REFERAT LA FARMACOGNOZIE

HUIDAN FELICIA

REFERAT
FARMACOGNOZIE
FORME
FITOTERAPEUTICE
EXTERNE
-UNTUL DE CACAOHUIDAN FELICIA
AN II
GRUPA FII
1

REFERAT LA FARMACOGNOZIE

HUIDAN FELICIA

Fitoterapia (phyton = planta + therapea = tratament) este o stiinta straveche, care

foloseste plantele medicinale, numite si oficinale, in scopul vindecarii. Odata cu descoperirile
stiintifice ale secolului XX, fitoterapia a ieit din empirism, punandu-se bazele terapeuticii cu
plante pe baze stiintifice. Nu mica le-a fost insa mirarea cercetatorilor, cand pe baza analizelor
chimice i a testelor clinice, au confirmat n proportie de peste 80%, proprietatile
farmacodinamice ale plantelor, intocmai cum erau prescrise de catre medicina populara. Desi
fitoterapia azi se bazeaza pe efectele curative ale unor compusi bio din plante,care poarta
denumirea de principii active, aceasta veche stiinta a tamaduirii isi respecta regulile originare,
valorificand materialul vegetal fara a extrage selectiv anumite substante sau principii din
esuturile plantelor, aa cum fac alte stiinte care valorifica vegetalele, ca farmaceutica sau
aromoterapia. Din acest motiv, se poate spune, ca fitoterapia a ramas cea mai curata si mai
naturala dintre stiinte. Principiile active din plantele medicinale se sintetizeaza la nivelul celulelor
vegetale. Pentru ca aceste substane naturale, cu actiune biologica asupra omului, sa poata fi
valorificate corespunzator de catre organism, in diferite tulburari ele se vor regasi n diferite
forme fitoterapeutice (fitofarmaceutice).
Formele fitoterapeutice, dupa modul de administrare, se clasifica in :
-forme fitoterapeutice de uz intern
-forme fitoterapeutice de uz extern
In acest referat, vom trata formele fitoterapeutice de uz extern.
2. Forme fitoterapeutice de uz extern:
Unguentele sunt preparate de consistenta semisolida, formate dintr-o baza de unguent
(vaselina, grasimi hidrogenate, lanolina, ceara, untura etc.) in care se incorporeaza tincturi din
plante, extracte (moi sau uscate) sau pulberi de plante. In cazuri speciale se pot incorpora si
substante active pure. Unguentele sau alifiile sunt destinate exclusiv uzului extern. In ultimul
timp s-au produs diferite baze de unguente din geluri hidrosolubile, care prezinta avantajul ca
au o mai mare putere de penetrare a tegumentelor si mucoaselor, nu pateaza lenjeria si sunt usor
lavabile. La unguentele clasice folosite in timpul verii (la noi) sau in orice anotimp (in zonele
2

REFERAT LA FARMACOGNOZIE

HUIDAN FELICIA

tropicale sau ecuatoriale) se adauga o cantitate mai mare de ceara, parafina sau stearina, pentru a
le asigura consistenta crescuta. In cazul in care unguentele au fost preparate pe baza de grasimi
vegetale sau animale, conservarea lor este limitata.
Supozitoarele, cu diverse medicamente naturale sau de sinteza, se prepara

fie in

farmacii, fie in industria de medicamente si se administreaza exclusiv pe cale externa (prin

introducere intraanala sau intravaginala).
Uleiurile medicinale reprezinta o forma de macerare a plantelor in ulei comestibil de
Floarea-soarelui, arahide sau masline. Durata macerarii este de 4-6 saptamani. Exista insa si un
procedeu mai rapid de preparare a acestora. In acest caz, plantele se umecteaza in prealabil cu
alcool concentrat si se tin intr-un vas inchis 10-12 ore. Se adauga uleiul comestibil, fierbandu-se
apoi pe baia de apa timp de 2-3 ore. Se lasa in repaus 2-3 zile, dupa care se filtreaza. Se pastreaza
in sticle bine inchise, la intuneric si la loc racoros. Astfel se prepara uleiul de Sunatoare, de
Musetel, de Coada-soricelului sau din alte plante si se folosesc sub forma de pansamente locale
pe rani, arsuri, eczeme etc [Bojor si Popescu, 2003].
Cataplasmele (prisnitele) sunt preparate care se obtin din planta macinata in amestec cu
apa calda pana se formeaza o pasta care se pune intre doua bucati de panza curata si se aplica
direct pe piele, in zona in care se manifesta afectiunea [Duta, 2003].
Baile cu plante (baile medicinale) constau in imersia generala sau partiala a corpului
intr-un vas (cada, albie, lighean, butoi, galeata) cu apa calda, in care s-a turnat cantitatea prescrisa
de fiertura sau infuzie de plante. Aceste bai mai pot fi pregatite si in alte feluri: plantele se pun
intr-un saculet de panza, care, bine legate la gura, se introduce intr-un vas cu apa, de 3-5 litri, si
se lasa la fiert timp de 15-20 minute sau chiar mai mult, dupa care lichidul respectiv (inclusiv cel
provenit din stoarcerea saculetului), va fi turnat in vasul in care se face baia; sau plantele se fierb
(dupa ce au fost maruntite) si apoi sunt varsate in vasul in care se face baia, impreuna cu apa
respectiva, sau saculetul cu plante se leaga la robinetul de la baie, peste care curge apa fierbinte
pana la umplerea vasului in care se face baia (saculetul va ramane in continuare cufundat in apa
cat dureaza baia) [Grigore si Grigore, 2007].

REFERAT LA FARMACOGNOZIE

HUIDAN FELICIA

Oteturile aromatice sunt o forma farmaceutica veche, obtinuta prin macerarea plantelor
aromatice in otet de vin. In acest scop se folosesc 50-100g planta (maruntita) la un litru de otet.
Macerarea dureaza 7-8 zile, dupa care continutul se filtreaza prin presare. Solutia extractiva
hidroacetica se foloseste pentru frictiuni locale sau generale. Otetul de trandafir, atat de utilizat in
deceniile precedente, reprezinta cea mai cunoscuta forma a acestei grupe de solutii de uz extern
[Bojor si Popescu, 2003].
Clismele. Se incalzeste o cantitate de ceai (infuzie sau decoct) egala cu capacitatea unei
pompite de cauciuc pentru copii. Dupa scaun, se face o toaleta a regiunii anale, apoi se introduce
in anus cantitatea de ceai din pompita, aceasta fiind unsa in prealabil, la exterior, cu unguent
Hemorzon, procurat de la farmacie. Continutul se resoarbe in aproximativ 45 de minute. Dupa
aceea se introduce in anus un supozitor Hemorzon. Este bine ca temperatura ceaiului sa fie putin
mai mare decat a corpului.
Inhalatiile reprezinta forma de administrare care se bazeaza pe inspirarea unor vapori de
apa cu esente (uleiuri volatile) ce se evapora in timpul fierberii din anumite plante (exemplu:
frunze de eucalipt, flori de tei) sau de preparate medicale care se introduc in apa ce fierbe
(inhalant); actioneaza asupra cailor respiratorii; usurand expectoratia si calmand mucoasele cailor
respiratorii; se face cu inhalatoare speciale sau prin aplicarea unui cornet de hartie (din jurnal)
deasupra vasului in care se fierbe apa si se pune planta sau medicamentul respectiv; se foloseste
in bronsite si laringite, traheite, astm, emfizem, etc.
Gargarismele reprezinta modalitatea de dezinfectare a gurii si faringelui, prin tinerea in
gura a unor infuzii sau miscarii ale limbii si tinand capul pe spate, lichidul ajunge si in regiunea
amigdalelor. Se recomanda, ca dezinfectante generale, in stomatite, afte, amigdalite, abcese si
dureri dentare [Mocanu, 1993].
Badijonajele reprezinta o forma de aplicare externa, direct pe o leziune o pielii sau
mucoaselor ,a unor substante medicamentoase de sinteza chimica (violet de Gentiana,
mercurocrom) sau obtinute din plante (Aftolizolul, preparat din plantele de Trandafir). Cu
ajutorul unor tampoane de vata infasurata pe un betisor, creion sau o vergea metalica, bine

REFERAT LA FARMACOGNOZIE

HUIDAN FELICIA

inmuiate in medicamentul respectiv, se badijoneaza (pensuleaza) leziunile pielii sau ale

mucoaselor ( rani externe, afte bucale, amigdalite purulente) [Bojor si Popescu, 2003].

STUDIU DE CAZ
5

REFERAT LA FARMACOGNOZIE

HUIDAN FELICIA

UNTUL DE CACAO

Untul de cacao este obtinut in urma presarii masei de cacao destinata fabricarii pudrei
de cacao pentru consum. Se prezinta ca o materie alb-crem, cu punct de topire de 37 de grade
Celsius cu miros si gust specific, cremos. Untul de cacao este materia prima responsabila pentru
calitatea ciocolatei. Exista o tendinta, sanctionata de altfel de Uniunea Europeana de a inlocui
pretiosul ingredient in constitutia ciocolatelor de calitate inferioara cu alte grasimi vegetale.
Untul de cacao are un coninut bogat n grsimi nesaturate, omega 3 i omega 6 i
vitaminele A, E i K, iar asta l face s aib o importan aparte, att n alimentaie, ct i n
cosmetic.. In fapt, mai mult de 90% din produsele pentru bronzat existente pe piata au la baza
calitatile antioxidante deosebite ale untului de cacao.
Se poate gasi in dou forme: rafinat (este mai uor de introdus n recipientele
cosmetice, dar prin eliminarea culorii i mirosului, dispar i lucrurile bune) i nerafinat (este
varianta oraganic care miroase destul de tare a ciocolat, iar efectele benefice sunt maxime). l
poi gsi ca atare sau ca ingredient n diferite produse alimentare i de ngrijire a corpului, feei i
prului (sub form de unt de corp, scrub, balsam de buze ), att n magazinele bio, ct i n
farmacii,
la
preuri
rezonabile.
Untul de cacao reprezint componenta de baz a oricrei ciocolate de calitate i este excelent
pentru prepararea bomboanelor, ngheatei i a altor delicii. l poi combina cu miere, fructe i
chiar
condimente.
Cercettorii de la Pennsylvania State University au demonstrat c grsimile prezente n untul de
cacao au o influen benefic asupra colesterolului, crescnd nivelul colesterolului bun. Conine
un nivel de antioxidani de trei ori mai ridicat dect vinul, iar coninutul ridicat de fenoli are un
efect esenial n reducerea riscurilor asociate bolilor de inim.
Proprietile
untului
de
cacao
asupra
pielii
i
prului:
- Untul de cacao este dedicat tuturor tipurilor de piele, oferind o hidratare intens datorit
acizilor grai pe care i conine. La contactul cu pielea, untul se topete i este uor absorbit n
piele.

REFERAT LA FARMACOGNOZIE

HUIDAN FELICIA

- Folosit regulat, untul de cacao face ca pielea s capete o textur catifelat i o strlucire
natural. Este eficient pentru echilibrarea tonului pielii, meninerea ph-ului, eliminarea
roeei i calmarea iritaiilor (eczeme, dermatit).
- Ajut la estomparea cicatricilor datorit abilitii sale de a pstra apa chiar i n straturile cele
mai adnci ale pielii.
- Antioxidanii pe care i conine lupt mpotriva radicalilor liberi responsabili de mbtrnirea
pielii.
- Stimuleaz sinteza de colagen, ntrind, dnd via i tineree pielii.
- Pentru a preveni i estompa vergeturile este de preferat s alegi un produs care, pe lng unt de
cacao, conine colagen i elastin. Toate acestea contribuie la sporirea elasticitii pielii.
- Folosit la masaj, untul de cacao are un puternic efect relaxant, destresant, energiznd
ntregul organism i stimulnd sistemul imunitar.
-Poate fi folosit ca i crem solar, avnd capacitatea de a intensifica bronzul, ns specialitii
spun c nu blocheaz suficient razele soarelui.
- Aplicat constant pe clcie, coate i genunchi, untul de cacao reface esuturile epidermei.
Pentru a-i potena efectul de hidratare, folosete-l seara i acoper-i picioarele cu osete.
- Hidrateaz, regenereaz, revitalizeaz, fortific i ofer volum prului, prevenind
despicarea vrfurilor. Dac ai prul foarte uscat, aplic unt de cacao pe toat lungimea firelor de
pr, acoper-l cu un prosop nclzit timp de dou ore i, apoi, spal-l cu un ampon obinuit.