UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI

FARMACIE
NICOLAE TESTEMITANU

CATEDRA FARMACOGNOZIE



PLANTE CU CONTINUT DE ALCALOIZI



student Palade Mirela
anul V 2016
 CUCUTA

Cucuta
Conium
maculatum;
Fam.Apiaceae
 DESCRIERE BOTANICA
Descriere :
Cucuta este o planta bianuala.Tulpina prezinta
ramnificatii cu muchii,acoperita in partea de jos cu
pete rosietice. Frunze , cuteci,tripenatpartite,laciniile
alungite,sectate.

Flori mici albe, grupate in inflorescente umbele

compuse.Fructele alcatuite din doua mericarpe,de
cele mai multe ori fiind nedespartite,cu 5 coaste
puternic proeminente-aripate,ondulate si crenelate
(spre deosebire de anason).
Toata
planta are un miros neplacut de soarece.
 Raspandire:

Se intalneste aproape in toata

Europa,Asia Mijlocie,Kaukaz etc.
Creste pe locuri
neingrijite,printre tufarisuri,prin
gradini,pe malurile raurilor.
Aceasta planta creste in zone
cu o clima temperata si se
gaseste si in Romania, de obicei
in camp sau pe marginea apei.
Este cunoscuta drept "cea mai
violenta planta din America de
Nord.
 Organele otravitoare
ntreaga plant este
toxic.
Mai toxice sunt
fructele necoapte.
Compozitia chimica:

Fructele contin alcaloizi cu nucleu

piperidinic,principalul dintre ei fiind

Coniina (1%) ,obtinuta pentru prima data in stare

pura in 1881 de Hoffman ,care a si stabilit
componenta corecta si structura.

Au mai fost identificati izomerii coniinei: N-

metilconiina, conhidrina, pseudoconhidrina,
Y-coniceina,aceasta din urma
fiind cea mai toxica dintre toti alcaloizii
cucutei .




 Mecanismul actiunii toxice a
compusilor chimici:
Toat plant este toxic, inclusiv
fructele, seminele i florile, dar
rdcina i frunzele sunt prile cele
mai toxice ale plantei, atingerea sau
nghiirea lichidului care se prelinge
din rdcina plantei cauzeaz
instantaneu atac cerebral i moartea.

Cucuta contine alcaloizi piperidinici
toxici, uleiuri esentiale, acizi organici,
flavonoizi, cumarine, glucide, ,
alcaloizi, furancocumarine. Toxicitatea
ei se datoreaza poliinelor, cicutoxinei
si cicutololului.
 Motivele otravirilor :
Intoxicaia cu cucut se ntlnete
relativ rar, planta, datorit mirosului
neplcut, fiind ocolit de animale, de
aceea nu poate fi vorba de intoxicaii
n mas.
 Simptomele otravirii:

Primul simptom al intoxicaiei este o

senzaie arztoare n gur i faringe,
urmat de tulburri vizuale; doze mai
mari produc paralizii n scurt timp.
Simptomele n caz de intoxicaii sunt
grea, vrsturile, durerile de cap,
ameeli foarte puternice. Coniina paralizie
ascendent a centrilor motrici, care n
doze letale duce la oprirea respiraiei.
 Masuri de prim-ajutor:

Primul ajutor const pe lng msurile generale de evacuare

i de adsorbie a alcaloidului, n respiraie artificial i
administrarea de excitani ai centrului respiratoriu.

Pn la venirea medicului, n cazul n care intoxicatul nu este

transportabil, nu exist mijloace de transport sau distana
pn la primul post de prim ajutor este foarte mare, se vor lua
totui n cazuri grave unele msuri imediate:
Se va provoca voma. n cazul n care nu exist nici un vomitiv
la ndemn se vor ingera repede 1-2 litri lapte fierbinte i se
va gdila omuorul; de asemenea se vor administra purgative
(ulei de ricin, sulfat de sodiu sau de magneziu) pentru
ndeprtarea substanelor toxice att din stomac ct i din
intestine.
 Etimologia denumirii plantei:
Din latin*cucuta, variant vulgar de
lacicuta(la Pucariu 427; Densusianu,
Rom., XXXIX, 332; Candrea-Dens., 423;
REW 1909; Rosetti, I, 59; DAR);
aceeai alterare a vocalismului apare n
albanezkukut(poate provine din
romn), provensalcoucudo, dialectul
din Saintogecoucui dialectul din
Berrycocue.

En:Hemlock
It: Cicuta
De:Schierling
 Actiunea farmacologica a
plantei; Indicatii terapeutice:
Preparatele de cucut au efecte sedative,
analgezice,antispamodice, anafrodisiace (diminueaz
impulsurile sexuale). Tratamentele decucut sunt
indicate n catatonii (n cazuri de nepenire, de
blocare a muchilor),n diverse spasme (tuse
convulsiv, astm, spasme esofagiene, biliare,
intestinale,uterine), n tensiuni musculare, precum i
n unele forme de cancer (n combinaiecu alte plante
medicinale) . Prezint i o aciune anestezic.
Cucuta are efect antispastic,antinevralgic si analgezic.
Tratamentele cu preparate de cucut se fac numai
subsupravegherea specialistului.
 Intrebuintare in fitoterapie:
In scop fitoterapeutic se utilizeaza
fructele si frunzele.Planta trebuie
culeasa si manevrata cu atentie ,
deoarece neuscata este foarte
toxica, consumul in aceasta stare
ducand pana la paralizia centrilor
nervosi.
nscop medicinalse
culegfrunzeleiseminelede
cucut, care se folosesc sub form
depulbere, extract, tincturi.
Fitopreparate:

bozhya-lechebnica.all.biz/ru/nastojka-
boligolova-
115ml-g Tictura de cucuta
 Indicatii terapeutice:
Uz intern:

rigiditate musculara, spasme

esofagiene, biliare, spasme
intestinale, tuse covulsiva,
astm, dispnee, erectii
dureroase, blenoralgie,
cistita, colica renala - sub
forma de infuzie, decoct.
 Indicatii terapeutice:
Uz extern:

- pseudofoliculia barbii, mastita

- sub forma de cataplasma, bai
locale, sau comprese,
cataplasme, unguent.
 Intrebuintari in homeopatie:
Planta are utilizare doar in
homeopatie pentru obtinerea unui
preparat folosit in cazurile de
epilepsie. Unul dintre produsele
homeopate este Cicuta Virosa 200C,
100% natural sub forma de pastile,
un bun remediu pentru sistemul
nervos, pentru dureri de coccis,
convulsii, sughit, amorteala, viermi
intestinali si paralizie. Produsul nu
are efecte secundare, trebuie doar
respectata doza recomandata de
specialisti pe prospect.
 Intrebuintari in medicina
populara:
In medicina traditionala planta era
folosita cu ani in urma pentru uz extern
sub forma de unguente si tincturi
realizate din radacina si frunze cu rol
vindecator pentru eruptiile dureroase de
la nivelul pielii.
Unguentul si tincturile din radacina sunt
foarte eficiente pentru vindecarea
dermatitei cronice, ajuta in cazuri de
reumatism si guta.
 Conform specialistilor planta ar fi eficienta in
lupta cu tumorile maligne. Se iau 10 g de
radacina uscata si macinata se pun intr-un
borcan de sticla cu 0,5 litri alcool si se lasa timp
de 14 zile. Se ia cate o picatura pe zi, timp de 20
zile, se face pauza 2 saptamani si se repeta
tratamentul luand cate o picatura pe zi, pana la
40 de zile. Aceasta tinctura este otravitoare, se ia
doar o picatura pe zi, deci o singura data pe zi si
pe stomacul gol. Pentru a fi mai diluata tinctura
se poate folosi apa fiarta, se ia picatura diluata in
apa si astfel se protejeaza tractul gastro-
intestinal de eventualele iritatii care pot sa apara
la persoanele mai sensibile. Intotdeauna orice
preparat din aceasta planta se ia doar la
recomandarea medicului.
 Istoricul plantei:

Cucuta este una dintre cele mai vestite

plante otrvitoare.
Ea era folosit des n Grecia Antic ca
metod de execuie, iar victima sa cea
mai faimoas este filosoful Socrate,
care a suferit efectele puternicei toxine
coniina atunci cand a trebuit sa bea
cupa amarcu zeam de cucut .
Cei care umbl printre plantele de
cucut, sau pun mna pe lujeri, flori
sau frunzede cucut verde, trebuie s
se atepte la dureri de cap, ameeli,
planta fiind foartetoxic.
 Mituri, legende:

Sfarsitul lui Socratea beneficiat foarte

probabil de un tratament hollywoodian
din partea cronicarului sau,Platon. Si
asta deoarece moartea provocata prin
intoxicarea cu coniina, un alcaloid
otravitor din planta de cucuta i-a fost
marcata nu doar de o paralizie motorie
evolutiva, dupa cum a consemnat Platon,
dar si de o stare puternica de greata, de
voma si de convulsii aspecte neplacute
ce nu se regasesc niciunde in descrierea
lui Platon, referitoare la sfarsitul vietii
prietenului si invatatorului sau, cel mai
intelept, mai drept si mai bun.
 Moartea Cleopatrei a rmas un mister, cea mai
plauzibil variant fiind cea c s-a sinucis, n anul
30 .e.n, lsndu-se mucat de o cobr.
Regina Cleopatra era faimoas pentru
frumuseea sa, aa c este improbabil s se fi
supus unei mori chinuitoare i care ar fi
desfigurat-o. Cleopatra a vrut s rmn
frumoas chiar i dup moarte, pentru a pstra
mitul ei.
Cel mai probabil, a folosit un amestec de plante
toxice, opiu, cucut i aconitum, foarte cunoscut
n acea vreme pentru faptul c asigura o moarte
fr dureri, n numai cteva ore. n schimb,
muctura unui arpe ar fi dus la deces n cteva
zile i ar fi provocat chinuri cumplite, a explicat
Schaefer, citat de Daily Telegraph.
Multumesc pentru atentie !