Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANTIMUTAGENI SI
ANTICANCEROSI IN
SUPLIMENTELE
ALIMENTARE
Istoric
Primul tratat despre plante cunoscut a fost scris in urma
cu aproape 5000 de ani in timpul domniei imparatul
chinez Chi’en Nung.
Se numea Pen Tsao si continea descrieri ale utilizarilor
medicinale a peste 300 de plante.
Prin 2000 I.Hr., egiptenii antici utilizau plante in
medicina, in cosmetica si in imbalsamare.
Grecii si romanii au perfectionat cateva dintre aceste
tehnici si au dezvoltat altele noi proprii. S-a aflat despre
studiile lor din scrierile lui Hipocrat din secolul al V-lea
i.e.n. si din cartile “De Materia Medica” a lui Dioscoride si
“Naturalis Historia” de 37 de volume a lui Pliniu cel
Batran (ambele din secolul I e.n.).
NOTIUNI DE FITOTERAPIE SI
AROMATERAPIE
Fitoterapia sau stiinta utilizarii plantelor in folosul sanatatii, are o
vechime de mii de ani (cuvantul fitoterapie deriva de la grecescul
phyton = planta, therapie = stiinta tratarii si vindecarii bolilor).
In plantele medicinale si aromatice,
in legume,
fructe,
in seminte,
substantele active sau nutritive sunt bine proportionate si mai ales
organismul nostru este mai bine adaptat la acestea decat la
derivatele ultrapreparate sau la alimentele sau medicamentele
semisintetice, obtinute in laborator.
PLANTE MEDICINALE
In cadrul patrimoniului vegetal din Romania se gasesc numeroase plante spontane si
cultivate ce au diferite utilizari si care pot fi grupate in urmatoarele categorii:
Plante alimentare (folosite in alimentatie direct –fructe, frunze, radacini, tuberculi, atat in
stare proaspata cat si sub forma preparata, conservata etc.)–106 specii;
Plante oleaginoase (utilizate pentru extragerea uleiurilor vegetale sau a substantelor
grase din seminte sau fructe)–24 specii;
Plante aromatice si condimentare (folosite pentru aromatizarea sau condimentarea
alimentelor, mancarurilor, bauturilor etc., datorita uleiurilor volatile continute sau a altor
substante ce le confera o aroma sau gust specific) –48 specii;
Plante tinctoriale (utilizate pentru vopsitul fibrelor textile sau a celor de origine
animala, pentru colorarea unor alimente sau bauturi datorita pigmentilor continuti cu
putere de colorare) –48 specii;
Plante tanante (folosite pentru tabacitul pieilor datorita substantelor tanante continute)–32
specii;
Plante medicinale (folosite in industria farmaceutica pentru extragerea de substante
necesare prepararii medicamentelor sau utilizate in medicina populara datorita
continutului lor in vitamine, uleiuri volatile, glucide, heterozide fenolice, cumarine,
flavonozide, antociani, derivati ai acizilor polifenolcarboxilici, heterozide sterolice,
heterozide triterpenice, lipide, rezine, principii amare, alcaloizi si alte principii active cu
proprietati de natura vegetala.
PRINCIPII ACTIVE SI ACTIUNE FARMACODINAMICA
Vitamine
Vitaminele sunt substante organice complexe,
indispensabile desfasurarii normale a proceselor vitale.
Organismul uman are realmente nevoie de un aport
zilnic din toate cele H, K – K1 – K2, PP, acid pantotenic,
acid folic.
macesul (in fructe) este bogat in vitamine C, A, B1, B2,
P, K, acid nicotinic, dar si alte substante cu valoare
terapeutica cum ar fi: tanin, acid malic, acid
citric,pectine, zaharuri.
urzica este bogata in vitamine C, K, A, B2; mai contine
substante azotoase,clorofila, mucilagii.
Glicozide (heterozide)
Glicozidele sau heterozidele sunt compusi alcatuiti dintr-o
componenta glucidica si o componenta neglucidica, denumita
aglicon, a carei structura chimica poate fi foarte diferita. Agliconul
confera glicozidelor proprietati fizice, chimice si farmacologice
specifice, conditionand in cea mai mare masura utilizarea lor ca
substante terapeutice.
Din grupul glicozidelor fac parte:
a. Cardiotonice
b. Antracenozide
c. Saponozide
d. Flavonozide
e. Antociani
f. Cumarine si furanocumarine
g. Derivati ai acizilor polifenolicarboxilici
h. Taninuri
i. Tioglicozide
a. Cardiotonice
Acest tip de glicozide este raspandit in
frunzele plantelor din familiile Apocynaceae
(gentiana), Liliaceae (narcisa, crin) si
Scrophulariaceae.
Au actiune favorabila asupra cordului
bolnav, diminuand pulsul, regularizand
ritmul si bataile inimii; actioneaza uneori
si ca diuretic.
b. Antracenozide