Universitatea „Ovidius” din Constanţa

Facultatea de Farmacie
Specializare Farmacie

Referat la Chimie generală şi anorganică

Caracterizare Fizico-Chimică şi Implicaţii
Biomedicale ale Cobaltului ( Co )

Coordonator ştiinţific: Student:

Prof. univ.dr. Ticuţa Negreanu-Pîrjol Spulber Madalina

CONSTANŢA
2018
• Am ales să scriu despre acest element
deoarece mi-a trezit un interes aparte dintre
toate elementele sistemului periodic, mai ales
prin importanţa acestuia şi rolul pe care îl are
pentru organismul nostru.
• Cobaltul, foarte putin reprezentat
in organism, are o importanta deosebita in
metabolismul acestuia. In corpul uman, cobaltul
lucreaza impreuna cu vitamina B12, sub forma de
cobalamina. Impreuna cu fierul, acesta constituie
un eficient factor antianemic. De asemenea,
cobaltul dispune si de proprietati
vasodilatatoare. In doze reduse, impreuna cu
fierul si cuprul, el ia parte la formarea hematiilor.
• Acest mineral activeaza si unele enzime, contribuie la
autoapararea organismului, la mentinerea integritatii
sistemului nervos, precum si la procesele de crestere. De
asemenea, cobaltul joaca un rol important in reglarea si
stimularea anumitor enzime, iar cateodata este folosit de catre
corp ca substitut al zincului.
• Cobaltul este indicat intr-o serie de afectiuni, cum ar fi:
palpitatiile, anxietatea, anemiile pernicioase, hipertensiunea
arteriala, angina pectorala, coronarita, arterita, spasmele si
blocajele vasculare (indeosebi cele ale membrelor inferioare),
sciatica, nevritele, afectiunile spastice digestive etc.
 I. Caracteristici generale ale
elementului

Cobaltul este un element chimic, metal, cu numărul atomic 27 și simbolul Co.

Prezinta starile de oxidare : +2, +3, +IV. El se găseşte în grupa VIII B şi perioada a 4-a,
având configuraţia electronică [Ar] 3d74s2. El face parte din prima serie de metale
tranziţionale de tip d. Acest metal a fost izolat pentru prima oară în 1730 de către
chimistul suedez George Brandt. Numele acestui metal poate fi pus în relație cu
cuvântul german Kobold (spirit rău). Datorită proprietăților sale feromagnetice
cobaltul este folosit pentru fabricarea magneților; oxizii cobaltului sunt folosiți la
obținerea unor emailuri albastre (albastru de cobalt) pentru ceramică. Oxizii se mai
folosesc și la colorarea sticlei în albastru. O curiozitate este că sărurile higroscopice
(de exemplu CoC12) sunt albastre în stare anhidră, și de culoare roz în stare
hidratată.
 II. Metode de obtinere
• Cobaltul se intalneste foarte rar in stare nativa; in
majoritatea cazurilor se gaseste in natura sub forma unor
combinatii chimice - mineralele: arseniuri (smaltina,
skutterudit etc.), sulfuri (linneit, cobaltipirita etc.),
cobaltina; efluorescente cobaltice etc. Aceste minerale se
gasesc adeseori impreuna cu minereurile de argint;
avand aceeasi culoare ele sunt greu de deosebit. La
reducerea argintului are loc concomitent si reducerea
cobaltului, astfel ca inainte nu se putea prin metode
tehnice simple sa se separe aceste metale.
• Dificultatile care se ivesc la obtinerea cobaltului se datoresc
faptului ca se gaseste de obicei in concentratii foarte mici in
minereuri; oxidul de cobalt trebuie obtinut prin topire, urmand apoi
sa se purifice, si sa se reduca oxidul pur cu carbune, hidrogen, oxid
de carbon, aluminiu etc., sau sa se dizolve oxidul de cobalt in acid si
sa se separe cobaltul prin electroliza. In laborator cobaltul se poate
obtine prin reducerea oxidului de cobalt sau clorurii de cobalt cu
hidrogen la 2508C; prin descompunerea oxalatului in hidrogen sau
prin precipitarea cobaltului din solutii apoase de saruri ale acizilor
slabi cu magneziu metalic, zinc etc
• Cobaltul tehnic se obtine de obicei in cuptoare electrice,
prin reducerea oxidului de cobalt cu cocs sau cu carbune de
lemn, in prezenta de carbonat de calciu care se adauga
pentru a lega sulful. Cobaltul obtinut prin aceasta metoda
contine pana la 12% carbon. La obtinerea cobaltului prin
reducerea oxidului cu aluminiu sau cu alt metal,
reducatorul impurifica cobaltul.
• Cobaltul metalic se mai poate obtine prin electroliza
solutiilor sarurilor sale. Cele mai bune rezulatate s-au
obtinut la electroliza solutiilor de clorura de cobalt in
prezenta de acid fosforic si monosolfat de sodiu.Metalul
obtinut prin electroliza este impurificat cu hidrogen, uneori
si cu sulf.
 III. Proprietati chimice
• Activitatea chimica. Cobaltul este un metal putin activ din punct de vedere chimic.
La temperatura obisnuita este stabil la actiunea apei, aerului umed, alcaliilor si
acizilor organici.

Obtinerea Verdelui lui Rimmann (Oxidului mixt CoO·ZnO):

ZnO + CoO CoO· ZnO

Descompunerea termica a sarurilor de Co(II) cu formarea oxigenului:

Co(NO3)2 t°C CoO + 2NO + 3/2 O2

Obtinerea sulfurii de cobalt (II) :

Co(NO3)2 + (NH4)2S CoS + 2NH4 NO3
 IV. Proprietati fizice
• A) Alotropia. Datorita dificultatilor care se ivesc la obtinerea cobaltului de inalta
puritate si din cauza prezentei unor transformari alotropice, cunostintele despre
proprietatile fizice ale acestui metal sunt contradictorii. In cazul cobaltului s-a
stabilit cu precizie existenta a doua varietati, dintre care una (Co-;) cu structura
hexagonala cu aranjament compact este stabila dupa diferiti cercetatori pana la
360 - 4928C, iar cealalta (Co-b) cu retea cubica centrata in spatiu este stabila peste
aceste temperaturi.
• B) Densitatea. Densitatea cobaltului a cu structura hexagonala, determinata de
diferiti cercetatori pe cale roentgenografica, variaza intre 8,65 - 8,79 g/cm³, in timp
ce densitatea determinata direct prin metoda picnometrica a dat, in cateva cazuri,
valori mai mari. S-a gasit astfel, ca densitatea unui cobalt laminat de puritate
99,8% este egala cu 8,9253 si 8,83 g/cm³. Densiatatea cobaltului electrolitic sub
forma unei foite este 7,9678 g/cm³.
• C) Proprietatile mecanice si capacitatea de a fi prelucrat prin presiune.Cobaltul are proprietati
mecanice superioare. Rezistenta de rupere a cobaltului laminat si recopt este egala cu 50 kg/mm² la o
alungire de 5%. Sarma de cobalt are valori mai mari ale rezistentei, rezistenta de rupere fiind in acest caz
egala cu 70 kg/mm². Rez istenta de rupere a cobaltului turnat este egala cu 24,2 - 26,0 kg/ mm².
Duritatea Brinell a cobaltului recopt este egala cu 132 kg/mm², iar a metalului ecruisat ajunge pana la
280 kg/mm². Modulul de elasticitate al cobaltului are valori intre 20000 - 21280 kg/mm², iar modulul de
lunecare unghiulara 4710 - 7630 kg/mm². Cobaltul retopit poate fi prelucrat sub presiune numai daca nu
contine impuritati, oxizi si gaze dizolvate. Capacitatea cobaltului de a fi prelucrat sub presiune se
amelioreaza printr-un adaos de 0,1% Mg, sau de litiu, care faciliteaza dezoxidarea cobaltului si fac
inofensiva influenta sulfului.

• D) Punctul de topire si caldura latenta de topire. Manualele moderne admit, ca punctul de topire al
cobaltului este egal cu 14808C, temperatura care a fost gasita in cazul unui metal foarte pur. Caldura
latenta de topire a cobaltului este egala cu 67 cal/g.
• E) Temperatura de fierbere. Temperatura de fierbere a cobaltului se gaseste intre 2900 - 31358C,
in timp ce datele referitoare la tensiunea de vapori a acestui metal la diferite temperaturi nu sunt
suficient verificate. Se considera, ca cobaltul este intr-o oarecare masura mai putin volatil decat
fierul. In vid cobaltul incepe sa se vaporizeze vizibil la 6408C si fierbe la 24158C. ultima cifra s-a
obtinut intr-un vid de 30 mm col mercur.
• F) Conductivitatea termica. Comunicarile din literatura asupra valorii conductivitatii
termice a cobaltului sunt foarte putine si foarte diferite. In timp ce dupa unii cercetatori,
conductivitatea termica a cobaltului la temperaturile 0 si 208c este 0,170 respectiv 0,1653,
dupa alti cercetatori, conductivitatea termica la 208C este egala cu numai 0,1299
cal/cm∙s∙8C.
 V. Utilizari industriale
Datorita proprietatilor feromagnetice, cobaltul este folosit pentru fabricarea
magnetilor, iar oxizii cobaltului sunt folositi la obtinerea unor emailuri albastre
( albastru-cobalt) pentru ceramice. Acesti oxizi se folosesc si la colorarea sticlei in
albastru.

Sticla albastra cobalt

 VI. Implicatii biomedicale
Surse alimentare:
Cobaltul poate fi gasit in multe alimente, in
special in cele cu un nivel ridicat de vitamina
B12, incluzand aici ficat, scoici, stridii, carne
slaba de vita, oua, lapte, iaurt, pui si branza. Mai
gasim cobalt si in fructe si legume: caise, cartofi,
cirese si visine, ciuperci, fasole uscata si fasole
verde, grau nedecorticat (integral), mere,
morcovi, orez, pere, rosii, salata verde, sfecla
rosie, varza si indeosebi spanac etc. Prin rafinare
si pregatire culinara, se pierd peste 50% din
cantitatile de cobalt continute initial de
produsele respective.
‼ Necesarul de cobalt al organismului este
estimat la maximum 8 mg/zi.
‼‼‼ NU TREBUIE CONSUMAT DE FEMEILE INSARCINATE SAU CARE ALAPTEAZA.
 La ce ne ajuta vitamina B12 ?
1)Furnizor de energie: ajută la transportul
oxigenului în sânge, hrăneşte celulele şi
transformă carbohidraţii din mâncare în
glucoza pe care corpul nostru o foloseşte
pentru a produce energie;
2)Protector al inimii: menţine un nivel scăzut
al homocisteinei, proteină care afectează
arterele, creşte riscul de infarct şi poate
duce la ateroscleroză;
3)Previne anemia: vitamina B12 contribuie la
formarea globulelor roşii în sânge, lipsa lor
fiind principala cauză care duce la apariţia
acestei afecţiuni

4)Contribuie la sănătatea şi sinteza ADN-ului: procesul de îmbătrânire apare atunci

când celulele noastre încep să se uzeze şi nu se mai reproduc corect. Prin contribuţia
pe care o aduce la reînnoirea celulară, acest nutrient ne păstrează celulele tinere;
5)Menţine creierul sănătos prin protejarea celulelor nervoase şi formarea mielinei
(teaca de mielină), înveliş care acoperă neuronii şi circuitele cerebrale.
 Anemia pernicioasă, anemia Biermer, sau anemie
Addison-Biermer
• Este una din tipurile de anemii megaloblastice, datorată
maladsorbției de vitamina B12. Aceasta este cel mai adesea
cauzată de pierderea celulelor parietale gastrice, responsabile de
secreția factorului intrinsec Castle, o glicoproteină esențială pentru
absorbția vitaminei B12 în ileonul terminal. Nivelul seric al vitaminei
B12 scade sub 100 pg/mL.
• Inlocuirea depozitelor hepatice de vitamina B12 nu corectează
absorbția deficitară din cauza lipsei sintezei de factor intrinsec. O
persoană fără capacitatea de a absorbi vitamina B12 va avea boala
(anemie pernicioasă) pentru tot restul vieții. Cu toate acestea, cu
excepția cazurilor în care pacienții au suferit leziuni ale nervilor
periferici înainte de tratament, înlocuirea permanentă a rezervelor
de vitamina B12 va menține boala sub control, fără niciun simptom
de anemie.
• Această maladie este mai frecventă la persoane de rasă caucaziană.
Ea afectează în principal indivizii de peste 40 de ani. La tineri, anemia
pernicioasă este mai mult mai rară, și prezintă alte aspecte. Este foarte
similară cu anemia pernicioasă, în sensul că este corelată cu lipsa
secreției de factor intrinsec. Aici insă, mucoasa gastrică nu este
atrofiată și aceasta este capabilă să secrete acid clorhidric, cel puțin
după stimulare cu histamină. Tratamentul cu vitamina B12, este identic
cu cel al anemiei pernicioase.
• Anemia pernicioasă are predispoziție ereditară. Anemia pernicioasă
este de asemenea asociată cu alte maladii: diabetul zaharat,
hipotiroidismul și cancerul gastric. Frecvența tumorilor maligne și
benigne (polipi precanceroși) ale stomacului în anemia Biermer este
estimată la 13%; această rată ridicată justifică explorarea sistematică a
stomacului la pacienții afectați.
 Tratament
• Adesea pe cale parenterală:
• Injecții intramusculare cu 100 mg vitamina B12: în
prima săptămână zilnic (pentru a crește depozitele
hepatice de vitamină), apoi în prima lună
săptămânal, apoi lunar toată viața (pentru a
menține rezervele de vitamina B12).
• Administrare orală: 1 mg/zi.
• Starea pacienților se ameliorează prompt imediat
după începerea tratamentului. Simptomele
neurologice recente sunt reversibile.
 VII. Preparate farmaceutice
Vitamina B12 (Cobalamina) SOLGAR
Vitamina B12 – Cobalamina – este singura
vitamină ce conține cobalt, un
oligoelement.
Este esențială pentru funcționarea normală
a tuturor celulelor din organism, în special
cele ale măduvei, tractului intestinal și
sistemului nervos, fiind necesară pentru
formarea celulelor roșii din sânge.
• Mod de administrare: A se administra ca supliment alimentar pentru
adulți, o (1) tabletă pe zi, preferabil în timpul mesei.
Poate fi așezată între obraz și gingie sau sublingual, pentru a-i permite
dizolvarea. Tableta poate fi și mestecată sau înghițită.
• Ingrediente:O (1) tabletă conține: manitol (agent de îngroșare și
înlocuitor de zahăr, de origine vegetală), vitamina Β12 (sub formă de
ciancobalamină), agenți antiaglomeranți (acid stearic vegetal, stearat
de magneziu vegetal), arome (aromă naturală de cireșe), gumă de
celuloză. Nu conține zaharuri, sare, amidon, drojdie, grâu, soia, gluten,
lactoză, iar formula nu utilizează conservanți, arome sau coloranți
artificiali. Produsul poate fi consumat de vegani.
‼‼‼ Atentie ‼‼‼
Exista cazuri in care persoanele care iau vitamina B12 ajung sa sufere
de anxietate sau atacuri de panica. Insa trebuie mentionat ca aceste efecte
nu dureaza prea mult.
De asemenea, avand in vedere ca aceasta vitamina
stimuleaza metabolismul, este posibil sa apara insomnia.
In ceea ce priveste injectiile cu vitamina B12, trebuie multa atentie
pentru ca pot sa apara efecte secundare, printre care dureri in piept, crampe
musculare sau batai neregulate ale inimii.
 VIII. Concluzie
• Cobaltul este un metal bivalent, care se găseşte în cantităţi mici în organism.
Are un rol important în metabolismul acestuia şi în funcţiile unor sisteme
enzimatice. Este necesar pentru creşterea şi dezvoltarea normală a
organismului şi face parte din compoziţia vitaminei B12, care alături de fier
constituie un eficient factor antianemic. Contribuie la menţinerea integrităţii
sistemului nervos, la autoapărarea organismului şi activează unele enzime.
• Cobaltul se găseşte sub formă liberă în cantităţi reduse în litosferă. Se
găseşte în cantitate mai mare sub formă de compuşi cum ar fi: smaltina
(arsenura de cobalt - CoAs2) şi cobaltina (sulfoarsenura de cobalt- CoAsS).
Meteoriţii conţin până la 2% Co. În cele mai multe cazuri minereurile de
cobalt însoţesc mineralele de nichel şi cupru.
 IX.Bibliografie
• http://www.tabelulperiodic.ro/eleme
nte-tabel-periodic/cobalt-
caracteristici-generale-si-istoric/
• https://sanatate.bzi.ro/importanta-
cobaltului-in-organism-2465
• http://informatiicenzurate.blogspot.ro
/2016/04/vitamina-b12-si-carentele-
ei.html
• https://www.divahair.ro/sanatate/he
matologie/anemia-
_simptome,_diagnostic,_tratament
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Anemia
_pernicioas%C4%83
• https://biblioteca.regielive.ro/referate
/chimie-anorganica/biochimia-
cobaltului-290612.html
• https://en.wikipedia.org/wiki/Cobalt
• https://blog.vegis.ro/rolul-vitaminei-
b12-si-simptomele-deficientei/
• http://www.referatele.com/referate/c
himie/online6/Proiect---cobaltul-
referatele-com.php