UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

PROGRAM DE STUDII FARMACIE

DISCIPLINA CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA

REFERAT

CARACTERIZAREA FIZICO-CHIMICA SI

IMPLICATII BIOMEDICALE ALE CUPRULUI SI COMPUSILOR

ACESTUIA

Coordonator prof. univ. dr. NEGREANU-PARJOL TICUTA

Student: Cernat Cristiana

CONSTANTA

2017
Contents
INTRODUCERE ........................................................................................................................ 3
CAPITOLUL I............................................................................................................................ 3
1.1 DATE GENERALE ..................................................................................................... 3
1.2 METODE DE OBTINERE .......................................................................................... 4
1.3 PROPRIETATI FIZICE .............................................................................................. 5
1.4 PROPRIETATI CHIMICE .......................................................................................... 6
1.5 UTILIZARI .................................................................................................................. 7
CAPITOLUL II .......................................................................................................................... 8
2.1 SURSE ALIMENTARE ................................................................................................... 8
2.2 IMPLICATII BIOMEDICALE ALE ALUMINIULUI ................................................... 9
2.3 NECESARUL ZILNIC .................................................................................................. 11
2.4 PRODUSE FARMACEUTICE ...................................................................................... 12
CAPITOLUL III ....................................................................................................................... 14
3.1 TOXICITATEA ALUMINIULUI.................................................................................. 14
CONCLUZIE ........................................................................................................................... 14
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 15

2
 INTRODUCERE

Aluminiul este cel mai raspindit metal din scoarta terestra. Insa rolul sau a devenit cunoscut
nu numai sub pamant, dar si intre oameni, care au descoperit in ultimele secole multe domenii
in care sa il utilizeze cu succes. Datorita proprietatiilor sale, am putea spune ca progresul
civilizatiei umane ar fi de econceput fara aluminiu.[1] Am ales ca tema pentru referat
aluminiul deoarece acesta este abundent și cei mai multi dintre derivații lui prezintă o
toxicitate scăzută, compușii din aluminiu dispun de aplicatii pe o scara larga.

CAPITOLUL I
1.1 DATE GENERALE

SIMBOL: Al

GRUPA: 13

PERIOADA: 3

NUMAR ATOMIC: 13

CULOARE: ALB METALIC

Este un element chimic comun, ocupând poziția a treia, după oxigen și siliciu, ca răspândire
terestră, existând în procent de 7.4%. Compușii aluminiului constituie 8.13% din scoarța
terestră, fiind întâlniți în substanțele minerale, precum și în lumea vegetală și animală. În stare
naturală este întâlnit sub forma mineralelor, dintre care amintim silicații, silicoaluminații
(feldspat, mică, argile), criolitul (fluoaluminat de sodiu), bauxita, corindonul.[2]

După fier, acesta a devenit metalul cu cea mai largă întrebuințare. Aluminiul a fost remarcat
pentru faptul că este un metal ușor, cu o densitate de 2.7 g-cm3. Această calitate îl face să fie
utilizat în cantități mari în industria navală și aeronautică. Capacitatea mare de reflexie este
folosită în construirea oglinzilor metalice.[2]

Este un bun conducător electric și termic, fiind folosit în industria electrochimică sub formă
de sârmă, înlocuind conductoarele electrice din cupru, care sunt mai scumpe.[2]
3
Este un metal ductil și maleabil, fiind posibilă obținerea unei foițe subțiri de 0.005 mm
grosime. Totodată, această proprietate este utilizată în industria alimentară, aluminiul fiind
folosit la ambalarea produselor alimentare sau în industria farmaceutică.[2]

O altă proprietate importantă a acestui metal este rezistența la coroziune, care se datorează
formării unui strat protector de oxid. Rezistă la acțiunea chimică a acidului azotic diluat sau
concentrat, iar acest lucru se reflectă în fabricarea canistrelor transportoare de acid azotic din
aluminiu.[2]

Prezintă o afinitate mare pentru oxigen, fiind utilizat în obținerea altor metale precum Cr, Mn,
Co, V din oxizi.[2]

1.2 METODE DE OBTINERE

Exista două căi de producere a aluminiului utilizat în practica industrială:

 Aluminiul primar - este aluminiul obținut pe cale directă din bauxită

 Aluminiul secundar este aluminiul obținut din recuperarea deșeurilor.

Recuperarea deșeurilor de aluminiu este o sursă importantă de materie primă pentru

metalurgia secundară a aluminiului. Recuperarea are loc prin topirea deșeurilor sortate,
folosind cuptoare de diferite tipuri. Aluminiul se mai poate obține după reacția:
Al2O3+Fe=Fe2O3+Al↓ [2]

Consumul de energie pentru obținerea aluminiului recuperat este mai redus decât pentru
producerea aluminiului primar, motiv pentru care procedeul este considerat mai favorabil
mediului. Consumul de energie la recuperare se situează în intervalul 500 kJ/to până la 2.000
kJ/to, funcție de tehnologia de ardere și de proces utilizată. Aluminiul poate fi obtinut din
Al2O3 sau din AlCl3 prin reducere cu metale. Reducerea nu se poate face cu carbon, deoarece
s-ar forma Al4C3.[1]

AlCl3 + 3Na - Al + 3NaCl

Industrial, aluminiul poate fi obtinut prin prelucrarea bauxitei, care poate avea loc in 2 faze:

 Prepararea aluminei (Al2O3), proces prin care se separa alumina de celelalte impuritati,
precum Fe2O3, SiO2, TiO2, etc. Aceasta preparare are loc prin procedeul Bayer,
bauxita fiind calcinata la temperatura de 700 °C intr-un cuptor rotativ, in scopul
deshidratarii si distrugerii materiilor organice. Are loc un proces de macinare fina si
apoi o incalzire sub agitare cu o solutie de NaOH concentrata in autoclave aflate sub
presiune de 5 atmosfere si temperaturi de 160-180C, timp de cateva ore. Oxidul de
aluminiu trece in solutie sub forma aluminatului de sodiu, Na[Al(OH)4].[1]

4
Amestecul se filtreaza, solutia de aluminat de sodiu fiind separata de noroaiele-rosii, bogate in
Fe2O3 si aluminosilicatul de sodiu insolubil format ca produs secundar, conform reactiilor:

 SiO2+2NaOH = Na2SiO3+H2O

 2NaAlO2 + 2Na2SiO3 + 2H2O = 3Na2O*Al2O3*2SiO2*2H2O

Cererea globala pentru aluminiu a fost de 36,5 milioane de tone în anul 2008.În anul 2010,
producția mondială a atins 40,4 milioane tone, adică un avans de aproape 10% comparativ cu
2009.[1]

1.3 PROPRIETATI FIZICE

Aluminiul este un metal alb ca argintul, cu conductibilitate termica de doua ori mai mare
decat a fierului si jumatate din cea a cuprului. Conductibilitatea electrica este mult mai mare,
atingand 60% din cea a cuprului. Aluminiul este maleabil, poate fi tras in sarme sau laminat in
foi subtiri. O sarma sau o tabla de aluminiu, incalzite in flacara, nu ard, din cauza
conductibilitatii termice mari care face posibila atingerea temperaturii de aprindere situata
mult peste punctul de topire. Se topeste in topituri ale altor metale, formand aliaje usoare.
Duraluminiul, cel mai cunoscut aliaj, format prin alierea aluminiului cu cupru, siliciu,
magneziu şi mangan, are o densitate mai mică şi o duritate mai mare decât aluminiul.[3]

5
 1.4 PROPRIETATI CHIMICE

Reactivitatea aluminiului fata de aer si apa in conditii normale este scazuta datorita formarii
unui strat subtire de oxid care protejeaza metalul de oxidare. Acizii minerali dizolva
aluminiul, formand saruri, iar acidul azotic concentrat il pasiveaza. Aluminiul reactioneaza
direct cu clorul si bromul, cu degajare mare de energie. Se combina de asemenea cu iodul si
cu sulful, cand este incalzit usor la rosu. Cu azotul, combinare are loc numai la temperatura
foarte ridicata.[3]

 Dizolvarea aluminiului in apa

2 Al + 6 H2O → 2 Al(OH)3 + 3 H2↑

 Dizolvarea aluminiului in acizi

2 Al + 6 HCl → 2 AlCl3 + 3 H2↑

2 Al + 3 H2SO4 → Al2(SO4)3+ 3 H2↑

Al + HNO3→ pasivare

 Dizolvarea aluminiului in hidroxizi

2 Al + 2 NaOH + 6 H2O → 2 Na[Al(OH)4] + 3 H2↑

 Reactia cu nemetalele

2 Al + 3 Cl2→ 2 AlCl3

4 Al + 3 O2→ 2 Al2O3

2 Al + 3 S →Al2S3

 Reacția cu oxizii sau sărurile metalelor mai puțin active

2 Al + 3 CuSO4 → 3 Cu + Al2(SO4)3

Al + Fe2O3 → Fe ↓ + Al2O3

6
 1.5 UTILIZARI

Aluminiul e utilizat acolo unde ne asteptam mai putin. Pulberea de aluminiu e utilizata in
vopsea si în pirotehnie, cum ar fi combustibilii solizi pentru rachete și termit. Acesta poate fi
pus în reacție cu acid clorhidric sau cu hidroxid de sodiu pentru a produce gaz de hidrogen.[1]

Deoarece aluminiul este abundent și cei mai multi dintre derivații lui prezintă o toxicitate
scăzută, compușii din aluminiu dispun de aplicatii pe o scara larga. De exemplu, sulfatul de
alumini este produs anual in cantitate de cateva miliarde de kilograme. Aproximativ jumătate
din producție este consumată în tratarea apei. Următoarea cerere majoră este în fabricarea
hârtiei. De asemenea, este folosit ca mordant, extinctor, ca aditiv alimentar, în ignifugare, și în
tabacirea pielii. Clorura de aluminiu este folosita în rafinarea petrolului și în producția de
cauciuc sintetic și polimeri. Deși are un nume similar, clorhidratul de aluminiu are diferite
aplicații, de exemplu, ca un agent de întărire și un antiperspirant. Alumina elimină apa din
hidrocarburi, si fiind un material foarte dur, este utilizat pe scară largă ca un abraziv , si
deasemenea, in productia lampilor cu sodiu de înaltă presiune.[4]

7
 CAPITOLUL II
2.1 SURSE ALIMENTARE

Aluminiul se regăseşte în compoziţia multor alimente, fructe, legume, leguminoase etc. Dintre
acestea enumerăm doar câteva exemple:[4]

Cantitatea de Al/100 g aliment

Salată- 780 micrograme

Ciuperci de cultură (champignon)- 540 micrograme

Orz (boabe integrale)- 160 micrograme

Cartofi- 113 micrograme

Căpşuni- 110 micrograme

Mere- 65 micrograme

Acest metal este absorbit in mod natural de plante, dar se regaseste in aproape tot ceea ce ne
inconjoara. „Sulfatul de aluminiu se adauga la apa noastra de baut, pentru limpezime. Toate
alimentele care au nevoie de aditivi, cum ar fi prajiturile si biscuitii, contin aluminiu.
Bomboanele contin coloranti alimentari, care au la baza aluminiu. Gasim acest element in
bauturi ambalate, cum ar fi ceaiul, cacaoa sau cele pe baza de malt, cum ar fi berea, precum si
in unele vinuri si bauturi racoritoare, in cele mai multe alimente prelucrate”, sustine
profesorul Chris Exley. El avertizeaza ca aluminiul este prezent si in produsele cosmetice,
produsele de protectie solara, in unele medicamente, cum ar fi aspirina, precum si in
vaccinuri.[4]

Cele mai importante surse de aluminiu sunt vasele și ustensilele folosite pentru gătit, apa
poluată, medicamentele (antiacide), cosmeticele (antiperspirante), aditivii alimentari și aerul
poluat din zonele industriale.Dupa absorbție, aluminiul este distribuit în aproape toate
organele, iar acumularea are loc la nivelul sistemului osos. Hrana gătită în vase de aluminiu
sau cu ustensile de aluminiu poate prelua ioni de metal, care pot avea astfel efecte nocive
pentru starea de sănătate.[4]

8
 2.2 IMPLICATII BIOMEDICALE ALE ALUMINIULUI

În organismul uman aluminiul exercită acţiuni diverse. El este stimulator, sau după caz
inhibitor, al activităţii unor enzime, cicatrizant, antiseptic, astringent, hemostatic, antifungic.
Este folosit pe scară largă sub formă de hidroxid de aluminiu în tratamentul ulcerului gastric,
ca antiacid.[4]

Acţiunile sale îl fac util în multiple afecţiuni:

 scăderea memoriei- pierderea capacitatii creierului de a retine si de a-si aminti diferite

informatii, experiente, proceduri, abilitati si obiceiuri.[4]
 retard psihic la copii- reprezintă o condiţie diagnosticată înainte de 18 ani care include
funcţie intelectuală situată sub medie şi lipsa abilităţilor necesare pentru a face faţă
vieţii de zi cu zi. Manifestari ale bolii: menţinerea comportamentului de copil,
capacitate scăzută de învăţare, eşecul în dezvoltarea intelectuală, incapacitatea de a
face faţă cerinţelor educaţionale la şcoală, lipsa
curiozităţii, intârziere a dezvoltării limbajului vorbit,
capacitate de memorare deficitară, dificultăţi de
învăţare a regulilor sociale, afectarea abilităţilor de
rezolvare a problemelor, dificultăţi de dezvoltare a
comportamentelor adaptative precum aptitudinile de
îngijire proprie, lipsa inhibiţiilor sociale.[4]
 sindrom Down- Sindromul Down (trisomie 21)
reprezintă o afecțiune cromozomială (o afecțiune din
naștere, care este prezentă la copil încă din momentul
conceperii) cauzată de prezența unui cromozom 21
suplimentar. Manifestari ale bolii: nou-născutul
prezintă craniul mic și rotund, cu occiput aplatizat. Fața este rotundă, profilul facial
este plat datorită hipoplaziei oaselor proprii ale nasului, iar fruntea este bombată. Irisul
poate avea un aspect pătat (petele Brushfield). Urechile sunt mai jos inserate, mici,
rotunde și displazice. Conductul auditiv este mic, iar hipoacuzia și surditatea poate
afecta 50% din pacienți cu sindrom Down, la orice vârstă. Gura este mică, deschisă, cu
protruzie linguală. Limba este mare, brăzdată de șanțuri. Gâtul este scurt, gros, cu
exces de piele pe ceafă. Mâinile sunt scurte și late cu deget V ce poate prezenta
brahidactilie sau clinodactilie.[5]

 Epilepsie- este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care
interfereaza cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Convulsiile sunt singurul
simptom vizibil al epilepsiei. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpul
convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie.[6]

9
  Insomnie- reprezintã existenţa unor dificultăţi de adormire, atunci când îţi ia mai mult
de 45 de minute ca să adormi.[7]
 Schizofrenie- Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea
este interpretata in mod anormal. Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii, delir,
comportment si gandire dezorganizata. Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de
ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara
marcata de psihoza.[8]
 Hemoragii- reprezinta scurgerea de sange dintr-un vas sangvin. O hemoragie are drept
cauza un traumatism, lezarea unui organ (inflamatie, ulcer, tumora) sau o anomalie a
vaselor (anevrism, fragilitate prin hipertensiune arteriala).[4]

În cazul în care este asimilat din alte surse decât din cele naturale (plante şi alimente),
aluminiul poate determina supraîncărcarea organismului, caz în care pot apare următoarele
afecţiuni:[4]

 Encefalopatie- este o tulburare a funcției neuromusculare mentale care apare ca

urmare a insuficienței hepatice cronice sau acute. Denumitǎ și comǎ hepaticǎ,
encefalopatia hepaticǎ este cauzatǎ de complicațiile unei afecțiuni hepatice, ȋn special
de cǎtre ciroza hepaticǎ. Boala apre atunici cȃnd ficatul nu mai poate elimina
substanțele toxice din organism iar acestea ajung ȋn creier.[9]
 demenţă senilă
 anemie- Anemia reprezinta diminuarea cantitatii de hemoglobina functionala
circulanta totala. In practica nu se tine seama de variatiile eventuale ale volumului
plasmatic, astfel ca anemia este definita ca o scadere a concentratiei de hemoglobina
din sangele periferic sub 12 grame/100 ml la femeie sau 13 grame/litru la barbat.[10]

10
  boli coronariene etc.

2.3 NECESARUL ZILNIC

Aportul de aluminiu care provine din aerul nepoluat se ridica la cel putin patru micrograme pe
zi. In zonele industriale, unde nivelul aluminiului din aer este mult mai ridicat,
cantitatea poate creste la mai mult de 100 micrograme pe zi.[1]

La serviciu, muncitorii pot respira 3,5 pana la 7 miligrame de aluminiu pe zi. In afara de aer si
apa, oamenii absorb aluminiu si inca in doza maxima si din medicamente.[1]

E vorba de cele care nu sunt prescrise de medici si care se vand la cerere in farmacii, ca
antiacizii, acidul acetilsalicilic tamponat si unele vitamine pentru copii.[4]

Organizatia Mondiala a Sanatatii a estimat ca aportul celor care consuma regulat acest tip de
medicamente pe baza de aluminiu poate creste pana la cinci grame pe zi.
Toti acesti factori care contin metalul toxic au efecte diferite asupra organismului in
functie de varsta si grad de sanatate. [4]

11
 2.4 PRODUSE FARMACEUTICE

Substanta care intra in compozitia pansamentelor si antiacidelor digestive. Aluminiul

medicamentos se prezinta sub forma de fosfat sau hidroxid, eventual asociat cu alte produse
ca magneziul. Proprietatile sale antiacide il fac sa fie prescris pentru tratamentul de
completare al durerilor de stomac si de esofag. Efectele sale nedorite sunt o constipatie si o
diminuare a absorbtiei digestive a fosforului alimentar sau a anumitor medicamente.
Substante farmaceutice ce contin aluminiu si compusi ai acestuia: [11]

 Havrix 1440 adult si 720 junior, suspensie injectabila

Compozitie Havrix, vaccin hepatitic A, este o suspensie sterila ce contine virusul
hepatitic a inactivat cu formaldehida (tulpina de virus hepatitic AHM175), absorbit pe
hidroxid de aluminiu. [11]

 Epicogel, suspensie

Compozitie Fiecare 5 ml contin: hidroxid de aluminiu gel 405 mg, hidroxid de

magneziu 100 mg, dimeticona 125 mg. Actiune terapeutica Epicogel are un gust
placut si o formula echilibrata asigurand remarcabile proprietati antiacide si
antiflatulente precum si o motilitate intestinala normala. Hidroxidul de magneziu si
hidroxidul de aluminiu gel previn si/sau calmeaza durerile in cazul ulcerului gastric,
duodenal, esofagitei de reflux si gastritei, prin neutralizarea acidului clorhidric din
sucul gastric.[11]

 Alu phar- suspensie pentru uz intern

Compozitie Flacon a 500 ml suspensie pentru uz intern, continand hidroxid de
aluminiu 320 mg/5 ml. Actiune terapeutica Antiulceros, antiacid, pansament al
mucoasei gastrice. Indicatii boala ulceroasa, gastrita hiperacida, adjuvant in terapia
cortizonica.[11]

12
 Calendulae flos flori de galbenele, unguent

Contine Unguent cu 10 g extr. Calendulae flos, 1 g clorhidrat de procaina, 5 g galat

bazic de bismut, 5 g oxid de zinc, 5 g hidroxid de aluminiu, 200 mg mentol; ct. x 1 tub
x 20 g (OTC) Indicatii Arsuri si rani superficiale, eritem solar, iritatii ale pielii.[11]

 Esogast, comprimate de supt

Forma de prezentare: Comprimate de supt; Un cpr. contine hidroxid de aluminiu 0,4 g,

carbonat de magneziu 0,15 g, anacardium D4 0,2 g, assa foetida D4 0,2 g, colagen
0,15 g, alginat de sodiu 0,1 g; ct. x 1 fl. x 20 cpr. Indicatii: Boala de reflux
gastroesofagian in toate fazele, gastrita hiperacida, gastroduodenita, tulburari
dispeptice, aerofagie.[11]

Ambalajele produselor cosmetice (sprayuri, cutii de cremă, vopsea) au aluminiu din

belşug. Aluminiul conţinut în deodorante (20% clorură de aluminiu) pătrunde mai uşor
prin piele decît pe cale digestivă. În plus, inhalarea de aluminiu fin divizat şi de
pulbere de oxid de aluminiu a fost identificată drept cauză a fibromului pulmonar şi a
lezării plămînilor. Antiperspirantele conţin şi ele săruri de aluminiu şi zirconiu, care
inhibă activitatea glandelor sudoripare, prin blocarea şi închiderea porilor. Un studiu
efectuat la Universitatea Reading (Marea Britanie) acuză antiperspirantele şi
deodorantele că pot favoriza apariţia tumorilor mamare, cauzate de absorbţia prin piele

13
 a unei cantităţi de aluminiu. Asimilarea pe termen îndelungat a unor concentraţii
importante de aluminiu prin deodorante şi antiperspirante poate conduce la serioase
probleme de sănătate. Persoanele cu aşa zisa „aluminofobie“ pot folosi
antiperspirantele sau deodorantele fără aluminiu, disponibile în farmacii.[11]

CAPITOLUL III
3.1 TOXICITATEA ALUMINIULUI

Ionul de aluminiu devine toxic pentru organismul uman mai ales în cazul unui regim
alimentar bogat în alimente acidifiante: carne, zahăr, alcool, uleiuri rafinate, margarină etc.
precum şi în bolile grave renale, care scad capacitatea naturală a rinichiului de a-l elimina.[12]

În toate cazurile de supraîncărcare a organismului cu aluminiu, se pot administra ca antidot

alimente naturale care conţin calciu, magneziu, vitamina B6.[12]

La nivelul organismului aluminiul devine instabil si se transforma in Al 3+ care afecteaza

metabolismul calciului, fosforului, fluorului sau fierului motiv pentru care se considera ca
ingestia unei cantitati mari de aluminiu este asociata cu riscul de Alzheimer sau
osteoporoza.[12]

Moleculele de Mg2+ si Fe3+ sunt inlocuite de Al3+ care produc dezechilibre asociate cu
afectarea celulelor, dezvoltarea lor si functiile acestora.[12]

Doza maxima admisa este de 1,0 mg/kg/zi conform Agentiei pentru Substante Toxice si
Registrul Bolilor.[12]

CONCLUZIE

In concluzie, aluminiul si compusii sai sunt foarte importanti in toate domeniile: industrie,
domeniul casnic, inginerie, alimentatie etc., dar in acelasi timp sunt si foarte daunatori
organismului uman. Constructiile si produsele din alumniu ne inconjoara peste tot, si fara sa
ne dam seama, ne usureaza viata!

14
 BIBLIOGRAFIE

[1] (https://ancutafisticanu.wordpress.com/importanta-aluminiului/)

[2] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Aluminiu#Producere)

[3] Ticuta Negreanu-Pirjol, Florina Dumitru, „ Chimia sistematica a unor elemente de tip s, p
si d”, Editura Printech, Bucuresti, 2005, pag 43-52

[4] (http://www.national.ro/dosarele-enational/aluminiul-asasinul-ascuns-in-alimente-si-
bauturi-135375.html/)

[5] (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_Down)

[6] (http://www.sfatulmedicului.ro/Epilepsia-si-Convulsiile/epilepsia-cauze-simptome-
tratament_310)

[7] (http://www.csid.ro/health/sanatate/insomnia-boala-grea-afla-cum-sa-scapi-de-ea-
12048977/)

[8] (http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/schizofrenia_110)

[9] (http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-hepatice/encefalopatia-hepatica.html)

[10] (http://www.sfatulmedicului.ro/anemia)

[11] (http://www.mirabilys-magazin.ro/minerale-vitamine/aluminiul)

[12] (http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/hidroxid-de-aluminiu)

15