Sunteți pe pagina 1din 4

GRUPE DE VIETUITOARE

Conform definitiei din dictionar - REGN, regnuri, s. n.  inseamna “Cea mai mare
categorie sistematica în biologie; fiecare dintre cele trei diviziuni ale corpurilor din natura:
animal, vegetal și mineral. – Din fr. règne, lat. Regnum”.

In lumea inconjuratoare, vietuitoarele se impart in cinci grupe numite regnuri. Acestea


sunt de la cele mai simple, organisme formate dintr-o celula numite unicelulare, pana la cele
mai cele mai complexe organisme formate din mai multe celule care se numesc pluricelulare.
Cele cinci regnuri de vietuitoare sunt: Regnul Procariote sau Monera, Regnul Protista, Regnul
Fungi si Regnul Animale.

Regnul Procariote sau Monera este format din bacterii si alge albastre-verzi sau
cianobacterii. Bacteriile sunt cele mai vechi organisme vii de pe Pamant, pentru aproximativ
doua miliarde de ani au fost singurele forme de viața de pe Terra. Bacteriile sunt totodata cele
mai primitive sisteme biologice. Acestea organisme unicelulare sunt lipsite de nucleu bine-
definit. Ele sunt foarte mici si pot fi vazute sau studiate doar la microscop. Microorganismele se
pot gasi in aer, apa, sol, alimente, organisme vii, ele fiind responsabile cu fermentarea,
descompunerea, dezintegrarea, putrezirea organismelor si alimentelor. Bacteriile pot fi: bacterii
metanogene, bacterii fixatoare de azot, bacterii fermentative, bacilul fanului, bacilul
tuberculozei, iar algele albastre-verzi pot fi: cleiul pamantului, spirulina. Bacteriile heterotrofe
saprofite se hranesc cu substante organice din organismele moarte, producand descompunerea
acestora iar bacteriile heterotrofe parazite se hranesc cu substante organice din organismele
vii, traind pe seama acestora. Algele albastre-verzi traiesc pe solul umed si in ape dulci si sunt
autotrofe adica isi sintetizeaza singure substantele organice de care are nevoie pentru a trai din
substante anorganice. Organismele din Regnul Procariote se inmultesc prin diviziune celulara. O
celula mama se imparte in doua celule numite celule fiice. Acestea pastreaza caracteristicile
celulei initiale. Inmultirea se produce in conditii favorabile de temperatura si hrana. Daca aceste
conditii nu sunt intrunite celula se transforma in spor. Procariotele sunt importante deoarece:
descompun organisme moarte si asigura circuitul materiei in ecosistem, bacteriile care traiesc
in intestinul gros al omului, descompun resturile nedigerate si produc vitaminele B si K. Prin
procesul de fermentatie bacteriile transforma laptele in iaurt, acresc muraturile si vinul.
Bacteriile patogene produc boli plantelor, animalelor si oamenilor, iar bacteriile metanogene
produc gaz metan in lipsa oxigenului. Bacteriile se pot ajuta reciproc prin procesul de simbioza.
SIMBIOZA= procesul de convietuire in care doua sau mai multe organisme se ajuta si au
avantaje reciproce. Algele albastre-verzi sunt o sursa importanta de clorofila, antioxidanti,
vitamine (A, B, C, E si K), minerale (fier, magneziu, iod, seleniu, calciu etc.), fiind folosite din ce
in ce mai mult in medicina (spirulina).
Regnul Protista este un grup extrem de divers care cuprinde cele mai simple eucariote.
Ele sunt celule sau organisme cu un nucleu bine determinat. Algele pot fi unicelulare: verzeala
zidurilor (traieste pe ziduri, stanci, la intarea pesterilor) si pluricelulare - de apa dulce: matasea
broastei si de apa marina - alge verzi-salata de mare, alge brune si rosii. Ele se gasesc de cele
mai multe ori in apa, dar le putem intalni si in mediul terestru. Corpul lor nu are organe si se
numeste TAL (talofite). Hranirea e autotrofa, prin fotosinteza. Inmultirea se realizeaza prin
diviziune la cele unicelulare, iar prin conjugare - (cand doua filamente de alga se apropie pana
se ating, iar in zonele de atingere doua celule din filamente se unesc si formeaza celula-ou care
cade la fundul apei, unde rezista pana primavara, cand din ea apare o noua alga) - la cele
pluricelulare. Ele sunt importante deoarece: produc oxigen pentru fiintele din apa, reprezinta
sursa de hrana pentru unele animale, iar in unele zone ale globului reprezinta o delicatesa
pentru oameni. Protozoarele sunt organisme unicelulare: Euglena, Amiba, Parameciul, Giardia,
ele traiesc in medii acvatice sau umede, au organe de deplasare (flageli, cili, pseudopode etc.).
Hranirea lor e heterotrofa sau autotrofa, inmultirea se face prin diviziune in conditii favorabile
si prin inchistare ( acoperirea cu o membrana sau transformarea în chist, izolandu-se de mediul
înconjurator) in conditii nefavorabile. Protozoarele sunt importante deoarece sunt o sursa de
hrana pentru animalele acvatice si consuma resturile organice din apa, curatand-o. Unele
protozoare sunt parazite si produc boli: malaria (ataca celulele sangelui) sau giardia (se dezvolta
in intestinul si ficatul omului).

Regnul Fungi este format din drojdii, mucegaiuri si ciuperci cu palarie. Fungii traiesc in
apa, pe sol, pe arbori in descompunere, in general pe orice substrat organic daca acesta nu este
total lipsit de apa. Fungii sunt imobili si toate speciile sunt saprofite sau parazite. Fungii sunt
formati fie dintr-o celula sferica sau ovala (drojdiile) fie din una sau mai multe celule numite
hife care se unesc formand un miceliu. Drojdiile se dezvolta pe substante dulci, sunt alcatuite
din organisme unicelulare, se hranesc heterotrof cu substante dulci pe care le descompun in
alcool si dioxid de carbon, in conditii favorabile ele se inmultesc prin inmugurire, iar in conditii
nefavorabile se inmultesc prin spori. Drojdiile sunt importante deoarece: - drojdia de paine
produce cresterea aluaturilor sau dospirea lor, -m drojdia de bere este folosita la obtinerea
berii, - drojdia de vin produce transformarea mustului in vin. Exista doua feluri de mucegai,
mucegaiul alb si mucegaiul verde-albastrui. Mucegaiul alb se dezvolta pe alimente,
incaltaminte, haine, pereti, locuri umede si intunecoase. El este alcatuit dintr-o celula mare,
ramificata sub forma unor fire subtiri, care se impletesc si formeaza o pasla deasa, firele se
numesc hife, iar pasla se numeste miceliu. In varful hifelor se formeaza sporangi in care se vor
forma spori. Ei se hranesc heterotrof - saprofit, se inmultesc prin spori. Mucegaiul verde-
albastrui se dezvolta la umezeala si caldura, este alcatuit din hife subtiri, pluricelulare,
ramificate, iar sporangii sunt in forma de ciucure, se hraneste heterotrof- saprofit si se
inmulteste prin spori. Mucegaiul este important deoarece din el se extrag substante folosite la
prepararea antibioticelor. Ciupercile cu palarie se dezvolta in locuri umede si umbroase. Ele
sunt formate din hife in sol, picior si palarie cu spori, se hranesc heterotrof si se inmultesc prin
spori. Exista ciuperci comestibile: Galbiori, Hribi, Urechiusa de lemn, Trambita piticului, Russula
velutipes, Laptuca dulce etc, si necomestibile: Coronita violeta, Urechiusa, Steaua pamantului,
Ardeiasi, Buretele panterei, Cuci etc.

Regnul Plante este o categorie care cuprinde organismele pluricelulare fotosintetizante,


adaptate primar la viața terestra. Planta este și nume generic dat organismelor vegetale, cu o
organizare mai simpla decat a animalelor si care isi extrag hrana prin radacini, caracterizandu-se
prin prezența clorofilei, prin faptul ca membrana celulei este formata din celuloza și, în cazul
speciilor superioare, prin alcatuirea corpului din radacina, tulpina și frunze. Organismele din
regnul plante au corpul format din mai multe celule diferentiate intre ele. Sunt in marea
majoritate a cazurilor, autotrofe, care își pregatesc singure hrana din substanțe minerale, apa și
dioxid de carbon în procesul de fotosinteza folosind drept sursa de energie, lumina solara.
Regnul plante este format din muschi, ferigi, plante cu flori (gimnosperme si angiosperme).
Muschii se dezvolta in locuri umede de exemplu trunchiul copacilor sau peretii pesterilor.
Acestia sunt formati din tulpinita, frunzulite si rizoizi, nu au flori deci nici seminte, asa ca se
inmultesc prin spori. Ei sunt importanti deoarece ajuta la formarea solului si fac trecerea spre
plante superioare. Ferigile prefer locurile umede si umbroase, sunt alcatuite din radacina,
tulpina subterana numita rizom si frunze. Nu au flori si se inmultesc prin spori, sunt primele
plante cu organe vegetative adevarate si corpul lor se numeste CORM (cormofite). Ferigile sunt
importante deoarece: Din rizomul de ferigi se prepara medicament impotriva viermilor
intestinali. Ferigile pot fi folosite ca plante decorative. Ferigile arborescente stravechi au si ele o
importanta deosebita ,deoarece au format, in timp, rezerve consistente  de carbuni (huila si
antracit). Gimnospermele sunt organisme care si-au dezvoltat pe langa organele vegetative si
flori si seminte. Ele produc o substanta care da rezistenta lemnului (va putrezi mai greu),
numita rasina, plantele sunt lemnoase, au frunzele aciculare (in forma de ac) sau solzoase,
florile sunt conurile, hranirea e autotrofa prin fotosinteza, se inmultesc prin seminte.
Gimnospermele sunt importante deoarece: sunt plante medicinale, se folosesc in constructii,
din ele este confectionata mobila, hartia si celuloza. Exemple de gimnosperme: bradul, pinul,
molidul, tuia etc. Angiospermele sunt plantele cele mai raspandite pe glob avand toate
organele. Semintele sunt inchise in fruct care contin embrionul si unul sau doua cotiledoane.
Angiospermele sunt plante ierboase sau lemnoase, frunzele sunt diferite ca forma si marime,
florile sunt solitare sau grupate in inflorescente de diferite marimi si culori, fructele sunt uscate
si carnoase. Angiospermele monocotiledonate au seminte cu un singur cotiledon, de exemplu:
lalea, crin, ghiocel, viorea, ceapa, usturoi, grau, porumb, secara. Angiospermele dicotiledonate
au seminte cu doua cotiledoane, de exemplu: plante lemnoase: stejar, fag, salcam, cires, nuc,
liliac, trandafir, maces, si plante ierboase: morcov, varza, fasole, ardei, capsun. Angiospermele
se inmultesc prin seminte.
Cel mai interesant aspect a fost pentru mine cel referitor la Regnul fungi, in special ce
legat de ciupercile cu palarie. Mi s-a parut important sa aflu cum se dezvolta si cresc ciupercile
pe care le putem intalni intr-o excursie in padure. Sa aflu despre hife si miceliu si despre modul
in care se inmultesc ciupercile, m-a facut sa inteleg de ce bunicul ia intotdeauna un briceag cu el
si de ce taie ciupercile de deasupra radacinii si nu le smulge cu totul din pamant. Acum stiu ca in
acest fel ciupercile isi continua ciclul de viata.

Surse de informare:

Biologie – Manual pentru clasa V-a – Editura Sigma

https://ro.wikipedia.org

www.edituradp.ro –Diversitatea lumii vii

www.dexonline.ro

Leiher Lea, clasa a V-a B

S-ar putea să vă placă și