Chimie Farmaceutica

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.
com
TESTE GRILǍ pentru examenul de NOŢIUNI de CHIMIE FARMACEUTICĂ
Asistenţă de Farmacie – anul II, sem. I, 2009-2010
Complement simplu
001. Dintre hidrocarburile întrebuinţate ca solvenţi şi substanţe auxiliare, se pot folosi şi

în uz intern:
A) Eterul de petrol
B) Benzina
C) Ligroina
D) Parafina lichidă (uleiul de parafină)
E) Parafina
002. Care dintre următorii alcooli formează, cu acidul boric, un complex cu însuşiri
puternic acide:
A) Alcoolul metilic (metanolul)
B) Alcoolul cetilic
C) Alcoolul stearilic
D) Alcoolul oleic
E) Glicerina
003. Care dintre următorii alcooli este un compus macromolecular:

A) Alcoolul cetilic
B) Alcoolul stearilic
C) Alcoolul polivinilic
D) Alcoolul oleic
E) Monostearatul de gliceril
004. Care dintre următorii alcooli este un toxic destul de puternic:

A) Glicerina
B) Alcoolul metilic (metanolul)
C) Monostearatul de gliceril
D) Alcoolul polivinilic
E) Alcoolii graşi
005. Care dintre următorii eteri poate polimeriza:

A) Polietilenglicolii
B) Polisorbaţii
C) Octoxinolul
D) Tiloxapolul
E) Oxidul de etilenă
006. Care dintre următoarele săruri au acţiune vomitivă:

A) Lactatul de sodiu
B) Tartratul dublu de sodiu şi potasiu
C) Tartratul de potasiu şi stibiu
D) Citratul de sodiu
E) Citratul de magneziu
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

007. Care este sarea cuaternară de amoniu folosită pentru denaturarea alcoolilor:
A) Denatonium benzoat
B) Bromură de cetilpiridiniu
C) Clorură de cetilpiridiniu
D) Clorură de benzetoniu
E) Clorură de metilbenzetoniu
008. Care este derivatul de uree folosit ca edulcorant sintetic:

A) Zaharina
B) Acidul ciclamic
C) Aspartamul
D) Dulcina
E) Toţi aceşti compuşi sânt derivaţi ai ureei
009. Care este agentul aromatizant cu proprietăţi asemănătoare vanilinei:

A) Anetolul
B) Etilvanilina
C) Benzaldehida
D) Acetatul de etil
E) Salicilatul de metil
010. Care este compusul ciclic ce ia naştere prin deshidratarea intramoleculară a

dietanolaminei:
A) Dioxanul
B) Piperazina
C) Piperidina
D) Tetrahidrofuranul
E) Morfolina
011. Zaharoza formează prin hidroliză:

A) Doar glucoză
B) Doar fructoză
C) Un amestec de glucoză şi fructoză
D) Un amestec de glucoză şi galactoză
E) Un amestec de fructoză şi galactoză
012. Heparina este:

A) O dizaharidă
B) O polizaharidă
C) O monozaharidă
D) O mucopolizaharidă
E) Niciuna dintre acestea
013. Alcoolul etilic diluat are concentraţia în etanol de:

A) 70%
B) 80%
C) 60%
D) 50%
E) 40 %

014. Din punct de vedere chimic, disulfiramul este:
A) Un derivat de tiouree
B) Un derivat de tiocarbamidă
C) Disulfură de bis-dietiltiocarbamil
D) Disulfură de bis-dimetiltiocarbamil
E) Disulfură de bis-dietilcarbamil
015. Metenamina are o conformaţie spaţială fără tensiune în ciclu, asemănătoare cu:
A) Ciclopentanul
B) Diamantanul
C) Decalina
D) Camfanul
E) Adamantanul
016. Fenolul lichid este o soluţie de fenol în apă, având concentraţia de:
A) 10%
B) 15%
C) 20%
D) 2%
E) 5%
017. În prezenţa căror cationi metalici, acidul salicilic se colorează în albastru-violet:

A) Fe2+
B) Fe3+
C) Cu2+
D) Zn2+
E) Al3+
018. Rezorcinolul este un fenol:

A) Clorurat
B) Monohidroxilic
C) Dihidroxilic
D) Trihidroxilic
E) Bromurat
019. Anthralinul este un fenol trihidroxilic cu nucleu:

A) Naftalinic
B) Fenantrenic
C) Tetralinic
D) Antracenic
E) Xantenic
020. Care dintre următoarele cloramine este insolubilă în apă:

A) Cloramina B (sare de sodiu)
B) Cloramina T (sare de sodiu)
C) Halazona (sare de sodiu)
D) Clorazodina
E) Dicloramina T

021. Apa oxigenată este o soluţie de peroxid de hidrogen, având concentraţia de:
A) 3%
B) 2%
C) 1%
D) 4%
E) 5%
022. Pentru gargarisme şi spălături oculare, se foloseşte o soluţie de peroxid de hidrogen,

având concentraţia de:
A) 0,2%
B) 0,3%
C) 0,1%
D) 0,4%
E) 0,5%
023. Care dintre următorii agenţi cationici de suprafaţă aparţine seriei biguanidinelor
antibacteriene:
A) Bromura de cetilpiridiniu
B) Clorura de metilbenzetoniu
C) Gluconatul de clorhexidină
D) Clorura de benzetoniu
E) Clorura de cetilpiridiniu
024. Etacridina este un derivat al:

A) Antracenului
B) Fenantrenului
C) Xantenului
D) Acridinei
E) Tioxantenului
025. Clorura de metiltioniu (albstrul de metilen) este un derivat de:

A) Fenoxazină
B) Xanten
C) Tioxanten
D) Acridină
E) Fenotiazină
026. Acidul nalidixic este un derivat al:

A) 1,8-Naftiridinei
B) 1,5-Naftiridinei
C) Naftochinonei
D) Chinolinei
E) Izochinolinei

027. Dintre sulfamidele uşor absorbabile şi cu eliminare rapidă, sulfametizolul este
derivat de:
A) Tiazol
B) 1,3,4-Tiadiazol
C) Izotiazol
D) Tiofen
E) Piridină
028. Dintre sulfamidele uşor absorbabile şi cu acţiune de lungă durată, sulfafenazolul

este derivat de:
A) Imidazol
B) Izoxazol
C) Pirazol
D) Tiazol
E) Izotiazol
029. Dintre sulfamidele uşor absorbabile şi cu acţiune de lungă durată, sulfalanul este
derivat de:
A) Piridină
B) Pirimidină
C) Piridazină
D) Pirazină
E) Triazină
030. Care dintre sulfamide se poate aplica, sub formă de sare de argint, în tratamentul
infecţiilor cauzate de arsuri:
A) Sulfametazina
B) Sulfamerazina
C) Sulfacetamida
D) Sulfapiridina
E) Sulfadiazina
031. Despre trimetoprim şi pirimetamină, este valabilă una din următoarele afirmaţii:
A) Sânt derivaţi 5-substituiţi ai 2,4-diaminopirimidinei
B) Sânt derivaţi 4-substituiţi ai 2,4-diaminopirimidinei
C) Sânt derivaţi ai uracilului
D) Sânt derivaţi ai citozinei
E) Sânt derivaţi ai timinei
032. Dintre penicilinele rezistente la penicilinaze (enzimorezistente), nafcilina include

în moleculă un nucleu:
A) Tetralinic
B) Naftalinic
C) Decalinic
D) 1,8-Naftiridinic
E) 1,5-Naftiridinic

033. Dintre cefalosporine şi oxacefeme, cefazolina, cefamandolul şi moxalactama
includ în moleculă un nucleu:
A) Triazolic
B) Imidazolic
C) Tetrazolic
D) Tiazolic
E) Tetrazinic
034. În molecula eritromicinelor, componenta cu inel lactonic mare (care justifică

apartenenţa la macrolide) este:
A) D-Dezosamina
B) L-Cladinoza
C) L-Micaroza
D) Eritronolida
E) Oleandolina
035. În molecula oleandomicinei, componenta cu inel lactonic mare (care justifică

apartenenţa la macrolide) este:
A) D-Dezosamina
B) L-Oleandroza
C) Eritralozamina
D) Eritronolida
E) Oleandolina
036. Din punct de vedere al activităţii antibiotice, cel mai activ dintre izomerii optici ai
cloramfenicolului este:
A) L-(+)-Eritro
B) D-(-)-Eritro
C) L-(+)-Treo
D) D-(-)-Treo
E) Toţi enantiomerii menţionaţi au aceeaşi activitate antibiotică
037. Dintre derivaţii obţinuţi prin anumite modificări structurale asupra

cloramfenicolului, acela care a căpătat acţiune antifungică puternică, pierzând în schimb
acţiunea antibacteriană, este:
A) Bromamfenicolul
B) Cetofenicolul
C) Cloramfenicona
D) Tevenalul
E) Tiamfenicolul
038. Agliconul antibioticului novobiocină este:

A) 3-Amino-4,7-dihidroxi-8-metilcumarina
B) Acidul novobiocic
C) Acidul 3-izopentenil-4-hidroxibenzoic
D) Acidul 4-izopentenil-3-hidroxibenzoic
E) 3-O-Carbamoilnovioza

039. Medicamentul care se administrează concomitent cu izoniazida, pentru a-i reduce
efectele neurotoxice, este:
A) Piridoxina (vitamina B6)
B) Acidul pantotenic
C) Vitamina C
D) Acidul p-aminobenzoic
E) Acidul folic
040. Din punct de vedere chimic, cicloserina este:

A) 4-Nitro-3-izoxazolidinonă
B) 4-Hidroxi-3-izoxazolidinonă
C) 4-Mercapto-3-izoxazolidinonă
D) 4-Acetil-3-izoxazolidinonă
E) 4-Amino-3-izoxazolidinonă
041. Din punct de vedere chimic, timolul este:

A) 5-Izopropil-2-metilfenol
B) 3- Izopropil-2-metilfenol
C) 2-Izopropenil-5-metilfenol
D) 2-Izopropil-5-metilfenol
E) 2-Izopropil-5-metoxifenol
042. Care dintre următoarele medicamente antihelmintice cu acţiune asupra

nematodelor este sare cuaternară de 1-metilchinoliniu 2,6-disubstituit:
A) Befeniu naftoat
B) Clorura de metilrozanilină
C) Pirivinium pamoat
D) Oxantel pamoat
E) Pirantel pamoat
043. Care dintre următoarele medicamente antihelmintice cu acţiune asupra

nematodelor este derivat 1-substituit de 2-imidazolidinonă:
A) Tetramizol
B) Niridazol
C) Tiabendazol
D) Mebendazol
E) Flubendazol
044. Care dintre următoarele medicamente antihelmintice este derivat al xanten-9-onei:

A) Lucantona
B) Niridazolul
C) Mebendazolul
D) Flubendazolul
E) Albendazol oxidul

045. Care dintre următoarele medicamente antihelmintice este derivat 6-substituit de
2,3,5,6-tetrahidroimidazo[2,1-b]tiazol:
A) Tiabendazol
B) Mebendazol
C) Albendazol
D) Niridazol
E) Tetramizol
046. Amantadina este un derivat de:

A) Diamantan
B) Ciclohexan
C) Decalină
D) Adamantan
E) Camfan
047. Moroxidina este un derivat de:

A) Guanidină
B) Uree
C) Biguanid
D) Tiouree
E) Semicarbazidă
048. Ribavirina este un nucleozid sintetic derivat de:

A) Imidazol
B) Triazol
C) Pirazol
D) Tetrazol
E) Pentazol
049. Efavirenz este un medicament antiviral cu nucleu de:

A) 1,4-Dihidro-2H-3,1-benzoxazin-2-onă
B) 1,4-Dihidro-2H-3,1-benzoxazin-4-onă
C) 1,4-Dihidro-2H-3,1-benzoxazin-2,4-dionă
D) 3,4-Dihidrochinazolin-2(1H)-onă
E) Chinazolin-2,4(1H,3H)-dionă
050. Care dintre următoarele medicamentele antivirale care împiedică maturarea

virusului, acţionând ca inhibitori de proteaze, include în moleculă două cicluri tiazolice:
A) Indinavir
B) Lopinavir
C) Amprenavir
D) Nelfinavir
E) Ritonavir
051. Buclosamida este un antimicotic derivat N-alchilat al:

A) 5-Clorosalicilamidei
B) 3-Clorosalicilamidei
C) 6-Clorosalicilamidei
D) 4-Clorosalicilamidei
E) 4-Clorotiosalicilamidei

052. Agliconul antibioticului nistatină este:
A) Micozamina
B) Eritronolida
C) Nistatinolida
D) Oleandolina
E) Acidul novobiocic
053. Lomofungin este un antibiotic cu nucleu:

A) Fenoxazinic
B) Fenazinic
C) Fenotiazinic
D) Acridinic
E) Antracenic
054. Care este antibioticul cu nucleu de hexahidro-2-oxo-1H-tieno[3,4-d]imidazol,

folosit ca antifungic:
A) Lydimycin
B) Lomofungin
C) Ambrucitin
D) Griseofulvina
E) Candicidina
055. Care dintre următoarele antitricomonazice are nucleu tiazolic:

A) Metronidazol
B) Aminitrazol
C) Tinidazol
D) Secnidazol
E) Ornidazol
056. Ca derivat al rubanului, chinina poate fi considerată:

A) 5'-metoxi-3-vinil-9-hidroxiruban
B) 7'-metoxi-3-vinil-9-hidroxiruban
C) 6'-metoxi-3-vinil-9-hidroxiruban
D) 8'-metoxi-3-vinil-9-hidroxiruban
E) 6'-metoxi-2-vinil-9-hidroxiruban
057. Din punct de vedere chimic, epichinina se deosebeşte de chinină prin:

A) Poziţia grupei vinil
B) Configuraţia atomului de carbon asimetric din poziţia 3 a rubanului
C) Configuraţia atomului de carbon asimetric din poziţia 9 a rubanului
D) Configuraţia atomului de carbon asimetric din poziţia 8 a rubanului
E) Configuraţiile tuturor centrilor de asimetrie din moleculă

058. Din punct de vedere chimic, chinuclidina (parte componentă a rubanului) este un
sistem biciclic hidrogenat înrudit cu:
A) Pirolidina
B) Morfolina
C) Metenamina
D) Piperazina
E) Piperidina
059. Din punct de vedere chimic, mepacrina este un derivat al:

A) Acridinei
B) Antracenului
C) Xantenului
D) Tioxantenului
E) Chinolinei
060. Din punct de vedere chimic, pirimetamina şi trimetoprimul sânt derivaţi ai:
A) Piridazinei
B) Pirimidinei
C) Pirazinei
D) Pirolului
E) Piridinei
061. Care dintre următoarele antimalarice are nucleu 1,2-dihidrotriazinic:

A) Proguanilul
B) Mefloquina
C) Cicloguanilul
D) Plasmocidul
E) Clorproguanilul
062. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice, acţionând ca agenţi de

alchilare, prezintă gruparea alchilantă grefată pe nucleul acidului 4-metilbenzoic:
A) Clorambucil
B) Melfalan
C) Manomustin
D) Alkirom (I.O.B.-82)
E) Uramustin
063. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice este izomer al ciclofosfamidei:

A) T.E.P.A.
B) Tiotepa
C) Triaziquonul
D) E-39 solubil
E) Ifosfamida
10

064. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice este un ester al acidului
metansulfonic:
A) Busulfanul
B) Melfalanul
C) E-39 solubil
D) Alkirom (I.O.B.-82)
E) Manomustinul
065. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice are nucleu imidazolic:

A) Procarbazina
B) Dacarbazina
C) Carmustina
D) Lomustina
E) Helenalina
066. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice conţine seleniu:

A) 6-Mercaptopurina
B) Tiotepa
C) Selenoguanozina
D) Azatioprina
E) Tioguanina
067. Din punct de vedere chimic, metotrexatul se deosebeşte de aminopterină prin:

A) Prezenţa unei grupe metil pe nucleul chinolinic
B) Prezenţa unei grupe metoxi pe nucleul chinolinic
C) Prezenţa unei grupe metoxi la atomul de azot din poziţia 10
D) Prezenţa unei grupe metil la atomul de azot din poziţia 10
E) Prezenţa unei grupe formil la atomul de azot din poziţia 10
068. Dactinomicina este un antibiotic antitumoral având la bază drept cromofor:

A) Un nucleu fenazinic
B) Un nucleu fenotiazinic
C) Acidul 7-fenoxazon-1,9-dicarboxilic
D) Acidul 8-fenoxazon-1,9-dicarboxilic
E) Acidul 3-fenoxazon-1,9-dicarboxilic
069. Daunomicinona, agliconul antibioticului antitumoral daunorubicină, este un derivat

de tip:
A) Tetrahidrotetracenchinonic
B) Tetrahidroantrachinonic
C) Tetrahidrofenantrenchinonic
D) Tetrahidronaftochinonic
E) Anguciclinic
11

070. Antibioticele antitumorale bleomicină, peplomicină şi talisomicină au un
mecanism de acţiune bazat pe:
A) Capacitatea alchilantă
B) Formarea de complecşi cu ionul de fer (II) (Fe2+)
C) Inhibarea unor biosinteze, ca antimetaboliţi
D) Formarea de complecşi cu ionul de magneziu (Mg2+)
E) Formarea de complecşi cu ionul de calciu (Ca2+)
071. Antibioticul antitumoral streptozocină se aseamănă, din punct de vedere al

structurii chimice, cu:
A) Agenţii alchilanţi
B) Derivaţii de etilenimină (aziridină)
C) Derivaţii de N-alchil-N-nitrozouree
D) Epoxizii (derivaţii de etilenoxid)
E) Streptonigrina
072. Antramicina este un antibiotic antitumoral cu nucleu de:

A) Antracen
B) Antrachinonă
C) Pirolo[2,1-c][1,4]benzoxazepină
D) Pirolo[2,1-c][1,4]benzodiazepină
E) Pirolo[2,1-c][1,4]benzotiazepină
073. Colchicina este un alcaloid cu nucleu:

A) Indolic
B) Chinuclidinic
C) Izochinolinic
D) Tropanic
E) Tropolonic
074. Din punct de vedere chimic, tropolona (nucleul alcaloidului colchicină) este:
A) 3,5,7-Cicloheptatrien-1-ol-2-onă
B) Tropan-1-ol-2-onă
C) Tropan-2-onă
D) 1,3,5-Cicloheptatrien-1-ol-7-onă
E) Cicloheptanonă
075. Din punct de vedere chimic, deosebirea dintre colchicină şi demecolcină constă în:
A) Numărul grupelor metoxi
B) Natura unui substituent de la atomul de azot al grupei amino
C) Poziţia grupelor metoxi
D) Poziţia grupei ceto (onă)
E) Poziţiile dublelor legături C=C din nucleul tropolonic
076. Antineoplazicul imunostimulant tiloron este un derivat de:

A) Antrachinonă
B) Naftochinonă
C) Fluoren-9-onă
D) Benzochinonă
E) Fluoren-9-tionă
12

077. Care dintre următorii agenţi antihelmintici are şi proprietăţi imunostimulante:
A) Tiabendazol
B) Mebendazol
C) Albendazol
D) Tetramizol (Levamisol)
E) Niridazol
078. Antineoplazicul pipobroman este un derivat de:

A) Tiazolidină
B) Morfolină
C) Pirolidină
D) Piperidină
E) Piperazină
079. Antineoplazicul leucogen este un derivat 2-substituit de:

A) Acid tiazolidin-4-carboxilic
B) Acid tiazolidin-5-carboxilic
C) Acid oxazolidin-4-carboxilic
D) Acid oxazolidin-5-carboxilic
E) Acid pirimidin-4-carboxilic
080. Antibioticul antitumoral sparsomicină este un derivat disubstituit de:

A) Timină
B) 1,2,3,4-Tetrahidro-2,4-dioxopirimidină (uracil)
C) Citosină
D) Piridazină
E) Pirazină
081. Amidonul şi dextrina se determină ca impurităţi cu unul dintre următorii reactivi:

A) Reactiv Nessler
B) Clorură de bariu
C) Soluţie de iod 0,05 M
D) Acid clorhidric concentrat
E) Acid sulfuric concentrat
082. Bariul se determină ca impuritate cu unul dintre următorii reactivi:

A) Sulfură de sodiu
B) Reactiv Tollens
C) Reactiv Fehling
D) Soluţie de acid sulfuric diluat, în prezenţă de acid clorhidric diluat
E) Reactiv Nessler
083. Zaharoza se determină ca impuritate cu unul dintre următorii reactivi:

A) Reactiv Fehling
B) Reactiv Tollens
C) Reactiv Nessler
D) Acid sulfuric diluat
E) Acid sulfuric concentrat, răcind eprubeta pe gheaţă
13

084. În reacţia de identificare a metenaminei cu acid salicilic, în prezenţa acidului
sulfuric concentrat, se formează un derivat diarilmetanic cu structură p-chinoidică
colorat în:
A) roşu-carmin
B) galben
C) verde
D) albastru
E) violet
085. În reacţia taleochinică de identificare a chininei rezultă o coloraţie:

A) albastră
B) verde
C) galbenă
D) roşie
E) violetă
086. Acidul salicilic formează cu clorura de fer (III), la pH < 3, un complex colorat în:
A) roşu-portocaliu
B) galben
C) albastru-violet
D) verde
E) brun
087. Grupa amino primară aromatică, prezentă în molecula majorităţii sulfamidelor, se

identifică prin:
A) Oxidare
B) Hidroliză
C) Formare de complecşi cu unii ioni metalici
D) Reacţia de diazotare, urmată de cuplarea sării de diazoniu cu fenoli sau amine
aromatice, formând azoderivaţi intens coloraţi
E) Formare de săruri cu ioni de metale grele
088. Pentru a putea aplica reacţia de diazotare, urmată de cuplarea sării de diazoniu cu
formare de azoderivaţi, în cazul metronidazolului este necesară mai întâi:
A) Hidroliza
B) Condensarea
C) Esterificarea
D) Oxidarea
E) Reducerea grupei nitro la grupă amino primară heteroaromatică
089. Ce impuritate se cercetează cu soluţie de nitrat (azotat) de argint, în prezenţa

acidului nitric (azotic) diluat:
A) Clorură
B) Carbonat
C) Oxalat
D) Fosfat
E) Arsen
14

090. Ce impuritate se cercetează cu soluţie de clorură de bariu, în prezenţa acidului
clorhidric diluat:
A) Carbonat
B) Oxalat
C) Fosfat
D) Sulfat
E) Arsen
091. Ce impuritate se cercetează prin acţiunea acidului sulfuric concentrat asupra probei
de analizat sub formă pulverizată, lucrând în eprubetă uscată:
A) Bariu
B) Calciu
C) Substanţe organice uşor carbonizabile
D) Metale grele
E) Fosfat
092. Ce impuritate se cercetează cu soluţie de sulfură de sodiu:

A) Metale grele
B) Zinc
C) Arsen
D) Cloruri
E) Sulfaţi
093. Care este impuritatea care se cercetează cu reactivul Nessler:

A) Clorură
B) Sulfat
C) Metale grele
D) Substanţe organice uşor carbonizabile
E) Amoniu
094. Care este reactivul cu care se efectuează controlul limitei de cloruri:

A) Reactivul Nessler
B) Reactivul Fehling
C) Nitratul (azotatul) de argint
D) Nitratul (azotatul) de argint, în prezenţă de acid nitric (azotic) diluat
E) Nitratul (azotatul) de bariu
095. Precipitatul format prin reacţia folosită pentru controlul limitei de sulfaţi se poate
solubiliza doar astfel:
A) În hidroxizi alcalini
B) În acid sulfuric concentrat, la rece
C) În acid sulfuric concentrat, la fierbere
D) În acid sulfuric diluat
E) În amoniac
15

096. Care este reactivul cu care se efectuează controlul limitei de sulfaţi:
A) Clorura de bariu
B) Clorura de bariu, în prezenţă de acid clorhidric diluat
C) Clorura de calciu
D) Nitratul (azotatul) de argint
E) Nitratul (azotatul) de argint, în prezenţă de acid nitric (azotic) diluat
097. Care este reactivul cu care se efectuează controlul limitei de metale grele:
A) Sulfura de plumb
B) Reactivul Fehling
C) Reactivul Nessler
D) Reactivul Tollens
E) Sulfura de sodiu
098. Ce este reactivul Nessler:

A) Iodură de mercur (II)
B) Tetraiodomercurat (II) de potasiu în mediu alcalin
C) Clorură de mercur (II)
D) Nitrat (azotat) de argint
E) Sulfat de cupru (II)
099. Care este reactivul cu care se efectuează controlul limitei de amoniu:

A) Iodura de mercur (II)
B) Sulfatul de cupru (II)
C) Reactivul Tollens
D) Reactivul Nessler
E) Reactivul Fehling
100. Care este reactivul cu care se efectuează controlul limitei de substanţe organice
uşor carbonizabile:
A) Acidul clorhidric concentrat
B) Acidul nitric (azotic) concentrat
C) Acidul sulfuric concentrat
D) Acidul sulfuric diluat
E) Acidul fosforic concentrat
16

TESTE GRILǍ pentru examenul de NOŢIUNI de CHIMIE FARMACEUTICĂ
Asistenţă de Farmacie – anul II, sem. I, 2009-2010
Complement multiplu
101. Care din următoarele hidrocarburi folosite ca solvenţi şi substanţe auxiliare

prezintă stare de agregare lichidă:
A) Eterul de petrol
B) Benzina
C) Ligroina
D) Vaselina
E) Benzenul
102. Care dintre următorii alcooli prezintă mai mult decât o grupă hidroxil:
A) Alcoolul cetilic
B) Glicerina
D) Alcoolul polivinilic
E) Alcoolul oleic
103. Care dintre următorii eteri conţin şi grupe hidroxil libere:

A) Oxidul de etilenă
B) Polietilenglicolii
C) Myrjurile
D) Spanurile
E) Tweenurile
104. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la trometamină sânt adevărate:

A) Este un derivat de propandiol
B) Este un derivat de aminometan
C) Este o bază monoacidă
D) Nu se administrează injectabil
E) Se utilizează ca agent de emulsionare în cosmetică
105. Care dintre următorii compuşi sânt conţinuţi în grăsimi:

A) Acidul tricloroacetic
B) Acidul palmitic
C) Acidul stearic
D) Palmitatul de sodiu
E) Stearatul de sodiu
106. Care dintre următorii compuşi sânt săruri:

A) Palmitatul de sodiu
B) Stearatul de sodiu
D) Monostearatul de propilenglicol
E) Stearatul de magneziu
17

107. Care dintre următorii acizi se utilizează la prepararea unor siropuri, limonade şi
pulberi efervescente:
A) Acidul lactic
B) Acidul tartric
C) Acidul citric
D) Acidul piruvic
E) Acidul aconitic
108. Care dintre următoarele săruri au acţiune laxativă sau purgativă:

A) Tartratul de potasiu şi stibiu
B) Tartratul acid de potasiu
C) Tartratul dublu de sodiu şi potasiu
D) Citratul de magneziu
E) Citratul de sodiu
109. Care dintre următorii compuşi se pot utiliza ca denaturanţi ai alcoolului etilic:
A) Alcoolul metilic
B) Benzoatul de denatoniu
C) Eterul etilic
D) Metilizobutilcetona
E) Acetona
110. Care dintre următorii compuşi sânt agenţi antioxidanţi:

A) Monotioglicerolul
B) Hidroxianisolul butilat
C) Hidroxitoluenul butilat
D) Fenolul
E) Galatul de propil
111. Care dintre următorii edulcoranţi sânt solubili în apă:

A) Zaharina
B) Zaharina sodică
C) Dulcina
D) Acidul ciclamic
E) Ciclamatul de sodiu
112. Care dintre următorii agenţi aromatizanţi conţin funcţia aldehidică:

A) Salicilatul de metil
B) Benzaldehida
C) Anetolul
D) Vanilina
E) Etilvanilina
113. Care dintre următoarele săpunuri sânt solubile în apă:

A) Săpunurile metalelor alcaline
B) Săpunul de plumb
C) Săpunul de sodiu
D) Săpunul de potasiu
E) Săpunurile de metale grele
18

114. Care dintre următorii compuşi prezintă grupe hidroxil libere:
A) Monoetanolamina
B) Dietanolamina
C) Morfolina
D) Trietanolamina
E) Meglumina
115. Care dintre următorii hidraţi de carbon (carbohidraţi) sânt monozaharide:

A) Celuloza
B) Glucoza
C) Amidonul
D) Zaharoza
E) Fructoza
116. Care dintre următorii hidraţi de carbon (carbohidraţi) sânt dizaharide:

A) Lactoza
B) Zahărul invertit
C) Zaharoza
D) Amidonul
E) Celuloza
117. Care dintre următorii hidraţi de carbon (carbohidraţi) sânt polizaharide:

A) Xiloza
B) Amidonul
C) Celuloza
D) Zaharoza
E) Heparina
118. Despre alcoolul etilic diluat, sânt adevărate afirmaţiile:

A) Conţine 96% etanol
B) Conţine 70% etanol
C) Are concentraţia optimă pentru realizarea acţiunii bactericide
D) Distruge stafilococul albus
E) Se obţine prin amestecarea unei soluţii mai concentrate de etanol cu apa distilată
119. Care dintre următorii alcooli este întrebuinţat ca antiseptic şi dezinfectant:

A) Alcoolul etilic
B) Alcoolul metilic
C) Alcoolul izopropilic
D) Alcoolul benzilic
E) Alcoolul β-feniletilic
120. Care dintre următorii alcooli are şi acţiune anestezică locală:

A) Alcool metilic
B) Alcool etilic
C) Alcool benzilic
D) Alcool izopropilic
E) Alcool β-feniletilic
19

121. Despre aldehida formică, sânt adevărate afirmaţiile:
A) Are caracter puternic reducător
B) Polimerizează în anumite condiţii
C) Se poate administra în uz intern
D) Este antiseptic
E) Este dezinfectant
122. Despre metenamină, sânt adevărate afirmaţiile:

A) Are o configuraţie spaţială asemănătoare cu diamantanul
B) Se descompune din cauza tensiunii în ciclu
C) Se poate administra oral
D) Eliberează formaldehidă în urina acidifiată
E) Se întrebuinţează şi sub formă de săruri
123. Următoarele aldehide au aplicabilitate farmaceutică drept antiseptice şi

dezinfectante:
A) Formaldehida
B) Acetaldehida
C) Benzaldehida
D) Glutaraldehida (Glutaral)
E) Propionaldehida
124. În privinţa activităţii bactericide sau bacteriostatice a fenolilor, aceasta este

îmbunătăţită prin introducerea pe nucleul aromatic de:
A) halogeni (clor sau brom)
B) grupe sulfonil
C) catene alchil
D) grupe carboxil
E) grupe alcoxil
125. Derivaţii chinolinei cu acţiune antiseptică şi dezinfectantă prezintă următoarele

caracteristici:
A) Sânt substituiţi în poziţia 8 cu grupa hidroxi, liberă sau esterificată
B) Chinosolul şi 8-Benzoiloxichinolina se întrebuinţează doar în soluţii de uz extern
C) Toţi sânt solubili în apă
D) Se folosesc numai în infecţii intestinale
E) Clorchinaldolul este un derivat al chinaldinei
126. Despre cloramine, sânt adevărate afirmaţiile:

A) Sânt derivaţi N-cloruraţi ai unor amide, imide şi amidine
B) Pun în libertate acid hipocloros, în mod lent şi în funcţie de pH
C) Cloraminele B, T şi Halazona servesc şi la sterilizarea apei potabile
D) Clorazodina este stabilă la încălzire sau sub acţiunea luminii
E) Calitatea lor se exprimă prin concentraţia în „clor activ”
20

127. Despre polividonă, sânt adevărate afirmaţiile:
A) Este un complex al iodului cu amidonul
B) Este un complex al iodului cu poli-[1-vinil-2-pirolidona]
C) Conţine aproximativ 10% iod liber
D) Eliberează lent iodul
E) Se foloseşte doar în uz extern
128. Agenţii oxidanţi peroxidici întrebuinţaţi ca antiseptice şi dezinfectante sânt:

A) Peroxidul de hidrogen
B) Peroxidul de carbamidă
C)Permanganatul de potasiu
D) Perboratul de sodiu
E) Peroxidul de benzoil
129. Compuşii mercurului utilizaţi ca antiseptici şi dezinfectanţi sânt:

A) Săpunurile de mercur
B) Nitromersalul
C) Mercurul metalic incorporat în baze de ungvent
D) Tiomersalul
E) Sulfura de mercur
130. Agenţii cationici de suprafaţă conţinând o grupă etoxi substituită sânt:

A) Clorura de benzalconiu
B) Clorura de benzetoniu
C) Bromura de cetilpiridiniu
D) Gluconatul de clorhexidină
E) Clorura de metilbenzetoniu
131. Despre etacridină, sânt adevărate afirmaţiile:

A) Este un derivat de acridină
B) Se foloseşte sub formă de tartrat
C) Se foloseşte sub formă de lactat
D) Se foloseşte sub formă de citrat
E) Se foloseşte sub formă de clorhidrat
132. Despre clorura de metiltioniniu (albastrul de metilen), sânt adevărate afirmaţiile:

A) Este un derivat de fenotiazină
B) Este solubilă în apă
C) Acţionează ca un antiseptic slab
D) Poate oxida hemoglobina la methemoglobină
E) Se foloseşte ca antidot în otrăvirile cu cianuri
133. Derivaţii de nitrofuran utilizaţi ca antiseptici şi dezinfectanţi au următoarele

trăsături structurale comune:
A) O grupă nitro, indiferent de poziţia ei pe nucleul furanic
B) O grupă nitro în poziţia 5 pe nucleul furanic
C) O grupare enamină, indiferent de poziţia ei pe nucleul furanic
D) O grupare enamină în poziţia 2 pe nucleul furanic
E) Diferiţi radicali substituind un atom de hidrogen de la azotul enaminic
21

134. Despre acidul nalidixic, sânt adevărate afirmaţiile:
A) Este un derivat al chinolinei
B) Este un derivat al 1,8-naftiridinei
C) Acţionează mai ales asupra bacteriilor gram-negative
D) Este indicat în infecţii ale tractului genito-urinar
E) Inhibă selectiv sinteza ADN-ului bacterian
135. Sulfamidele antibacteriene pot fi clasificate din punct de vedere structural în:
A) Derivaţi anilin-substituiţi (sulfanilamide)
B) Derivaţi ai acidului sulfanilic
C) Substanţe care prin metabolizare produc sulfanilamide, respectiv sulfasalazine
D) Sulfamide non-anilinice
E) Derivaţi ai acidului metanilic
136. Despre sulfacetamidă, sânt adevărate afirmaţiile:

A) Este o sulfamidă cu durată scurtă de acţiune
B) Este N4-acetilsulfanilamidă
C) Este N1-acetilsulfanilamidă
D) Se dizolvă în soluţii de hidroxid de sodiu
E) Sarea de sodiu a sulfacetamidei se întrebuinţează sub formă de colir
137. Despre sulfatiazol, sânt adevărate afirmaţiile:

A) Reprezintă o sulfamidă uşor absorbabilă şi cu eliminare rapidă
B) Este 4-sulfanilamidotiazol
C) Este 3-sulfanilamidotiazol
D) Este 2-sulfanilamidotiazol
E) Sarea lui de sodiu, uşor solubilă în apă, se poate administra şi parenteral
138. Care dintre următoarele sulfamide uşor absorbabile şi cu acţiune rapidă sânt
derivaţi N1-substituiţi ai sulfanilamidei, cu nucleu izoxazolic:
A) Sulfametizolul
B) Sulfizoxazolul
C) Acetilsulfizoxazolul
D) Sulfatiazolul
E) Sulfametoxazolul
139. Care dintre următoarele sulfamide uşor absorbabile şi cu acţiune rapidă sânt
derivaţi N1-substituiţi ai sulfanilamidei, cu nucleu pirimidinic:
A) Sulfadiazina
B) Sulfapiridina
C) Sulfamerazina
D) Sulfametizolul
E) Sulfametazina
22

140. Care dintre următoarele sulfamide uşor absorbabile şi cu acţiune de lungă durată
sânt derivaţi N1-substituiţi ai sulfanilamidei, cu nucleu pirimidinic:
A) Sulfametoxipirazina
B) Sulfametina
C) Sulfametoxipiridazina
D) Sulfadimetoxina
E) Sulfadoxina
141. Care dintre următoarele sulfamide sânt utilizate local, în tratamentul infecţiilor
cauzate de arsuri:
A) Mafenidul
B) Sulfadiazina
C) Sulfadiazina-argint
D) Sulfatolamida
E) Sulfafenazolul
142. Care dintre următoarele sulfamide sânt folosite în tratamentul infecţiilor gastro-
intestinale:
A) Sulfatiazolul
B) Ftalilsulfatiazolul
C) Succinilsulfatiazolul
D) Sulfacetamida
E) Ftalilsulfacetamida
143. Care dintre următoarele sulfamide folosite în tratamentul infecţiilor gastro-

intestinale sânt N4-acilate cu gruparea ftalil (ftaloil):
A) Succinilsulfatiazolul
B) Ftalilsulfatiazolul
C) Sulfasalazina
D) Ftalilsulfacetamida
E) Phthazinum
144. Care dintre următoarele sulfamide sânt folosite în tratamentul infecţiilor gastro-
intestinale:
A) Sulfapiridina
B) Sulfasalazina
C) Sulfametoxipiridazina
D) Phtazinum
E) Sulfametoxipirazina
145. Despre trimetoprim, sânt adevărate afirmaţiile:

A) Acţionează ca un inhibitor al folatreductazei
B) Este 2,4-diamino-6-(3,4,5-trimetoxibenzil)-pirimidină
C) Este 2,4-diamino-5-(3,4,5-trimetoxibenzil)-pirimidină
D) Se asociază sinergic cu sulfametoxazolul
E) Este un agent bacteriostatic foarte activ
23

146. Care sânt sulfonele întrebuinţate drept agenţi antibacterieni:
A) Dapsona
B) Sulfadoxina
C) Sulfoxona sodică
D) Glucosulfona sodică
E) Acetosulfona sodică
147. Care dintre următoarele peniciline naturale îndeplinesc caracteristicile de

„peniciline depozit”:
A) Penicilina G
B) Procain-benzilpenicilina
C) Benzatin-penicilina G
D) Fenoximetilpenicilina
E) Clemizolpenicilina
148. Care dintre următorii compuşi micşorează viteza de eliminare a penicilinei G,

acţionând la nivelul transportului tubular renal:
A) Acidul p-(di-n-propilsulfamoil)-benzoic
B) Probenecidul
C) Clemizolul
D) Acidul N-benzilsulfonil-p-aminobenzoic
E) Caronamidul
149. Care dintre următoarele peniciline de semisinteză sânt acido-rezistente:

A) Carbenicilina
B) Feneticilina
C) Propicilina
D) Ticarcilina
E) Fenbenicilina
150. Care dintre următoarele peniciline de semisinteză rezistente la penicilinaze

(enzimorezistente) au în structura lor nucleul izoxazolic:
A) Oxacilina
B) Cloxacilina
C) Dicloxacilina
D) Nafcilina
E) Flucloxacilina
151. Care dintre următoarele peniciline de semisinteză cu spectru larg de acţiune au în

structura lor un ciclu imidazolidinil:
A) Ampicilina
B) Hetacilina
C) Esterii ampicilinei
D) Amoxicilina
E) Hetamoxicilina
24

152. Care dintre următoarele peniciline de semisinteză cu spectru larg de acţiune sânt
instabile în mediu acid, administrându-se parenteral:
A) Ampicilina
B) Carbenicilina
C) Amoxicilina
D) Ticarcilina
E) Cyclaciclina
153. Care dintre următoarele cefalosporine se administrează numai parenteral:

A) Cefapirina
B) Cefadroxilul
C) Cefamadolul
D) Cefazolina
E) Cefoxitina
154. Care dintre următoarele cefalosporine se pot administra oral

A) Cefaloglicina
B) Cefalexina
C) Cefalotina
D) Cefaloridina
E) Cefaclorul
155. Care dintre următorii compuşi acţionează ca inhibitori de β-lactamază:

A) Moxalactama
B) Acidul clavulanic
C) Sulbactama
D) Brobactama
E) Tazobactama
156. Care dintre următoarele clase de antibiotice β-lactamice sânt considerate

netradiţionale:
A) Penicilinele
B) Penemele
C) Cefalosporinele
D) Carbacefemele
E) Oxacefemele
157. Care din următoarele antibiotice fac parte dintre carbapeneme:

A) Tienamicina
B) Imipenema
C) Carbenicilina
D) Panipenema
E) Meropenema
158. Care din următoarele antibiotice fac parte dintre peneme:

A) Faropenemul daloxat
B) Mecillinamul
C) Ritipenemul acoxil
D) Sulopenemul
E) CGP-31608
25

159. Care din următoarele antibiotice fac parte dintre monobactame:
A) Tazobactama
B) Aztreonama
C) Carumonamul
D) Pirazmonamul
E) Nocardicinele
160. Care din următoarele tipuri de antibiotice fac parte dintre macrolide:
A) Carbomicinele
B) Carbapenemele
C) Carbacefemele
D) Spiramicinele
E) Streptograminele
161. Derivaţii eritromicinei folosiţi pentru administrarea parenterală sânt:

A) Etilsuccinatul de eritromicină
B) Gluconatul de eritromicină
C) Glucoheptonatul de eritromicină
D) Lactatul de eritromicină
E) Lactobionatul de eritromicină
162. Partea glicozidicǎ din structura oleandomicinelor este reprezentatǎ prin:

A) L-Cladinozǎ
B) L-Micarozǎ
C) D-Dezosaminǎ
D) L-Oleandrozǎ
E) D-Micaminozǎ
163. Partea glicozidicǎ din structura spiramicinelor este alcǎtuitǎ din:

A) D-Micozaminǎ
B) D-Dezosaminǎ
C) L-Micarozǎ
D) N-Metilglucozaminǎ
E) D-Forozaminǎ
164. Spiramicinele sânt antibiotice cu structurǎ glicozidicǎ, macrolidicǎ, care diferǎ

între ele prin natura substituentului atașat în poziția 3 a agliconului macrolidic,
reperezentat prin formula generalǎ OR, în care R poate fi:
A) –H la spiramicina I
B) –CO–CH3 (acetil) la spiramicina II
C) –CO–CH2CH3 (propionil) la spiramicina II
D) –CO–CH3 (acetil) la spiramicina III
E) –CO–CH2CH3 (propionil) la spiramicina III
26

165. Care dintre următoarele antibiotice sânt streptogramine:
A) Pristinamicinele
B) Aninupristina (Dalfopristina)
C) Quinupristina
D) Streptomicinele
E) Spectinomicina
166. Care dintre următoarele antibiotice sânt aminoglicozide:

A) Streptomicinele
B) Streptograminele
C) Neomicinele
D) Kanamicinele
E) Gentamicinele
167. Principalele părţi componente ale moleculei de streptomicină, aşa cum rezultă din
reacţiile de degradare, sânt:
A) Glucozamina
B) N-Metilglucozamina
C) Streptidina
D) Streptobiozamina
E) Streptoza
168. Unităţile structurale comune din moleculele neomicinelor sânt:

A) Neozamina C
B) Streptamina
C) 2-Desoxistreptamina
D) D-Riboza
E) Neozamina B
169. Unităţile structurale comune din moleculele paromomicinelor sânt:

A) D-Glucozamina
B) N-Metilglucozamina
C) Streptamina
D) 2-Desoxistreptamina
E) D-Riboza
170. Unităţile structurale comune din moleculele kanamicinelor sânt:

A) Streptamina
B) 2-Desoxistreptamina
C) D-Riboza
D) Kanozamina
E) Desoxiriboza
171. Unităţile structurale comune din moleculele gentamicinelor sânt:

A) Streptamina
B) D-Riboza
C) Gentozamina
D) 2-Desoxistreptamina
E) Desoxiriboza
27

172. Antibioticele din clasa lincomicinelor sânt:
A) Amikacina
B) Lincomicina
C) Limeciclina
D) Spectinomicina
E) Clindamicina
173. Pe nucleul de baza al tetraciclinelor sânt prezenţi diferiţi substituenţi, dintre care:
A) Două grupări cetonice
B) O grupare carboxamidică
C) O grupare aldehidică
D) O grupare dimetilaminică, orientată în spatele planului
E) Grupări OH de tip enolic, fenolic şi alcoolic
174. Care dintre următoarele tetracicline au în moleculă un atom de clor în poziţia 7:

A) Clortetraciclina
B) Tetraciclina
C) Metaciclina
D) Doxiciclina
E) Demeclociclina
175. Despre fenomenul de epimerizare al tetraciclinelor, sânt valabile următoarele

afirmaţii:
A) Presupune schimbarea configuraţiei la atomul de carbon din poziţia 5
B) Este influenţată de pH, temperatură şi timp
C) Depinde şi de natura antibioticului
D) Presupune schimbarea configuraţiei la atomul de carbon din poziţia 4
E) Este reversibilă
176. Despre oxitetraciclină, sânt adevărate următoarele afirmaţii:

A) Faţă de tetraciclină, are în plus o grupare OH în poziţia 5
B) Se mai numeşte şi oxacilină
C) Este mai rezistentă la epimerizare decât tetraciclina şi clortetraciclina
D) Are proprietăţi antibacteriene asemănătoare clortetraciclinei
E) Se administrează numai pe cale orală
177. Care dintre următoarele tetracicline prezintă un substituent ataşat la gruparea

carboxamidică:
A) Doxiciclina
B) Rolitetraciclina
C) Limeciclina
D) Minociclina
E) Guameciclina
178. Care dintre următoarele antibiotice au structură polipeptidică:

A) Gramicidinele
B) Streptograminele
C) Bacitracina
D) Polimixinele
E) Colistina
28

179. Care din urmǎtoarele afirmații legate de stabilitatea bacitracinei sânt valabile:
A) Este stabilǎ în soluții apoase și la temperatura camerei
B) Este stabilǎ în stare uscatǎ
C) Soluțiile acide sau neutre sânt stabile timp de un an la temperaturǎ scǎzutǎ (0-5oC)
D) Dacǎ pH-ul soluției este 9, inactivarea antibioticului este extrem de rapidǎ
E) Sǎrurile cu metalele grele precipitǎ bacitracina din soluții, urmând inactivarea ei
180. Polimixinele sânt antibiotice polipeptidice care conțin în structura lor aceiași
aminoacizi, alǎturi de câte un acid alifatic diferit, dupǎ cum urmeazǎ:
A) Ambele polimixine (B1 și B2) conțin acid α,γdiaminobutiric, L-treoninǎ,
D-fenilalaninǎ și L-leucinǎ
B) Polimixina B1 conține acidul 6-metilheptan-1-oic (acid izooctanoic)
C) Polimixina B1 conține acidul (+)-6-metiloctan-1-oic (acid izopelargonic)
D) Polimixina B2 conține acidul 6-metilheptan-1-oic (acid izooctanoic)
E) Polimixina B2 conține acidul (+)-6-metiloctan-1-oic (acid izopelargonic)
181. Despre colistinǎ, sânt adevǎrate urmǎtoarele afirmații:

A) Este un antibiotic polipeptidic
B) Este un produs unitar, alcǎtuit din douǎ fracțiuni: colistina A și colistina B
C) Componenta majorǎ, colistina A, diferǎ de polimixina B1 numai prin substituirea cu
D-leucinǎ în loc de D-fenilalaninǎ
D) Prin N-alchilarea fragmentului terminal din grupul celor cinci aminoacizi, și anume
acidul γ-aminobutiric, se obține colistinmetansulfonatul de sodiu
E) Sǎrurile colistinei sânt stabile și în mediu bazic
182. Care dintre cei patru izomeri optic activi (două perechi de enantiomeri) ai
cloramfenicolului, posedă activitate antibiotică:
A) L-(+)-treo-cloramfenicolul
B) D-(-)-treo-cloramfenicolul
C) D-(-)-eritro-cloramfenicolul
D) L-(+)-eritro-cloramfenicolul
E) Oricare dintre enantiomerii menţionaţi
183. Se obţin derivaţi mai activi dar şi mult mai toxici decât cloramfenicolul, dacă se
înlocuieşte grupa nitro din molecula acestuia cu alte grupe, cum ar fi:
A) Acetil
B) Halogeni
C) Sulfamoil
D) Heterocicli
E) Metilsulfonil
184. Care dintre următorii esteri ai cloramfenicolului sânt solubili şi pot fi administraţi
pe cale parenterală:
A) Stearatul
B) Hemisuccinatul
C) Stearoilglicolatul
D) Glicinatul
E) Palmitatul
29

185. Despre vancomicină, sânt adevărate următoarele afirmaţii:
A) Este un antibiotic glicopeptidic triciclic
B) Are un mecanism de acţiune asemănător antibioticelor β-lactamice
C) Este bine absorbită după administrarea orală
D) Se foloseşte de obicei sub formă de clorhidrat de vancomicină
E) Antistafilococic de rezervă, este indicată pentru tratamentul infecţiilor grave
186. Despre antibioticul vancomicinǎ, sânt adevǎrate urmǎtoarele afirmații:

A) Poate să acţioneze şi prin împiedicarea sintezei acidului ribonucleic
B) Este activǎ împotriva cocilor gram-pozitivi
C) A fost izolată din Streptomyces orientalis
D) Este bine absorbită după administrarea orală
E) Este activă şi faţă de protoplaşti
187. Despre novobiocină, sânt adevărate următoarele afirmaţii:

A) Are o structură chimică unică, deosebindu-se de celelalte antibiotice
B) Formează săruri cu acizii
C) Conţine 3-O-carbamoilnovioză, legată glicozidic de acidul novobiocinic
D) Prezintă rezistenţă încrucişată cu alte antibiotice
E) Se comportă ca un diacid
188. Din punct de vedere chimic, eperezolidul și linezolidul prezintǎ urmǎtoarele

caracteristici:
A) Sânt antibiotice din grupa oxazolidinelor
B) Sânt antibiotice din grupa oleandomicinelor
C) Sânt (S)-5-acetamido-2-metilderivați
D) Sânt antibiotice polipeptidice
E) Sânt antibiotice din grupa carbomicinelor
189. Despre acidul p-aminosalicilic (PAS), sânt adevărate următoarele afirmaţii:

A) Este acid 5-aminosalicilic
B) Este acid 4-aminosalicilic
C) Nu trebuie să conţină m-aminofenol
D) Se poate folosi sub formă de săruri
E) Şi metaboliţii săi au efect tuberculostatic
190. Despre izoniazidă (HIN), sânt adevărate următoarele afirmaţii:

A) Este hidrazida acidului picolinic
B) Este hidrazida acidului izonicotinic
C) Este amida acidului izonicotinic
D) Are indicaţii în toate formele de tuberculoză cu bacil Koch sensibil la acest
medicament
E) Dezvoltă rapid rezistenţă, mai ales dacă este utilizată singură
191. Care dintre următoarele tuberculostatice sânt derivaţi N,N'-disubstituiţi ai tioureei:

A) Aetoxidum
B) Etionamida
C) Butomelid
D) Tiocarlid
E) Protionamida
30

192. Despre pirazinamidă, sânt adevărate următoarele afirmaţii:
A) Este hidrazida acidului pirazin-2-carboxilic
B) Este amida acidului pirazin-2-tiocarboxilic
C) Este amida acidului pirazin-2-carboxilic
D) Este un medicament foarte activ asupra bacilului Koch
E) Nu prezintă efecte toxice
193. Despre etambutol, sânt adevărate următoarele afirmaţii:

A) Este un derivat N,N'-disubstituit al etilendiaminei
B) Este un derivat N,N'-disubstituit al tioureei
C) Molecula sa conţine doi atomi de carbon asimetrici
D) Toţi izomerii lui optici au aceeaşi activitate tuberculostatică
E) Se foloseşte sub formă de diclorhidrat
194. Care dintre următoarele antibiotice se utilizează în tratamentul tuberculozei:

A) Penicilinele
B) Cicloserina
C) Viomicina
D) Tetraciclinele
E) Capreomicinele
195. Despre rifamicine, sânt adevărate următoarele afirmaţii:

A) Cea mai activă dintre rifamicinele izolate din mediile de cultură este rifamicina SV
B) Rifamicinele au un spectru de activitate destul de larg
C) Rifamicinele sânt folosite mai mult singure în tratamentul tuberculozei
D) Rifampinul este 3-(4'-metilpiperaziniliminometil)-rifamicină SV
E) Rezistenţa bacteriană la rifamicine apare lent
196. Care dintre următoarele antihelmintice cu acţiune asupra nematodelor au în

structura lor un ciclu piperazinic:
A) Tetramizolul
B) Piperazina
C) Niridazolul
D) Dietilcarbamazina
E) Sărurile piperazinei
197. Care dintre următoarele antihelmintice cu acţiune asupra nematodelor includ în

structura lor un ciclu tetrahidropirimidinic substituit:
A) Pirivinium pamoat
B) Befeniu naftoat
C) Oxantel pamoat
D) Clorura de metilrozanilină
E) Pirantel pamoat
31

198. Care dintre următoarele antihelmintice cu acţiune asupra nematodelor sânt derivaţi
de benzimidazol:
A) Tiabendazolul
B) Tetramizolul
C) Mebendazolul
D) Niridazolul
E) Flubendazolul
199. Care dintre următoarele antihelmintice cu acţiune asupra cestodelor conţin clor
legat de nucleul fenolic substituit:
A) Albendazolul
B) Bitionolul
C) Diclorofenul
D) Niclosamida
200. Care dintre următoarele antihelmintice cu acţiune asupra cestodelor sânt derivaţi de
benzimidazol:
A) Albendazolul
B) Bitionolul
C) Diclorofenul
D) Niclosamida
201. Care dintre următoarele antihelmintice cu acţiune asupra cestodelor conţin stibiu:
A) Lucantona
B) Amidantelul
C) Stibofenul
D) Stibocaptatul de sodiu
E) Difezilul
202. Care dintre următoarele medicamente antiamibiene sânt derivaţi de 8-

hidroxichinolină:
A) Cliochinolul
B) Broxichinolina
C) Emetina
D) Glicobiarsolul
E) Diiodohidroxichinolina
203. Care dintre următoarele medicamente antiamibiene conţin arsen:

A) Emetina
B) Carbarsona
C) Cliochinolul
D) Glicobiarsolul
E) Broxichinolina
32

204. Care dintre următoarele medicamentele antivirale ce intervin în timpul replicării
acidului nucleic sânt analogi ai bazelor azotate pirimidinice:
A) Ribavirina
B) Isoprinosina
C) Idozuridina
D) Cuterpesul
E) Trifluridina
205. Care dintre următorii analogi ai părţii glucidice care în structura acizilor nucleici
sânt folosite în tratamentul infecţiilor cauzate de virusul imunodeficienţei umane (HIV):
A) Didanosina
B) Zalcitabina
C) Vidarabina
D) Stavudina
E) Lamivudina
206. Care dintre următoarele medicamentele antivirale ce intervin în timpul replicării

acidului nucleic acţionează ca inhibitori non-nucleozidici ai reverstranscriptazei:
A) Zidovudina
B) Nevirapina
C) Efavirenz
D) Delavirdina
E) Ribavirina
207. Care dintre următoarele medicamentele antivirale împiedică maturarea virusului,

acţionând ca inhibitori de proteaze:
A) Metisazona
B) Cidofovirul
C) Amprenavirul
D) Nelfinavirul
E) Indinavirul
208. Despre cosalan și derivații sǎi, sânt adevǎrate urmǎtoarele afirmații:

A) Sânt inhibitori de fuziune ai virusului HIV, împiedicându-l sǎ reaușeascǎ sǎ
pǎtrundǎ în limfocite și sǎ inițieze infecția
B) Acționeazǎ ca inhibitori de proteaze
C) Acționeazǎ ca inhibitori de reverstranscriptazǎ
D) Conțin un numǎr variabil de grupe carboxil
E) Molecula lor prezintǎ o porțiune hidrofilǎ (care nu penetreazǎ membrana celularǎ
sau învelișul viral) și o porțiune hidrofobǎ
209. Care dintre următoarele medicamentele antivirale împiedică eliberarea noilor viruşi
formaţi în celula gazdă, acţionând ca inhibitori ai neuramidazei:
A) Zalcitabina
B) Zanamivirul
C) Atazanavirul
D) Oseltamivirul
E) Mozenavirul
33

210. Care dintre următoarele substanţe anorganice se folosesc drept antimicotice de uz
local cu acţiune nespecifică:
A) Bromul
B) Iodul
C) Povidonul iodat
D) Sulful
E) Compuşii zincului
211. Care dintre următorii acizi organici se folosesc drept antifungice de uz local în
tratamentul micozelor superficiale:
A) Acidul salicilic
B) Acidul formic
C) Acidul propionic
D) Acidul caprilic
E) Acidul undecilenic
212. Care dintre următorii compuşi sânt antimicotice de uz local cu acţiune specifică:
A) Buclosamida
B) Lofluocarbanul
C) Tolnaftatul
D) Flucitozina
E) Ciclopiroxolamina
213. Care dintre următorii azoli utilizaţi preponderent în micoze sistemice sânt derivaţi
ai benzimidazolului:
A) Ketoconazolul
B) Clonidazolul
C) Miconazolul
D) Clemizolul
E) Cisconazolul
214. Care dintre următorii azoli utilizaţi preponderent în micoze sistemice sânt derivaţi
ai 1,2,4-triazolului:
A) Fluconazolul
B) Enilconazolul
C) Itraconazolul
D) Terconazolul
E) Saperconazolul
215. Care dintre următoarele antibiotice antifungice au structură polienică:

A) Ambruticin
B) Nistatina
C) Amfotericina B
D) Candicidina
E) Natamicina
34

216. Care dintre următoarele antibiotice antifungice acţionează ca inhibitori ai peretelui
celular fungic:
A) Nicomicina
B) Griseofulvina
C) Lomofungin
D) Polioxina
E) Lydimycin
217. Care dintre următoarele medicamente antitricomonazice sânt derivaţi ai

imidazolului:
A) Metronidazolul
B) Tinidazolul
C) Aminitrazolul
D) Secnidazolul
E) Ornidazolul
218. Despre chinină, sânt adevărate următoarele afirmaţii:

A) Este un alcaloid din coaja de China
B) Este un 6'-metoxi-3-vinil-9-hidroxiruban
C) Este un izomer al chinidinei
D) Se dizolvă în apă rece
E) Se foloseşte întotdeauna sub formă de săruri
219. Care din următoarele categorii de medicamente antimalarice s-au sintetizat pe baza
studiilor referitoare la relaţiile dintre structura chimică şi activitatea farmacologică a
chininei şi derivaţilor săi:
A) Derivaţi ai 4-aminochinolinei
B) Derivaţi ai pirimidinei
C) Derivaţi ai 8-aminochinolinei
D) Derivaţi biguanidici şi dihidrotriazinici
E) Derivaţi ai 9-aminoacridinei
220. Care dintre următoarele medicamente antimalarice sânt derivaţi ai 4-

aminochinolinei:
A) Clorochina
B) Hidroxiclorochina
C) Amodiachina
D) Ciclochina
E) Meflochina
221. Care dintre următoarele medicamente antimalarice sânt derivaţi ai 8-

aminochinolinei:
A) Meflochina
B) Pamachina
C) Primachina
D) Pentachina
E) Plasmocidul
35

222. Care dintre următoarele medicamente antimalarice sânt derivaţi ai pirimidinei:
A) Mepacrina
B) Pirimetamina
C) Isopentachina
D) Trimetoprimul
E) Meflochina
223. Care dintre următoarele medicamente antimalarice sânt derivaţi biguanidinici:

A) Ciclochina
B) Cicloguanilul
C) Proguanilul
D) Clorproguanilul
E) Plasmocidul
224. Care dintre următoarele sulfamide pot fi întrebuinţate în tratamentul malariei, mai
ales asociate cu pirimetamina:
A) Sulfacetamida
B) Sulfalena
C) Sulfadoxina
D) Sulfadiazina
E) Mafenidul
225. Care dintre următoarele medicamente antimalarice sânt sulfone:

A) Dapsona (DDS)
B) Pirimetamina
C) N,N'-Diacetil-4,4'-diamino-difenilsulfona (DADDS)
D) Plasmocidul
E) Meflochina
226. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice sânt agenţi de alchilare:

A) Clormetina
B) Ciclofosfamida
C) Clorambucilul
D) Metotrexatul
E) Melfalanul
227. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice sânt derivaţi ai etileniminei

(derivaţi de aziridină):
A) Tretamina
B) Hexametilolmelamina
C) Improquonul
D) T.E.P.A.
E) Tiotepa
228. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice sânt epoxizi:

A) Triaziquonul
B) 1,2:3,4-Diepoxibutanul
C) Clormetin-N-oxidul
D) 1,2:5,6-Dianhidro-D-manitolul
E) Manomustinul
36

229. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice sânt derivaţi ai
metilhidrazinei:
A) Procarbazina
B) T.E.P.A.
C) Busulfanul
D) Tiotepa
E) Dacarbazina
230. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice sânt derivaţi de N-alchil-N-

nitrozouree:
A) Uramustinul
B) Manomustinul
C) Carmustina
D) Lomustina
E) Helenalina
231. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice sânt antimetaboliţi ai

derivaţilor purinei şi pirimidinei:
A) Uramustinul
B) Azatioprina
C) Tioguanina
D) Floxuridina
E) Tegafurul
232. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice sânt antimetaboliţi ai acidului

folic:
A) Ifosfamida
B) Alkirom (I.O.B.-82)
C) Melfalanul1
D) Aminopterina
E) Metotrexatul
233. Despre medicamentul antineoplazic etiluretan, sânt adevǎrate urmǎtoarele

afirmații:
A) Este un derivat de uree
B) Este un uretan
C) Interfereazǎ cu biosinteza pirimidinelor
D) Se folosește în leucemie și în mielomul multiplu
E) Este un agent alchilant
234. Care dintre următoarele medicamente sânt antibiotice antitumorale obţinute din
actinomicete:
A) Idarubicina
B) Doxorubicina
C) Epirubucina
D) Pirarubicina
E) Doxiciclina
37

235. Care dintre următoarele antibiotice antitumorale includ în molecula lor un ciclu
pirimidinic:
A) Bleomicina
B) Peplomicina
C) Talisomicina
D) Sparsomicina
E) Antramicina
236. Despre antibioticele antitumorale hematorubicine, sânt adevǎrate urmǎtoarele

afirmații:
A) Fac parte din grupa tetraciclinelor
B) Fac parte din grupa anguciclinelor
C) Sânt derivați tetrahidrotetracenchinonici
D) Cresc citotoxicitatea colchicinei asupra celulelor neoplazice (în carcinom)
E) Fac parte din grupa antramicinelor
237. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice sânt alcaloizi cu nucleu

tropolonic:
A) Elipticina
B) Alcaloizii din specii de Vinca
C) Colchicina
D) Anguciclinele
E) Demecolcina
238. Care dintre următorii compuşi sânt hormoni antineoplazici:

A) Dromostanolon
B) Testosteron
C) Testolactona
D) Tamoxifen
E) Megestrol acetat
239. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice sânt imunostimulante:

A) Mitotanul
B) Levamisolul
C) Tamoxifenul
D) Tiloronul
E) Leucogenul
240. Care dintre următoarele tuberculostatice sânt derivaţi 2-alchilaţi ai

tioizonicotinamidei:
A) Aetoxidum
B) Etionamida
C) Butomelid
D) Tiocarlid
E) Protionamida
38

241. Care dintre următoarele antihelmintice au structură de săruri cuaternare de N-
benzil-N,N-dimetil-N-(2-fenoxietil)-amoniu:
A) Befeniu naftoat
B) Pirivinium pamoat
C) Difezil
D) Clorura de metilrozanilină
E) Lucantona
242. Care dintre următoarele medicamentele antivirale care împiedică maturarea

virusului, acţionând ca inhibitori de proteaze, includ în moleculă un nucleu
decahidroizochinolinic:
A) Saquinavir
B) Ritonavir
C) Lopinavir
D) Nelfinavir
E) Amprenavir
243. Din punct de vedere chimic, cinconina se deosebeşte de chinină prin:

A) Absenţa grupei metoxi pe nucleul chinuclidinic
B) Absenţa grupei metoxi pe nucleul chinolinic
C) Prezenţa unei grupe hidroxi în loc de metoxi pe nucleul chinolinic
D) Configuraţia optică a doi atomi de carbon asimetrici
E) Absenţa grupei vinil de pe nucleul chinuclidinic
244. Din punct de vedere chimic, rubanul este alcătuit din:

A) Un nucleu chinolinic
B) Un nucleu izochinolinic
C) Un nucleu chinuclidinic
D) Un nucleu chinazolinic
E) O punte metilenică
245. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice sânt derivaţi fluoruraţi ai

uracilului:
A) Uramustinul
B) Fluorouracilul
C) Floxuridina
D) Tegafurul
E) Citarabina
246. În molecula mitomicinelor se asociază următoarele părţi diferite ale structurii

chimice:
A) Epoxid (etilenoxid)
B) Chinonă
C) Azetidină
D) Carbamat (uretan)
E) Aziridină (etilenimină)
39

247. Despre antibioticul antitumoral mitramicină, sânt adevărate următoarele afirmaţii:
A) Are un nucleu de cromomicină
B) Acţionează ca un agent alchilant
C) Conţine resturi de olivoză
D) Conţine un rest de D-micaroză
E) Formează complecşi cu magneziul sau cu alţi ioni metalici divalenţi
248. Despre alcaloizii antineoplazici vinblastină şi vincristină, sânt adevărate

următoarele afirmaţii:
A) Prezintă drept parte indolică carbometoxivelbanamina
B) Prezintă drept parte dihidroindolică vindolina
C) În privinţa structurii chimice, se deosebesc prin natura substituentului de la unul
dintre atomii de azot
D) Prezintă drept parte indolică vindolina
E) Prezintă drept parte dihidroindolică carbometoxivelbanamina
249. Despre hormonul antineoplazic mitotan, sânt adevărate următoarele afirmaţii:

A) Se aseamănă chimic cu uretanii
B) Se înrudeşte chimic cu mitomicinele
C) Este un constituent al pesticidului DDT
D) Are un efect foarte selectiv asupra corticosuprarenalei
E) Este indicat numai în tratamentul carcinomului cortical suprarenal inoperabil
250. Despre antineoplazicul spirobrominǎ, sânt adevǎrate urmǎtoarele afirmații:

A) Este activǎ în formele de cancer inoperabil
B) Conține grupe β-bromopropionil (3-bromopropionil)
C) Este un antibiotic din grupa spiramicinelor
D) Ca structurǎ chimicǎ, se aseamǎnǎ cu pipobromanul
E) Este un derivat spiranic al piperazinei
251. Despre antineoplazicul alchilant teroxiron, sânt adevărate următoarele afirmaţii:

A) Este un derivat al uracilului
B) Are nucleu de 1,3,5-triazin-2,4,6(1H,3H,5H)-trionă
C) Este un derivat al timinei
D) Este un trieponid
E) Este un derivat al citosinei
252. Identificarea acidului citric prin oxidare/bromurare, se finalizează prin condensarea

produsului de degradare (glioxal) cu:
A) Rezorcinol
B) Anilină
C) 1-Naftilamină
D) 2-Naftilamină
E) 2-Naftol (β-Naftol)
40

253. Impurităţile care se cercetează la controlul acidului citric sânt:
A) Săruri de amoniu
B) Cloruri
C) Sulfaţi
D) Metale grele
E) Substanţe organice uşor carbonizabile
254. Reactivii pentru reacţia de precipitare care deosebeşte acidul citric de acidul tartric
sânt:
A) Acidul clorhidric
B) Acidul sulfuric
C) Soluţia de amoniac 100 g / l
D) Acidul oxalic
E) Soluţia de clorură de calciu 100 g / l
255. Reacţiile de identificare ale acidului benzoic se referă la:

A) Precipitarea benzoatului bazic de fer (III)
B) Precipitare cu apa de brom
C) Oxidarea la acid salicilic, care se colorează cu ionii de fer (III)
D) Oxidare
E) Esterificare
256. Reacţiile de identificare ale acidului salicilic se referă la:

A) Formarea complecşilor coloraţi cu clorura de fer (III)
B) Nitrare
C) Esterificarea cu metanolul la salicilat de metil
D) Sulfonare
E) Precipitarea tribromofenolului cu apa de brom
257. Impurităţile care se cercetează la controlul acidului benzoic sânt:

A) Sulfaţi
B) Metale grele
C) Arsen
E) Fosfaţi
258. Impurităţile care se cercetează la controlul acidului salicilic sânt:

A) Cloruri
B) Sulfaţi
C) Metale grele
E) Săruri de amoniu
259. Reacţiile de identificare ale metenaminei se referă la:

A) Oxidare
B) Precipitare cu apa de brom
C) Hidroliza în mediu acid, la cald
D) Hidroliza în mediu alcalin, la cald
E) Precipitare cu tetraiodobismutatul (III) de potasiu
41

260. Impurităţile care se cercetează la controlul metenaminei sânt:
A) Metale grele
B) Sulfaţi
C) Amoniu
D) Fosfaţi
261. Reacţiile de identificare ale sulfanilamidei se referă la:

A) Reducere
B) Evidenţierea grupei amino primare aromatice prin diazotare şi cuplare
C) Reacţia cu reactivul Fehling
D) Reacţia cu reactivul Tollens
E) Oxidarea energică, cu trecerea sulfului din moleculă în ion sulfat
262. Impurităţile care se cercetează la controlul sulfanilamidei sânt:

A) Cloruri
B) Metale grele
D) Săruri de amoniu
E) Sulfaţi
263. Reacţiile de identificare ale sulfafurazolului se referă la:

A) Oxidarea
B) Reacţia cu reactivul Nessler
C) Evidenţierea grupei amino primare aromatice prin diazotare şi cuplare
D) Precipitarea sării colorate de cupru (II)
E) Precipitarea cu apa de brom
264. Impurităţile care se cercetează la controlul sulfafurazolului sânt:

A) Cloruri
B) Metale grele
C) Săruri de amoniu
D) Sulfaţi
E) Arsen
265. Reacţiile de identificare ale sulfatiazolului se referă la:

A) Precipitarea cu apa de brom
B) Evidenţierea grupei amino primare aromatice prin diazotare şi cuplare
C) Precipitarea sării colorate de cupru (II)
D) Oxidarea energică, cu trecerea sulfului din moleculă în ion sulfat
E) Precipitarea cu acidul picric
266. Impurităţile care se cercetează la controlul sulfatiazolului sânt:

A) Sulfaţi
B) Cloruri
C) Arsen
D) Săruri de amoniu
E) Metale grele
42

267. Reacţiile de identificare ale metronidazolului se referă la:
A) Reducerea grupei nitro la grupă amino primară heteroaromatică
B) Evidenţierea grupei amino primare heteroaromatice prin diazotare şi cuplare
C) Oxidare
D) Hidroliză
E) Condensare
268. Impurităţile care se cercetează la controlul metronidazolului sânt:

A) Sulfaţi
B) Săruri de amoniu
D) Cloruri
E) Metale grele
269. Reacţiile de identificare ale sulfatului de chinină se referă la:

A) Reacţia taleochinică
B) Reacţia cu reactivul Fehling
C) Reacţia herapatitei
D) Reacţia cu reactivul Tollens
E) Determinarea ionului sulfat, prin precipitare cu o sare solubilă de bariu sub formă de
sulfat de bariu
270. Impurităţile care se cercetează la controlul sulfatului de chinină sânt:

A) Fosfaţi
B) Cloruri
C) Săruri de amoniu
E) Arsen
271. Reacţiile de identificare ale glucozei se referă la:

A) Reducere
B) Oxidarea cu reactivul Fehling
C) Oxidarea cu reactivul Tollens
D) Formarea unei osazone
E) Reacţia cu reactivul Nessler
272. Impurităţile netoxice care se cercetează la controlul glucozei sânt:

A) Cloruri
B) Sulfaţi
C) Amidon, dextrină
D) Zaharoză
E) Fosfaţi
273. Impurităţile toxice care se cercetează la controlul glucozei sânt:

A) Oxalaţi
B) Cianuri
C) Arsen
D) Bariu
E) Metale grele
43

274. Reacţiile de identificare ale zaharinei se referă la:
A) Reacţia cu reactivul Fehling
B) Reacţia cu reactivul Tollens
C) Reacţia zahareinelor
D) Hidroliză
E) Topirea lacalină
275. Impurităţile care se cercetează la controlul zaharinei sânt:

A) Arsen
B) Metale grele
C) Fosfaţi
D) Acid benzoic, acid salicilic
276. Reacţiile de identificare ale lactatului de calciu se referă la:

A) Precipitarea oxalatului de calciu cu o soluţie de oxalat de amoniu
B) Precipitarea cu apa de brom
C) Oxidarea la acid piruvic, şi decarboxilarea acestuia la acetaldehidă
D) Reacţia cu reactivul Nessler
E) Reacţia haloformă
277. Impurităţile care se cercetează la controlul lactatului de calciu sânt:

A) Substanţe organice uşor carbonizabile
B) Arsen
C) Bariu
D) Fer
E) Metale grele
278. Care sânt soluțiile etalon de culoare:

A) Soluția etalon de cobalt
B) Soluția etalon de fer
C) Soluția etalon de cupru
D) Soluția etalon de nichel
E) Soluția etalon de dicromat
279. Care dintre urmǎtoarele impuritǎți sânt toxice:

A) Sǎruri de fer
B) Sǎruri de arsen
C) Sǎruri de bariu
D) Sǎruri de plumb
E) Sulfați
280. În cadrul controlului limitei de amoniu cu reactivul Nessler, colorația galbenǎ sau
precipitatul galben-brun este dat de urmǎtorii produși de reacție:
A) Iodura de potasiu
B) Iodura amidooxidimercuricǎ
C) Iodura mercuricǎ
D) Triiodura amidomercuricǎ
E) Oxidul mercuric
44

281. Despre soluția etalon de ion amoniu, sânt valabile urmǎtoarele afirmații:
A) Se obține prin diluarea unei soluții de bazǎ preparatǎ prin dizolvarea unei
cantitǎți de clorurǎ de amoniu în apǎ, la balon cotat
B) Se obține prin diluarea unei soluții de bazǎ preparatǎ prin dizolvarea unei
cantitǎți de sulfat de amoniu în apǎ, la balon cotat
C) Se obține prin diluarea unei soluții de bazǎ preparatǎ prin dizolvarea unei
cantitǎți de fosfat de amoniu în apǎ, la balon cotat
D) Se obține prin diluarea unei soluții de bazǎ preparatǎ prin dizolvarea unei
cantitǎți de oxalat de amoniu în apǎ, la balon cotat
E) Conține 0,01 mg NH4 +/ml și se preparǎ la nevoie
282. Reacția de determinare a arsenului cu reactiv hipofosforos (reactiv Bougault) este

interferatǎ de unele impuritǎți, cum ar fi:
A) Sǎruri de antimoniu (stibiu)
B) Sǎruri de seleniu
C) Sǎruri de telur
D) Unii ioni de metale grele (Hg2+, Cu2+, Ag+)
E) Sǎruri de fosfor
283. Precipitarea ionului de calciu cu reactivul oxalat de amoniu, pentru a forma

oxalatul de calciu, este interferatǎ de urmǎtorii cationi:
A) Bariu (Ba2+)
B) Plumb (II) (Pb2+)
C) Sodiu (Na+)
D) Mercur (I) (Hg22+)
E) Argint (I) (Ag+)
284. Precipitarea ionului de carbonat cu reactivul hidroxid de bariu, pentru a forma

carbonatul de bariu, este interferatǎ de urmǎtorii anioni:
A) Sulfit (SO32-)
B) Sulfurǎ (S2-)
C) Fosfat (PO43-)
D) Oxalat [(COO)22-]
E) Fluorurǎ (F-)
285. Precipitarea ionului clorurǎ cu reactivul azotat (nitrat) de argint, în prezența

acidului azotic (nitric) diluat, pentru a forma clorurǎ de argint, este interferatǎ de
urmǎtorii anioni:
A) Halogenurǎ (Br-, I-)
B) Sulfat (SO42-)
C) Perclorat (ClO4-)
D) Pseudohalogenurǎ (CN-, SCN-)
E) Ferocianurǎ ([Fe(CN)6]4-)
45

286. Despre soluția etalon de ion clorurǎ, sânt valabile urmǎtoarele afirmații:
cantitǎți de clorurǎ de potasiu în apǎ, la balon cotat
cantitǎți de clorurǎ de sodiu în apǎ, la balon cotat
C) Conține 0,02 mg Cl-/ml și se preparǎ la nevoie
D) Conține 0,01 mg Cl-/ml și se preparǎ la nevoie
E) Conține 0,05 mg Cl-/ml și se preparǎ la nevoie
287. Precipitatul alb caseos de clorurǎ de argint, care poate apare în urma reacției
caracteristice pentru controlul limitei de cloruri, se dizolvǎ cu formare de complecși ai
argintului în urmǎtorii reactivi:
A) Soluții de acid azotic (nitric)
B) Soluții de amoniac
C) Soluții de cianuri alcaline
D) Soluții de tiocianați alcalini sau de amoniu
E) Soluții de tiosulfați alcalini
288. Metoda de determinare a ionului de fer (III) (Fe3+) prin precipitarea acestuia cu
reactivul hexacianoferat (II) de potasiu (ferocianurǎ de potasiu), pentru a forma
trihexacianoferatul (II) de fer (III) (albastru de Berlin), nu permite controlul limitei de
fer în prezența urmǎtoarelor impuritǎți:
A) Sǎruri de crom
B) Sǎruri de cupru
C) Sǎruri de mercur
D) Sulfați
E) Sǎruri de zinc
289. Despre soluția etalon a ionului de fer (III), sânt valabile urmǎtoarele afirmații:
cantitǎți de sulfat de amoniu-fer (III) în acid sulfuric 100 g/l și apǎ, la balon cotat
cantitǎți de clorurǎ de-fer (III) în acid sulfuric 100 g/l și apǎ, la balon cotat
C) Conține 0,01 mg Fe3+/ml și se preparǎ la nevoie
D) Conține 0,02 mg Fe3+/ml și se preparǎ la nevoie
E) Conține 0,05 mg Fe3+/ml și se preparǎ la nevoie
290. Precipitatul de trihexacianoferat (II) de fer (III) (albastru de Berlin), care poate
apare în urma reacției caracteristice pentru controlul limitei de fer, se dizolvǎ în
urmǎtorii reactivi:
A) Acid formic
B) Acid acetic
C) Acid oxalic
D) Acid citric
E) Acid tartric
46

291. Precipitatul galben de fosfomolibdat de amoniu, care poate apare în urma reacției
caracteristice pentru controlul limitei de fosfați, este solubil în urmǎtorii reactivi:
A) Soluții de hidroxizi alcalini
B) Soluții de amoniac
C) Acid azotic (nitric) diluat
D) Acid clorhidric diluat
E) Acid sulfuric diluat
292. Despre soluția etalon de ion de fosfat, sânt valabile urmǎtoarele afirmații:
cantitǎți de dihidrogenofosfat de sodiu în apǎ, la balon cotat
cantitǎți de dihidrogenofosfat de posiu în apǎ, la balon cotat
C) Conține 0,2 mg PO43-/ml
D) Conține 0,1 mg PO43-/ml
E) Conține 0,5 mg PO43-/ml
293. Despre controlul limitei de metale grele, sânt valabile urmǎtoarele afirmații:
A) Farmacopeea exprimǎ metalele grele prin ionul de plumb (II) (Pb2+)
B) Sarea de plumb folositǎ la prepararea soluției etalon de ion plumb este acetatul de
plumb (II)
C) Sarea de plumb folositǎ la prepararea soluției etalon de ion plumb este azotatul
(nitratul) de plumb (II)
D) Sarea de plumb folositǎ la prepararea soluției etalon de ion plumb este clorura de
plumb (II)
E) Soluția etalon de ion plumb conține 0,001 mg Pb2+/ml și se preparǎ la nevoie
294. Reacția caracteristicǎ ionului de plumb (II) (Pb2+), folositǎ pentru controlul limitei
de metale grele, este interferatǎ de urmǎtorii cationi care formeazǎ de asemenea sulfuri
negre:
A) Hg22+ și Hg2+
B) Ag+
C) Cu2+
D) Fe3+
E) Al3+
295. Reacția caracteristicǎ ionului de plumb (II) (Pb2+), folositǎ pentru controlul limitei
de metale grele, este interferatǎ de urmǎtorii cationi care în condițiile de reacție dau
sulfuri colorate:
A) Al3+
B) As3+
C) Sb3+
D) Bi3+
E) Fe3+
47

296. În care dintre urmǎtorii reactivi este solubilǎ sulfura de plumb:
A) Acid clorhidric concentrat
B) Acid acetic
C) Acid clorhidric diluat
D) Amoniac
E) Acid azotic (nitric) la fierbere
297. Despre soluția etalon de ion sulfat, sânt valabile urmǎtoarele afirmații:
cantitǎți de sulfat de sodiu în apǎ, la balon cotat
cantitǎți de sulfat de potasiu în apǎ, la balon cotat
C) Conține 0,02 mg SO42-/ml și se preparǎ la nevoie
D) Conține 0,01 mg SO42-/ml și se preparǎ la nevoie
E) Conține 0,05 mg SO42-/ml și se preparǎ la nevoie
298. Despre controlul limitei de nitrați (azotați), sânt valabile urmǎtoarele afirmații:
A) Se bazeazǎ pe reacția de nitrare a acidului sulfosalicilic, în mediu de acid sufuric
concentrat
B) Soluția etalon pentru controlul limitei de nitrați (azotați) se obține prin diluarea
unei soluții de bazǎ preparatǎ prin dizolvarea unei cantitǎți de nitrat (azotat) de
potasiu în apǎ, la balon cotat
C) Soluția etalon pentru controlul limitei de nitrați (azotați) conține 0,1 mg NO3-
/ml
D) Soluția etalon pentru controlul limitei de nitrați (azotați) conține 0,2 mg NO3-
/ml
E) Soluția etalon pentru controlul limitei de nitrați (azotați) conține 0,5 mg NO3-
/ml
299. Precipitarea ionului de zinc cu hexacianoferatul (II) de potasiu (ferocianura de

potasiu), în prezența acidului clorhidric diluat, pentru a forma hexacianoferat (II) de
zinc și potasiu, este interferatǎ de urmǎtorii cationi:
A) Fe2+
B) Fe3+
C) Ca2+
D) Cu2+
E) Ni2+
300. Despre soluția etalon a ionului de zinc, sânt valabile urmǎtoarele afirmații:
cantitǎți de clorurǎ de zinc în apǎ, la balon cotat
cantitǎți de sulfat de zinc în apǎ, la balon cotat
C) Conține 0,01 mg Zn2+/ml și se preparǎ la nevoie
D) Conține 0,02 mg Zn2+/ml și se preparǎ la nevoie
E) Conține 0,05 mg Zn2+/ml și se preparǎ la nevoie
48

Bibliografie:
1. Elena Haţieganu, Denisa Dumitrescu, Allice Stroe – „Chimie Farmaceutică
(Antiseptice – Dezinfectante. Chimioterapice)” – Ed. Cartea Universitară, Bucureşti,
2004, p. 1-103, ISBN 973-7956-09-5.
2. Elena Haţieganu, Denisa Dumitrescu, Camelia Stecoza, Laurenţiu Moruşciag –
„Chimie Terapeutică”, vol. I – Editura Medicală, Bucureşti, 2006, p. 15-290, ISBN (10)
976-39-0582-8 şi (13) 978-973-39-0582-0.
3. Elena Hațieganu, Guțu Mihnea, Pepi Roxana – „Îndrumar pentru lucrǎri practice
(Analiza chimicǎ a substanțelor medicamentoase)” – Ed. Medicalǎ, București, 2008,
ISBN 973-39-0485-6.
49

Chimie Farmaceutica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chimie Farmaceutica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.

001. Dintre hidrocarburile întrebuinţate ca solvenţi şi substanţe auxiliare, se pot folosi şi

003. Care dintre următorii alcooli este un compus macromolecular:

004. Care dintre următorii alcooli este un toxic destul de puternic:

005. Care dintre următorii eteri poate polimeriza:

006. Care dintre următoarele săruri au acţiune vomitivă:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

008. Care este derivatul de uree folosit ca edulcorant sintetic:

009. Care este agentul aromatizant cu proprietăţi asemănătoare vanilinei:

010. Care este compusul ciclic ce ia naştere prin deshidratarea intramoleculară a

011. Zaharoza formează prin hidroliză:

012. Heparina este:

013. Alcoolul etilic diluat are concentraţia în etanol de:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

017. În prezenţa căror cationi metalici, acidul salicilic se colorează în albastru-violet:

018. Rezorcinolul este un fenol:

019. Anthralinul este un fenol trihidroxilic cu nucleu:

020. Care dintre următoarele cloramine este insolubilă în apă:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

022. Pentru gargarisme şi spălături oculare, se foloseşte o soluţie de peroxid de hidrogen,

024. Etacridina este un derivat al:

025. Clorura de metiltioniu (albstrul de metilen) este un derivat de:

026. Acidul nalidixic este un derivat al:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

028. Dintre sulfamidele uşor absorbabile şi cu acţiune de lungă durată, sulfafenazolul

032. Dintre penicilinele rezistente la penicilinaze (enzimorezistente), nafcilina include

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

034. În molecula eritromicinelor, componenta cu inel lactonic mare (care justifică

035. În molecula oleandomicinei, componenta cu inel lactonic mare (care justifică

037. Dintre derivaţii obţinuţi prin anumite modificări structurale asupra

038. Agliconul antibioticului novobiocină este:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

040. Din punct de vedere chimic, cicloserina este:

041. Din punct de vedere chimic, timolul este:

042. Care dintre următoarele medicamente antihelmintice cu acţiune asupra

043. Care dintre următoarele medicamente antihelmintice cu acţiune asupra

044. Care dintre următoarele medicamente antihelmintice este derivat al xanten-9-onei:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

046. Amantadina este un derivat de:

047. Moroxidina este un derivat de:

048. Ribavirina este un nucleozid sintetic derivat de:

049. Efavirenz este un medicament antiviral cu nucleu de:

050. Care dintre următoarele medicamentele antivirale care împiedică maturarea

051. Buclosamida este un antimicotic derivat N-alchilat al:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

053. Lomofungin este un antibiotic cu nucleu:

054. Care este antibioticul cu nucleu de hexahidro-2-oxo-1H-tieno[3,4-d]imidazol,

055. Care dintre următoarele antitricomonazice are nucleu tiazolic:

056. Ca derivat al rubanului, chinina poate fi considerată:

057. Din punct de vedere chimic, epichinina se deosebeşte de chinină prin:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

059. Din punct de vedere chimic, mepacrina este un derivat al:

061. Care dintre următoarele antimalarice are nucleu 1,2-dihidrotriazinic:

062. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice, acţionând ca agenţi de

063. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice este izomer al ciclofosfamidei:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

065. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice are nucleu imidazolic:

066. Care dintre următoarele medicamente antineoplazice conţine seleniu:

067. Din punct de vedere chimic, metotrexatul se deosebeşte de aminopterină prin:

068. Dactinomicina este un antibiotic antitumoral având la bază drept cromofor:

069. Daunomicinona, agliconul antibioticului antitumoral daunorubicină, este un derivat

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

071. Antibioticul antitumoral streptozocină se aseamănă, din punct de vedere al