Proprietăţile periodice ale elementelor chimice

Ghiniţă Elena – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara

Emilian Băcilă – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara
Prof. Florina Sporea-Iacob – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara
Prof. Cristina Iordaiche – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara
Prof. Ovidiu Roşu – Liceul „Grigore Moisil” Timişoara

Abstract
Soft-ul educaţional propus se adresează elevilor din clasa a IX-a şi are ca scop ilustrarea
temelor din capitolul "Proprietăţi periodice ale elementelor chimice" într-o formă
atrăgătoare, pentru a facilita asimilarea şi procesarea informaţiilor.Lucrarea este în
conformitate cu programa şcolară în vigoare la clasa a IX-a şi este structurată în şapte lecţii
ce acoperă integral materia acestui capitol.Fiecare lecţie conţine noţiunile teoretice aferente,
prezentate sistematic, precum şi exerciţii menite să asigure fixarea cunoştinţelor. Noţiunile
teoretice sunt corelate cu cele practice, asigurându-se o mai bună înţelegere a temelor
abordate iar caracterul chimic şi electrochimic al elementelor este evidenţiat prin
experimente simulate sau filmate în laboratorul şcolii. Elevul este invitat în laboratorul virtual
pentru a efectua experimente în ritmul propriu de înţelegere şi învăţare. Lecţiile includ de
asemenea elemente de testare a cunoştinţelor ce permit realizarea feedback-ului permanent şi
ilustrarea progresului înregistrat. La finalul capitolului este prevăzut un test sumativ de
evaluare a tuturor cunoştinţelor dobândite pe parcursul celor şapte lecţii..

1. Introducere
Cu ajutorul pachetului de lecţii „Proprietăţile periodice ale elementelor chimice” elevii vor
putea descoperi singuri proprietăţile periodice ale elementelor chimice vor înţelege mai uşor cum
se desfăşoară reacţiile chimice.
Lecţiile sunt concepute ca o recapitulare pentru orele de curs şi sunt urmate de un test pentru
stabilirea nivelului de înţelegere al elevului.
Pentru a ne atinge scopul, în lucrare ne-am propus să evidenţiem următoarele aspecte:
proprietăţilor chimice ale elementelor din sistemul periodic, studiul reacţiilor chimice şi a
legăturilor chimice.
Dintre obiectivele urmărite în lucrare amintim: realizarea unor legături între cunoştinţele
dobândite anterior şi noile conţinuturi, corelarea informaţiilor prin observaţii cantitative şi
calitative, investigarea proprietăţilor chimice şi fizice ale elementelor, formularea de concluzii
folosind informaţia din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale, verificarea
cunoştinţelor prin experimente virtuale şi evaluarea performanţelor elevilor.

2. Conţinuturi

Lecţia 1. Corelaţia între configuraţia electronică a unui element şi locul ocupat de acesta în
sistemul periodic
În cadrul acestei lecţii am prezentat modul de organizare al elementelor în cadrul sistemului
periodic, aranjarea acestora în grupe şi perioade în funcţie de proprietăţile chimice ale acestora.
Sunt definite toate noţiunile teretice specifice astfel încât, pentru fiecare element al sistemului
periodic elevul să fie capabil să identifice:
- numărul grupei care indică numărul de electroni de pe ultimul strat
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a VII-a, 2009 191

- numărul perioadei care reprezintă numărul de straturi ocupate cu electroni

- blocul de elemente(s,p,d,f) în funcţie de tipul orbitalului în care se plasează electronul
distinctiv.

Figura 1. Sistemul periodic al elementelor

Lecţia 2. Proprietăţi periodice şi neperiodice ale elementelor chimice

Este enunţată legea periodicităţii şi sunt clasificate proprietăţile elementelor în:
- proprietăţi periodice (care depind de nucleu): numărul atomic (sarcina nucleară) Z şi masa
atomică A;
- proprietăţi periodice (determinate de structura învelişului electronic): caracterul chimic
(metalic şi nemetalic), energia de ionizare, afinitatea pentru electron, numărul de oxidare, valenţa,
raza atomică (volumul atomic), raza ionică (volumul ionic).

Lecţia 3. Ionii
În această lecţie sunt prezentate configuraţiile stabile de gaz rar şi cele cu stabilitate mărită,
sunt definiţi ionii şi procesul de ionizare şi se explică formarea ionilor pozitivi (cationi), respectiv
negativi (anioni).

Figura 2. Reacţii de ionizare

192 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Pentru fixarea cunoştinţelor sunt propuse exerciţii referitoare la tipurile ionilor formaţi de
diferite elemente şi la structurile unor ioni.

Lecţia 4. Caracterul electropozitiv şi caracterul metalic

Momentele acestei lecţii presupun definirea noţiunile de caracter electropozitiv (metalic) şi
energie de ionizare precum şi analiza relaţiei dintre energia de ionizare primară, energia de
ionizare secundară şi energia de ionizare terţiară;

Figura 3. Variaţia energiei de ionizare

- variaţia energiei de ionizare primară cu numărul atomic;

- variaţia energiei de ionizare, respectiv a caracterului metalic în grupă şi în perioadă;
- relaţia dintre tăria unor baze şi caracterul metalic al metalelor din componenţă.
Toate aceste aspecte sunt consolidate prin exerciţiile propuse (itemi obiectivi cu complement
simplu).
Lecţia beneficiază de experimente virtuale şi experimente filmate în laboratorul nostru şcolar
(arderea magneziului şi a aluminiu; reacţiile apei cu sodiu, magneziu, respectiv aluminiu;
caracterul amfoter al hidroxidului de aluminiu).

Figura 4. Experiment filmat

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a VII-a, 2009 193

Lecţia 5. Caracterul electronegativ şi caracterul nemetalic

În această lecţie este definit caracterul electronegativ şi este explicată variaţia lui în grupele şi
perioadele sistemului periodic. De asemenea, este prezentată relaţia dintre caracterul nemetalic al
unor elemente şi tăria oxiacizilor corespunzători.
Reacţia dintre brom şi iodură de potasiu (în două variante, experiment virtual şi filmat)
exemplifică modul de variaţie a caracterului nemetalic în grupa halogenilor.

Figura 5. Reacţia bromului cu iodura de potasiu

Lecţia 6. Electronegativitate
În debutul temei este prezentat conceptul de electronegativitate, în varianta introdusă de către
Linus Pauling, dublu laureat al Premiului Nobel (1954-pentru Chimie; 1962-pentru Pace). Se face
apoi referire la valori ale electronegativităţii pentru metale şi nemetale şi se descrie variaţia acestei
mărimi în sistemul periodic.
Pentru fixarea cunoştinţelor din această temă este propus un exerciţiu în care elevii trebuie să
aleagă afirmaţii corecte referitoare la electronegativitate.

Lecţia 7. Raze atomice şi raze ionice

În partea lecţiei dedicată razei

atomice se insistă asupra modului
de variaţie a acestei proprietăţi
fizice în grupă şi în perioadă. În
cazul razelor ionice este analizată,
în afara variaţiei în sistemul
periodic, relaţia dintre raza unui
cation sau raza unui anion şi raza
atomului de provenienţă.

Figura 6. Raza atomică

194 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 8. Variaţia razelor atomice şi ionice cu numărul atomic

2.2 Experimentele
Ca şi observarea sistematică, experimentul dispune de importante valenţe formative, stimulând
activitatea de investigaţie personală şi independentă şi favorizând dezvoltarea intereselor
cognitive. Un rol important în realizarea experimentelor în laborator îl are şi folosirea
calculatorului cu ajutorul căruia se pot realiza experimente virtuale. Amintim câteva dintre
avantajele acestei metode: dezvoltarea motivaţiei intrinseci, consolidarea învăţării din punct de
vedere al folosirii ulterioare a cunoştinţelor dobândite, dezvoltarea creativităţii elevilor, reducerea
timpului de învăţare şi ridicarea calităţii învăţării etc.

Figura 9. Experiment virtual

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a VII-a, 2009 195

Figura 10. Instrumente de lucru pentru realizarea experimentelor

2.3 Testele
Prezentăm în continuare o analiză comparativă a celor două strategii de evaluare, pe care le-am
implementat pe parcursul desfăşurării procesul didactic, urmărind scopul, principiul temporalităţii,
obiectul, funcţiile şi modalităţile de realizare ale acestora.
Evaluare iniţială, realizată la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili
nivelul la care se situează elevii;
Evaluarea sumativă, care se realizează de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi de
instruire, în cazul nostru este realizată cu ajutorul testului de evaluare de la sfârşitul capitolului.
Ambele evaluări sunt construite ca teste grila ce returnează automat rezultatul obţinut de către
elev. Pe lângă cele doua teste interactive mai există şi alte exerciţii propuse, ce se regăsesc sub
forma de probleme clasice, cu rolul de a fi folosite pentru aprofundarea cunoştinţelor si exersarea
abilităţilor de rezolvare a problemelor practice. Fiecare problemă este rezolvată şi explicată,
oferind elevului posibilitatea de a aprofunda singur cunoştinţele dobândite la clasă.

3. Metode de predare
Tehnicile de metodica predării implementate în aplicaţie sunt: descoperirea dirijată, observaţia
independentă, modelarea, problematizarea şi experimentul interactiv cu rol demonstrativ, aplicativ
şi de cercetare.

4. Suport hard şi soft

Limbaje folosite: Hyper Text Markup Language (HTML), Limbajul ActionScript din
Macromedia Flash 8

Resurse necesare rulării proiectului:

Rezoluţie minimă de 1024x768 pixeli
128MB memorie RAM
Macromedia Flash Player 8
196 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

Figura 10. Test de evaluare

BIBLIOGRAFIE

[1] Rodica Constantinescu, Maria Luiza Popescuu, Chimie - manual pentru clasa a IX-a, Ed. Akademos Art,
2007
[2] V. David, C. Grecescu, S. Fătu, Chimie - manual pentru clasa a IX-a, Ed. All, 2004
[3] J. F.Davis Jr,L. Haenisch, W. Keith MacNab, P. R. O'Connor , Chimie. Experienţe si principii, Ed.
Ştiinţifică si Enciclopedică, 1983
[4] T. Green, J. L. Chilcott , MACROMEDIA FLASH PROFESSIONAL 8, Ed. All 2007
[5] Sanders, B. William,Ghid complet Macromedia Flash MX action script, , Ed. ALL 2005