PROIECT DIDACTIC

Colegiul Naţional „Elena Ghiba Birta” Arad

Profesor: GONDOR FLORIN ALEXANDRU
Clasa: a IX-a C
Disciplina: Chimie
Subiectul lecţiei: PILE ELECTRICE UTILIZATE ÎN TEHNICĂ
Scopul lecţiei: de a face cunoscut elevilor modul de funcţionare a unei pile electrice și explicarea
celor mai utilizate pile electrice
Tipul lecţiei: dobândire de cunoştinţe
Durata lecţiei: 50 minute.

COMPETENŢE GENERALE
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi
2. Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând
raţionamente deductive şi inductive
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea
explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei
persoane şi asupra mediului

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1. să definească o pilă electrică
O2. să cunoască, să deseneze părţile componente ale unei pile electrice
O3. să construiască o pilă electrică şi să observe procesele care au loc la electrozi.
O4. să modeleze procesele de oxido-reducere care au loc la electrozi
O5. să explice rolul punţii de sare
O6. să reprezinte schematic o pilă electrică (simbolul unei pile electrochimice)

COMPETENTE SPECIFICE:

1. Explicarea observaţiilor efectuate în scopul identificării unor aplicaţii ale speciilor şi

proceselor chimice studiate.
2. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
3. Colectarea informaţiilor prin observări calitative şi cantitative.
4. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra
materialelor/condiţiilor analizate.
5. Modelarea conceptelor, structurilor, relaţiilor, proceselor, sistemelor.
6. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.

STRATEGII DIDACTICE

1. Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, exercițiul, problematizarea,

modelarea.
2. Mijloace şi materiale didactice: manual, fișă de lucru, tablă, cretă
3. Moduri de activitate cu elevii: frontal, individual
SCENARIU DIDACTIC (demers didactic)

I. Moment organizatoric
Se creează condiții optime pentru buna desfășurare a lecției, se verifică prezența elevilor și se
notează absențele, apoi se asigură atmosfera de lucru adecvată pentru buna desfășurare a orei.
II. Sensibilizarea atenţiei elevilor asupra subiectului noii lecţii prin reactualizarea
cunoştinţelor referitoare la procesele de oxidare şi reducere. (10 minute).
Prin conversaţie introductivă (dialog profesor - elev) se reamintesc elevilor conceptele de
oxidare şi reducere :
 Ce este oxidarea?
 Daţi un exemplu de proces de oxidare?
 Ce este reducerea?
 Daţi un exemple de proces de reducere?
 Dintre procesele de mai jos identifică tipul fiecărui proces şi completează-l cu
numărul electronilor cedaţi sau acceptaţi:
Fe0 → Fe2+
S6+ → S4+
Mn7+ → Mn2+
Cl-1 → Cl0
III. Anunţarea titlului noii lecţii şi a obiectivelor operaţionale propuse.(2 minute)
IV. Comunicarea noilor cunoştinţe (30 minute)

PILE ELECTRICE UTILIZATE ÎN TEHNICĂ

Alături de curentul electric furnizat industriilor de centralele termo- şi hidroelectrice, o

cantitate importantă de curent este furnizată tehnicii moderne de sursele chimice de current.
Prima observație cu o privire la o producere de curent electric cu ajutorul unei reacții
chimice, a fost făcută de Galvani în 1789. Acesta a observat că un picior de broască, jupuit proaspăt
în scopul unoir studii anatomice și atârnat de un nerv al coapsei prin intermediul unui cârlig de
aramă de un grilaș de fier suferea o contracție a mușchilor, ori de câte ori venea în contact cu
grilajul. Astfel a fost lansată teoria „electricității animale” Mai târziu Volta a explicat corect
fenomenul, arătând că excitația nervoasă care comanda contracția musculară se datorează unui
curent electric care ia naștere ori de câte ori două metale diferite legate printr-un conductor metalic
vin în contact cu soluția de electrolit. În experiența celebră a lui Galvani soluția de electrolit era chiar
sucul din nervi și mușchi.
Definiţie: Dispozitivul în care se realizează transformarea energiei chimice a unei reacţii
redox în energie electrică se numeşte pilă electrică. O pilă electrică este o sursă de curent continuu.
Profesorul descrie cum se construieşte o pilă electrică, explicând părţile componente ale
acesteia. Pilele electrice sunt compuse din doi conductori electronici (metale, grafit) reuniți printr-
unul sau mai mulți conductori ionici (soluții de electroliți). Prin electrod se înțelege (când este vorba
de o pilă) un conductor electric și electrolitul din jurul său.

A. Pila Daniell
Profesorul explică elevilor cum este construită pila Daniell
 La electrodul de zinc sunt mai mulţi electroni, pentru că zincul e mai puţin nobil decât
cuprul.
Placa de zinc trimite în soluție ioni de zinc, adică are loc un proces de oxidare; plăcuța
se va încarca temporar negativ; placa de zinc reprezintă anodul pilei.
A(-) Zn0 → Zn+2 oxidare
Simultan, ionii de cupru din soluția de sulfat de cupru se vor descărca pe placa de
cupru, pozitivând-o temporar; placa de cupru reprezintă catodul pilei.
C(+) Cu+2 → Cu0 reducere
Concomitent cu aceste reacții, electronii trec de pe placa de zinc prin conductorul
metalic exterior pe placa de cupru și generează un curent electric care poate fi măsurat cu un
galvanometru; ionii SO4-2 trec prin diafragmă de la catod la anod.
Profesorul reaminteşte elevilor că anodul este electrodul la care are loc procesul de oxidare,
iar catodul este electrodul la care are loc procesul de reducere.
Pila electrică studiată studiată poate fi reprezentată astfel:
(-) Zn(s)/ Zn+2 (aq)// Cu+2(aq) / Cu(s) (+)
Între cei doi electrozi ce formează pila electrică apare o diferenţă de potenţial, măsurată cu
ajutorul voltmetrului. Această diferenţă de potenţial se numeşte forţa electromotoare a pilei şi se
notează cu E. Pentru pila studiată E = 1,1 V. Prin cuplarea diferitelor semicelule redox, două câte
două, se poate obţine un număr foarte mare de pile electrice caracterizate de anumite f.e.m.

B. Pila Leclanche
Este una dintre cele mai răspândite pile. Anodul este constituit dintr-un cilindru de zinc. În
mijlocul cilindrului se află un electrod de cărbune înconjurat de dioxid de mangan. Acest electrod
consituie polul pozitiv al pilei (catodul pilei). Spațiul dintre cei doi electrozi este umplut cu o pastă
umedă formată din: clorură de amoniu sau hidroxid de potasiu, clorură de zinc, apă și un material
inert de umplutură, amidon.

Reacțiile care au loc în pilă se prezintă prin ecuațiile:

- la anod are loc procesul de oxidare a zincului:
Zn0 → Zn+2 + 2 e-
 - la catod procesul este mai complex: ionii H+, cedați de NH4+, sunt reduși la tomi de
hidrogencare sunt oxidați la apă de dioxidul de mangan:
2 NH4+ = 2 MnO2 + 2e- → Mn2O3 + H2O +2 NH3
Reprezentarea pilei este:
(-) Zn / ZnCl2, NH4Cl, gel / MnO2, C (grafit) (+)
Utilizări: acumulatoarele lanternelor de buzunar, a aparatelor radio, a instalațiilor de
semnalizare etc.

C. Acumulatorul cu plumb
Acumulatorul cu plumb are electrozii confecţionaţi din plăci de plumb, sub formă de
reţea sau cu ochiuri, umplute la polul negativ cu plumb spongios, iar la polul pozitiv, cu
dioxid de plumb. Electrolitul constă dintr-o soluţie de acid sulfuric.
La anod (-):
Pb(s) + SO4-2 (aq) → PbSO4 (s) + 2e-
Pb0 → Pb+2 + 2 e-
La catod (+):
PbO2 (s) + SO4-2 (aq) + 4 H+ (aq) = 2 e- → PbSO4 (s) + 2 H2O (l)
Pb+4 + 2 e- → Pb+2
La ambii electrozi se formează PbSO4 insolubil, care aderăla plăci.
Tensiunea electromotoare a a acumulatorului cu plumb este de aproximativ 2 V și rămâne
practic constantă în tot timpul funcționării. În practică se utilizează baterii formate din 3 sau 5 celule
legate în serie pentru a obține o tensiune de 6 V sau 12 V.
Simbolul pilei electrice este:
(-) Pb / H2SO4 / PbO2 (+)
Utilizări: iluminat de urgență în caz de pană de curent, scutere electrice, motociclete,
vehicule electrice cu baterii etc.

V. Obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului (10 minute)

Profesorul rezolvă împreună cu elevii fișa de lucru.
 Nume și prenume:
Clasa:

FIŞA DE LUCRU

Un aliaj format din Cu şi Zn are masa de 807,5 g. Ştiind că acest aliaj

reacţioneză complet cu 37,5 L soluţie HCl 0,4 M, aflaţi compoziţia în procente molare
a aliajului.
 Rezolvarea fişei de lucru

Un aliaj format din Cu şi Zn are masa de 807,5 g. Ştiind că acest aliaj reacţioneză complet
cu 37,5 L soluţie HCl 0,4 M, aflaţi compoziţia în procente molare a aliajului.

Aliaj:  a moli Cu => 64a grame

 b moli Zn => 65b grame

Deci: 64a + 65b = 807,5

Doar Zn reacționează cu soluția de HCl (vezi seria de activitate a metalelor)

Zn + 2 HCl  ZnCl2 + H2 ↑

Nr moli de HCl: n=CM·Vs= 15 moli HCl =>

 din calculul pe reacție reiese că se consuma 7,5 moli de Zn => b=7,5 => a=5
 Deci aliajul conține 5 moli de Cu și 7,5 moli de Zn
 Compoziția în procente molare a aliajului este:
12,5 moli aliaj ..... 5 moli Cu ........ 7,5 moli Zn
100 moli aliaj ...... p1 .................. p2
 p1 = 40 % Cu și p2 = 60 % Zn