PILE ELECTRICE

Prof. Adumitroaei Diana

Colegiul Național “Cuza Vodă” Huși

Experimentul de laborator este o metodă esenţială pentru lecţiile de chimie , constând în

realizarea de lucrări practice de laborator cu elevii.
Experimentul este o observare provocată și acesta implică procesele gândirii concretizate în
interpretarea fenomenelor observate, deducerea concluziilor, analiza şi comparaţia datelor
experimentale obţinute, transferul în alte contexte teoretice, sesizarea interrelațiilor dintre
domeniile teoretice şi cele aplicative.
Proiect didactic
Clasa a IX-a SN1
Obiectul –Chimie
Tipul lecţiei-mixtă.
Obiective operaţionale(de referinţă) :
- să definească pilele electrice;
- să dea exemple de pile electrice ;
- să prezinte modul de funcţionare a pilelor electrice ;
- să enumere domeniile de utilizare ale pilelor electrice ;
- să enumere efectele negative dar şi pozitive ale folosirii diverselor tipuri de pile electrice.
Metode de invaţămînt : descoperirea , problematizarea ,exerciţiul,
Mijloace de invăţămînt : manual, pile electrice secundare şi primare;
Forme de activitate : frontală, individuală
Desfășurarea metodica a lecţiei
Organizarea clasei 2-minute ;
Voi face o scurtă prezentare teoretică a pilelor electrice , a metodelor de obţinere si a modului
lor de funcţionare ;
Pilele electrice pot fi de trei feluri:

 Pile electrice primare sunt pile ireversibile si care se consumă în timpul funcţionării.
Pilele primare nu pot fi reîncărcate şi constituie pe lîngă o sursă de curent şi o sursă de
poluare.
 Pile electrice secundare – acumulatorii, se pot reîncărca prin conectarea la o sursă de
curent ce vor furniza curent în sens invers celui debitat de pilă.
 Pile electrice de combustie sunt folosite mai ales în navele spaţiale. Au avantajul că
furnizează o cantitate mare de energie şi de cele mai multe ori nu sunt poluante.
Dintre pilele primare amintim:
Pila Daniell

În cadrul elementului galvanic un metal este pus într-o solutie de sare iar alt metal este pus în
altă soluţie de sare. Cele două metale sunt conectate printr-un fir. Amândouă metalele din
soluţiile de sare sunt în pahare diferite aşa că trebuie conectate. De exemplu putem folosi un fir.
Acest ansamblu formează un circuit electric închis. Fiecare dintre paharele cu metal şi soluţie de
sare sunt numite "jumătăti de celulă". Aceasta este structura generală a unui element galvanic.
 Ca sa facem o legatura intre cele doua pahare folosim un tub in forma de U indoit de doua ori
in unghi drept in care s-a introdus solutie saturata a unei sari (KCl, NH4NO3, NaNO3). Capetele
tubului sunt astupate cu hârtie de filtru sau vată. Acest tub se numește punte de sare.
Reacțiile care au loc la electrozi sunt:
la anod Zn  Zn2+ + 2e- (oxidare)
la catod Cu2+ + 2e-  Cu (reducere)
Se realizează experimental montajul și se măsoară o tensiune de 1,1V.

Pila Lenclanche
Cea mai comună formă de pilă galvanică este pila Leclanche inventată de chimistul francez
Georges Leclanche în 1860. Electrolitul constă dintr-un amestec de clorură de amoniu și clorură
de zinc facută pastă. Electrodul negativ este facut din zinc ca și carcasa externă a pilei, iar
electrodul pozitiv, o tijă de carbune înconjurată de un amestec de carbon și dioxid de mangan.
Pila Leclanche produce circa 1.5V.
Pila Leclanché este frecvent utilizată pentru alimentarea aparatelor de radio cu tranzistori, a
lanternelor de buzunar, la instalații de semnalizare etc.
Reactiile care au loc la electrozi sunt complexe, si se pot reprezenta astfel:
la catod (+) : 2MnO2 +2H2O + 2e- → 2MnO(OH) + 2OH-
la anod (—): Zn — 2e- → Zn2+
Reactia globala este:
Zn + 2MnO2 + 2H2O → Zn(OH)2 + 2MnO(OH)
Forta electromotoare a acestei pile este de 1,5 - 1 ,65 V, și scade pe măsură ce pila se
descarcă. În mod frecvent, se leagă în serie mai multe astfel de baterii

Pentru a determina elementele componente ale unei astfel de

pile se va efectua o secțiune printr-o pilă luată din comerț
Pile alcaline

Pilele alcaline sunt de dimensiuni foarte mici. Sunt utilizate la ceasuri, aparate auditive, camere
video, minicalculatoare.

Pilele electrice secundare , acumulatorii au marele avantaj că se pot reîncărca . Debitează un

curent de tensiune mai mare şi putîndu-se reîncărca poluiază mai puȚin. Dintre acumulatori
amintim;
Acumulatorul cu plumb este o pilă cu electrolit lichid realizat pentru prima oara, în anul
1859, de inginerul francez Gaston Planté.
Electrodul negativ este format dintr-un grătar de plumb cu ochiurile umplute cu plumb
spongios, iar electrodul pozitiv este construit tot dintr-un grătar de plumb cu ochiurile umplute
cu dioxid de plumb. Electrolitul este acid sulfuric de concentrație 38% (p = 1,29 g/cm 3 ) pentru
acumulatorul încărcat.
În timpul funcționării acumulatorului, când acesta debitează curent electric, la cei doi
electrozi au loc procesele care pot fi reprezentate prin ecuațiile:
la catod (+) : PbO2 + SO42- + 4H+ +2e- PbSO4 + 2H2O
2- -
la anod (—): Pb + SO4 PbSO4 +2e

Reacția globală este:

Pb + PbO2 + 4H+ + 2SO42- 2PbSO4 + 2H2O
La ambii electrozi se formează PbSO 4 insolubil, care aderă la plăci, se sulfatează. Granulele
fine de PbSO 4 formate iniţial se măresc în timpul funcţionării, astfel încât randamentul
acumulatorului scade.
Se poate constata dacă un acumulator este încărcat sau nu prin măsurarea concentraţiei
acidului sulfuric, mai precis prin determinarea densității soluţiei.
Acumulatorul poate fi reîncărcat prin conectarea acestuia la o sursă de curent continuu astfel,
încât curentul debitat de sursă să aibä sens opus celui debitat de acumulator; la electrozi se
produc astfel reacțiile inverse celor indicate.
F.e.m. a unei celule este de aproximativ 2V. Frecvent se utilizează baterii formate din trei sau
șase celule legate în serie pentru a produce 6 V sau 12 V.

La finele orei sunt notați elevii care au fost foarte activi și tema pentru acasă va fi realizarea unei
prezentări ppt privind evoluția pilelor electrice.