OANA RUSU

AMF III
 Propolis, numit și clei de albine, este o
substanță rășinoasă aromată colectată de albine din mugurii și
axilele frunzelor anumitor copaci și folosită pentru acoperirea
pereților interiori din stup, astuparea găurilor și a crăpăturilor
stupului, lipitul fagurilor de rame și acoperirea dăunătorilor
intrați și omorâți în stup. Are proprietăți terapeutice
(bactericide, antivirale, antimicotice, antiinflamatorii,
anestezice, analgezice, regeneratoare, antitoxice) cunoscute
încă din Antichitate, având și o acțiune bioactivă puternică.
Propolisul este folosit ca produs apicol terapeutic în medicina
populară pentru tratarea diferitelor afecțiuni, iar în Egiptul
Antic era folosit pentru mumificarea cadavrelor.
Conține un complex de antibiotice vegetale și elemente
chimice de care organismul uman are nevoie (Fe, Zn, Cu, Co,
Mn, Mo, Al, V, Ca, Si, Sn, Ba).
 Funcțiile propolisului în stup

• Albinele produc propolis ca mijloc de apărare

împotriva microbilor, a mucegaiurilor, pentru
mumificarea într-un înveliș a intrușilor stupului, care
sunt omorâți de albine (cum ar fi alte insecte sau
șoareci), proces ce nu permite putrezirea lor.
• Propolisul mai este folosit (de către albine) pentru
căptușirea pereților stupului cu un strat lucios, etanș,
care nu permite formarea curenților de aer. Acțiunea
sa este antimicotică, bactericidă și bacteriostatică,
fapt ce previne îmbolnăvirea albinelor.
 Producerea propolisului

• Albinele colectează o substanță aromată cu aspect de rășină de

pe cel puțin 20 de specii de arbori, în special de pe mugurii
de plop și de arin, de pe frunzele, mugurii și scoarța coniferelor
și a plopilor, a salicaceelor (sălcii) și a prunilor. Materiile
rășinoase astfel culese sunt prelucrate de albine specializate
prin amestec cu secreții salivare și ceară.
• Producerea propolisului se face în același timp cu cea a mierii și
se realizează de către albinele specializate, în zilele călduroase,
când temperatura este mai mare de 20 °C, moment în care
acesta devine plastic. De la un stup se poate recolta o cantitate
de 100 - 400 g de propolis, în funcție de regiune.
Compoziție • Propolisul este compus din rășini vegetale, balsam
de diferite compoziții, ceară, uleiuri eterice, fier,
microelemente - cupru, zinc, mangan, cobalt-, la
care se adaugă polen, flavonoide, secreții ale
glandelor salivare ale albinelor.
• Compoziția chimică reprezintă un amestec de
substanțe, în special: derivații flavonici, acidul
ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv și
Gram negativ), ceruri, aminoacizi, balsamuri,
fermenți, microelemente (siliciu, magneziu, cupru,
molibden, arsen, staniu, aluminiu, vanadiu,
wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt,
stronțiu), substanțe antibiotice, rășini, acizi
aromatici, acizi. Compoziția propolisului variază în
funcție de specia vegetală de pe care s-a cules, dar,
în medie, acesta conține 55% rășini și balsamuri,
30% ceruri și 10% uleiuri eterice, proporții care
sunt asemănătoare pentru orice fel de propolis.
Beneficii 
• Propolisul are calități deosebite
datorită faptului că acesta conține
polifenolii numiți flavonoizi, o
substanță produsă de plante cu scopul
de a se proteja, ce au proprietăți
puternice antioxidante, antifungice și
antibacteriene. Oamenii de știință au
observat că propolisul prezintă
proprietăți antiviale, antiinflamatorii
și imunomodulare, fiind benefic
pentru întărirea sistemului imunitar.
Beneficii
Vindecă rănile și arsurile, având efect antiinflamator,
antimicrobian și cicatrizant 

• Propolisul accelerează procesul de regenerare a celulelor sănătoase și stimulează

refacerea țesuturilor afectate de tăieturi, răni și în special de arsuri. În cazul arsurilor
este recomandat să se aplice pe suprafața lezată, literatura de specialitate descriind
faptul că propolisul poate i extrem de eficient în tratarea arsurilor. 

Acționează împotriva celulelor canceroase 

• Tinctura de propolis administrată regulat poate fi o formă de terapie

anticanceroasă adjuvantă întrucât s-a demonstrat într-un studiu că reduce
probabilitatea ca celulele sa devină canceroase, și împiedică celulele canceroase să
se multiplice. 

Tratează afecțiuni gastrointestinale 

• Modul haotic de trai pe care oamenii au început să îl aibă de câțiva ani încoace a dus
la apariția frecventă a ulcerului și gastritei. Alimentația deficitară, și dezechilibrată,
consumarea cafelei, și a țigărilor pe stomacul gol, alcoolul, somnul neregulat și
stresul sunt principalii factori care duc la afecțiuni gastrointestinale.
• Administrarea zilnică a propolisului poate ajuta la reglarea secreției sucului gastric și
la cicatrizarea leziunilor stomacale. Există extracte de propolis cu alcool sau fără.
Dacă se utilizează tinctura, datorită conținutului de alcool, se recomandă
administrarea pe o bucată de pâine, pentru a preveni iritațiile sau putem să alegem
varianta de extract glicerinic care nu irită mucoasa stomacului și nu conține deloc
alcool. 
Beneficii
Întărește sistemul imunitar 

• Propolisul administrat sistematic măreşte

producţia de celule specializate ale sistemului
imunitar, le face mai ”puternice”, ceea ce
determină o mult mai mare rezistenţă la
infecţiile cu orice tip de germen. Propolisul
stimulează formarea anticorpilor și ajută la
absorbția nutrienților în organism și astfel te poți
bucura de corp sănătos. 
Ajută la ameliorarea simptomelor din
răceală 
• Proprietățile antivirale și antiinflamatoare ale
propolisului poate să împiedice declanșarea
răcelii în organism și în alte cazuri poate să
scurteze perioada de boală. Este de asemenea,
un tratament natural recomandat în cazul
amigdalitei, laringitei și faringitei. 
 Preparate din propolis 
Deşi când spunem propolis, majoritatea vă gandiţi la tinctura de propolis sau la propolis în stare bruta,
trebuie să ştiţi că propolisul se utilizează în apiterapie în diverse preparate.
Pentru a putea beneficia de toate substanţele active din propolis acestea trebuiesc extrase folosind:
apa, untul (ghee) şi alcoolul.
1. Extractul apos – deşi credem că propolisul nu se diluează în apă, adevărul este ca foarte mici cantităţi din
el se dizolvă. Trebuie doar să-l măcinăm foarte fin, să-l amestecăm cu apă (1:10). Se consumă după 10 ore.
2. Exractul gras – aici este o tehnică specială in care ghee se amesteca cu propolisul fin marunţit şi se
amesteca câteva ore pe o baie de apa caldă. Acest preparat este foarte cunoscut de apiterapeuţii ruşi ce il
folosesc cu succes impotriva tuberculozei.
3. Tinctura de propolis şi extractul moale de propolis .Tinctura o cunoaşteţi cu toţii şi reprezintă extractul
alcoolic de propolis. Se pun la macerat 300g de propolis într-un litru de alcool (alcool etilic)(alcool
alimentar) şi se lasă la macerat cel puţin 15 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Extractul moale de propolis
se obţine din tinctura de propolis pusă intr-un vas larg lasând să se evapore alcoolul.
4. Pudra de propolis. Propolisul la temperatura camerei are consistenţa plastelinei. Pentru a-l putea măcina
fin (cu o râşniţă), el trebuie răcit, ca să devină sticlos, casant. Pudra astfel obţinută se păstrează în vase de
culoare închisă, intr-un loc întunecos şi răcoros(dacă ajunge la căldură devine iarăşi compactă, gumoasă).

Aceste 4 forme pot fi folosite ca bază pentru toate produsele cu propolis(spray, inhalaţii, alifii, creme,
etc).