Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE

REFERAT LA BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA


PLANTE MEDICINALE RECOMANDATE IN PROCESUL IMBATRANIRII

Coordonator stiintific:
Prof. univ.dr. Mariana Arcus
Studenti:
Spanu Alexandra-Maria
Spulber Madalina

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE

CUPRINS
1.Ce este imbatranirea ?
2.De ce imbatranim?
3. Plante medicinale folosite impotriva procesului de imbatranire

1.Ginkgo biloba
2.Panax ginseng
3.Echinacea purpurea
4.Oenothera biensis
5.Centella asiatica
6.Allium sativum
7.Hippophae rhamnoides
8.Thymus serpyllum
9.Mentha aquatica
10.Panax quinquefolius

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE

Ce este imbatranirea ?

Îmbătrânirea poate fi considerată ca o polidistrofie cronică evolutivă a


perioadei de viață consecutive maturizarii reproductive și somatice. Îmbătrânirea
este asociată progresiv cu boli cronice a căror acutizare duce organismul -în cele
din urmă- la dispariție (moarte). Îmbătrânirea este urmată de moarte.
In general, senescenta (imbatranirea) este considerata de multi autori ca un
proces de acumulare a unor serii de modificari manifestate in special dupa
incheierea perioadei de crestere si care determina o reducere a capacitatii de
mentinere a homeostaziei la organismele varstnice. Mentinerea homeostaziei la
aceste organism necesita modificari ale mecanismelor de reglare endocrina pentru
ca astfel organismul sa poata face fata proceselor complexe de adaptare,
compensare.

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE

De ce imbatranim?

Unul dintre factorii-cheie asociați cu îmbătrânirea este


lungimea telomerelor. Telomerele sunt elemente ale ADN-ului care se găsesc la
capetele cromozomilor, protejându-i de leziuni. Telomere mai scurte sunt asociate
cu îmbătrânirea mai rapidă. Un studiu mai vechi, ce a adus cercetătorilor Premiul
Nobel pentru Medicină în 2009, a arătat că telomerele pot fi menținute prin
activitatea unei enzime denumite telomerază.

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE

Plantele medicinale folosite impotriva


procesului de imbatranire:

1.Ginkgo biloba
2.Panax ginseng
3.Echinacea purpurea
4.Oenothera biensis
5.Centella asiatica
6.Allium sativum
7.Hippophae rhamnoides
8.Thymus serpyllum
9.Mentha aquatica
10.Panax quinquefolius

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE

1. GINKGO BILOBA
Descriere:
Specie originară din China. Specia are o istorie lungă, a apărut cu cca 200
mil. de ani în urmă și a rămas aproape neschimbată pînă astăzi. Aparține unui ordin
primitiv, înrudit cu ferigile arborescente și cicadele. În prezent, se găsesc populații
semnificative natural și seminaturale în China, Coreea și Japonia, de unde s-a
răspîndit în multe regiuni temperate și subtropicale ale globului.
este o specie de arbore dioic unic în lume, fără părinți vii
Ginco era răspândit, în toată emisfera nordică în Jurasic, dar în prezent arealul său
natural este redus la o mică regiune din sud-estul Chinei. Este denumit popular
„patru-bani”, „arborele templier japonez”, „caisa argintie”.
Aspectul general al plantei:
După ce în Europa a fost introdus în 1730 în Olanda, acum se cultivă și în
alte țări atât pentru aspectul său ornamental (în parcuri, pe alei, în grădini botanice)
cât și în scop terapeutic. Deoarece această adevărată "fosilăvie" a devenit în ultimii
ani una din cele mai importante plante medicinale, a început să fie introdusă în
culturi extinse, pentru a-i fi recoltate frunzele.
Arborii, cu înălțimea de până la 30-40 m, au coroana bogată. Sunt
arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine,
deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele având formă de evantai sunt
pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc
și cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de
atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să
fie folosite în scop ornamental, fiind presărate printre ornamentațiile florale.
Sămânța de ginkgo biloba este un fel de sâmbure pietros, învelit într-o materie
vegetală cărnoasă, semănând cu corcodușele dar având coada mai lungă. Pulpa
fructelor degajă un miros dezagreabil datorat acidului butiricprezent în compoziția
sa, asemănător untului râncezit
Scop terapeutic :
Ginkgo biloba este o plantă de referință în medicina tradițională chineză și
japoneză. Pentru aplicații medicinale se utilizează învelișul sâmburelui, precum și
frunzele.
Preparatele obținute din frunzele și fructul arborelui ginkgo biloba intră în
compoziția a cel puțin 25 de produse medicamentoase. Ginkgo biloba are o serie

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE
întreagă de calități medicinale: este expectorant, sedativ, antifungic, antispasmodic,
vasodilatator, antiinflamator, antibiotic, vermifug.
Ginkgolidele acționează ca inhibitor al factorului PAF (factorul de agregare
a plachetelor sanguine, leucocitelor, macrofagelor, cu rol în agregarea plachetară, a
reacțiilor inflamatorii. Flavonoidele au rol de captare a radicalilor liberi. Datorită
acestor proprietăți se pot explica numeroasele efecte ale extractului de frunză.
Extractul are acțiune asupra tulburărilor de circulație sanguină la nivelul creierului
și extremităților, ameliorând astfel metabolismul energetic la nivel cerebral prin
creșterea captării glucozei și a oxigenului la nivel molecular. La nivel ocular
mărește acuitatea vizuală. Inhibă factorul de activare a trombocitelor, ceea ce
reduce tendința de coagulare a sângelui.
De mai bine de 5000 ani chinezii au descoperit calitățile de afrodiziac ale
acestui arbore, care previne impotența. Femeile, conform unei tradiții străvechi,
culegeau Ginkgo biloba, care le permitea să amelioreze vigoarea soților lor.
Este de asemenea folosit și pentru îngrijirea corporală. Gingko este foarte bun
pentru activarea microcirculației cutanate și pentru descongestionarea țesuturilor,
în componeța cremelor sau gelurilor anticelulitice. Și nu în ultimul rând, extractul
de Ginkgo biloba, este utilizat și în fabricarea săpunurilor, șampoanelor, cremelor.
Ginkgo biloba este considerat un leac redutabil în afecțiunile microcirculației
arteriale și capilare, și o adevărată armă împotriva uzurii cerebrale și a îmbătrânirii
în general.
In procesul imbatranirii
O revizuire a literaturii științifice actuale ar putea sugera că ginkgo (Ginkgo
biloba) este produsul natural final - o adevărată fântână a tineretii. Nu numai că
poate îmbunătăți memoria și ajută la ameliorarea simptomelor bolii Alzheimer, dar
și dovezile recente sugerează că aceasta poate îmbunătăți sănătatea mintală la
adulții sănătoși și are utilizări în tratarea unor afecțiuni precum retinopatia
diabetică, claudicația intermitentă, disfuncția erectilă, ulcerele, și artrita. Tratarea
sau prevenirea fiecăreia dintre aceste condiții este importantă pentru îmbătrânirea
cu succes. O plantă cu o durată lungă de viață, ginkgo poate ajuta oamenii să
trăiască o viață lungă și sănătoasă.

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE

2. PANAX GINSENG-Arborele vietii

Descriere:
Ginseng (Panax ginseng) sau ginseng asiatic și ginseng coreean, este
o plantă perenă ce aparține familiei araliaceelor. Se găsește în flora spontană, dar și
sub formă cultivată
Aspect general al plantei:
Tulpina are 30-70 cm şi prezintă la vârf 4 frunze palmat sectate, dispuse în
verticil. În centrul rozetei se dezvoltă tulpina floriferă, care se termină cu o umbelă
simplă, cu flori mici, alb-verzui, pentamere, actinomorfe, asemănătoare cu cele de
iederă. Rădăcina are un aspect morfologic caracteristic, asemănându-se cu un om:
are o parte lăţită şi acoperită cu cicatrice dese, urme ale tulpinilor din anii anteriori,
porţiune care se aseamănă cu capul unui om; urmează o parte cilindrică, îngustă,
care reprezintă gâtul, continuată în partea sa inferioară cu partea cea mai dezvoltată
a rădăcinii, lungă de 20 cm şi fusiformă, constituind corpul; în partea superioară a
corpului se dezvoltă 2-3 ramificaţii secundare, reprezentând braţele, iar în partea
inferioară, 2 ramificaţii formează picioarele. Cu cât rădăcina se apropie de forma
unui om şi are o greutate de 50g (uneori 300g), cu atât este mai preţuită de asiatici
Scop terapeutic:

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE
Multă vreme ginseng a fost considerat un remediu eficient în tratarea tuturor
bolilor, opinie care încă mai stăruie și în zilele noastre. Proprietățile medicinale ale
ginsengului sunt excepționale, potențialul său terapeutic fiind greu de egalat de
oricare altă plantă medicinală.
Ginseng contribuie la sporirea randamentului fizic și mental, întărește memoria,
fortifică sistemul nervos central și periferic, celulele nervoase, dezvoltă imunitatea
organismului, stimulând activitatea factorilor de imunitate, facilitează circulația
sângelui și însănătoșește sângele, acționează pentru întărirea și însănătoșirea
aparatului cardiovascular. Ginseng este planta cu cel mai puternic efect de
reîntinerire.
Ginseng conține multiple substanțe active importante cum ar fi: ginsenozide
(circa 30 de derivați), glucozați, esență, tiamină, riboflavină, vitamine, saponine,
suplimente alimentare cunoscute și ca panaxozide sau eleuthrozide, precum și un
compus asemănător hormonilor sexuali.
În procesul imbatranirii:
Se folosește îndeosebi rădăcina de ginseng cultivat, ginsengul sălbatic fiind în
prezent o plantă ocrotită de lege.
Rădăcina de ginseng conține o serie de substanțe ca panaxim, schingenin și
panaquilon care ajută inima și sistemul nervos, precum și susținerea fluxului
hormonal. Renumită pentru proprietățile sale de afrodiziac (acționează asupra
glandelor corticosuprarenale), rădăcina de ginseng a fost folosită mii de ani de
către chinezi și coreeni, care reușeau să procreeze și la vârste de 60 - 70 de ani.
Ginseng este la fel de eficient pentru ambele sexe, iar efectul afrodiziac poate fi
resimțit la scurt timp după folosire.
Cercertările recente efectuate afirmă că ginsengul este un bun agent
împotriva cancerului, precum și antioxidant, de combatere a fenomenelor de
îmbătrânire. De asemenea, ginsengul poate fi un remediu util în cazurile de diabet,
reducând glicemia. Potrivit unei străvechi tradiții, ginsengul este considerat și un
eficient antireumatic.

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE

3. Echinacea purpurea
Descriere:
Speciile din genul Echinacea fac parte din familia Asteraceae. Pe lângă echinacea
purpurea, celelalte specii recunoscute pentru utilizare lor în scopuri medicale
sunt E. angustifolia și E. pallida.
Aspectul general al plantei:
Echinacea purpurea este o plantă perenă, erbacee cu o înălțime de 80-150 cm.
Rădăcinile plantei pătrund adânc în sol, au ramificații fibroase, rizomul este
vertical, scurt. Tulpinile sunt cilindrice, acoperite cu perișoare, îngroșându-se spre
capătul superior. Sub capitul, tulpina se lărgește, devine tubulară. Frunzele sale
sunt late, lanceolate sau eliptice-alungite, fiind acoperite cu perișoare pe ambele
părți. Florile sunt conice, au o culoare violacee iar lungimea lor cu pedicel este de
4-6 cm. Perioada de înflorire are loc în perioada iunie – septembrie.

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE
Speciile de Echinacea sunt native în America de Nord iar în Europa sunt cultivate
ca plante ornamentale sau medicinale. Planta se dezvoltă cel mai bine în soluri cu
straturi adânci de humus, bogate în azot și cu un drenaj bun.
Cultivarea:
Ciclul de cultură al speciilor de Echinacea durează 2-3 sau chiar 4 ani. Planta se
poate înmulți prin butași, semințe sau prin răsaduri. Pentru a obține herba, planta se
poate recolta deja în primul an de cultivare, deși recolta nu va fi una semnificativă.
În cazul unei culturi timpurii, planta va înflori deja în primul an, cu toate că florile
ar trebui să fie culese de abia din anul următor, când recolta va fi mult mai bogată.
Pentru a extrage substanțele active din rădăcină, planta se colectează în cel de-al
doilea sau al treilea an de cultivare, la sfârșitul perioadei de vegetație.
Substanțe active:
Medicamentul este obținut din tulpinile și florile uscate (Echinaceae purpureae
herba) sau din rădăcini (Echinaceae purpureae radix). Cele mai importante
ingredientele active sunt: acidul cichoric, alchilamidele, polizaharidele, uleiurile
esențiale, flavonoidele, poliacetilene și alcaloizii.
Scop terapeutic:
Ca tratament intern, se folosește pentru activarea sistemului imunitar,
accelerarea fagocitozei, activarea macrofagelor. De asemenea, planta are efecte
antivirale și bacteriostatice dovedite. Preparatele de echinacea sunt utilizate pentru
a întări rezistența organismului, în special în cazul unor infecții virale, inflamații
acute sau cronice. Datorită efectelor ei antibacteriene, este frecvent utilizată ca
ingredient al apelor de gură sau ale amestecurilor de ceaiuri recomandate în caz de
gingivită, faringită sau uretrită. Din plantele proaspăt-culese, prin presare se poate
obține suc de echinacea, care se conservă print tratament termic blând și se
utilizează în scopuri preventive.
In procesul imbatranirii:
Ca tratament extern, echinacea accentuează regenerarea celulelor epiteliale și are
efecte anti-inflamatoare. Intră în compoziția preparatelor pentru vindecarea rănilor
grave, ulcerațiilor, mucoaselor inflamate.
În scopuri medicale se pot colecta atât frunzele cât și fructele. Este important să
avem multă grijă în timpul culegerii să nu lezăm prea tare arbuștii. Frunzele se
uscă la umbră, fructele se pot prelucra proaspăt culese sau se pot conserva și
prin uscare

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE

4.Oenothera biensis-Luminita
Descriere: Plantă ierboasă, bienală, cu tulpină erectă, de până la 1 m, simplă,
neramificată. Frunzele bazale sunt lung peţiolate, cele tulpinale scurt peţiolate sau subsesile,
distanţate, alungit lanceolate, acute. Florile sunt mari de 2-3 cm lungime, solitare, dispuse în
axila frunzelor. Receptaculul este tubulos, lung de 6 cm şi concrescut cu ovarul. Sepale 4,
lanceolate şi răsfrânte, petale 4, obovate, lat unguiculate, mari de 2-2,5 cm, galbene sulfurii.
Androceul din 8 stamine, gineceul tetracarpelar inferior, fruct capsulă. Plantă meliferă.

Denumiri :
Luminita noptii, Luminita de seara, Luminita de noapte, Primula de seara
In farmacii gasim uleiul extras din semintele acestei plante sub forma de capsule cu
denumirea Evening Primrose sau Enotera.

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE
Planta apartine genului Oenothera, care cuprinde aproximativ 125 de specii dintre
care Oenothera biensis, Oenothera caespitosa, Oenothera deltoides.
Cercetari recente au aratat ca mai multe specii de Oenothera au un continut ridicat
de acid gama-linolenic dar principala specie care se cultiva este Oenothera biennis.
Raspandita in America de Nord si Canada a fost adusa in Europa de mai bine de
doua sute de ani. 
Azi se cultiva in Anglia si in alte tari europene, pentru seminte din care, prin
presare la rece, se obtine un ulei cu o compozitie deosebit de valoroasa, cu multiple
calitati.

Luminita noptii rosie


Luminita Noptii este o planta bienala, cu flori galbene, albe, roz, mai rar rosii, de
2,5-5 cm diametru, sunt solitare, cu patru petale, care infloresc din iunie pana
octombrie, numai la lasarea serii.
Sunt in general hermafrodite si infloresc ca un spic din mai pana in iulie.
Cu cat este mai intuneric afara, cu atat floarea iese mai mult in evidenta, stralucind
mai puternic. Dimineata, florile se ofilesc, urmand ca la apus sa infloreasca alte
serii de flori.
Sunt dotate cu un "ghid de nectar" luminos, invizibil la lumina zilei, dar vizibil la
lumina ultravioleta care ajuta polenizatorii sa o gaseasca.
Una din caracteristicile florilor este stigmatul cu patru ramificatii in forma de X.
Polenizarea o face Lepidoptera (molia) si albina. Fructul este o capsula
tetraloculara de 2-4 cm lungime si 4-6 mm grosime, care contine numeroase
seminte. Semintele se coc la sfarsitul verii sau toamna.

Luminita noptii alba


Radacinile tinere pot fi consumate ca leguma (are gust piperat), iar lastarii pot fi
folositi la salata.
Toata planta poate fi folosita la prepararea unei infuzii cu proprietati astringente si
sedative, cu efecte pozitive in astm, afectiuni gastro-intestinale si calmant in tuse
convulsiva.
Planta a fost introdusa oficial in Europa in 1614 si s-a raspandit cu rapiditate, fiind
denumita "regele leacurilor" tocmai datorita acestor puteri vindecatoare.
Indienii americani o utilizau in tratamentul bolilor dermatologice, al plagilor, al
astmului si al virozelor. Cunoscuta in Anglia inca din secolul al XVII-lea, primeste
ulterior denumirea de “leacul bun la toate”.

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE
Semintele mature contin 7-10% acid gamma-linolenic, un rar acid gras esential
folosit in industria farmaceutica.
Acest ulei ajuta in combaterea sindromului pre-menstrual si este benefic pentru
ten.
Uleiul de primula de seara este unul din rarele uleiuri ce contin acidul gamma
linoleic, care are proprietatea de a reconstrui membrana celulara.
Bogat in vitamina E, uleiul de primula de seara protejeaza pielea de factorii
externi, tonifiaza si reda stralucirea si frumusetea parului si a unghiilor. Uleiul mai
contine: potasiu, magneziu si acizi grasi esentiali (acid alfa-linoleic si acid gamma-
linolenic).
Secretul terapeutic al uleiului de Luminita Noptii consta in continutul sau
important de acid gamma-linolenic (GLA), acid gras nesaturat din familia omega-
6, foarte important in asigurarea productiei de eicosanoizi, clasa de substante cu
actiune asemanatoare hormonilor, ce include si prostaglandinele si care regleaza o
serie de functii somatice.

Uleiul eteric din luminita are efect antioxidant, neutralizeaza radicalii liberi si
impiedica formarea acestora in organism, regenereaza celulele, incetineste procesul
de imbatranire.
Mai este eficient in: procese inflamatorii, dezechilibre hormonale (sindrom
premenstrual, dismenoree, cicluri menstruale dureroase, mastoza fribrochistica,
endometrioza, frigiditate, menopauza,
hipotiroidie, hipertiroidie), artrita reumatoida, poliartrita reumatoida, guta,
ateroscleroza, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica,
angina pectorala, infarct miocardic (prevenire);
eczema, dischinezie biliara, hepatita, ciroza hepatica, steatoza hepatica, boli renale,
acnee, cuperoza, psoriazis, neuropatia diabetica, boli autoimune, alcoolism, functii
cerebrale, depresii, iritabilitate, anxietate, ADHD (hiperactivitate, deficit de
atentie)

5. Centella asiatica
Descriere:
In medicina chineza, Centella asiatica este cunoscuta, de asemenea, sub numele
de „fantana tineretii” deoarece, se presupune, ca mareste longevitatea.
Desi nu s-a realizat deocamdata niciun studiu stiintific care sa dovedeasca
eficacitatea gotu kola in tratarea acestor afectiuni, sunt specialisti care recomanda
aceasta planta pentru tratarea insomniei, sclerodermiei, cancerului, tulburarilor
circulatorii, hipertensiunii arteriale, pierderilor de memorie, cicatricilor si celulitei.
CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE
Centella asiatica este, în mod obișnuit, vândută sub formă de tablete în plafare.
Anumite magazine vând planta propriu-zisă, care poate fi folosită pentru a prepara
infuzii sau inclusă în salate
Aspectul general al plantei:
Tulpina acestei plante este subțiri frunzele sale sunt lungi, iar rădăcina este
bej. Florile de Centella asiatica sunt mici și roz. Centella asiatica are nevoie de 3
luni de zile pentru a crește și se recoltează manual
Scop terapeutic:
Atunci când vasele de sânge își pierd elasticitatea sângele se strânge la
nivelul picioarelor și produce umflarea acestora (insuficiență venoasă). Câteva
studii mici au arătat că gotu kola poate îmbunătăți circulația sângelui și poate
reduce umflăturile.
In procesul imbatranirii:
Previne relaxarea cutanata si aparitia vergeturilor. Centella asiatica
corecteaza imperfectiunile (vergeturi, cicatrici), regenereaza tesuturile si previne
imbatranirea prematura a pielii.

6.Allium sativum
Aspectul general al plantei:
Frunzele pornesc de la nivelul solului și pot fi plate, cilindrice, iar la
maturitate sunt goale în interior. Pețiolul este rotund, tubular. Florile (albe, roz,
galbene, albastre), sunt dispuse în umbele compacte, la capătul unei tulpini fără
frunze. Perigonul este cu 6 foliole libere, mici, înguste și androceul cu 6 stamine
mai lungi decât stigmatul și stilul.

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE
Scop terapeutic:
Usturoiul (Allium sativum) : fiind renumit pentur efectele puternice
impotriva bacteriilor si virusilor, usturoiul reduce presiunea sanguina si reduce
nivelul colesterolului. Un studiu japonez a aratat ca pierderea memoriei corelata cu
varsta a fost incetinita de usturoi.
Conţinând compuşi cu rol antioxidant şi antiinflamatoriu, usturoiul ajută creierul
făcându-l mai rezistent la stresul şi inflamaţia asociată bolilor neurologice şi
îmbătrânirii.
Ceaiul de usturoi era o bautura renumita in Grecia antica. Pe vremea aceea
oamenii consumau ceai de usturoi pentru a-și fortifica organismul, pentru a-și
îmbunătăți starea generală de sănătate și pentru a obține energie și tinerețe.
Vitaminele A, B1, B2 și C se afla in usturoi. Mai mult, această băutură îți oferă un
plus de antioxidanți benefici pentru ochi și piele, prevenind îmbătrânirea
prematură.
In procesul imbatranirii:
Tratamentul cu infuzie îmbunătăţeşte puterea de memorare. În plus
compoziţia acestei plante creşte fluxul sanguin la nivelul vaselor cerebrale şi
stimulează oxigenarea ţesuturilor, ceea ce împiedică deteriorarea prematură a
zonelor 

7.Hippophae rhamnoides-Catina alba


Descriere:
Cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau
simplu cătină (nume științific Hippophaë rhamnoides
Aspectul general al plantei:
Frunzele sunt întregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenușie pe fața
superioară și albicios-argintie pe cea inferioară. Florile, dioice, sunt mici și apar

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE
înaintea frunzelor; cele mascule, sesile, au 2 sepale și 4 stamine, iar cele femele
sunt scurt pediculate și au 2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de
5–10 mm și late de 4–8 mm, de culoare verde la început și galben-portocalie la
completa lor maturitate.
Planta crește până la 2–5 m, are scoarța brun-închis care se transformă în ritidon
brăzdat. Face lujeri anuali solzoși, cenușu-argentii, ramuri laterale cu spini
numeroși și puternici, cu muguri mici, păroși, cu gust amărui. Frunzele sunt
lanceolate, de până la 6 cm lungime, cu nervură mediană evidentă. Face flori
unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate în fluorescențe globulare,
iar cele feminine în raceme. Face fructe "false", drupe de 6–8 mm, ovoide,
cărnoase, portocalii cu un sâmbure foarte tare. Fructele pot rămâne peste iarnă pe
ramuri. Arbustul fructifică 20-25 ani și lăstărește în fiecare an foarte puternic.
Fructele de cătină sunt considerate super-alimente, datorită concentraţiei
incredibile de nutrienţi, minerali, vitamine, antioxidanţi, precum şi acizi organici,
inclusiv flavonoizi, aminoacizi, fenoli şi carotenoizi, spun specialiştii. De altfel,
fructele de cătină au fost folosite în medicina tradiţională încă de pe vremea lui
Ginghis Han. Ele sunt consumate fie sub formă de extract, fie ca atare. Din
frunzele de cătină se poate face şi ceai.
Sucul de cătină conţine substanţe care ajută la încetinirea răspândirii celulelor
canceroase. Componentele organice ale fructelor de cătină au un conţinut ridicat de
antioxidanţi, care ajută la neutralizarea radicalilor liberi, periculoşi pentru
metabolismul celular. Pe lângă impulsul pe care îl dă sistemului imunitar, sucul de
cătină menţine sănătatea pielii, a gingiilor şi a dinţilor, dar şi întăreşte oasele.
Concentraţia crescută de vitamina C ajută la vindecarea mai rapidă a oricăror răni.
Carotenoizii din cătină protejează vederea, încetinind evoluţia degenerescenţei
maculare. Cătina previne, de altfel, şi formarea cataractei, ajutând, totodată, la
îmbunătăţirea vederii de noapte.
Pe de altă parte, uleiul de cătină îmbunătăţeşte semnificativ nivelul colesterolului,
păstrând echilibrul acizilor graşi în organism. Prin eliminarea colesterolului rău, se
reduce probabilitatea de a face ateroscleroză, atacuri de cord şi accidente vasculare
cerebrale. Tensiunea arterială scade şi ea.
Sucul de cătină mai este folosit şi în afecţiunile gastrice, precum şi în alinarea
durerilor musculare, datorită însuşirilor sale antiinflamatoare. Ca un bonus final,
fructele de cătină au impact şi în încetinirea procesului de îmbătrânire, eliminând
petele de bătrâneţe şi ridurile.

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE

8.Thymus serpyllum
Cimbrișor (Thymus serpyllum) este o specie de plante perene, erbacee, la bază
semilemnificată, din genul Thymus, cu flori purpurii sau roz și ciclam, rar albe,
care înflorește vara—toamna. Este ruda cu cimbrului de câmp, ( Thymus vulgaris )
care mai este numit tămâiță sau iarba cucului. Cimbrișorul crește in zona montana,
pe pajiști sau pășuni alpine, în locuri mai greu accesibile precum stâncăriile.
Caracteristici:
Florile sunt purpurii sau roz și ciclam, rar albe având caliciul cilindric-campanulat
cu cinci dinți, trei superiori, scurți, doi inferiori, lungi, tub floral scurt, pubescent,
CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE
în exterior corola cu baza superioară ovată, emarginată, patru-unghiulară. Florile
sunt așezate în verticile, grupate în capitule sau raceme, formând covoare[1].
Frunzele sunt mici, aromatice, liniare, eliptic-ovate sau rotunjite, plane, nedentate,
pețiolate, opuse, pubescente[1].
Tulpina are 3-5 centimetri înălțime, ascendentă.
Înmulțire
Se înmulțește prin semințe și prin divizare.
De la planta de cimbrisor sunt folosite partile aeriene, ce pot fi recoltate din luna
mai pana in septembrie. Partile aeriene ale acestei plante contin substante amare,
serpilina, ulei eteric, cimen, pimen, felandren, terpine, cariohilen, cardinen, mircen,
terpinolen, saponine, compusi oxigenati, alcooli, ulei gras, glicozizi flavonici, acid
cafeic si acid rozmarinic, tanin.
Preparatele din cimbrisor au proprietati diuretice, antiseptice intestinale, stomahic-
aromatice antitusive, convulsive si antiastmatic, expectorante.  Actioneaza ca
antiseptic al cailor respiratorii.

9. Mentha aquatica
 Izma broaștei este o plantă de mari dimensiuni. Poate ajunge până la 1,20 metri
înălţime. Este perenă și se remarcă printr-o tulpină în patru muchii, deseori
ramificată. Frunzele au peţiol și sunt sub formă de elipsă. Izma broaștei înflorește
din iulie și până în octombrie, fiind o plantă meliferă. Florile, dispuse în spic în
vârful ramurilor, au culoare roz. Izma broaștei poate fi întâlnită în locuri umede,
chiar mlăștinoase, lacuri de pădure, bălţi, malurile râurilor.
Valoare medicinală au frunzele (uneori și florile).

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE
Întrebuinţări. Infuzia realizată din această izmă este recomandată în tahicardie, în
combaterea colicilor abdominali, precum și în reglarea funcţionării sistemului
gastrointestinal, fiind un carminativ eficient. Este utilizată și ca aromatic.

10. Panax quinquefolius


Panax quinquefolius este o planta perena erbacee din familia iederii, frecvent
utilizata ca medicina chineza sau traditionala. Este originar din estul Americii de
Nord, deși este cultivat și în China. Rădăcina și frunzele plantei au fost utilizate în
mod tradițional în scopuri medicinale de către americanii nativi. Începând cu
secolul al XVIII-lea,

CONSTANTA
2018
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE FARMACIE

SPECIALIZARE FARMACIE

CONSTANTA
2018

S-ar putea să vă placă și