Sunteți pe pagina 1din 2

PROIECT DE STRATEGIE DIDACTICĂ

Data:
Clasa: a IX-a ____
Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Satu Mare
Propunător: prof. Claudia Pop
Unitatea de învăţare: Legături chimice
Tema: Legătura covalentă (II)
Tipul lecţiei: de transmitere de noi cunoştinţe
Competenţe specifice: 1.1; 1.2; 1.3; 3.2; 4.1; 4.2.
Obiective operaţionale: La sfârşitul activităţii toţi elevii trebuie:
O1: să modeleze formarea moleculelor substanţelor propuse de profesor;
O2: să precizeze tipul legăturilor covalente în moleculele reprezentate;
O3: să precizeze caracterul polar / nepolar al moleculelor reprezentate;
O4: să rezolve aplicaţii calitative şi cantitative aferente temei studiate.
Strategia didactică:
- sistem metodologic: conversaţia euristică, modelarea, problematizarea, rezolvarea de
exerciţii şi probleme;
- resurse materiale:
- mijloace de învăţământ: modele moleculare compacte;
- instrumente de lucru: manual, sistem periodic, laptop, videoproiector, ecran;
- forma de organizare a elevilor: frontală.

Desfăşurarea activităţii:

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Obs.


-moment organizatoric, absenţe; -elevii se pregătesc ≈ 2’
pentru activitate:
-reactualizează cunoştinţele elevilor privind legătura covalentă,
orbitali atomici monoelectronici, orbital molecular de legătură; -răspund la întrebările
profesorului;
-face trecerea la lecţia nouă, scrie titlul lecţiei pe tablă:
“Legătura covalentă. Geometria moleculelor”

- se propune modelarea formării moleculelor de H2, Cl2, O2, N2, HCl, H2O,
H2S, NH3, CH4, CO2, HCN, CCl4, atât la tablă, cât şi cu modelele moleculare
- elevii rezolvă O1
compacte. sarcina de lucru

Pentru fiecare dintre cazurile enumerate se solicită precizarea caracterului O2


polar / nepolar şi a tipului legăturilor (simplă, dublă, triplă).

Se subliniază diferenţa între legătura nepolară şi molecula nepolară.

Legătura covalentă nepolară se stabileşte între atomi identici de nemetal,


sau cu aceeaşi electronegativitate.

Legătura covalentă polară se stabileşte între atomi de nemetale diferite,


cu electronegativităţi diferite, iar electronii puşi în comun sunt deplasaţi
spre atomul cu electronegativitate mai mare. Acesta devine polul negativ
al legăturii, iar atomul partener cu electronegativitate mai mică devine
polul pozitiv al legăturii. Aceşti poli au sarcină electrică parţială notată cu
+δ şi –δ, iar polaritatea legăturii este cu atât mai mare cu cât diferenţa de
electronegativitate între atomii legaţi este mai mare.

Momentul de dipol al unei legături covalente îi măsoară polaritatea şi se


calculează cu relaţia:

μ = d * δ, se măsoară în Debye (D).

d = distanţa dintre nucleele atomilor legaţi

δ = sarcina electrică fracţionară

Momentul de dipol este o mărime vectorială, iar vectorul moment de dipol


este orientat de-a lungul legăturii, de la polul pozitiv, la cel negativ. Prin
compunerea vectorială a momentelor de dipol ale legăturilor dintr-o
moleculă se obţine momentul de dipol al moleculei.

Se exemplifică compunerea vectorilor pentru molecula de apă, a cărei


rezultantă este 1,84 D. Apa are, deci, o moleculă polară.

Moleculele polare:

- conţin legături covalente polare şi sunt asimetrice.

Moleculele nepolare:

- conţin legături covalente nepolare;

- sau conţin legături polare, dar sunt simetrice.


O3
Se propune revenirea la moleculele discutate la începutul lecţiei, pentru
precizarea caracterului polar / nepolar al moleculelor. -răspund la solicitările
profesorului;
Se propun aplicaţii calitative şi cantitative din manual, pagina 62 / 65. O4
-rezolvă aplicaţiile
-evaluează şi apreciază activitatea elevilor, notează.
propuse.
-temă: Exerciţiile rămase din manual, pag 62-65.

S-ar putea să vă placă și