FARMACOGNOZIE SPECIALA

ANUL II- Asistent Farmacie

CURS. Nr.5
TANINURI

Definitie: Taninurile farmaceutice sunt combinaţii polifenolice de origine

vegetală, derivaţi ai acidului galic şi ai catecholului. Denumirea de tanin este strict tehnologică,
cu referire la materiile capabile să tăbăcească pielea. Sărurile de crom utilizate în tăbăcărie nu
au proprietăţile farmacologice ale taninurilor propriu-zise, sunt toxice şi interzise în terapeutică.
Structură chimică. Clasificare:
-taninuri galice, de tip ester sau hidrolizabile: combinaţii dintre glucide şi acizi fenolici ;
-taninuri catehice, condensate sau nehidrolizabile;
-taninuri mixte sau intermediar.
Proprietăti fizico-chimice: Taninurile sunt pulberi amorfe, albe sau galbui, cu gust
astringent, solubile în apă calda, alcool, acetonă. Determină reactii caracteristice fenolilor
precipita cu alcaloizii si cu proteinele, în ultimul caz formand combinaţii impermeabile şi
imputrescibile (tabacirea pileii).
Raspandire:
Taninurile sunt răspândite aproape peste tot în regnul vegetal. Dicotiledonatele au
continut mai mare de taninuri decat monocotiledonatele. Recordul în cantitatea de taninuri este
deţinut de familia Rosaceae leratceae si Fabaceae. In schimb, apar ca lipsite de taninuri familiile
Papaveraceae si Cruciferae.
Taninurile sunt localizate diferit în plante, în special în scoarte organe subterane, dar si în
lemn, frunze, fructe, seminte. Uneori, ca urmarea unor intepaturi provocate de insecte, pe frunze
sau pe ramurelele tinere apar niste excrescente, denumite gale sau gogosi de ristic, foarte bogate
in tainin. Cantităţi foarte mici de taninuri se găsesc şi in flori.
Rolul fiziologic:
Datorita functiilor fenolice, taninurile asigură apârarea plantelor împotriva infectărilor
bacteriene sau virale, a infestărilor micotice, dar şi contra agresiunilor insectelor. Taninurile au
rol şi de substanţe de rezervă, prin inelele aromatice şi partea glucidică. Primăvara se consumă
din organele subterane sau din seminţe (la încolţire), iar vara se concentrează în fructe.
Primăvara se consumă din organele subterane sau din seminţe (la încolţire), iar vara se
concentrează în fructe.
Acţiuni şi utilizări;
Acţiunile farmacologice şi efectele terapeutice ale taninurilor se bazează pe proprietatea
lor de a precipita proteinele:
- acţiune astringentă, utilizată în direcţia unor necesitaţi de uscare a pielii şi de reducere a
secreţiilor glandulare, mai ales sudorifice şi sebacee (loţiuni astringente); de asemenea, acţiunea
astringentă stă la baza efectului hemostatic, în hemoragii de mică întindere - în contact cu

1
taninul, mucoasele sau rănile formează o peliculă sau membrană de precipitare şi/sau coagulare,
care are tendinţa de a se strânge;
-acţiune antisepticâ, considerând că microorganismele de pe o rană tratată cu tanin sunt
înglobate în mod direct în membrana de precipitare şi/sau coagulare;
-acţiune antiinflamatoare, ca urmare a protecţiei locale asigurate de membrana de
precipitare şi/sau coagulare, cu reducerea până la dispariţie a procesului inflamator;
-acţiune epitelizantă, favorabilă în tratamentul arsurilor, doar pe suprafeţe reduse,
situaţie similară cu tratamentul stărilor inflamatorii
-acţiune antidiareică, la administrare intemă: taninul normalizează activitatea tubului
digestiv, prin formarea membranei de precipitare şi/sau coagulare şi precipitarea membranei
celulare a bacteriilor intestinale.
Extern, taninurile se recomandă în tratamentul stomatitelor, hemoroizilor,
degerăturilor şi arsurilor uşoare, nu prea extinse, deoarece, dacă se absorb în sânge, în cantităţi
mari, determină fenomene toxice.
Intern, taninurile se folosesc în tratamentul diareii, cataralui gastric şi intestinal. De
asemenea, prin reacţii de precipitare sunt antidoturi în intoxicaţia cu alcaloizi (cu excepţia
morfinei) şi cu metale grele.
Toxicitate:
Adrninistrate în doze mari, taninurile au efect hepatotoxic şi cancerigen (cresc incidenţa
cancerului esofagian). Taninurile cu valoare alimetară (din ceai, cafea, cacao) nu determină
cancere experimentale, iar taninul din Ratanhiae radix infiuenţează favorabil enzimele hepatice,
Taninurile intervin în procesul de tăbăcire, la contact îndelungat, prin reacţia chimică dintre
substanţele tanante şi aminoacizii din piele, astfel încât aceasta devine imputrescibilă,
impermeabilă şi flexibilă.

Querci cortex
scoarţă de stejar
Definitie:Reprezintă scoarţele recoltate de pe ramurile tinere ale unor specii de Quercus:
Q. robur L., stejar; (Fagaceae). Stejarul este un arbore de 50 m înălţime, spontan în zona
temperată.
Obţinere: Scoarţele se recoltează primăvara, în lunile martie-aprilie, de pe ramurile tinere
(2-4 ani vârstă) şi se usucă la cel mult 35-40 C.
Compoziţie chimică:
Querci cortex conţine:
-8-20% tanin mixt, amestec de structuri galice (esteri ai acidului galic cu
glucoza, acid elagic) şi catehice (catechol şi derivaţi - acid cvercitanic);
-proantocianidoli;
-saponozide triterpenice, derivaţi de lupeol şi taraxerol;
-răşini; pectine.
Prin condensarea taninului catehic, se formează flobafene de culoare roşie-brună („roşu
de stejar").

2
 Acţiuni şi utilizări:
Produsul vegetal prezintă acţiunile farmacologice şi utilizările specifice taninurilor
Produse farmaceutice:
Scoarţa de stejar se aplică extern, fie sub formă de pudre, fie în spălături şi gargarisme cu
infuzie sau decoct. Face parte din compoziţia CEAIULUI ANTIDIAREIC (Plafar). Este materie
primă pentru extracţia industrială a taninului.

Gei rhizoma, Caryophyllatae rhizoma

rizom de cerentel

Definitie: Reprezintă rizomii şi rădăcinile recoltate de la Geum urbanum L. cerenţel,

cuişoriţă (Rosaceae).Geum urbanum este o plantă ierbacee, vivace, spontană în zona temperată a
Europei.
Obţinere:
Produsul vegetal se recoltează toamna şi se prelucrează în condiţii optime de temperatură şi
umiditate.
Compoziţie chimică:
Gei rhizoma conţine:
-10-20% tanin catehic (catechol şi derivaţi) şi tanin galic (galoil-glucoză),
alături de acid galic şi acid elagic în stare liberă; aprox.
- 1% geozidă, glicozida eugenolului cu vicianoza (glucozil-arabinozil);
- acizi polifenolcarboxilici;
- ulei volatil; poliuronide; răşini.
F.R. VII precizează o concentraţie de min. 10% tanin.
Geozida are rol analitic, deoarece în prezenţa geazei se descompune la eugenol şi
imprimă un miros caracteristic produsului vegetal.
Acţiuni şi utilizări:
Prin conţinutul de tanin şi eugenol, produsul vegetal prezintă acţiune astringentă,
antidiareică, antiseptică, antiinflamatoare, hemostatică. Se utilizează în diarei, stomatite,
gingivite.
Produse farmaceutice:
Rizomul de cerenţel se administrează sub formă de tinctură, extract fluid, sirop, decoct,
infuzie. A fost înlocuitor al rădăcinii de ratanhia (produs de import). Face parte din formula
CEAIULUI ANTIDIAREIC şi a CEAIULUI PENTRU GARGARÂ (Plafar). Sub formă de
extract, intră în compoziţia produsului TIClVEROL soluţie pentru gargară, antiseptic şi
antiinflamator oral.

3
 Myrtillis fructus
Fructele de afin
Definitie: Reprezinta fructele mature recoltate de la Vaccinium myrtillus L. Afin, Afin
negru, afinar (Ericaceae). Afinul este un arbust intalnit in zonele montane din Europa, Asia de
Nord si America de Nord.
Obtinere: Fructele se recolteaza cu ajutorul unor piepteni speciali, in luniile iulie-
septembrie, iar pentru a fi separate de Frunze si de resturile de ramuri uscate se rastoarna intr-o
galeata cu apa sau se aplica metoda planului inclinat, tipic transilvaneana.
Compozitie chimica:
Myrtilis fructus contine:
-3-7% antocianozide
-flavonozide-hiperozida, cvercitrozida
-5-10% taninuri catehice
-acizi triterpenici pentaciclici-acid ursolic,acid oleanoic
-10% glucide
-acid ascorbic
-5% pectine, vitamin B, saruri minerale
Antocianozidele sunt foarte importante, atat prin actiunea farmacologice imprimate
produsului medicinal, cat si prin culoarea violet ape care o dau fructelor.
Actiune si utilizari:
Antocianozidele prezinta actiuni de tip vitaminoida P(activatoare ale regenerarii purpurei
retiniene, scad permeabilitatea si cresc rezistenta capilarelor) fiind utilizate cu success in
oftamologie, in tratamentul tulburarilor vasculare retiniene dar sic a adjuvante in tratamentul
arteriopatiilor si insuficientelor venoase, cu complicatiile lor: edeme varicoase, sechele flebitice,
si hemoroidale, dureri la mers, edeme de sarcina.
Taninul din compozitia produsului medicinal este responsabil de actiunea astringent,
antidiareica si antidizenterica, cu toate ca in acest din urma caz se presupune ca ar fi implicate si
o component termostabila, cu efect antimicrobian.
Fructele si fructele de afin au efect hipoglicemiant, datorat probabil reducerii de catre
tanin a absorbtiei glucozei exogene.
Produsele farmaceutice:
Produsele Myrtilli fructus intra in compozitia preparatelor:
-DIFRAREL, DIFEBION, DIFABIOL(Biofarm)
-DIFRAREL E drajeuri
-ERIDIAROM comprimate
-MYRTILENE
-TUBILUX

4
 Potentila herba
Iarba de coada racului

Coada racului (Potentilla anserina – Fam. Rosaceae) Planta erbacee, de 10-20

cm inaltime, cu flori mari galbene. Raspandita la zona de campie, pana la cea de munte, urcand
pana la inaltimi de 1300-1500 m, in locuri nisipoase si umede, pe marginea lacurilor, raurilor,
santurilor. Perioada de inflorire este din luna mai pana toamna tarziu.
Partile utillizate ale plantei: tulpinile laterale si frunzele bazilare (Herba Anserinae),
recoltate in timpul infloririi.
Componentii principali: -tanin,
-substante amare,
- mucilagii, ulei volatil,
-flavonoide, saruri minerale.
Proprietati: hemostatic, astringent, spasmolitic.
Indicatii:
•Intern in: hipermenoree, intrucat regleaza si calmeaza durerile menstruale abundente,
enterocolita, colica gastrica, calculoza renala, anemie, convalescenta.
•Extern in: spalaturi locale, ulceratii ale pielii, gingivita, leucoree.
Mod de folosire:
•Intern: infuzie in hemoragie (ca antidiuretic, septic, hemostatic – 2 cani pe zi, luate la
interval de 2 ore) sau decoct (o lingurita si jumatate la 500 ml apa rece, se va fierbe timp de 15
minute, se bea fractionat in 3 reprize, dupa mesele principale).
•Extern: decoct pentru spalaturi locale.
Este contraindicat in cronica renala si hepatica; nu se va bea nici pe nemancate, iritand mucoasa
gastrointestinala.
Se poate administra sub forma de :
Infuzia de coada racului – se obtine adaugand o ceasca de apa clocotita peste 2 lingurite
de planta, se lasa acoperit intre 10 si 15 minute, dupa care se strecoara. Se administreaza 2 cesti
pe zi dupa masa (effect antidiareic)
Decoctul de coada racului – se obtine adaugand o ceasca de apa rece peste o lingurita
de planta, se lasa timp de 10-15 minute, iar apoi se fierbe 15 minute. Se utilizeaza extern pentru
arsuri si eczeme.
Tinctura de coada racului – se obtine din 50 de grame de radacina maruntita si 250 ml
de alcool alimentar de 70 de grade care se amesteca intr-o sticla inchisa ermetic. Se tine timp de
15 zile dupa care se strecoara. Se administreaza 1 lingurita de 3 ori pe zi.

5
 SUBSTANTE AMARE

Definitie: substantele amare sunt compusi ternary, elaborate de speciile regnului

vegetal, foarte amare la gust dar netoxice, care prin administrarea orala determina o crestere
progresiva a secretiilor gastrice.
Produsele vegetale cu continut de substante amare sunt cunoscute din cele mai vechi
timpuri. Substantele amare sunt intalnite la speciile de plante din familiile Asteraceae,
Gentianaceae. Substantele amare actioneaza pe mucoasa gastrica provocand o secretie abundenta
prin excitarea receptorilor gustative la nivelul papilelor linguale, daca sunt administrate cu o
jumatate de ora inainte de masa.administate odata cu alimentele produc o diminuare a secretiilor
gastrice, deoarece nu se mai declanseaza mecanismul reflex. . Se utilizeaza sub forma de infuzii,
tincturi,vinuri tonice cu 30 de minute inaintea meselor

Gentianae radix (F.R. X)

rădăcină de ghinţură galbenă
Reprezintă rădăcina şi rizomul speciei Gentiana lutea L., ghinţură galbenă, genţiană,
enţură (Gentianaceae). Gentiana lutea este o specie ocrotită în România, monument al naturii,
care creşte în Munţii Carpaţi, în golul alpin. Este o plantă longevivă (cca. 60 de ani), care
înfloreşte pentru prima dată abia după 10 ani. La vârsta de 4-8 ani produce o tijă florală şi numai
din acest moment se poate recolta rădăcina. Este răspândită în zonele montane din Spania,
Franţa, Elveţia, Italia.
Gentiana asclepiadea L. (lumânărica pământului) şi G. punctata L. (ghinţură pătată), a
căror rădăcină este la fel de valoroasă cum este cea oficinală, sunt adaptabile şi se pot cultiva şi
la altitudini mai mici. Tehnologia de cultivare a speciilor de Gentiana a fost pusă la punct şi se
aplică la Staţiunea de Plante Medicinale şi Aromatice Măgurele, lângă Braşov.
Obţinere:
Rizomul şi rădăcinile se recoltează toamna târziu sau primăvara devreme, începând din al
patrulea an de vegetaţie, de la exemplarele prove-nite din flora spontană sau după 7-10 ani, de la
cele din culturi. Se scutură de pământ şi nisip şi se spală rapid în jet de apă. Fragmentele mai
mari se taie în rondele sau se despică longitudinal. Se usucă rapid, pe cale artificială, la 45-60°C,
cu grijă, pentru a se obţine produsul medicinal, galben la interior, cu miros slab. Dacă rădăcinile
proaspete sunt supuse fermentatiei timp de 8-10 zile, în contact cu aerul produsul căpătă o
culoare cafenie-roşcată şi un miros plăcut, aromat, fiind utilizat doar în scopuri alimentare.
Compoziţie chimică:
Gentianae radix conţine:
-1-3% principii amare, monoterpenoide atipice de tip secoiridoide -
gentiopicrozidă (cu indice de amăreală IA 1/12 000), amarogentină (cu IA 1/60 000) şi
swerozidă (swertiamarină), identificată pentru prima dată în specia Swertia japonica (Roem. et
Schult.) Makino (Gentianaceae).

6
 - un alcaloid cu structură secoiridoidică (gentianina),
-xantone, dibenzopirone substituite (gentizină, izogentizină, gentiozidă),
care imprimă culoarea galbenă a rădăcinii;
-steroli (gentiosterol);
-oligozide - gentiobioza, gentianoza ;
-tanin (acid gentiotanic); acid gentizic (acid 2,5-dihidroxibenzoic); pectine;
In cursul fermentaţiei, enzimele hidrolizează gentianoza la zaharoză, gentiozida la
izogentizină (puternic colorată) şi gentiopicrozida parţial la gentiogenol, cu diminuarea
gustului amar.
Pentru produsul medicinal, F.R. X prevede un indice de amăreală de cel puţin 1/10 000 şi
min. 33% substanţe solubile.
Acţiuni şi utilizări
Produsul vegetal este tonic amar, eupeptic, uşor coleretic-colagog, fiind recomandat în
anorexie, anemie, ulcer gastric hipoacid, convalescenţă. Prezintă acţiune febrifugă şi
antimalarică asemănătoare chîninei, fiind utilizat încă din antichitate ca antimalaric. După
descoperirea arborilor de chinină, a primit denumirea de „cinchonă indigenă" (quinquine
indigene). Gentianae radix se asociază cu antimalaricele, datorită efectului febrifug.
Gentianina are proprietăţi antipsihotice (antidepresive) şi toxicitate scăzută.
Produse farmaceutice:
Gentianae radix se administrează sub formă de pulbere, macerat, tinctură, extract moale,
în următoarele produse: băuturi amare şi aperitive de tip „bitter"; vin tonic; Tinctura Amara;
CEAI TONIC APERmv (Plafar); CALMOGEN PLANT (GSK); HECOGEN sirop;
HEPATOBIL (PlantaVorel); LISTROCOL caşete; PLAVOBIL comprimate; QUINTONINE
comprimate.
Produsul fermentat este folosit în industria băuturilor alcoolice.

Centaurii herba
iarbă de ţintaură
Reprezintă părţile aeriene înflorite, recoltate de la Centaurium umbellatum auct. sin.
Erythraea centaurium (L.) Pers., ţintaură, fierea pământului (Gentianaceae). Planta este
spontană în Europa, nordul Africii, Asia, America de Nord. în fiora României, creşte din zona de
câmpie până în cea subalpină, pe dealuri, fâneţe, poieni umede, tufărişuri, la marginea pădurilor.
Obtinere:
Părţile aeriene se recoltează la înflorire, în iulie-septembrie, şi se usucă la umbră sau pe
cale artificială, la max. 35-40°C.
Compoziţie chimică:
Centaurii herba conţine:
-0.3% principii amare în principal amarogentina, gentiopicrozida,
swerozida, eritaurina (heterozidă a eritrocentaurinei, specifică plantei);
-derivaţi xantonici;
-alcaloizi (eritricina);

7
 -flavonozide; lactone (eritaurona); triterpenoide; acizi polifenol-carboxilici;
ulei volatil; lipide; steroli; oze simple; săruri minerale.
Acţiuni şi utilizări
Produsul vegetal prezintă următoarele acţiuni farmacologice: tonică amară, febrifugă,
excitantă a sistemului nervos vegetativ simpatic şi a termi-naţiilor nervoase de la nivelul
capilarelor (creşte tonusul capilarelor, activând circulaţia sanguină). Produsul este şi uşor laxativ,
antiinflamator, antibacte-rian, utilizat în anorexie, ulcer gastric hipoacid, meteorism abdominal,
stări febrile.
Produse farmaceutice:
Centaurii herba se condiţionează sub formă de tinctură, extract moale, infuzie, în
preparatele: băuturi aperitive de tip „bitter"; Tinctura Amara; CEAI TONIC APERITIV, CEAI
GASTRIC nr. 2 (Plafar); TARBEDOL granule (Antibiotice Iaşi), cu extracte de Cynarae folium,
Calendulae flos, Centaurii herba, Taraxaci herba cum radicibus, Menthae herba, Tiliaeflos;
CESRASANOL (Redel); VENTRODIGEST

Taraxaci herba cum radicibus

Iarba si radacina de papadie

Reprezinta partile aeriene si radacinile recoltate de la Taraxacum officinalis, papadia

(Asteraceae)
Taraxacum officinalis este o specie ierboasa, perena, raspandita in Europa si Asia,
naturalizata sin America de Nord, de la campie pana in zona subalpine, prin locuri ruderale,
poieni, finite.
Obtinere: In intervalul aprilie-iulie se recolteaza produsul Taraxaci herbacum radicibus,
iar in intervalul iulie-octombrie doar radacina. Frunzele se usuca in strat subtire , la umbra, rapid,
pentru a evita innegrirea, iar radacina trebuie despicata sau taiata in rondele.
Compozitie chimica:
-flavonozide-in principal cosmosiozida, cinarizina
-alcooli triterpenicipentaciclici
-steroli
-sescviterpenoide azulenogene-lactuopicrina(frunzele devin amara la maturitate)
-25%inulina in radacina
-lipide; vitamine; saruri minerale
Actiune si utilizari:produsul vegetal prezinta actiune coleretica-colagoga, tonic amara,
diuretica, usor laxative, combinatia ei fiind considerta depurative. In acest caz, efectul diaforetic
este absent. Fitoterapia franceza recomanda papadia in tratamentul, asteniei generale, litiazei,
anorexiei, celulitei. In Romania planta este foarte raspandita. Primavara, frunzele tinere se
consuma sub forma de salata, ca tonic aperitiv. Radaciniile prajite, similar celor de cicoare,
inclocuiesc cafeau in situatiile de criza alimentara.

8
 Produse farmaceutice:
-ceaiuri, formula tip plafar:DIETETIC, DEPURATIV, GASTRIC 1, HEPATIC 2
-tinctura Taraxaci, in homeopatie.
-INSTANT granule solubile.
-NORMOPONDEROL-comprimate
-PLAVOBIL-comprimate

Absinthi herba(FRX)
Iarba de pelin
Reprezinta partile aeriene inflorite, cu sau frunze bazale, recoltate de la Artemisia
absinthium L. pelinul,pelin alb.
Artemisia absinthium este o planta ierbacee, vivace prin rizom, atingand pana la
10 ani varsta, cu Frunze bi-tripenat sectate, verzi argintii. Florile sunt mici, galbene,
compuse. Intreaga planta are gustul amar si parfumul amar, specific.pelinul este raspandit
in Lumea Veche, dar se cultiva si in America.
Obtinerea:
Se recolteaza fie partile aeriene, cu eliminarea zonei lignificate de la baza, fie
numai varfurile inflorite. Se ususca la umbra sau artificial, la o T 35-40 C.
Compozitie chimica:
Absinthi herba contine:-0.2-0.5% ulei volatile
-0.15-0.13%principii amare secviterpenoide
-proazulene simple(artabsina)
-flavonoide, steroli, lignani, acizi grasi, vitamine.
.Absinthi herba are un indice de amareala 1:1000-1:25 000.
Absinthian aetheroleum are culoarea verde, fiind alcatuit din 35-45% tuiona(galbena),
camazulena(albastra), tuiol(9%). FRX recomanda 0.3%uleivolatil.
Actiune si utilizari:
Pelinul este tonic amar, aromat, indicat in inapetente, gastroenterite, pentru actiune
coleretica puternica, asemanatoare cu anghinarea. Flavonoidele artemisina au proprietati
spasmolitice.
Toxicitate:
Se recomanda cure scurte cu preparate din pelin, datorita efectului emenagog si
neurotoxic, de care sunt responsabile tuiona si absintina. In doze mari, acestea determina
tulburari SNC, motorii si de sensibilitate degenerescenta nervoasa, efect letal.
Intoxicatia cu bautura frantuzeasca absint, prezinta o simptomatologie similara
alcoolismului, cu crize epileptic, care pot conduce la exitus. In present absintul nu se mai prepara
cu pelin fiind interzis in Franta prin legea impotria absintului(1915) , din cauza faptului ca a
declansat o adevarata intoxicatie nationala.
Produse farmaceutice:
Pelinul face parte din compozitia urmnatoarelor preparate: CEAI TONIC-APERITIV
(plafar); TINCTURA ABSINTHI, TINCTURA AMARA, VINURI MEDICINALE, PELIN DE
MAI, VIN PELIN, VERMUT.
9
10