Brandusa de toamna

Brandusa de toamna este o planta vivace, inalta de 20-45 cm. In pamant are un bulb
carnos, invelit in scuame brune. Primavara rasar 3-4 frunze lunguiete, cu maginile intregi, in
mijlocul carora iese ovarul pe cale de transformare in fruct care este o capsula umlata lunga
de 4,5-6,5 cm si cu un diametru de cca. 2-2,5 cm.
In lunile iunie-iulie, fructele sunt deplin dezvoltate, capatand o forma ovala, iar culoarea
verde de la inceput devine albicioasa. In acest stadiu, semintele au culoarea alba.
Cand capsulele sunt complet coapte, ele se deschid prin trei despartituri, lasand sa cada
semintele devenite brune.
Dupa vestejirea frunzelor, prin luna septembrie-octombrie,
apar 1-3 flori de culoare violet-purpurie.
Fiecare floare este formata din 6 petale, unite la partea
inferioara intr-un tub lung de 20-30 cm care inconjoara ovarul,
aflat in pamant, fixat de bulb.
Brandusa de toamna creste prin fanete - mai ales prin cele umede - din regiunea muntoasa.
De la brandusa de toamna se recolteaza semintele. Pentru a le obtine se culeg fructele
(capsulele) in momentul cand ele au devenit albicioase si cu varful brun, dar inainte de a se
deschide, ceea ce corespunde de cele mai multe ori cu perioada de cosire a fanului.
Brandusa de toamna este o planta otravitoare. De aceea, frunzele si tulpinile ramase de la
separarea capsulelor se vor arde sau ingropa.
Capsulele se intind la soare. Dupa cateva zile ele capata o culoare bruna, se deschid, lasand
sa cada semintele. Daca timpul nu permite, uscarea se poate face si pe cale artificiala.
Samanta obtinuta se lasa 1-2 zile la soare pentru definitivarea uscarii, dupa care se pune in
saci de hartie si se pastreaza la loc uscat.
Din 1,1-1,5 kg seminte aproape uscate rezulta 1 kg de produs uscat. Samanta de brandusa
este folosita pentru extragerea unro substante active medicamentoase, iar in agricultura ca
stimulent al cresterii plantelor, actionand puternic asupra diviziunii celulare, obtinand forme
poliploide.

Povestea spune c brndua de primvar i cea de toamn au fost dou surori foarte frumoase,
pe care mama lor vitreg le-a alungat de acas pe una, ntr-o primvar timpurie, iar pe
cealalt, ntr-o toamn trzie. Vzndu-le suprate, Dumnezeu le-a
prefcut n flori, iar de atunci ele se tot caut. Una, floarea celor vii,
nflorete primvara, iar cealalt, floarea celor mori, nflorete
toamna. Se spune c cine va aduna brndue de primvar i le va
mpleti ntr-o cunun cu cele de toamn, ca ele s-i spun tot dorul,
i le va da pe ap, va fi rspltit de Dumnezeu. Iar cine culege
primvara brndue trebuie s tie c dac mnnc prima floare
gsit va fi ferit de boli tot anul. Mai periculoas dect sora ei,
brndua de toamn este pe att de periculoas pe ct este de
frumoas. Otrava ei este bine cunoscut nc din Grecia antic, apoi
medicii Bizanului au constatat c, n doze mici, o pot folosi n
tratamentul reumatismului i artritei, iar arabii pentru gut.

Exista doua soiuri principale de branduse: Crocus heuffelianus (brandusa de primavara), care
infloreste primavara si Colchicum autumnale (brandusa de toamna), care infloreste toamna.
Brandusa de toamna este otravitoare (toate partile plantei sunt otravitoare).
Brandusa de toamna este originara din Europa dar a fost introdusa si in alte zone cum ar fi
Canada si S.U.A., unde creste in salbaticie dar este cultivata si in gradini. Este o planta pereniala
din familia liliacee, care se dezvolta dintr-un bulb, a carui asemanare cu ceapa creeaza confuzii,
brandusa fiind luata deseori drept ceapa salbatica. Frunzele in forma de sabie cresc pana la o
inaltime de 30 cm. Planta produce o singura floare care se incadreaza intr-o gama de culori de la
alb pana la roz-purpuriu.
Toxicitatea brandusei de toamana este bine cunoscuta inca din Grecia antica dar in secolul al Vlea medicii bizantini au descoperit ca aceasta planta poate fi folosita in tratarea reumatismului si
artritei iar arabii au inceput sa-l foloseasca pentru guta. Planta contine un alcaloid foarte folositor
denumit colchicina care are propietati anticancerigene si este folosit in tratarea gutei.
Otravirea cu aceasta planta se aseamana cu otravirea cu arsenic. Simptomele au loc intr-un timp
de 2-5 ore de la momentul in care planta a fost ingurgitata si includ arsuri in gura si gat, diaree,
dureri stomacale, voma si ingreunarea si oprirea functionarii ficatului. Adesea otravirea se
finalizeaza cu moarte prin sufocare. Mai putin de doua grame de samanta este suficienta pentru a
omora un copil. Nu exista un anume antidot asa ca tratamentul consta in a se acorda victimei
carbune activ sau a se efectua spalari stomacale.
Prin incrucisari succesive sau obtinut mai multe soiuri de branduse, atat de primavara cat si de
toamna, intr-o larga gama de culori care incanta in mod placut ochiul.
Colchicin

Indicatii
Tratamentul accesului de guta, profilaxia acceselor la nceputul tratamentului gutei cronice cu
uricozurice sau uricoinhibitorii; poliartrita reumatoida, sclerodermie, maladie periodica si alte
boli inflamatorii cronice (cazuri selectionate).
Reactii adverse
Dozele utilizate n accesul gutos pot provoca fenomene de gastroenterita acuta cu greata, voma,
diaree, colici (se opreste tratamentul; n administrarea cronica, ocazional urticarie, eruptii
morbiliforme, foarte rar anemie megaloblastica, leucopenie, neutropenie, agranulocitoza, anemie
aplastica, azoospermie, nevrita periferica, alopecie.
Mod de administare
Pentru tratamentul curativ al accesului de guta seadministreaza n prima zi cte 1 mg dimineata,
la prnz si seara, n zilele 2 si 3 cte 1 mg dimineata si seara si n zilele urmatoare cte 1 mg n
fiecare seara; pentru profilaxia acceselor de guta si n boli inflamatorii cronice se recomanda cte
0,5 mg sau 1 mg n fiecare seara.
Actiune terapeutica
Calmant al accesului de guta, antiinflamator; citotoxic (toxic al fusului).
Contraindicatii
Sarcina, insuficienta hepatica si renala grave; se va evitala femeia n perioada sexuala; prudenta
la batrni, debilitati, cardiaci, hepatici, renali si la cei cu suferinte gastro-intestinale.
Sinonime
Colchicina.

Este o specie cunoscuta, specifica pentru finetele si poienile din

zonele deluroase si montane. La inflorire, in septembrie-octombrie, tulpina
aeriana nu se mai recunoaste, fiind uscata. Florile apar direct din bulb si
sunt de culoare liliachie.
Alcaloizii din bulbul plantei si din seminte sunt foarte toxici,
fiind utilizati in trecut in doze terapeutice pentru proprietatile
antiinflamatoare si analgezice in reumatism si guta.
Simptomele intoxicatiei accidentale cu Brindusa de toamna se
manifesta la inceput prin mincarime in gura si faringe, urmata dupa 5-6 ore
de
varsaturi puternice, dureri abdominale insuportabile si diaree. Urmeaza
hematurie, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps, puls neregulat, tremurari
musculare. Doza mortala este de 5 g seminte, iar moartea survine in urma
paraliziei centrilor respiratori.

Brndu de toamn
(blur, brndua morilor, ceapa ciorii, ghicitori, ruscea de poian, colchicum
autumnale)

Actiune si utilizari. Alcaloizii in doze mici au actiune antiinflamatoare si analgezica, fiind

intrebuintati in trecut in reumatism si guta. Au fost experimentati in terapia anticanceroasa
datorita proprietatilor mitoclazice ale alcaloizilor dar nu se utilizeaza datorita toxicitatii
mari. Actualmente, semintele se utilizeaza numai in industria farmaceutica pentru
extragerea alcaloizilor. Utilizari in homeopatie. Remediul Colchicum se utilizeaza in
artrite, reumatism articular dar si in catar gastrointestinal, neuralgii, tuse, tulburari cardiocirculatorii. In artrite se utilizeaza tinctura mama si potentele D2-D4, in tulburari cardiace
si catar gastrointestinal D3-D6. Datorita toxicitatii mari toate preparatele pe baza de
colchicina se utilizeaza numai la recomandarea si sub supravegherea medicului. Efectul
toxic Efecte toxice. Brandusa de toamna este o planta cu potential toxic ridicat.
Aproximativ 1,5 g seminte este doza mortala pentru un copil, respectiv 5g pentru un adult.
Simptomele de intoxicatie apar la aproximativ 2-6 ore de la ingerare si constau in iritatie
bucala, faringiana si laringiana, voma, colica acuta, diaree cu fecale apoase-mucoase si
chiar hemoragice, scaderea temperaturii corporale, a tensiunii sangelui, crampe, paralizii.
Moartea apare prin paralizie respiratorie. Consumarea plantei de catre animale duce la
intoxicarea acestora, manifestarile clinice fiind de natura digestiva (voma, diaree, colici
intestinale), urinare (retentie urinara), nervoase (paralizie ascendenta) si stop respirator.
Planta este toxica atat in stare verde cat si uscata. Trebuie retinut faptul ca primavara apar
frunzele (printre primele dintre plante), cunoscute sub denumirea de ceapa ciorii si care pot
fi consumate in stare verde sau in fan. Florile apar abia toamna, dupa uscarea frunzelor.
Aciune farmacodinamic - utilizri terapeutice: Alcaloizii din Brndua de toamn snt foarte
toxici, dar n doze terapeutice au aciune antiinflamatoare i analgezic fiind ntrebuinai n
trecut n reumatism i gut. Mecanismul de aciune nc nu este pe deplin elucidat iar utilizarea
acestor alcaloizi n afeciunile indicate este limitat.
Colchicina este prima substan chimic pur izolat dintr-o plant care s-a dovedit a avea
aciune mitoclazic. Pe baza acestei aciuni este utilizat pentru obinerea unor forme de plante
poliploide.
Tot datorit proprietilor sale asupra diviziunii celulare colchicina a fost experimentat n
terapia anticanceroas dar datorit toxicitii ridicate s-a renunat la aceast substan. n schimb
ali derive
4. Colchicina:
A. este nlocuit n terapeutic cu demecolcina
B. este antigutoas prin eliminarea acidului uric
C. este antimicotic
D. stimuleaz diviziunea celular
E. este un alcaloid propriu-zis
Bibliografie: BUCUR, pag. 160

Familia:Liliaceae
Genul:Colchicum

Specii:autumnale
Denumire populara:blur, blnduc, ceapa-ciorii, crimil-mii, ghicitoare, ggele, jiorele
de toamn, ruscea de poian, ofran.
Parti folosite:bulbul,semintele
Plant erbacee, peren, geofit, mezofit spre mezohidrofit, mezoterm, slab-acid-neutrofil,
caracteristic pentru fnee, poieni, livezi din zona de deal i munte, cu umiditate suficient, dar
fr ap stagnant, pe soluri luto-nisipoase; ntlnit pe teritoriul judeelor Cluj, Slaj,
Maramure, Covasna, Harghita, Braov, Prahova, Dmbovia, Arge, Vlcea, Gorj, n nordul
Moldovei, Bucovina. Fitocenologic, ncadrat n Molinietalia, Danthonio- Brachipodion. Ocrotit
prin
lege.
Rspndit
n
Europa.
Compoziie chimic: seminele conin alcaloizi (0,300,60%), ntre care predomin colchicina
i alii similari notai cu A, B, C, D, E, F etc; alcaloidul F este un desacetil-metil-colchicin; glicozizi
etc.
Recoltare. Bulbul (Colchici bulbus) se recolteaz toamna dup ncetarea vegetaiei sau primvara
pn la pornirea n vegetaie. Seminele (Colchici semen) se obin prin culegerea capsulelor, cnd
au culoarea albicioasa cu un nceput de brunificare spre vrf. Recoltarea lor se face n august.
Capsulele se usuc la soare puse pe prelate, pe timp urt se in n camere nclzite, bine aerisite.
Se lopteaz zilnic,pentru o uscare uniform. Capsulele uscate se bat ntr-un sac, apoi se cern prin
site cu ochiuri de 23 mm. Cele rmase se desfac cu mna. Dup vnturare, seminele se las la
soare 1 2 zile pentru uscare. Se ambaleaz n saci de hrtie. Se pstreaz n camere uscate.
Uscarea artificial, la 50C. Coninutul n alcaloizi este mai constant n semine.
Bioterapie Plant cu importan pentru medicina uman i veterinar cult i etnoiatric.
Cunoscut nc din Antichitate, datorit toxicitii sale. n Evul Mediu arabii o foloseau n
tratarea gutei. n 1820, medicul englez Williams constat c seminele ei produc aceleai efecte
ca bulbul. Principiile active mai importante din bulb i semine sunt colchicina,
demecolcina.tiocolchicorida. Se mai remarc zahrul i acidul galic. Farmacodinamic: principiile
active au aciune antigutoas i anticanceroas; au efect depresor asupra terminaiilor nervoase i
totodat analgezic. Stimulent al peristaltismului intestinal. Colchicina se acumuleaz uor n
organism i se elimin ncet. Absorbit pe cale oral, strbate ciclul enterohepatic i se fixeaz n
majoritatea esuturilor, dar mai ales n mucoasa intestinal, ficat, rinichi, splin. Nu se fixeaz n
miocard, plmni i muchii scheletici. Eliminarea se face prin fecale i urin. Acioneaz asupra
diviziunii cariochinetice. Oprete mitozele n stadiul de metafaz, determinnd dublarea numrului
de cromozomi. Tratarea celulelor vegetale cu calchicin favorizeaz poliploidia. Rezult celule
gigantice cu un numr multiplu de cromozomi. La celula animal i uman oprete diviziunea
celular n stadiul metafazic. Este utilizat n tratamentul leucemiilor, puseelor de gut acut i
subacut, reumatismului cronic. Mrete secreia biliar, intestinal i urinar. Este contraindicat
n nefrite. Demecolcina, este de 10 ori mai activ dect colchicina, i este mai puin toxic.
Utilizare major n neoplasm. Aciune inhibitoare a diviziunii celulare n limfopatii maligne,
carcinoame dermice. Intervine citostatic. Tiocolchi-cozida este activ n tratamentul ascitei, al
periplegiilor spastice i al fenomenelor de rigiditate (Em. Gri-gorescu, I. Ciulei, Ursula Stnescu,
1986).
Medicin uman. Colchicin se administreaz bolnavilor de gut sub form de comprimate,
asociate cu milurit. Dozele se prescriu de medic. Profilactic, cu trei zile naintea unor intervenii
chirurgicale, bolnavilor de gut li se administreaz cte 1,5 mg colchicin. n aceast doz (1,5
mg) d rezultate foarte bune n tratamentul morbului lui Behcet. Colchicin intervine bine i n
boala Hodgkin. Experimental s-a aplicat n terapia anticanceroas. Empiric, florile se folosesc
extern pentru tratarea reumatismului, degeraturilor i grbirea vindecrii rnilor. Cu decoctul
plantei se spal pe cap pentru creterea prului.

 Brndua (Colchicum autumnale - Brndua de toamn) conine n toate prile ei alcaloidul

toxic, compus care provoac intoxicaii, atunci cnd punea este bogat n astfel de plante sau
dac fnul cuprinde multe frunze de brndu.
Se constat tulburri digestive (diaree), leziuni la nivelul abomasumului, al intestinului, dar i cu
atingere hepato-renal. Este posibil s se observe prezena grunelor nedigerate pe traiectul
digestiv i chiar n rectum.

Planta medicinala care creste pe pasiuni, fanete umede in zona de deal sau munte, care poate
atinge chiar si inaltimea de 50 cm. Florile au culoare violet-purpurie. Brandusa infloreste in luna
septembrie, iar fructele se formeaza in al doilea an. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele
si bulbotuberii. Fructele se recolteaza cand semintele au culoare galbuie si nu sunt maturate,
inainte sa sa se deschida. Bulbii brandusei se recolteaza toamna. Planta contine alcaloizi, ulei
gras, fitosterol, acid salicilic, acid benzoic, zaharoza, tanin.
Principala actiune a plantei este analgezica si antiinflamatoare. Planta este toxica atat in stare
verde cat si uscata.

Uz intern:
- psoriazis, screlodermie, boli reumatice, nevralgii, tuse, tumori maligne, ascita, anasarca,
bronsita, npeumonii, coree, afectiuni oculare inflamatorii - sub forma de infuzie.

Uz extern:
- leziuni precanceroase, psoriazis, pediculoza - sub forma de bai locale, compresea, cataplasma

Contraindicatii:
- Brandusa se utilizeaza la recomandarea medicului, mai ales in cazul consumului plantei
(indiferent de forma) de catre copii.

Efecte adverse:

- Excesul determina varsaturi, colici abdominale, diaree, hipotermie, iritatie bucala, faringiana si
laringiana, hipotensiune, paralizii, crampe abdominale pana la paralizie respiatorie.
Exista doua soiuri distincte de branduse: brandusa de primavara (Crocus heuffelianus) care
infloreste primavara si brandusa de toamna (Colchium autumnale) care infloreste toamna.

Brandusa de toamna (Colchium autumnale) ... In unele intoxicatii grave leucocitele scad si mai
mult si au tendinta sa dispara complet din sange ;
Brandusa de toamna este una din cele mai toxice plante din tara noastra. In urma consumarii
laptelui de la oi sau capre care au mancat frunze de brandusa, au fost semnalate cazuri de
intoxicatie;

nflorete: IXX.
Materia prim: Semen Colchici, semine aproape sferice, de 0,82,0 mm n diametru, brune
pn la negricios-violaceu la exterior, punctat alveolat rugoase, scurt apendiculate. Suprafaa este
fin punctat-reticulat prezentnd n jurul hilului o ngroare albicioas ca o creast. Fr miros,
gust iute i amar.
Ecologie i rspndire: Plant caracteristic pentru fnee i poieni din zona de deal i munte, cu
umiditate suficient; nu suport ns apa stagnant. Vegeteaz bine n special pe soluri lutonisipoase, mai puin pe cele grele. Se preteaz i la cultivarea n parcuri cu scop medicinalornamental.
Specie rspndit n majoritatea judeelor din Transilvania n special n Cluj, Slaj, Maramure,
Braov, Covasna i Harghita, n nordul Moldovei i Bucovina (jud. Neam, Iai i mai ales
Suceava), n Subcarpaii Meridionali (jud. Prahova, Dmbovia, Arge, Vlcea i Gorj.)
Recoltare: Capsulele se recolteaz atunci cnd au culoarea albicioas, cu un nceput de

brunificare spre vrf, n luna august (dac se ntrzie capsula se desface i seminele se pierd).
Dei bulbotuberii snt considerai de asemenea medicinali, este neindicat recoltarea lor,
deoarece s-ar ajunge la distrugerea rapid a bazinelor existente.
Pregtirea produsului n vederea prelucrrii: Capsulele se pun la uscat la soare ct mai
puternic pe prelate (pe vreme umed se poate face n ncperi nclzite i bine aerisite) pentru a
pregti maturarea i desfacerea lor i se lopteaz pentru ca uscarea s se fac n toat masa
produsului. Capsulele uscate se frm n mn sau se bat uor ntr-un sac, apoi se cern prin
ciururi i site cu ochiuri 23 mm. Seminele se vntur, dup care se las nc 12 zile la
uscare tot la soare. Se ambaleaz n saci de hrtie i se pstreaz n locuri uscate deoarece snt
foarte
higroscopice.
Pe cale artificial capsulele se pot usca la 50. Randamentul la uscare 1012 kg capsule/l kg
semine
uscate.
Datorit toxicitii deosebite a capsulelor i seminelor, trebuie luate ca msuri:

strngerea
i
arderea
tuturor
deeurilor;
dup recoltare sau dup operaiunile de prelucrare, lucrtorii se vor spla bine pe mini.
Condiiile tehnice de recepie prevd ca n produs s se gseasc maximum 0,5% impuriti
(resturi din pereii fructelor), corpuri strine organice i minerale max. 0,5% pentru fiecare,
umiditate max. 13%.
Compoziie chimic: seminele conin 0,30 0,60% maximum 1% alcaloizi de tip
tropolonic dintre care n cantitate predomin colchicina precum i ali alcaloizi cu structur
similar notai cu literele A, B, C etc. ntre acetia, alcaloidul F este identic cu colchamina sau
demecolcina fiind un desacetil-metil-colchicin. Diferite alte subtane izolate n diferitele pri
de plant i notate tot cu litere (D, I, J, M, O etc.) nu snt de natura tropolonic, iar elucidarea
structurii multora dintre aceste substane mai necesit cercetri. Din aceast specie s-a mai izolat
i un glicozid-colchicozidul care prin hidroliz se dedubleaz n glucoza i desmetil-2 colchicina.
Aciune farmacodinamic - utilizri terapeutice: Alcaloizii din Brndua de toamn snt foarte
toxici, dar n doze terapeutice au aciune antiinflamatoare i analgezic fiind ntrebuinai n
trecut n reumatism i gut. Mecanismul de aciune nc nu este pe deplin elucidat iar utilizarea
acestor
alcaloizi
n
afeciunile
indicate
este
limitat.
Colchicina este prima substan chimic pur izolat dintr-o plant care s-a dovedit a avea
aciune mitoclazic. Pe baza acestei aciuni este utilizat pentru obinerea unor forme de plante
poliploide.
Tot datorit proprietilor sale asupra diviziunii celulare colchicina a fost experimentat n
terapia anticanceroas dar datorit toxicitii ridicate s-a renunat la aceast substan. n schimb
ali derivai n special democolcina, mai puin toxic, prezint un oarecare interes n aceast
direcie.
Reacie de identificare pentru semine. Din semine pulverizate se face un extract alcoolic (1:
10). Dup filtrare se iau 12 ml de extract, se evapor la sec. Reziduul se dizolv n 0,5 ml acid
sulfuric concentrat i se adaug sub agitare 12 picturi acid azotic fumant; apare o coloraie
albastr violet care dispare ns n cteva secunde.
Plant erbacee, peren, geofit, mezofit spre mezohidrofit, mezoterm, slab-acid-neutrofil,
caracteristic pentru fnee, poieni, livezi din zona de deal i munte, cu umiditate suficient, dar
fr ap stagnant, pe soluri luto-nisipoase; ntlnit pe teritoriul judeelor Cluj, Slaj,

Maramure, Covasna, Harghita, Braov, Prahova, Dmbovia, Arge, Vlcea, Gorj, n nordul
Moldovei, Bucovina. Fitocenologic, ncadrat n Molinietalia, Danthonio- Brachipodion. Ocrotit
prin
lege.
Rspndit
n
Europa.
Compoziie chimic: seminele conin alcaloizi (0,300,60%), ntre care predomin colchicina
i alii similari notai cu A, B, C, D, E, F etc; alcaloidul F este un desacetil-metil-colchicin; glicozizi
etc.
Recoltare. Bulbul (Colchici bulbus) se recolteaz toamna dup ncetarea vegetaiei sau primvara
pn la pornirea n vegetaie. Seminele (Colchici semen) se obin prin culegerea capsulelor, cnd
au culoarea albicioasa cu un nceput de brunificare spre vrf. Recoltarea lor se face n august.
Capsulele se usuc la soare puse pe prelate, pe timp urt se in n camere nclzite, bine aerisite.
Se lopteaz zilnic,pentru o uscare uniform. Capsulele uscate se bat ntr-un sac, apoi se cern prin
site cu ochiuri de 23 mm. Cele rmase se desfac cu mna. Dup vnturare, seminele se las la
soare 1 2 zile pentru uscare. Se ambaleaz n saci de hrtie. Se pstreaz n camere uscate.
Uscarea artificial, la 50C. Coninutul n alcaloizi este mai constant n semine.
Bioterapie Plant cu importan pentru medicina uman i veterinar cult i etnoiatric.
Cunoscut nc din Antichitate, datorit toxicitii sale. n Evul Mediu arabii o foloseau n
tratarea gutei. n 1820, medicul englez Williams constat c seminele ei produc aceleai efecte
ca bulbul. Principiile active mai importante din bulb i semine sunt colchicina,
demecolcina.tiocolchicorida. Se mai remarc zahrul i acidul galic. Farmacodinamic: principiile
active au aciune antigutoas i anticanceroas; au efect depresor asupra terminaiilor nervoase i
totodat analgezic. Stimulent al peristaltismului intestinal. Colchicina se acumuleaz uor n
organism i se elimin ncet. Absorbit pe cale oral, strbate ciclul enterohepatic i se fixeaz n
majoritatea esuturilor, dar mai ales n mucoasa intestinal, ficat, rinichi, splin. Nu se fixeaz n
miocard, plmni i muchii scheletici. Eliminarea se face prin fecale i urin. Acioneaz asupra
diviziunii cariochinetice. Oprete mitozele n stadiul de metafaz, determinnd dublarea numrului
de cromozomi. Tratarea celulelor vegetale cu calchicin favorizeaz poliploidia. Rezult celule
gigantice cu un numr multiplu de cromozomi. La celula animal i uman oprete diviziunea
celular n stadiul metafazic. Este utilizat n tratamentul leucemiilor, puseelor de gut acut i
subacut, reumatismului cronic. Mrete secreia biliar, intestinal i urinar. Este contraindicat
n nefrite. Demecolcina, este de 10 ori mai activ dect colchicina, i este mai puin toxic.
Utilizare major n neoplasm. Aciune inhibitoare a diviziunii celulare n limfopatii maligne,
carcinoame dermice. Intervine citostatic. Tiocolchi-cozida este activ n tratamentul ascitei, al
periplegiilor spastice i al fenomenelor de rigiditate (Em. Gri-gorescu, I. Ciulei, Ursula Stnescu,
1986).
Medicin uman. Colchicin se administreaz bolnavilor de gut sub form de comprimate,
asociate cu milurit. Dozele se prescriu de medic. Profilactic, cu trei zile naintea unor intervenii
chirurgicale, bolnavilor de gut li se administreaz cte 1,5 mg colchicin. n aceast doz (1,5
mg) d rezultate foarte bune n tratamentul morbului lui Behcet. Colchicin intervine bine i n
boala Hodgkin. Experimental s-a aplicat n terapia anticanceroas. Empiric, florile se folosesc
extern pentru tratarea reumatismului, degeraturilor i grbirea vindecrii rnilor. Cu decoctul
plantei se spal pe cap pentru creterea prului.