogenurilor inferioare sau electroliza compusilor organici ai aluminiului de inalta puritate, gradul de puritate putand ajunge pana la 99,999995%.

2. Industria aluminiului si consumul de energie

Alegerea locului unde se instaleaza o fabrica are intotdeauna o mare importanta, deoarece fiecare industrie cere anumite conditii, a caror nesocotire poate compromite rentabilitatea. Pentru industria de aluminiu, alegerea locului are o importanta si mai mare, deoarece aceasta industrie cere o deplasare de mari cantitati de materiale si in special de combustibil. In industria aluminiului sunt necesare forme de energie extrem de costisitoare si de poluante. Pentru a obtine o tona de aluminiu in lingouri este nevoie in general de 2 tone alumina, iar o tona de alumina se extrage din 2 tone bauxita, asa incat pentru o tona de aliminiu sunt necesare aproximativ 4 tone bauxita. Extragerea aluminei din bauxita necesita o cantitate mare de combustibil si anume sunt necesarre 50 milioane joule pentru fabricarea unei tone de alumina sau 100 milioane de joule pentru o tona de aluminiu, ceea ce revine la un consum de aproximativ 6-10 tone carbune pentru o tona de aluminiu, in functie de puterea calorifica a carbunilor intrebuintati. Pentru electroliza aluminei, ca sa se obtina metalul, sunt necesari 22000-23000 kWh pentru tona de aluminiu. Aceasta energie cere,pentru a fi produsa, circa 420-840 milioane joule, in functie de randamentul instalatiei producatoare de energie electrica. Transformati in carbuni, acesti joule reprezinta 20-24 tone de carbune de 20 kJ/kg.

Din acest calcul sumar rezulta ca pentru producerea unei tone de aluminiu este nevoie de circa 40 tone materii prime, materii ajutatoare si combustibil, din care abia a zecea parte reprezinta minereul (bauxita). Cea mai mare parte din masa de materiale o formeaza combustibilul intrebuintat pentru a obtine caldura necesara la fabricarea aluminei si la producerea energiei electrice. Daca se intrebuinteaza energia produsa pe cale hidraulica, masa de materiale se reduce la jumatate, iar daca se intrebuinteaza combustibil gazos (gaze de sonda, gaz metan), ramane numai materia prima (minereul) si materiile ajutatoare in cantitati mai mici. Din cele de mai sus se vede ce importanta are alegerea locului unde se instaleaza o fabrica de aluminiu, pentru a reduce pe cat posibil transporturile. Pentru ca cele mai multe zacaminte de bauxita sunt in regiuni situate departe de centrele consumatoare de aluminiu si pentru ca energia electrica inca nu poate fi transportata in mod eficient pe distante foarte lungi, amplasarea economica a uzinelor producatoare de aluminiu primar, implica aprecierea a trei factori : ponderea pretului scazut al energiei, calitatea bauxitei si distanta pana la piata lingourilor de metal. Nu este suficient de analizat individual unul din acesti factori, amplasamentul final rezulta din examinarea importantei economice a fiecaruia dintre ei in amplasamentul considerat. Uzinele mai noi au fost amplasate, in majoritatea cazurilor, aproape de sursa de energie cu cost relativ scazut. Conceptele dezvoltarii durabile au dus la cresterea presiunilor asupra mediului inconjurator, pentru a imbunatati eficienta utilizarii resurselor si de a reduce in mod semnificativ generarea de deseuri si a emisiilor. Aceste preocupari au, la randul lor atentia concentrata catre lanturile de aprovizionare si ciclurile de viata, in care mineralele si resursele de energie utilizate, reprezinta surse aflate intr-un stadiu critic pentru eliberarea potentiala de emisii de gaze, lichide si solide, pentru ca aici au loc de obicei toate transformarile chimice. O modalitate de a obtine eficienta ridicata in utilizarea resurselor este aceea de a utiliza conceptul ,,dematerializare'', care este in general definit ca reducerea cantitatii de energie si materiale necesare pentru a deservi functiile economice (de exemplu, productia de bunuri de consum sau prestarea de servicii).

Incheierea ciclului de viata a materialelor prin re-utilizarea lor, completeaza procesul de ,,dematerializare. In timp ce fabricarea de produsele mici si usoare, cu viata lunga pot reduce cantitatea de materiale necesare obtinerii lor, re-utilizarea si reciclarea pot reduce, de asemenea, intrari si iesiri de deseuri proaspete. Din materialele utilizate in prezent de societate, metalele au cel mai mare potential de reciclare nelimitata. Ele nu sunt biodegradabile si natura lor elementara inseamna ca ele pot avea o durata de viata nelimitata. Cu toate acestea, resursele minerale si metale sunt'' nonregenerabile'', prin urmare, furnizarea lor este finita. Cresterea anticipata a economiilor tarilor in curs de dezvoltare si eforturile lor pentru a imbunatatii nivelul de trai inseamna ca va exista o nevoie in curs de desfasurare pentru utilizarea de metale primare in viitor, chiar si cu un nivel crescut de ,,dematerializare si reciclare.

Ciclul de viata al aluminiului

Fig. 6 Ciclul de viata al aluminiului

Tinandu-se cont de preocuparile legate de protejarea mediului inconjurator, se poate presupune ca operatorii procesele de productie vor trebuii sa reduca impactul asupra mediului. Cu toate acestea, avand in vedere numarul mare de fluxuri de obtinere, de fluxuri de produs, fluxurile de deseuri si intrarile de energie asociate cu extractia si prelucrarea resurselor, evaluarea proceselor de productie metalice noi sau existente, pentru a atinge astfel de obiective nu este intotdeauna un exercitiu simplu. Pentru a obtine o imagine reala de mediu a unui proces, este esential ca procesul sa fie evaluat pe intreaga durata a ciclului de viata. O serie de instrumente de evaluare de mediu si metodologii au fost elaborate de catre comunitatea stiintifica in ultimii ani, iar acestea includ: Evaluarea impactului asupra mediului (EIM), Evaluarea riscului ecologic (SEC), Analiza fluxului de material (AMF), Valoare materialului pe unitatea de service (MIPS), Analiza cost-beneficiu (ACB) si Evaluarea ciclului de viata (LCA). LCA este utilizat pentru a evalua potentialul impact asupra mediului, asociat cu un produs, proces sau activitate in cursul intregului ciclu de viata, si este uneori mentionat ca'' leagan pana la mormant-analiza''. Metodologia LCA este utilizata pentru a evalua impactul asupra mediului a productiei metalice a diverselor procese practicaet fie in prezent sau potentiale. Metodologia de Evaluare a ciclului de viata (LCA) presupune, in esenta elaborarea unui inventar al schimburilor de mediu relevante in timpul ciclului de viata al unui produs si evaluare a impactului potential asupra mediului asociat cu aceste schimburi. Ciclu de viata complet al unui produs este, de obicei impartit in urmatoarele etape: Cradle to entry gate - ,,Din leagan la poarta de intrare (extractia de materii prime si de rafinare); Entry gate to exit gate - ,,De la poarta de intrare la poarta de iesire (fabricarea produselor); Exit gate-to-grave - ,,De la poarta de iesire pana in mormant (utilizarea produsului, reciclarea si eliminarea).

In baza evaluarii impactului, doua tipuri ale evaluarii ciclului de viata pot fi distinse: probleme-orientate (puncte de mijloc) sau daune-orientate (puncte finale). In abordarea punctelor de mijloc (probleme-orientate) sarcinile de mediu cuantificate in analiza de inventar au fost clasificate in functie de impactului acestora asupra mediului la care acestea contribuie folosind
10

factori de echivalenta corespunzatoare. Unele obiective ale inventarului, care reprezinta fluxurile, sistemele care nu poate fie alocate pentru oricare dintre categoriile de impact asupra mediului sunt adesea incluse in profilul de impact LCA. Forma de utilizare a energiei inclusa in evaluarea ciclului de viata este cerinta bruta de energie ,,Gross Energy Requirement (GER), de asemenea se face referire la energieca si a cererii de energie cumulativa, care este valoarea cumulata de energie primara consumata in toate etapele de productie a ciclu de viata a unui metal. Factorii care influenteaza impactul asupra mediului Exista mai multi factori sau parametri, asociati cu o anumita etapa in procesul de productie in industria metalurgiei care influenteaza'' leaganul-to gate'' si impactului de mediu al procesului. Acestea includ minereu calitate, sursa de energie electrica, tipurile de combustibil, precum si materiale de transport precum si tehnologia de proces. Avand in vedere epuizarea probabila a surselor clasice de minereu, in viitor, precum si contributia semnificativa pe care generarea de energie electrica face la emisiile de gaze cu efect de sera, efectele acestora sunt redate mai jos: Calitatea minereului Cum rezervele mai mari din clasa minereurilor metalice sunt epuizate treptat, clasele de minereu exploatate vor scadea trepta. Aceasta reducere a minereurilor aflate deja in rezerve va avea un efect dramatic asupra consumului de energie si gaze cu efect de insotire si a emisiilor de gaze cu efect de ploii acide din procesele de productie metalice. Sursa de energie electrica Sursa de energie utilizata pentru a genera electricitate consumata in procesul de productie al metalelor influenteaza de asemenea conceptul cradle-to-gate si impactul asupra mediului in urma procesului. Cele mai utilizate 3 surse de energie in obtinerea energiei electrice utilizata la procesarea aluminiului in lume in anul 2003 sunt: carbune 36%, hidroelectricitate 49% si gaz natural 9%. Efectele acestor 3 surse sunt prezentate in Fig. 7.

11

Tehnologii care reduc impactul asupra mediului

O serie de tehnologii de productie in idustria metalurgica sunt in prezent in curs de dezvoltare, atat pentru procesele existente si, ca alternativa unele procese ce sunt preconizate a realiza reducerea impactului aupra mediului in urma acestor procese tehnologice.

Fig. 7 Efectul surselor de energie electrica asupra GER si GWP in cazul aluminiului

Celulele cu electrozi verticali utilizate in productia de aluminiu Topirea conventionala a aluminiului implica procesul de electroliza a aluminei in celule Halle-Heroult, anozii de carbon participa la reactie celulelor, in timp ce anozi inerti sau neconsumabili sunt chimic si electrochimic ne-reactivi. Cu toate acestea, speranta ca anozi inerti vor creste consumul energiei celulara peste tehnologia conventionala a insemnat ca anozi inerti sunt luate in considerare, in combinatie cu catozi scursi (sau ne-udati) si electroliti de temperatura scazuta, ca baza avand un model de celula noua, mentionata ca si celula cu electrod vertical (VEC).Configuratia VEC implica o multitudine de electrozi suspendati in electrolit.
12

Economia de energie in urma utilizarii celulelor cu electrozi verticali fata de celulele HalleHeroult conventionale este de 15.000 kWh / t la aproximativ 11.000 kWh / t .de asemenea se astepta ca utilizarea acestor celule neconventionale vor elimina emisiile de perfluorocarbon (PFC), emisii ce duc la reducerea drastica a stratului de ozon. Utilizarea de celule cu electrozi verticali ar putea reduce GER (necesarul de energie bruta) si AP (precipitatii acide) pentru productia de de aluminiu cu aproximativ 15%, iar GWP (potential de incalzire globala) cu aproximativ 35%, dupa cum se arata in tabelul de mai jos. Metal Proces GER (MJ/kg) Aluminiu Hall-Heroult conventional Hall-Heroult VEC
Tab. 1 Reducerea GER, GWP si AP cu ajutorul noilor tehnologii

GWP (kg CO2E/KG)

AP (kg SO2e/kg)

211

22.4

0.131

177

14.6

0.109

Potentialul de incalzire globala (Global Warming Potential-GWP) Gazele ce contribuie la potentialul de incalzire globala sunt: CO, CO2, CH4 si N2O. Cele doua surse ale acestor gaze cu efect de sera sunt datorate emisiilor directe: emisiile de la rafinarii si procesele de topitorii) si emisiilor indirecte: care provin, de la centralele electrice ce furnizeaza energia electrica proceselor de prelucrare a materiilor prime. Comparativ cu procesele de rafinare si topitorie, emisiile directe de CO2 din procesul de turnare este foarte nesemnificativ si nu va avea aproape nici un impact asupra mediului. In consecinta, emisiile de gaze cu efect de sera se bazeaza pe emisiile generate de centralele electrice care furnizeaza energie pentru procesul de turnare. De asemenea, reducerea semnificativa a gazelor cu efect de sera este posibila prin inlocuirea energiei electrice obtinute cu ajutorul carbunilor in obtinuta cu ajutorul gazelor naturale, insa acest lucru este peste limita de control a producatorilor de aluminiu primar si a turnatoriilor. In ceea ce priveste diferitele moduri de transport in cadrul lantului de aprovizionare, functionarea transportoarelor, a utilajelor si autovehiculelor reprezinta contributia exclusiva la potentialul de
13

incalzire globala. Cu toate acestea, valoarea totala a emisiilor rezultate este foarte mica si nu este semnificativa in comparatie cu principalele procese.

Ploile acide (Acid precipitations-AP) Oxizii ai azotului si ai sulfului (NOx si SOx) reprezinta principalele gaze care la formarea ploilor acide ce produc impact asupra mediului. Un alt tip de gaz, care, de asemenea, contribuie la acidificarea este HF (florura de hidrogen) de la topitorii. SO2 este generat de continutul de sulf al al carbunilor utilizati in centralele electrice precum si in alte parti in procesul de obtinere al aluminiului. Pe viitor se asteapta introducerea unor reguli mai stricte in controlare acestor emisii. Astfel de reglementari prevad utilizarea unui alt tip sau carbune selectat pentru generarea de energie, cum ar fi carbunele cu un continut de sulf mai mic. In ceea ce priveste transportul, etapa de transport a bauxitei in rafinarii este principalul contribuitor la impactul asupra mediului.Pe viitor se asteapta introducerea unuri reguli mai stricte privind emisiile de NOx si SOx si introducerea unor nave maritime ce utilizeaza motoare Dieselelectrice. Cu toate acestea, valoarea totala a emisiilor in urma transportului naval sun reduse fata de cantitatea de produs obtinuta (1 tona de produs final).

3. Surse de energie
3.1. Surse clasice de energie
Arderea combustibililor fosili asigura caldura, combustibil pentru transport si electricitate, eliberand cantitati mari de gaze in atmosfera si contribuind la poluarea aerului si formarii ploilor acide. Arderea combustibililor fosili elibereaza, de asemenea, dioxid de carbon. In prezent, multi oameni de stiinta considera ca acest gaz determina schimbarile climatice, care au loc la nivel global, prin actiunea negativa a procesului numit efectul de sera. Din aceasta cauza, trebuie constientizat si redus consumul de combustibili fosili, folosind mai putina energie si mai multe surse alternative de energie.
14

Dezvoltarea din ultimii ani in domeniul energetic face posibila utilizarea unor forme de energie alternative, regenerabile si prietenoase cu mediul. Astfel s-a incercat si in cazul industriei aluminiului gasirea unei solutii de inlocuire a energiei obtinute din arderea combustibililor fosili.

3.2.

Surse de energie regenerabile

O alternativa avantajoasa atat din punct de vedere al costurilor cat si al posibilitati de exploatare in preajma materiilor prime este energia hidro. Practic pe orice fir de apa se poate instala o turbina hidraulica care sa produca o anumita cantitate de energie in functie de conditiile de instalare de la fata locului. In Romania 65% din energia electrica necesara pentru producerea aluminiului este energie hidro generata de de statiile hidroelectrice (Fig. 8).

Fig. 8 Hidrocentrala folosita pentru obtinerea energiei electrice

La noi in tara, bauxita, care constituie principala materie prima pentru fabricarea aluminiului la Slatina, se exploateaza din muntii Bihorului si Padurea Craiului. Zacamintele de bauxita din aceasta zona se cunosc inca din anul 1904 si au fost studiate de profesorul Otto Protoescu si dr. Emil Zamfirescu.

15

Fig. 9 Aluminiul- from cradle to grave

Principalele emisii pe parcursul etapelor de obtinere, prelucrare si transport ale aluminiului Resurse: bauxita si carbune Deseuri: noroi rosu de la rafinarii, deseuri solide de topitorie, pierderi de metal (si resturi de zgura) de la turnatorie Monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx) si dioxid de sulf (SO2), de la extragerea bauxitei (minerit) Dioxid de carbon (CO2), oxid de azot (N2O), NOx si oxizi de sulf (SOx) de la rafinarie CO2, N2O, NOx, SOx si acid fluorhidric (HF) de la topitorie

16

CO2, CO, metan (CH4), N2O, NOx, compusi organici volatili non-metan (COVNM), SOx, si particule de la centrala electrica CO, NOx, SO2 si COV de la transport naval CO, NOx, particule materiale Si COV din transport rutier (camion) In 2001 industria europeana de aluminiu reprezentata de Asociatia Europeana a

Aluminiului prin Comitetul Executive si Asamblari generale au realizat un program de dezvoltare durabila pentru companiile active de pe piata europeana. Unul dintre motivele demararii unei astfel de intiative a fost demonstrarea impactului acestei industrii asupra mediului. Ca punct de plecare a fost necesar sa se educe intreaga industrie despre principiile dezvoltarii durabile. Pentru industria aluminiului acest concept poate fi inteles astfel: Venirea in intampinarea problemelor societatii moderne si crearea unor valori oferind produse din aluminiu cu proprietati unice; Crearea oportunitatii de a reduce impactul asupra mediului prin utilizarea produselor din aluminiu; Demonstrarea responsabilitatilor sociale angajatilor, cumparatorilor, inlocuitorilor, comunitatilor locale si societatii in general; Atingerea progresului continuu prin impartirea celor mai bune practice si a regulilor bazate pr indicatorii de raportare; Programul prevede aplicarea unor masuri cu privire la productie, competitivitate, venituri si plati, conditii si relatii intre angajati, sanatate si siguranta, resurse la nivel global, resurse utilizate in Europa, emisii si ciclul de viata al unui produs. In urma implementarii programului au rezultat progrese in aproximativ toate domeniile. Performanta economica in domeniul industrial este solida, mediul si societatea au oferit un feedback pozitiv si responsabil acestui domeniu. Rezultatele planului pentru industria europeana de aluminiu privind indicatorii de dezvoltare durabila in ceea ce priveste resursele, productia, energia necesara si poluantii sunt prezentate in tabelele urmatoare:
17

a) Resurse exitente si potential de formare (Tab. 2)

Tab. 2 Resurse de bauxite

b) Surse de energie utilizate si consum (Tab. 3)

Tab. 3 Surse de energie utilizate in metalurgia aluminiului

c) Utilizarea aluminiului in diferite sectoare industrial (Tab. 4)

Tab. 4 Domenii de utilizare a aluminiului

18

4. Posibilitatea infinita de reutilizare

Una din cele mai importante proprietati alea aluminiului este ca poate fi reutilizat de nenumarate ori fara sa-si compromita calitatea. Acest process de reciclare utilizeaza doar 5 pana la 10 % din energia folosita pentru productia primara a aluminiului din materii prime. Aproape doua treimi din aluminiul folosit intr-o zi este rezultatul reciclarii.

Fig. 10 Ciclul de reciclare a aluminiului

Reciclarea este esentiala pentru o dezvoltare de durata. Ea permite resurselor sa fie salvate si cantitatea de deseuri sa fie redusa. Crearea si promovarea pietei de desfacere cu produse reciclate si dezvoltarea materialelor reciclate sunt fundamentale. Aluminiul folosit ese valoros - este usor de reciclat si poate fi reciclat fara a pierde din calitate. Aluminiul face o contrinutie mare si unica pentru a sustine reciclarea produselor pe viitor si pentru binele societatii in totalitate. Dozele folosite din aluminiu sunt o resursa importanta care este extrem de valoroasa. Din acest motiv, aluminiul folosit este rareori pierdut. Industria de aluminiu are tot interesul de a promova reciclarea de aluminiu ca parte din strategia industriala. Aluminiul are calitati de reciclare unice: calitatea aluminiului nu este scazuta prin reciclare - poate fi reciclat in mod repetat.
19

Aluminiul reciclat salveaza energie: retopirea aluminiului folosit economiseste pana la 95% din energia initiala necesara producerii de materie prima. Reciclarea aluminiului este economica: foloseste mai putina energie si reciclarea este auto-sustinuta datorita valorii ridicate a aluminiului folosit. Aluminiu, ca parte a solutiei.

Beneficiile Reciclarii Pe linga beneficiile pe care le are reciclarea asupra mediului inconjurator exista si beneficii de natura economica: Programele de reciclare bine puse la punct sunt mai ieftine decat colectarea, depozitarea sau incinerarea deseurilor. Reciclarea ajuta la scaderea costurilor in locurile unde ruleaza programe de colectare a deseurilor platite in functie de cantitatea si tipul lor Reciclarea creeaza locuri de munca Reciclarea scade costurile companiilor, efortul de reciclare fiind acoperit de economiile realizate Beneficiile reciclarii asupra mediului inconjurator: Reciclarea reduce cantitatea de deseuri ce trebuie depozitata in gropi de gunoi sau incinerate Reciclarea reduce numarul de agenti poluanti din aer si apa Reciclarea reduce semnificati cantitatea de emisii de CO2 realizata prin extragerea si prelucrarea minereurilor Se foloseste cu 95% mai putina energie pentru reciclarea aluminiului fata de cea necesara producerii din materii prime (60% in cazul otelului, 40% in cazul hartiei, 70% pentru plastic si 40% pentru sticla) Conform unui studiu, in USA, o rata de reciclare de 30% ar fi echivalenta cu a scoate 25 de milioane de masini de pe strazi Reciclarea ajuta la conservarea resurselor naturale precum lemn, apa si minereuri Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversitatii si previne eroziunea solului
20

5. Concluzii
Cresterea conceptului de ,,dematerializare va reduce cantitatea de metale sau materie prima necesara in fabricarea produselor. Preocuparile crescande ale comunitatii privind generarea de deseuri si a emisiilor poate fi de asteptat sa solicite operatorilor de procesele de productie din metal, impreuna cu altii, sa isi reduca impactului asupra mediului. Cu toate acestea, numarul mare de fluxuri de produs, fluxurile de deseuri si intrarile de energie asociate cu cele mai multe procese de productie de metale fac ca implementarea proceselor noi si imbunatatirea celor existente sa fie dificila de realizat. Metodologia de evaluare a ciclului de viata poate fi utilizata in aceasta situatie pentru a obtine un mediu mai curat, imaginea unui proces in timpul intregului ciclu de viata, reprezentand astfel identificarea etapei de productie care are cel mai mare impact asupra mediului.

Desi exista mai multi factori sau parametrii care influenteaza '' cradle-to-the grave'' , impactului asupra mediului in urma industriei metalurgica, cel mai important este calitatea minereului.

Cu cat rezervele mai mari din clasa minereurilor metalice sunt progresiv epuizate, cu atat clasele de minereu vor scadea treptat. Acest lucru va duce la o crestere a cantitatii de material steril care trebuie sa fie manipulat si eliminat, sporind astfel impactul asupra mediului.

Noile evolutii tehnologice, atat pentru tehnologiile existente cat si pentru cele ce se doresc a fi alternative sunt indreptate asupra reducerii impactul asupra mediului. Aceste tehnologii noi vor fi deosebit de importante pentru tehnologiile cu consum ridicat de energie cum ar fi obtinerea aluminiului si titaniului.

21

6. Bibliografie :
[1] Assessing the environmental impact of metal production processes; T.E. Norgate, S. Jahanshahi, W.J. Rankin; South Victoria, Australia; 18 September 2006. [2] Electrowinning aluminu; Bob Rapp; The Ohio State University. [3] An LCA study of a primary aluminum supply chain; Reginald B.H. Tan, Hsien H. Khoo; Chemical and Environmental Engineering Department, National University of Singapore, Singapore; 22 December 2003. [4] The toxic release inventory: Fact or fiction? A case study of the primary aluminum industry; Dinah A. Koehlera,b,_, John D. Spenglera; Boston USA; 19 January 2007. [5] Sustainable development indicators of the European aluminium industry; Eirik Nordheim, Grace Barrasso; European Aluminium Association (EAA), Brussels Belgium; 3 April 2006. [6] Aluminiul; Ion Lazarescu; Editura Tehnica Bucuresti; 1978. [7] www.wikipedia.com [8] www.aluminium.org [9] www.alueurope.eu

22