UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE

I MEDICIN VETERINAR BUCURETI

FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII

LUCRARE DE DIZERTAIE

ndrumtor tiinific:
Absolvent:
Mihai PANTEA

BUCURETI
- 2017 -
 UNIVERSITATEA DE STIINE AGRONOMICE
SI MEDICIN VETERINAR BUCURETI
FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII

LUCRARE DE DIZERTAIE
FORME FARMACEUTICE UTILIZATE IN AFECIUNILE
APARATULUI RESPIRATOR

ndrumtor tiinific:

Semntura ............................................
Absolvent:
Mihai PANTEA

BUCURETI
- 2017 -
REZUMATUL LUCRRII
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1: FITOTERAPIA IN AFECTIUNILE APARATULUI RESPIRATOR

CAPITOLUL 2: FORME FARMACEUTICE PE BAZA DE PLANTE

1.1 Forme farmaceutice de uz intern

CAPITOLUL 3: DESCRIEREA PLANTELOR MEDICINALE UTILIZATE IN

PREPARAREA UNUI SIROP ANTITUSIV
3.1 Leonurus cardiaca Talpa gtii
3.2 Plantago lanceolata - Ptlagin
3.3 Pinus sylvestris Pin

CAPITOLUL 4: CERCETARE EXPERIMENTALA

4.1 Materiale si metoda
4.2 Determinarea calitii
4.3 Rezultate si discuii

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

Descoperirea si valorificarea plantelor l nsoesc pe om de la primii si pai. O

relevaie ntmpltoare sau observarea altor animale l-au fcut sa peasc pe calea
fitoterapiei pentru a alina durerea, a cicatriza rni, a detoxifia organismul. Medicina s-a
bazat milenii ntregi pe folosirea plantelor oferindu-ne un sir infinit de reete .Primii pai
ai farmacologiei s-au bazat pe proprietile plantelor si, nc si astzi, moleculele de
sinteza produse in laborator de multe ori nu sunt altceva dect replici ale principiilor
active ale plantelor, doar ca mai stabile, si se pot reproduce in cantiti industriale.
Folosirea plantelor medicinal dateaz de la nceputurile istoriei omului: opiul se
folosea cu 4000 de ani nainte de a se extrage din el morfina. Civilizaiile neoclasice au
sistematizat fitoterapia si au clasificat plantele nainte ca Hipocrat sa stabileasc
canoanele medicine clasice. La nceputul secolului XIX, chimistul german Serturner
izoleaz morfina extrasa din opiul de mac, iar de atunci au fost reproduce multe
component chimice prin sinteza de laborator. Poate cel mai cunoscut exemplu este
aspirina: aceasta este derivate al salicilatului coninut in scoara slciilor, reprodus
chimic. Pentru a obine substane medicamentoase din plantele medicinale (droguri), se
pot utiliza diferite procedee: infuzie, decoct, macerare, care in general se bazeaz pe
extracia principiului sau a grupului de principii active cu ajutorul dizolvanilor: apa, vin,
alcool, ulei etc.
Aceasta lucrare are ca scop prepararea unui sirop antitusiv pe baza a trei plante
medicinale folosite in tratarea afeciunilor aparatului respirator. Pentru realizarea temei
de cercetare ne-am propus urmtoarele obiective:
Descrierea terapiei pe baza de plante in afeciunile respiratorii
Clasificarea tipurilor de substane active extrase in plante
Formele farmaceutice simple realizate pe baza de plante
Descrierea celor trei plante medicinale folosite drept materie prima in prepararea
siropului antitusiv
Prepararea unui sirop antitusiv in casa din urmtoarele plante: Ptlagin
(Plantago lanceolata), Talpa gtei (Leonorus cardiaca), Pin (Pinus sylvestris)
Analiza calitativ a siropului preparat in cas.
 CAPITOLUL 1
FITOTERAPIA IN AFECIUNILE APARATULUI RESPIRATOR

Funcia respiratorie este vital si indispensabil celorlalte funcii biologice ale

organismului. Deficienele acute sau cronice ale funciei respiratorii au repercusiuni
asupra homeostaziei si asupra activitii sistemului nervos in special.
O dat cu schimbarea modului de via al omului modern, determinat att de
scderea efortului fizic, de creterea noxelor din atmosfera, de scderea imunitii si nu in
ultimul rnd din cauza fumatului, bolile aparatului respirator au evoluat att calitativ ct
si cantitativ.
Efectul plantelor medicinale in ameliorarea afeciunilor respiratorii consta in
stimularea funciilor biologice si ale reaciilor fundamentale ale aparatului respirator.
Substanele active din plante au capacitatea de a stimula aprarea local la
infecii, de a inhiba dezvoltarea microorganismelor nocive, si de a stimula secreia unor
hormoni si mucus necesari pentru neutralizarea si evacuarea substanelor duntoare.
In funcie de specificul si de stadiul afeciunilor respiratorii, difereniem
urmtoarele categorii de substane active din plante, care au efecte benefice asupra
aparatului respirator (Bojor O. & Popescu O. 2009, Fitoterapie tradiional si modern,
Editura FIAT LUX, Bucureti):
Antitusive: au efect inhibator asupra tusei si sunt indicate in special in fazele de
debut ale infeciilor respiratorii atunci cnd tusea este fr secreii bronhice.
Emoliente si fluidifiantele secreiilor bronhice: indicate in special in faza de
cociune a tusei.
Dezinfectante ale cilor respiratorii: indicate in infeciile microbiene sau virotice.
Adjuvante ale tratamentului de baz al afeciunilor cronice obstructive ale
aparatului respirator: bronita cronica, astm bronhic, sclera-emfizemul pulmonar,
silicoza.
Combaterea tusei
Antitusivele
Tusea este un simptom al diferitelor afeciuni respiratorii, ea reprezentnd un act
reflex produs de iritaia mucoaselor respiratorii.
 Tratamentul antitusiv cu plante este difereniat: in prima faz cea iritativ, atunci
cnd tusea este fr expectoraie se recomand plante cu substane active de tipul
codeinei, iar in faza a doua cnd tusea prezint si secreii abundente, plante cu aciune
emolient si expectorant.
Expectorantele
In aceast categorie de plante intr cele fluidifiante ale secreiilor bronhice si cele
care excita centrii respiratorii si prin urmare, inervaia musculaturii bronhiale care
uureaz expectoraia.
Bronhopneumopatii
Acestea grupeaz o serie de afeciuni bronho-pulmonare acute si cronice:
bronhopneumonia, pleurezia, stafilococia pleuropulmonara, bronita capilar si
bronsiolita.
Tratamentul antiinfecios in aceste afeciuni se bazeaz pe antibiotice si
chimioterapice. Unele antibiotice, administrat chiar pe o perioad mai redus de timp,
dar mai ales in administrare cronic, au pe lng efecte benefice, si aciuni toxice:
Streptomicina, Neomicina, Cloromicetina, Kanamicina, Tetraciclina, in care dozele
eficiente utilizate sunt aproape de dozele toxice. Dar tratamentul medicamentos in astfel
de cazuri const si in aplicarea de substane active extrase din plante: codeina, cofeina,
digitala, corfilina, pentru efectul lor emolient, expectorant, tonicardiac si spasmolitic
(Bojor O. & Popescu O. 2009, Fitoterapie tradiional si modern, Editura FIAT LUX,
Bucureti).
Strile inflamatorii ale bronhiilor si alveolelor pulmonare au de cele mai multe ori
cauze infecioase, de aceea, tratamentul fitoterapeutic deine doar un rol adjuvant.
In funcie de stadiul bolii, in faza iniiala, cea iritativ , sunt indicate specii de
plante cu proprieti emoliente, de la care se extrag substane active din grupa
poliholozidelor, iar in faza de cociune, plante cu proprieti expectorante de la care se
extrag saponozide si uleiuri eseniale.
In bronsectazia restant dup o bronhopneumopatie se urmrete diminuarea
secreiei bronhice cu ajutorul unor substane active de origine vegetal: atropina, gaiacol,
tiocol, extrase de gudron vegetal etc. In bronita sau in bronseolita capilara, tratamentul
infecios se face de obicei cu antibiotice asociate cu medicamente spasmolitice . In cazuri
cu totul excepionale, pentru stimularea centrilor respiratori din bulbul cerebral se mai
administreaz lobelina (din Lobelia inflata) sau cofeina (din Coffea arabica), substane
de origine vegetal cunoscute sub denumirea de analeptice respiratorii (Bojor O. &
Popescu O. 2009, Fitoterapie tradiional si modern, Editura FIAT LUX, Bucureti).

CAPITOLUL 2
FORME FARMACEUTICE PE BAZ DE PLANTE

Cea mai simpl form de preparare si administrare a plantelor medicinale este

masticarea plantelor. O alta form simpl de administrare este pulberea obinuta dintr-o
singura planta sau dintr-un amestec de plante nghiite ca atare cu putin ap, gem sau
miere de albine(Bojor O. & Popescu O. 2009, Fitoterapie tradiionala si modern, Editura
FIAT LUX, Bucureti).
Extracia substanelor active prin aceast cale de administrare este realizat de
sucul gastric, dup ingerare. Avantajul administrrii unui medicament fitofarmaceutic in
acest fel este c substanele active, cele termolabile si cele care i schimba structura prin
folosirea unor solveni de extracie nu vin in contact cu agenii fizico-chimici.
O alt form farmaceutic de administrare a substanelor active sunt comprimatele
preparate din pulberi de plante, drajeurile, care constau in acoperirea cu o pelicul
special gastro-solubil a comprimatelor. Comprimatele din pulberi de plante prezint
avantajul unei dozri precise, posibilitatea controlului analitic, stabilirea termenului de
valabilitate si ambalare precis.

1.1 Forme farmaceutice de uz intern soluii extractive apoase

Se prepar din diferite pri din plant sau din amestecuri de plante utiliznd ca
solvent apa. In ap se dizolv doar substane active hidrosolubile la un Ph apropiat de cel
neutru, de aceea in unele cazuri este necesara alcalinizarea apei cu bicarbonat de sodiu
sau acidifierea cu acid citric. Gustul neplcut al unor extracii apoase, dup filtrare, se
poate corecta prin ndulcire cu zahr sau miere.
 INFUZIA Se prepar prin nclzirea apei pan la fierbere, care se toarn in
infuzorul din porelan, faiana sau lut smluit, peste care se toarn 1-2 lingurie de planta
uscat si mrunit. In cazul in care se folosesc plante crude, cantitatea de ap trebuie
dublat sau triplat. Se las acoperit 10-15 minute apoi se strecoar prin tifon.
In general, infuzia se recomand pentru prile de planta care au pereii celulari
mai subiri si fr ngrori secundare, cum sunt florile, frunzele, prile aeriene subiri si
chiar unele fructe.
DECOCTUL Planta mrunita se introduce in ap rece apoi se pune la fiert pn
cnd apa da in clocot apoi sa las la foc mic 15-30 de minute, completnd apa de
evaporare din cnd in cnd.
Extracia fcut in acest fel se recomanda pentru rdcini si coji, respectiv
organele plantei care au membran mai groas si prin care difuziunea substanelor active
se face mai greu.
MACERATUL LA RECE Se prepar din rdcini, frunze, tulpinie sau semine
prin splare in prealabil n ap rece. Se pun in ap rece timp de 4-8 ore, timp care nu
trebuie depsit, deoarece peste acest timp se pot dezvolta in preparat diverse
microorganisme. Acest procedeu se recomand pentru plantele care conin mucilagii,
derivai poliuronici, sau substane termolabile.
SIROPURILE Sunt soluii extractive apoase (infuzii, decocturi, macerate la
rece) la cer se adaug o cantitate mare de zahr, astfel nct, concentraia acestuia sa fie
de 640 g de zahr la 360 ml de lichid. Adaosul de zahr are rolul de a corecta gustul
neplcut, si de a conserva produsul care de obicei se administreaz in cantiti mici, dar
pe o perioada mai ndelungat de timp.
Deoarece zahrul din sirop aduce un aport energetic ridicat, siropul se recomand
de obicei copiilor, convalescenilor si persoanelor cu stare de slbiciune fizic.
Siropurile se pot prepara in cas sau se pot comercializa de la farmacii sau uniti
de desfacere a produselor din plante.
Este indicat sa se respecte pentru fiecare plant sau organ modul si tehnica de
preparare a soluiei extractiv.
 CAPITOLUL 3
DESCRIEREA PLANTELOR MEDICINALE UTILIZATE IN
PREPARAREA UNUI SIROP ANTITUSIV

3.1 Leonurus cardiaca Talpa gtei

Denumire tiinific: Leonorus cardiaca

Denumire populara: Talpa gtei
ncadrare taxonomica:
Regn Plantae
ncrengtura Spermatophyta
Clas Magnoliopsida
Ordin Lamiales
Familie - Lamiaceae
Originar din China, Talpa gtei se cultiv in prezent in numeroase locuri din
ntreaga lume si reprezint unul dintre cele mai bune remedii naturale. Numele sau
tiinific este Leonurus cardiaca, cel de-al doilea cuvnt din denumirea sa fcnd referire
la extraordinarele efecte ale acestei plante in bolile inimii.
Este o plant ierboasa perena (a crei rdcina dormiteaz iarna in pmnt),
puternica, nalta de circa un metru - un metru si jumtate. Frunzele sale sunt lungi,
crestate ntr-un fel care aduce aminte de talpa unei gste, de unde si denumirea popular.
Creste spontan in zonele de cmpie si de deal, pe la margini de pdure, in poieni,
pe marginea drumurilor si pe locul fostelor exploatri forestiere, este o plant indicatoare
de pmnt bogat in azot. nflorete de la nceputul lui Iunie si pana in Iulie, fiind mare
iubitoare de soare si de lumina. Florile sale sunt aglomerate la subsuoara frunzelor,
culoarea lor roz-liliachie dnd un aspect inconfundabil tulpinilor de Talpa gstei (Figura
3.1.1).
MOD DE RECOLTARE:
De la aceasta planta se recolteaz prile aeriene nflorite, cu tot cu frunze.
Tulpinile se recolteaz prin tiere, fr a smulge rdcina, cu un cuit sau cu o secer.
Dup recoltare, iarba de Talpa gtei nu se pstreaz mai mult de 5-6 ore si apoi se pune
imediat la uscat, pentru a nu se ncinge. De regula, Talpa gtei se culege in zile foarte
nsorite, dup ora 12, cnd secret maximum de principii active.
Prile aeriene nflorite se usuc in locuri bine aerisite, umbroase, in strat nu mai
gros de 4 centimetri si ntorcndu-le mcar o data pe zi, aa nct sa fie expuse la aer
toate prile. Cnd tulpinile devin rigide si se rup uor, procesul de uscare s-a ncheiat, iar
planta se depoziteaz in pungi de hrtie. Termenul de valabilitate al plantei uscate este de
2 ani.
Talpa gtei are mai multe denumiri populare printre care: coada leului,
apuctoare, buruiana bolului, creasta cocoului, iarba flocoas, iarb de dat, laba lupului,
lingoric, somnior, talpa lupului

Figura 3.1.1 Tulpina Talpa gtei ([Link]

CARACTERE DE RECUNOATERE
Planta: Specie erbacee peren, erect, viguroas, nalt de 0,5-1(1,5) m.
Partea subteran: rizom lignificat, gros pan la 1-1,5 cm i scurt din care pornesc
numeroase rdcini brune, lungi pn la 20-30 cm i subiri de 1-2 mm.
Tulpina aerian: pornesc mai multe de pe rizom, au 4 muchii, goale la interior.
Frunze: opuse, palmat-lobate (cele superioare cu 3 lobi) avnd aspectul unei labe
de gsc, de unde i denumirea popular, acesta fiind caracterul de recunoatere cel mai
evident; sunt lungi de 6-12 cm i late de 4-10 cm, cu peri aspri, peiol mai lung spre baz
(1-3 cm) scznd ctre vrf; la baz cu alte frunzulie mici.
Flori: grupate cte 10-20 n pseudo-verticile foarte strnse, la subsuoara frunzelor
de la ultimele 10-15 noduri; corola are ambele buze evidente, de culoare roz, lung de
cca. 1 cm; fructe: nucule ovoidale, pubescente la vrf, aezate cate 4 la baza caliciului
persistent.
PRINCIPII ACTIVE
-Tanin care reduce durerea si iritaiile. Taninul reprezint un grup divers si complex de
compui chimici.
-Catechine: sunt substane de natura polifenolic cu proprieti antioxidante, fiind de fapt
nite metabolii secundari ai plantelor. Abund mai ales n planta de ceai, dar i n cacao.
-Rezinele sunt substane care pot reduce activitatea in sistemul nervos central.
-Saponine sunt substane de origine vegetal care, n contact cu apa, formeaz o spum
abundent i persistent .Ele sunt substane incolore, galbene sau brune, amorfe ,
hidroscopice solubile in ap. Puine s-au obinut in stare cristalizat.
-Glicozide fenolice (acid cafeic-4-rutinozid) acioneaz ca un tonic general.
-Pirogalol; Este folosit ca antiseptic n medicin i ca revelator n tehnica fotografic.
-Acizi organici (acid citric(sare de lmie), acid malic(este parte din metabolismul
fiecrei celule vii, participnd ca ion la ciclul acidului citric))
- Acid oleanolic (Figura 3.1.2), de asemenea , numit ca acid oleanic, acesta este compus
pentaciclic triterpenoid cu o apariie pe scar larg n ntreagul regnul vegetal. Acidul
oleanolic este eficient n protejarea mpotriva leziunilor hepatice induse chimic. Acidul
oleanolic s - a constatat c prezint activiti slabe anti-HIV si slab anti-HCV,acidul
oleanolic i derivaii si posed o serie de activiti farmacologice promitoare, cum ar fi
efectele hepatoprotectoare , i antiinflamatoare, antioxidante, sau activiti
anticanceroase.
-Acid ursolic (Figura 3.1.3): Cercetrile asupra acidului ursolic arat c are numeroase
beneficii asupra organismului uman, printre care efecte antioxidante, antimicrobiene,
anti-inflamatoare, precum si o puternic activitate anti-cancerigen. Acidul ursolic
susine si masa musculara si fora musculara, reduce catabolismul muscular si susine
arderea grsimilor.

Figura 3.1.2 Acidul oleanolic

Figura 3.1.3 Acidul ursolic

-Alcaloizii sunt substane organice heterociclice cu azot, de origine vegetal, cu

caracter bazic, rezultate n urma metabolismului secundar al plantelor, care
dau reacii caracteristice i au aciune asupra organismelor animale, de cele mai multe ori
de natur toxic.
-Vitamine: - acid ascorbic (Vitamina C)
-Rutin (crete eficiena vitaminei C). Crete flexibilitatea vaselor de snge i este
utilizat pentru tratarea fragilitii capilare, se utilizeaz ca substan activ n tratarea i
prevenirea varicelor.)
-Tocoferol (Vitamina E)
-Uleiuri volatile
-Compui iridoizi: Sunt fitochimicale bioactive care se gsesc foarte rar in fructe. Au o
gama larg de elemente bioactive. Sunt foarte stabile si rezistente la degradarea din
timpul prelucrrii si depozitarii, spre deosebire de multe flavonoide.
-Flavonoide (cvercitina si rutina)
ACTIUNE FARMACODINAMICA
- hipertensiune arterial, nevroza cardiac, reglarea btilor inimii de origine nervoas,
arterite
-insomnii, distonii neurovegetative, isterie, anxietate, stri depresive
-stri de sufocare in astm bronic
- tulburri de menopauza (climacterium), menstruaii insuficiente, adenom de prostat
- reumatism, artrite
-colite, indigestii, diaree, meteorism, anorexie
-reglarea funciilor tiroidei in boala Basedow
- rni, arsuri, contuzii, umflturi.
UTILIZRI TERAPEUTICE
-Aritmie cardiac (palpitaii) - studii fcute att pe animale, cat si pe pacieni umani arat
c principiile active din talpa gtei au un efect de stabilizare a ritmului cardiac, care va
deveni mai regulat si mai lent. De asemenea, prin tratamentul cu extractul de talpa gtei
se evita apariia extrasistolelor si este mbuntita rezistena inimii si a aparatului cardio-
vascular pe ansamblu la efort.
-Ischemie cardiac - De asemenea, administrarea de talpa-gtei previne si stopeaz
evoluia aterosclerozei, prin scderea tensiunii arteriale si prin prevenirea oxidrii
colesterolului pe artere. Cardiacii ar trebui ca, mai ales vara si iarna, cnd sunt mai expui
la infarct, sa tin o cura de mcar 60 de zile, cu extractul din aceasta plant.
-Accident vascular cerebral - doua flavonoide coninute de ctre talpa-gtei, cvercitina si
rutin, au efecte de prevenire a accidentelor vasculare, deoarece ntresc pereii vasculari.
Planta pe ansamblu reduce tensiunea arterial, eliminnd astfel nc un factor
important de risc al acestei afeciuni. In plus, extractul din aceast planta mbuntete
irigarea cu snge a creierului, ceea ce va ajuta la recuperarea pacienilor care deja au
suferit un asemenea accident.
-Meteosensibilitatea - mai multe studii arata ca pacienii care se confrunt cu stri de
nelinite, palpitaii, pusee de hipertensiune, tulburri de somn si de concentrare din cauza
fenomenelor meteorologice, beneficiaz din plin de pe urma tratamentului cu talpa-
gtei. Cel mai bine rspund la tratament pacienii care sufer din cauza caniculei,
furtunilor violente, fronturilor atmosferice ncrcate de electricitate, talpa gtei inducnd
o stare de calm, linite, stabilitate emoionala si optimism.
-Insomnie - studii fcute in China, pe persoane care sufereau de tulburri de somn,
aprute pe fondul unor dezechilibre emoionale de tip anxios, au artat ca administrarea
acestei plante favorizeaz intrarea in starea de somn, rrete trezirile nocturne si
mbuntete, pe ansamblu, calitatea somnului.
-Anxietate - Comisia Europeana, organismul guvernamental german de avizare a
plantelor medicinale, a confirmat efectele sedative si anxiolitice ale acestei plante. -
Depresie post-partum (dup natere) - in medicina tradiionala romneasc si european,
o cana de infuzie de talpa gtei este considerata un excelent tonic si antidepresiv pentru
femeile care tocmai au nscut. Acest preparat le reduce si strile de teama tinerelor mame
si le uureaz apropierea afectiv de noul venit.
-Bufeuri de cldura, tulburri de premenopauza. Nu in ultimul rnd, aceast plant reduce
nervozitatea si angoasa specifice acestei perioade de furtuni hormonale care apar in
organismul femeii.
-Sindrom premenstrual - ntr-un studiu-pilot, fcut pe 15 paciente cu acest diagnostic,
talpa gtei a fost administrata ncepnd cu 7-10 zile naintea declanrii ciclului
menstrual si pana in ultima zi de ciclu. Au fost administrate cate 0,3 grame de extract, de
trei ori pe zi, dimineaa, la prnz si seara. La sfritul acestui studiu, participantele, in
proporie covritoare (87%), au relatat ca au avut o ameliorare semnificativ a unor
simptome cum ar fi durerile de sni, strile de iritabilitate, durerile de ovare. Acest
tratament cu talpa-gtei este eficient si in caz de dismenoree (ciclu menstrual dureros),
planta avnd efecte reglatoare hormonale si antispasmodice, calmnd crampele
abdominale(FORMUL as).
-Ciclu menstrual neregulat, infertilitate la femei - in medicina tradiionala chineza
combinaia dintre talpa gtei si angelica de China (numita si "dong quai") este
considerat a fi perfect pentru tratarea infertilitii aprute din cauze hormonale. Cele
doua plante regularizeaz menstruaia, stimuleaz ovulaia, dar sunt contraindicate odat
ce s-a produs fecundarea ovulului. Tratamentul ncepe din ultima zi a menstruaiei si
continua pana in ziua ovulaiei, cnd se stopeaz, urmnd a fi reluat dup ncheierea
ciclului menstrual.
-Hipertiroidie - studiile fcute pe pacienii cu hipertiroidie au artat ca administrarea
vreme de trei luni a extractului de talpa gtei (1 gram pe zi) ajuta la ameliorarea unor
simptome ale acestei afeciuni, cum ar fi nervozitatea, insomnia, nelinitea, reactivitatea
ridicat la stres. De asemenea, pe termen lung, tratamentul cu aceasta plant ajut la
normalizarea secreiei tiroidiene.
-Astm, bronita astmatiforma - crizele astmatice care apar pe fond de stres sunt eficient
prevenite si tratate cu talpa-gtei. Aceast plant are efect calmant, antispastic si uor
bronhodilatator, fiind folosit cu succes pentru astmatici de ctre medicina popular
romneasc.
-Colica de fermentaie, colici abdominale - iarba de talpa gtei intra in compoziia foarte
multor ceaiuri anticolitice. Este eficiena mai ales in tulburrile digestive care apar atunci
cnd suntem expui in exces stresului de la serviciu sau din alte activiti solicitante, care
produc tensiune emoionala si obosesc.
-Rni - tinctura de talpa gtei are efecte cicatrizante si antiinflamatoare, utile in cazul
rnilor deschise. Dup curarea rnii cu apa oxigenat, se face si o splare cu un tampon
de vat foarte bine umezit cu aceasta tinctur, lasndu-se apoi sa se usuce la aer pielea
astfel tratat.
-Prolaps uterin, atrofie uterin - se fac bi de ezut, cu o durata de 15-20 de minute, cu
infuzie de talpa gtei.
-Dureri de spate - contra durerilor de spate se pun cataplasme cu talpa-gtei. Pe zona
dureroas se aplic pasta obinuta din pulberea umezit cu apa, nvelita in tifon, iar
deasupra se pune o sticl cu apa ct de fierbinte se poate suporta. Tratamentul are efecte
calmante ale durerii si antiinflamatoare.
-Vnti - se pune o cataplasma cu vrfuri nflorite de talpa-gtei, care se ine pe locul
afectat vreme de trei ore. Leziunile se vor vindeca mai rapid si vor fi mai puin dureroase.
CONTRAINDICAII: Respectnd dozele prescrise , nu prezint contraindicaii si
nici efecte adverse. Nu se va administra la hipotensivi.

3.2 Plantago lanceolata - Ptlagin

Denumire tiinific: Plantago lanceolata

Denumire populara: Patlagina
ncadrare taxonomica:
Regn Plantae
ncrengtura Spermatophyta
Clasa Magnoliopsida
Ordin Plantaginales
Familie - Plantaginaceae
Ptlagin este o plant ierboas, peren, avnd 10-20 frunze lunguiee (lanceolate)
aezate la suprafaa pmntului in form de rozeta. Din mijlocul lor, in luna aprilie, apar
una sau mai multe tulpini subiri, brzdate si lungi, avnd la partea superioar un spic
scurt, cilindric si acoperit cu flori mici. Floarea este alctuit dintr-un caliciu cu 4 sepale
si o corola de 4 petale, unite in form de tub, de culoare roz-deschis, ce nconjoar 4
stamine. nflorete ncepnd cu luna mai pna in septembrie.
Specii cu un spectru ecologic foarte larg, cu o mare plasticitate la condiii foarte
variate de vegetaie. Astfel, nu are pretenii deosebite fa de lumin (suportnd i semi-
umbra), fa de temperatur (suportnd bine temperaturile excesive din iarn i var),
umiditate (n cultur ns d rezultate bune dac se asigur o umiditate suficient) i sol,
vegetnd bine pe orice tip de sol, mai puin pe cele prea grele.
Ptlagin are mai multe denumiri populare printre care: iarb gras, iarba bubei
sau mama pdurii.
 Prile utilizate la aceast plant sunt frunzele att in medicina popular ct si n
industria farmaceutic.
RECOLTARE
Frunzele se recolteaz naintea apariiei tijelor florifere, obinndu-se, ncepnd
din mai 3-4 recolte anual. La recoltare frunzele trebuie sa ajung la maturitate tehnic
(lungimea de 12-14 cm).Recoltarea se face cu secera, pe timp frumos dup ce sa ridicat
roua.
CONDIIONARE
Dup recoltare, frunzele se duc la uscat cat mai repede. Uscarea se face pe cale
natural, n ncperi amenajate in acest scop (in strat subire si ntorcndu-se mai des in
primele zile ) sau artificial la 40-50C in cazul in care frunzele sunt folosite pentru
ceaiuri, siropuri sau alte produse farmaceutice.
CARACTERE DE RECUNOATERE
Planta : Specie erbacee, peren, nalt de 10-40 cm, cu frunze dispuse n rozet
bazal, cu tulpini florifere drepte, foarte comune i uor de recunoscut.
Partea subteran: rizom gros i scurt, cu numeroase rdcini fasciculate.
Tulpina aerian nefoliat, cilindric, neted, uor brzdat, poart n vrf
inflorescene sub form de spic ovoidal sau scurt cilindric gros de 5-8 mm .
Frunzele: lanceolate pan la liniar lanceolate, lnat proase pe peiol i proase
sau glabrescente.
Florile: pe tipul 4, foarte mici (pan la 2 mm) glbui sau uor brun-violaceu-
deschis;
Fructele: capsule ovoidale, lungi de 2-4 mm, cu 6-30 semine doar cu 2 semine
negricioase lungi de cca. 2 mm .
ATENTIE! Frunzele de Plantago lanceolata (Figura 3.2.1)se aseamn cu cele
de Digitalis lanata (care sunt toxice) (Figura 3.2.2). Se va evita cultivarea, condiionarea
si pstrarea in aceeai unitate a acestor doua plante pentru a nu se produce amestecuri
mecanice. P. lanceolata are frunze cu peiol i nervaiuni paralele, iar Digitalis lanata
frunze sesile si cu nervaiunea penata.
 Figura 3.2.1 Frunze Plantago lanceolata

Figura 3.2.2 Frunze Digitalis lanata

PRINCIPII ACTIVE
-minerale, calciu, xiloza
-vitaminele A (Este o vitamina cu rol important in protecia pielii i a mucoaselor,
asigurnd buna funcionare a sistemelor osos si nervos), vitamina C (reprezint
un antioxidant de excepie ce contribuie activ la frnarea
proceselor degenerative din organism) i vitamina K (unul dintre factorii eseniali de
coagulare a sngelui, iar n lipsa unui aport suficient chiar i o mic tietur ar putea
cauza sngerarea continu)
-tanin
-caroten: este un colorant natural, care se afl n prile unor plante
ca fruct, rdcin sau frunz
-enzime (din limba greac - zymosis - ferment) sunt macromolecule de origine proteic cu
rol de biocatalizatori, cu ajutorul crora celulele vii pot nfptui reacii complexe ntr-un
timp scurt, la temperatura mediului nconjurtor
-pectine.
-flavonoide (compus organic ntlnit n multe plante care are un efect benefic n dieta
uman pentru c altereaz aciunea negativ a alergenilor, virusurilor i carcinogenilor)
-alantoin (alt compus organic care stimuleaz creterea celulelor)
-aucubin (compus organic care protejeaz ficatul).
Studiile tiinifice au demonstrat efectele ptlaginei ca anti-inflamatoare, analgezic, uor
antibiotic, cicatrizant i activ n creterea imunitii.
ACIUNE FARMACODINAMIC
Datorit mucilagiilor, planteozei i unor produi de hidroliz au proprieti
emoliente i laxative, iar datorit taninurilor i aucubozidului au proprieti astringente i
antipruriginoase. Sunt indicate n bronite cronice; local n prurit sau ca astringent i
cicatrizant (frunza proaspt). n special seminele au aciune laxativ.
Medicina popular le atribuie efecte hemostatice, cicatrizante, antiinfecioase.
Intr n compoziia siropului de ptlagin i n compoziia ceaiului anti-bronitic.
UTILIZRI TERAPEUTICE
-hipertensiune (adjuvant), arterioscleroz, hipercolesterolemie
- hemoragii (uterine la persoane foarte devitalizate, epistaxis)
-tuse ,faringite,laringite. Are efect emolient, calmant si ajut la regenerearea rapid a
tesuturilor afectate.
-bronsite, astm
-afeciuni gastrointestinale, enterite
-colite, diaree
-ulcer gastric, ulcer duodenal, arsuri la stomac- pulbere de ptlagin are efecte
cicatrizante si calmante foarte bune ,fiind extrem de bine tolerat de stomac.
-furunculoza, afeciuni ale pielii, adjuvant in cazurile de ncrcare toxic a sngelui, are
efecte depurative, eliminnd ureea, clorurile si acidul uric.
-zona-zoster- cataplasme cu ptlagin pe regiunile dureroase
-acnee-splri ale zonelor afectate cu ceai de ptlagin combinat cu alte plante.
-nepturi de insecte- cataplasme cu pasta de ptlagin sau aplicaii de suc proaspt.
PTLAGIN N TRADITIA POPULAR
Zeama de ptlagin se ddea copiilor contra limbricilor . Ceaiul din frunze se lua
contra tusei mgreti, rguelii, nduelii. n Vlaca se fierbea nbuit in vin alb si se
lua contra tusei.
Decoctul din rdcini si frunze se lua contra tuberculozei. n Teleorman , se
culegeau frunzele, se fierbeau in lapte dulce, apoi se strecurau , laptele se ddea
bolnavului fr zahr, cate 3 ceti pe zi, iar restul se punea cald pe piept. La Iai se vindea
pe piaa contra bolilor de ficat si splin.
CONTRAINDICAII: Nu prezint. Pentru diabetici nu se recomand siropul si
nici ndulcirea infuziilor cu zahr si miere.

3.3 Pinus sylvestris Pin

Denumire tiinific: Pinus sylvestris

Denumire populara: Pin
ncadrare taxonomica:
Regn Plantae
ncrengtura Spermatophyta
Clasa Pinatae
Ordin Pinales
Familie - Pinaceae
Pinul (Pinus sylvestris) (Figura 3.3.1) este un arbore originar din regiunile
muntoase ale Europei si Asiei nordice si vestice. In Scotia, pinul era folosit in ritualuri
religioase pentru a marca mormintele cpeteniilor si rzboinicilor. Druizii obinuiau s
ridice ruguri mari din lemn de pin in timpul solstiiului de iarn, pentru a srbtori
trecerea anotimpurilor si ntoarcerea soarelui.

Figura 3.3.1 Pinul

Pinul (Pinus sylvestris) este un arbore nalt pan la 40 m, cu coroana in tineree

piramidal, apoi la maturitate mai rar, neregulat, cu ramuri ntinse orizontal. Lujerii
tineri sunt verzui, mugurii de pin (Figura 3.3.2) sunt oval-alungii, de 6-12 mm lungime
ascuii, nerinoi. Acele sunt unite la baz cate dou, de 4-6 cm lungime, rigide,
ascuite, de culoare verde-albstruie sau verde-cenuie. Conurile sunt oval-conice, de 2,5
7 cm lungime, de culoare brun-cenuie; la maturitate se lesc si se desfac.
Creste in etajul montan din Carpai (inclusiv Carpaii Apuseni), cobornd pn n zona
colinelor nalte. Este frecvent cultivat in plantaiile forestiere sau ca arbore ornamental.
Pentru scopuri terapeutice se recolteaz mugurii, primvara, numai din
exploatrile forestiere.
 Figura 3.3.2 Muguri de pin

Din Pin in industria farmaceutic se folosesc muguri, rina si acele. In aceast

lucrare de dizertaie ne vom axa pe muguri.
Pinul are mai multe denumiri populare printre care: luciu, zetin, chifar, chin, jalca,
jep, pinel, schin, sihla.
CARACTERE DE RECUNOATERE
Rdcinile sunt pivotante i au ramificaii viguroase.
Coroana este regulat-conic, sau la unele specii poate fi neregulat-lit, iar la
maturitate ramurile cresc orizontal, fiind dispuse regulat-verticilat.
Frunzele acestui gen sunt aciculare, persistente i dispuse n mnunchiuri de cte
2-5, nvelite la baz de o teac comun, membranoas.
Florile sunt unisexuat-monoice; cele femele sunt elipsoidale sau conice, cu
carpele solzoase, avnd la baz 2 ovule care se transform n semine; cele mascule sunt
grupate sub form de ameni cu numeroase stamine.
Conurile sunt drepte, orizontale sau pendente, simetrice sau asimetrice, de mrimi
i forme variabile, avnd solzi lemnoi imbricai, fr bractee.
Seminele sunt ovate, aripate, de culoare gri.
 nmulirea se face prin semine fiind foarte dificil nmulirea pe cale vegetativ.
Recoltarea mugurilor de pin: Mugurii de pin se recolteaz n lunile februarie-
martie de pe ramurile laterale, nainte de desfacere, cnd au lungimea sub 5 cm. Se rup
mpreun cu ramurile subiri. Dup uscare, mugurii pstreaz un miros aromat i gust
amrui si se conserv n saci de hrtie.
PRINCIPII ACTIVE
-Muguri sunt bogai in vitamina C (Figura 3.3.3), reprezint un antioxidant de excepie ce
contribuie activ la frnarea proceselor degenerative din organism.

Figura 3.3.3 Vitamina C structura chimic

-Uleiuri volatile
-Tanin care reduce durerea si iritaiile. Taninurile reprezint un grup divers si complex de
compui chimici.
-Alcooli i rini cu un efect balsamic n tuse.
-Flavonoizi
-Pinitol
- Pinipicrozida un principiu amar.
ACIUNE FARMACODINAMIC
-inflamaii i infecii ale cilor respiratorii, boli pulmonare cronice, tuse, bronite acute,
astm bronic, congestie pulmonar, pneumonie, grip, guturai, rgueal, faringit,
traheit, amigdalit, sinuzit;
- infecii renale, cistit, pielit, uretrit, nefrit, litiaz renal, insuficien renal,
leucoree, blenoragie;
- nervozitate, nevroze astenice, stri de stres, insomnii, nevralgii, nevroze cardiace;
- reumatism cronic, poliartroze, osteoporoz, coxartroz, gonartroz, gut;
- tulburri circulatorii i de metabolism;
- dermatoze, rni, eczeme, psoriazis, scabie
UTILIZRI TERAPEUTICE
Muguri de pin intr in compoziia ceaiurilor si siropurilor antitusive.
Infuzia din ace de pin ,datorit coninutului ridicat de vitamina C, o lingura la o
cana de ap, poate fi utilizat in avitaminoza C.
Unele fraciuni din uleiul esenial intr n compoziia unor produse fitoterapeutice
de tipul Rowachol, Renogal, Inhalant etc. Se vor utiliza conform prospectului.
O inhalaie utila in bronitele cronice se poate obine din 2.5 ml ulei esenial Pin, 2.5 ml
ulei esenial si 0.5 ml ulei esenial Fenicul, din acestea 3 uleiuri se pot pune 2-3 picturi
ntr-un vaporizator de ceramic.(FORMULA AS)
Uleiul esenial de Pin e folosit si ca aromatizant sau pentru a corecta gustul
neplcut al unor medicamente.
CONTRAINDICAII: In astmul bronic si in tusea convulsiv, ca efecte
secundare pot aprea iritaii ale pielii si mucoaselor. Spasmele bronice pot fi
intensificate. Nu se cunosc restricii in sarcina sau alptare si nici in interaciuni cu alte
medicamente.
 CAPITOLUL 4
CERCETARE EXPERIMENTAL

Tema de cercetare i propune prepararea in cas a unui sirop antitusiv si

determinarea calitativ a acestuia. Materialul vegetal folosit pentru prepararea siropului a
fost constituit din urmtoarele plante medicinale: Ptlagin (Plantago lanceolata), Talpa
gtei (Leonorus cardiaca), Pin (Pinus sylvestris).
Pentru realizarea temei de cercetare ne-am propus urmtoarele obiective:
Recoltarea, splarea si uscarea materialului vegetal
Prepararea siropului antitusiv
Determinarea calitii fizico-chimice si microbiologice a siropului preparat

4.1 Materiale si metod

Pentru realizarea acestui preparat s-au folosit urmtoarele materiale: lingura,

crati, ibric, cantar de buctrie, recipiente de culoare opaca, plnie ,recipient gradat,
material vegetal, ap si zahr (Figura 4.1.1).

Figura 4.1.1 Materiale utilizate la prepararea siropului

 Pentru realizarea siropului antitusiv s-au recoltat plantele medicinale; ulterior au
fost splate sub jet de apa rece si lsate la uscat. Dup uscare, pasul urmtor a fost
mrunirea acestora.
S-au realizat soluii extractive pentru fiecare plant medicinal in parte:
1. Infuzie din 8g de frunze de ptlagin si 300 ml de ap (Figura 4.1.2)
2. Infuzie din 12g de talpa gtei si 200 ml de ap (Figura 4.1.3)
3. Decoct din 20g de muguri de Pin si 500 ml de ap (Figura4.1.4)

Figura 4.1.2 Cntrirea plantei Ptlagin Figura 4.1.3 Cntrirea plantei Talpa gtei
 Figura 4.1.4 Cntrirea mugurilor de pin

Dup preparare, soluiile extractive s-au amestecat, nsumnd o cantitate de 1L de

lichid. Acestora li s-a adugat o cantitate semnificativa de zahr 1777g:
360ml lichid.........640g zahar = 1000ml lichid........1777g zahar (Bojor O. & Popescu O.
2009, Fitoterapie tradiional si modern, Editura FIAT LUX, Bucureti) (Figura4.1.5).

Figura 4.1.5 Cntrirea zahrului

 Amestecul de soluii extractive, mpreuna cu zahrul, s-au lsat ntr-o baie de ap
improvizat pn la topirea zahrului, amestecnd din cnd in cnd (Figura 4.1.6).

Figura 4.1.6 Prepararea siropului la temperatur mare

S-au obinut 850 ml de sirop. nainte de a lua siropul din baia de ap, s-au adugat
nc 150 ml de ap pentru a completa apa de evaporare. Siropul rezultat a fost pus n
sticl de culoare opac si depozitat la frigider (Figura 4.1.7).

Figura 4.1.7 Depozitarea siropului

 Apa folosit la prepararea soluiilor extractive a fost o ap plat mbuteliata
achiziionat din comer (Figura 4.1.8).

Figura 4.1.8 Ap plata mbuteliat

4.2 Determinarea calitii

In vederea determinrii calitii siropului, s-au efectuat analize de laborator.

Pentru realizarea analizelor de laborator, din siropul preparat s-a prelevat ntr-un
urocultor o cantitate de 10 ml, cu ajutorul crora s-au efectuat diluii (Figura 4.2.1 ) si
nsmnri (Figura 4.2.2 ).
1. Determinarea Numrului total de germeni: din siropul preparat s-a inoculat un
ml din prima diluie (x-1) si cate un ml din urmtoarele dou diluii (x-2, x-3). Peste inocul
s-au turnat aproximativ 10 ml de mediu de cultura (PLATE COUNT AGAR); dup
solidificare s-au incubat cele dou plci Petri la o temperatur de 30C timp de 72 h.
[Link] numrului de Drojdii si Mucegaiuri: din siropul preparat s-a
nsmnat prin etalare un ml din prima diluie (x-1) si cate un ml din urmtoarele dou
diluii (x-2 , x-3) mprit n cte trei plci Petri (0,33 ml/placa). Mediul de cultur folosit a
fost AGAR DICHLORAN GLYCEROL 18%. Plcile nsmnate au fost incubate la o
temperatur de 25C timp de 7 zile.
3. Determinarea numrului de bacterii E. coli.: din siropul preparat s-a inoculat un
ml din prima diluie (x-1) si cte un ml din urmtoarele dou diluii urmtoare (x-2 , x-3).
Peste inocul s-au turnat aproximativ 10 ml de mediu de cultur (TRYPTONE BILE X-
GLUCURONIDE AGAR); dup solidificare s-au incubat cele dou plci Petri la o
temperatur de 41,5C timp de 24 h.
[Link] pH-ului: pH-ul a fost determinat cu ajutorul unor benzi pentru
testarea nivelului de pH. Banda pentru determinarea pH-ului a fost scufundat scurt in
urocultorul cu sirop. S-a lsat in repaus 15 secunde, apoi a fost comparat cu ghidul de
culori afiat pe cutie (Figura 4.2.3).

Figura 4.2.1 Efectuarea diluiilor

Figura 4.2.2 Efectuarea nsmnrilor

Figura 4.2.3 Determinarea pH-ului

 4.3 Rezultate si discuii

Rezultatele analizelor calitative au fost urmtoarele:

1. E. coli.: Dup cele 24 h de incubare, plcile Petri au fost curate, fr creteri
microbiene (Figura 4.3.1).

Figura 4.3.1 Rezultat E. coli

2. Numr total de germeni: Dup cele 3 zile de incubare, plcile Petri au prezentat
creteri microbiene (Figura 4.3.2). Au fost numrate 42 de colonii la diluia x-2 si 4
colonii la diluia x3.
 Figura 4.3.2 Rezultat NTG
3. Drojdii si mucegaiuri: Dup cele 7 zile de incubare,