Definiţie:

 Taninurile vegetale (materii tanante) sunt amestecuri

complexe naturale (care cuprind multe grupări hidroxil
fenolice, dar şi grupări carboxilice), fac parte din clasa
polifenolilor şi au proprietatea de a precipita proteinele
cu care dau compuşi insolubili.
Răspândirea - familii, de ex.:
Cupuliferae,
Poligonaceae,
Rosaceae,
Leguminoasae,
Mirthaceae,
Rubiaceae
Organe:
- rădăcină sau rizom (ratania,
rabarbărul),
- scoarţă (stejarul, arborele de chinină),
- lemn (salcâmul)
- frunze (hamamelis),
- flori (trandafirul roşu),
- seminţe (nuca de Arec, kola)
- scoarţa îmbătrânită şi în ţesuturile de
origine patologică (gogoaşa de ristic).
 TANINURI
CONDENSATE
Sunt poliesteri ai Nehidrolizabile
glucidelor si ai fenolilor Structura similara cu cea a
acizi; flavonoidelor
Sunt ușor scindați de Nu conțin zaharid în

acizi sau enzime în oze și structura lor

un fenol-acid; Sunt formate din 2 sau mai

Pot fi galice sau elagice

multe molecule de
catecoli/catehine sau
în funcție de natura leucoantociani/proanto-
acidului-fenol. cianidoli
 TANINURI HIDROLIZABILE

TANINURI ELAGICE
Dau prin hidroliză oze și Sunt scindate de către
acid galic acizi sau enzime în oze și
OH
acid elagic
O

3 O OH
HOOC 4 OH
5 HO OH

OH
HO O
acid galic = acid
3,4,5-trihidroxibenzoic O

acid elagic
 TANINURI CONDENSATE

OH OH

OH OH

HO O HO O

OH OH

OH OH OH
(+) catecol = derivat polihidroxilic procianidol (= leucocianidol)
al hidroxi-3-flavanului flavan-3,4-diol
  în general corpuri amorfe, solubile în apă şi în alcool,
insolubile în solvenţi organici nepolari  se extrag cu
amestecurile hidroalcoolice +/- eter sau acetonă.
  taninurile sunt precipitate de numeroşi reactivi:
 cu sărurile metalelor grele: fier, plumb, zinc, cupru; + sărurile ferice, 
precipitate colorate diferite în funcţie de natura taninului:
 - albastru-negru cu taninurile hidrolizabile;
 - maro-verde cu taninurile condensate.
 cu apa de var, de bariu, cu tungstat de sodiu şi de asemenea cu proteine (pulbere
de piele, gelatină, albumină) şi alcaloizi ( taninurile = antidoturi eficiente)
 cu reactivul Stiansy sau formol clorhidric (taninuri catechice).

  posedă proprietăţi reducătoare faţă de acizii

fosfotungstici, fosfomolibdici, faţă de fericianura ferică, etc.
astringente în utilizarea ext. şi int.
antimicrobiene, antivirale şi hipoglicemiante
inhibitori enzimatici
antidoturi eficace contra alcaloizilor şi metalelor
grele.
UTILIZARI
în farmacie
în cosmetologie
în industrie
ACȚIUNE INDICAȚII TERAPEUTICE:
Hemostatica Hemoragii de mică
Antiseptica întindere
Antiinflamatoare Plăgi

Epitelizantă Arsuri

Antidiareică Diaree

Reduc secreția de sebum Stomatite, gingivite

Antidoturi în intoxicațiile
cu metale grele
Hipersecreție de sebum
 Produs vegetal : petalele,
Ph. Fse IX ed
 Chimie: petalele
florilor deschise trebuie să
conţină minim 15%
taninuri galice, împreună
cu pigmenţi flavonici şi
antocianici.
 Util: astringent
utilizat extern (gargară - ca
antiseptic pentru
cavitatea bucală) şi în
cosmetologie (loţiuni).
 Produs vegetal: - frunza (Ph Fse VIII
ed);
- scoarţa.
 Chimie: frunza:
- compuşilor fenolici
 Scoarţa trunchiului
conţine taninuri condensate şi
taninuri galice
 Utilizare: - 3 proprietăţi principale:
acţiunea astringentă, antimicrobiană
şi vitaminică P.
- specialităţi unde
hamamelis + venotrope: Ampamelis,
Hamarutil.
- în cosmetologie
 Produs vegetal: inflorescenţa,
Ph. Fse, VIII Ed.
 Chimie: somităţile florale
conţin antociani (florile),
flavone (frunzele) şi mai ales
aproximativ 10% taninuri
elagice.
 Decoctul şi extractul fluid
sunt utilizate ca antidiareice
la nou-născuţi sau în
medicina veterinară.
 Drogul este preconizat ca
cicatrizant în ulcerele
varicoase.
 Produs vegetal: rădăcina, Ph,
Fse, IX Ed.
 Chimie: rădacinile - 10÷15%
taninuri catechice (acid
rataniatanic) constituite din
catecoli mai mult sau mai
puţin polimerizaţi
 Actiune: astringenta,
antidiareica sub forma de
badijonaje, gargarisme
 Indicatii: gingivite,
stomatite, paradontoza,
diaree
 Forme farmaceutice:
tinctura, sirop
Produs vegetal: herba
Compoziţie chimică:
taninuri catehice,
flavonoide (rutozidă,
hiperozidă), ulei volatil,
triperpene, izocumarine
(agrimonolida)
Acţiune: antidiareică,
antiinflamatoare,
cicatrizantă, antivirală
Produs vegetal: scoarţa
Compoziţie chimică:
Taninuri galice si catehice
(catechol),
proantocianidoli,
saponozide, , flobafene
Acţiune: astringent,
hemostatic, antidiareic
Utilizări: arsuri, eczeme,
stomatite, industria
tăbăcăriei
Produs vegetal: rizomii
Compoziţie chimică: 10-20
% tanin catehic, tanin galic,
acid galic si elagic liberi,
ulei volatil
Geozida se descompune la
eugenol→miros
caracteristic
Acţiune: astringentă,
antiseptică,
antiinflamatoare,
hemostatică
Produs vegetal: Anserinae
herba
Compozitie chimica
5-10 % tanin galic si elagic,
flavonoide, oze, saruri
minerale
Actiune si utilizari:
astringent, antidiareic,
antispastic, antiseptic,
hemostatic extern
Utilizari: diaree, colici
intestinale
Produs vegetal: rizomii
fără rădăcini
Compoziţie chimică:
Taninuri mixte, saponine,
polizaharide
Acţiune: astringentă,
antidiareică, hemostatică
Indicaţii: diaree, leucoree,
stomatite, gingivite,
hemoroizi
ARBORELE DE COLA,
Cola nitida,
Sterculiaceae
Produs vegetal:
sămânţa, numită nucă
de cola, Ph, Fse, IX Ed)
 STEJARUL CU GOGOAŞĂ DE
RISTIC, Quercus lusitania
var. Infectoria, Cupulifere.
 Produs vegetal: nuca
galica, Ph, Fse, IX Ed
 Taninurile galice mai sunt
extrase din:
  scoarţă de stejar,
Quercus robur. Cupulifere
(Ph, Fse, IX Ed);
  scoarţă de castan,
Castanea vulgaris,
Cupulifere;
  fructe de
myrobalans, Terminalia sp.,
Combretaceae, Ph, Fse, IX Ed.
 CACHOU, Acacia catechu,
Leguminoase-mimosaceaee.
 Produs vegetal: cachou
= decoctul evaporat la sec
obţinut din lemnul acestui
arbore din Asia de Sud-Est
 Chimie: acest extract
conţine 20÷40% catecoli şi
taninuri catecice.
 Utilizat: în numeroase preparate
farmaceutice, cosmetice,
alimentare, mai ales ca
masticator şi deodorant; diverse.
 Se utilizează de asenemea ca
sursă de taninuri catecice Kino
sau extractul la sec obţinut din:
  KINO de EUCALIPT,
Eucalyptus rostrata,
KINO de MALABAR, Myrtaceae (p.v.=scoarţa)
Pterocarpus
marsupium,
Leguminoase
(p.v.=scoarţa), Ph, Fse,
IX Ed

 KINO de GAMBIR sau Cachou

de Gambir, Uncaria gambir,
Rubiaceae (p.v.=frunzele), Ph,
Fse, IX Ed
VA MULTUMESC!