Menthae folium 50 g Melissae folium 20 g Foeniculi fructus 20 g Frangulae cortex 10 g M. f. species
1-2 lingurite la 200 ml apa, pentru infuzie primele utilizari documentate se gasesc in culturile egiptene si asiatice
papirusul Ebers (sec. 15 I.Chr.)-un numar mare de produse, unele cu valoare terapeutica recunoscuta si astazi (Aloe, seminte de ricin, guma arabica, opiu)
cunostintele privind plantele medicinale s-au raspandit spre Grecia, alte tari ale lumii Antice
autorii Antichitatii au descris plantele ce pot fi folosite in scop terapeutic: Hipocrate, Teofrast, Pliniu cel Batran, Dioscoride, Galenus
in Evul Mediu, plantele medicinale incep sa fie catalogate si studiate tinand cont de actiunea terapeutica sec. 15: asa-numitii herbalisti publica carti cu informatii si desene ale plantelor medicinale
sec.16,17: plantele medicinale continua sa joace un rol primordial in medicina
sec.18: Linnaeus contribuie im mod important la dezvoltarea stiintei plantelor prin introducerea unui sistem nou de clasificare si denumire a plantelor
sec. 18, 19: plantele erau folosite ca atare, sub forma de tincturi/extracte sec. 19: incepe izolarea si identificarea componentilor activi din produsele vegetale
Fitoterapia (herbal medicine) = stiinta utilizarii in scop curativ si /sau preventiv a plantelor medicinale traditionale = tratamentul si profilaxia bolilor si a tulburarilor de orice fel, cu ajutorul plantelor, a unor organe de plante sau a preparatelor obtinute din acestea
- fitoterapeutice, fitomedicamente
3 forme principale de utilizare a plantelor medicinale - produsul vegetal, ca atare - preparate cu mono sau poliextracte vegetale - preparate cu substanta activa vegetala in stare pura = fitomedicament fitopreparate nu se incadreaza in grupul fitoterapeuticelor:
- principiile active pure izolate din plante/derivatii lor de sinteza-semisinteza = atropina, cafeina, codeina, chinina, digoxina, efedrina, noscapina, taxol, teofilina
- medicamentele homeopatice
- piata globala a remediilor de origine vegetala: EU = 45% restul Europei = 4% Asia = 17% Japonia = 16% America de Nord = 11% altele = 7%. - 4 bilioane de oameni respectiv, 80% din populatia globului apeleaza la remedii de origine vegetala
- fitoterapia prezinta cel mai mic nivel al reactiilor adverse raportate (7.6%) comparativ cu alte ramuri ale medicinei alternative - In lume, in fitoterapia traditionala se utilizeaza peste 50000 specii vegetale diferite, din care 1100 specii studiate 250 specii folosite la prepararea medicamentelor moderne
***25% din medicamentele moderne provin din plantele superioare
- nr. mic de fitopreparate studiate in toata complexitatea lor - actiunea si activitatea terapeutica sunt legate de prezenta principiilor active/fitocomplexului - demonstrarea actiunii fitopreparatelor se realizeaza utilizand aceeasi metodologie de analiza si control care se aplica si in cazul substantelor de sinteza. pentru cei 120 componenti izolati din plante si folositi curent in terapeutica s-a demonstrat o corelatie pozitiva intre utilizarea traditionala si cea moderna
7000 de substante medicamentoase incluse in farmacopeile moderne sunt derivati ai unor compusi din plante
in Germania, sunt prescrise produse din 600-700 specii, 70% din ele de catre medici Reactii adverse pentru multe dintre produsele disponibile astazi nu s-a realizat o evaluare corespunzatoare prin studii clinice si toxicologice sursele de material vegetal sunt variate Echinacea purpurea, Echinacea angustifolia, Echinacea pallida genul Eucalyptus = 500 specii
confuzia intre specii vegetale
Denumirea comuna nu indica specia in cauza!!!
Ex. Denumirea de ginseng se refera doar la speciile din genul Panax: Panax ginseng, P. quinquefolius, dar se aplica si pentru alte plante Eleutherococcus senticosus ginseng siberian Gynostemma pentaphyllum ginseng albastru Pseudostellaria heterophylla ginseng mic componenta chimica variaza in functie de climat, sol, factori genetici, expunerea la poluanti
influenteaza prezenta contaminantilor de tip metale grele, microorganisme, impurificarea cu alte produse vegetale, conditiile de prelucrare/depozitare
1992, Belgia- aparitia unei afectari renale severe cu insuficienta renala la persoane ce au consumat un preparat pentru slabit
Reactia se datora acizilor aristolochici (nefrotoxici, cancerigeni) din specii de Aristolochia, prezente in mod accidental Stephania tetrandra Han Fang Ji Aristolochia fangchi Guang Fan Ji Pentru fiecare produs vegetal trebuie specificat: - denumirea stiintifica a plantei - denumirea producator - momentul recoltarii - momentul ambalarii/expirarii - concentratia in principii active - certificarea absentei contaminantilor Principalele forme de fitopreparate
Droguri neprelucrate extractiv
droguri - in toto, singure, - concissum, asociate (species);
pulberi vegetale planta uscata la 40 50C cernute pe marimi de fragmente amestecate in anumite proportii (asocieri) conditionate industrial sub forma ceaiurilor unidoza (saset) sau vrac. Preparate extractive Tipul preparatului Definitia INFUZIE Extract apos obtinut din frunze, flori, herba, fructe sau seminte, prin oparire cu apa, urmata de repaus si filtrare DECOCT Extract apos obtinut prin fierberea (30 min.) cu apa a unor scoarte, radacini, fragmente lemnoase, fructe MACERAT Extract apos obtinut (din motive galenice) la rece din materialul vegetal (ex. Decoctum Althaeae) TINCTURA Extract alcoolic (spiritus) sau hidroalcoolic (raport drog- solvent =1:5 pna la 1:10) EXTRACT FLUID Extract alcoolic obtinut in raport 1: 1 (planta / solvent) EXTRACT siccum (uscat) Extracte solide obtinute prin concentrarea si uscarea extractelor fluide
Tipul preparatului Definitia UNGUENTE Extracte moi sau tincturi prelucrate intr-o baza de unguent ULEIURI Extracte uleioase obtinute din produse vegetale prin macerare sau digestie cu uleiuri grase (ulei de masline, arahide, migdale) ULEIURI VOLATILE (Aetherolea) Uleiuri volatile extrase prin distilare cu vapori de apa a produselor vegetale sau, mai rar, prin extractie cu solventi SUPOZITOARE Extracte moi incorporate intr-o baza care se topeste la temperatura corpului (Oleum Cacao) SUCURI DE PRESARE (exprimat) Extracte apoase obtinute prin presarea materialului vegetal proaspat SIROPURI Solutii apoase dense, obtinute din extracte vegetale cu adaos de zahar (64%)
Alte fitopreparate de extractie digestia: macerarea cu ulei a drogului la 40 50C (rezine, substante liposolubile), alcoolatul: macerarea drogului cu alcool distilarea extractului alcoolic: spirturi
tinctura mama: macerarea plantei proaspete cu amestec apa/alcool 10 p TM=1 p produs uscat macerat glicerinat: - obtinut din muguri, boboci, radicele, scoarte tinere, seminte (proaspete), - macerare in alcool 90 - apoi se adauga apa + glicerina nebulizat: extracte vegetale atomizate intract: - extractia plantei stabilizate, cu alcool la fierbere, - indepartarea alcoolului sub vid, la 25 30, - extractul moale rezultat se delipideaza, - se usuca, - se pulverizeaza;
fitoli: extract hidro-glicerinat initial, macerarea drogului cu glicerina, filtrare, reluarea reziduului cu apa; macerare, combinarea celor doua macerate;
contin principiile active integrale; glicerina dizolva uleiul volatil si principiile lipofile, apa extrage flavone, taninuri, glucide, heterozide in general, aminoacizi, saruri ale alcaloizilor, oligoelemente; fitozoli: digestii uleioase din plante in prealabil sterilizate urmeaza apoi turboextractia, proportia planta/ulei = 1:1, in final, extractul uleios se emulsioneaza in apa
hidrolat: apa aromatica (florala)
Extracte speciale, extracte purificate - extracte care sufera procese speciale de extractie si purificare pentru a separa, concentra sau indeparta substantele nedorite ori toxice
- se obtin din extractele brute
- de regula, in final 1 g de extract uscat ce urmeaza a fi prelucrat trebuie sa corespunda la 40 g produs vegetal
- 50 mg extract purificat corespunde la 2 g produs vegetal
- pot fi conditionate intr-o forma farmaceutica moderna
2004
Tip A: extract standardizat (cu respectarea tuturor masurilor necesare pentru asigurarea calitatii de la drog, la solvent, la proces)
Tip B1: extract cuantificat contine aceeasi cantitate de extract in care se asigura (intre anumite limite) unul sau mai multe principii active; se realizeaza prin amestecarea diferitelor sarje, nu prin diluare cu material inert: EGb 761: 40 mg extract 22-27 (24 )% flavonolglicozide 2,8-3,4% ginkgolide 2,6-3,2% bilobalid Sub 0,5mg% acizi ginkgolici
VALABIL NUMAI PENTRU PREPARATELE TESTATE CLINIC Criterii europene pentru medicamente ce contin extracte vegetale 2000 Categoria A: extracte standardizate intr-un singur principiu activ, relevant pentru activitatea terapeutica; exemplu: extracte de Belladonna; Categoria B: extracte pentru care exista o corelatie intre o serie de principii active si activitatea terapeutica, dar nu absolut relevanta; exemplu: extracte de Hypericum; Categoria C: extracte la care se pot pune in evidenta efecte terapeutice, dar pentru care nu exista o corelatie stricta principiu activ/activitate terapeutica; exemplu: extractul de Valeriana.
Tip B2: se apreciaza cantitatea minima de extract nativ necesara pentru a avea o anumita actiune farmacologica. BIOECHIVALENTA SI SUBSTITUTIE medicamentele care contin acelasi extract pot fi inlocuite unul cu celalalt daca:
ambele corespund cerintelor de calitate farmaceutica,
li s-a dovedit bioechivalenta,
este sigur ca toate sarjele corespund specificatiilor de fabricatie (au aceleasi constante de calitate); asta inseamna:
validarea in vivo a specificatiei producatorului,
realizarea controlului sarja cu sarja,
se pun la dispozitia specialistilor informatii actuale care sa ateste calitatea farmaceutica a preparatului.
bioechivalenta este necesara, deoarece:
in lipsa ei, trecerea pacientului de la o anume medicatie pe un inlocuitor presupune urmarirea (de catre medic) echivalentei terapeutice (raport doza/efect/efecte secundare/interactiuni cu alte medicamente/toxicitate). DOMENII DE INDICATII PENTRU FITOTERAPIE deficiente pasagere aparute in starea de sanatate (stari gripale, raceli, constipatie, disfunctii gastro-intestinale sau hepato-biliare) afectiuni minore pana la medii (hipertrofia benigna de prostata, fazele I si II, insuficienta cardiaca de tip II) in tratament de lunga durata boli degenerative, afectiuni specifice varstnicilor (in geriatrie) afectiuni cronice rezistente la chimioterapie (artrita, sinuzita, stari alergice, dermatoze atopice, infectii recidivante)
tulburari psiho-vegetative tulburari de somn afectiuni ginecologice tulburari circulatorii varice tratament de scurta durata, pana la stabilirea unui diagnostic clar profilaxia bolilor infectioase, a dereglarilor metabolice sau a bolilor degenerative Doza corespunzatoare in fitoterapie este in functie de:
- intensitatea actiunii produsului vegetal/toxicitatea acestuia - forma de administrare - durata administrarii - varsta, afectiuni existente - reglementarile legislative ale tarii respective - contextul cultural in care se foloseste planta
ex. in China o prescriptie fitoterapeutica obisnuita presupune administrarea a 5-10 plante, iar doza zilnica din fiecare planta poate depasi 3 g.
- in Europa, doza recomandata pentru tincturi este in general mai mica decat in America de Nord
- in prospecte, doza indicata tinde sa fie de 20-80 picaturi, de cateva ori pe zi
- practicienii cu experienta tind sa prescrie o doza initial de pana la 5 ml de tinctura, 3- 5 ori/zi, si in jur de 1-2 ml x 2-3 ori/zi, ca doza de intretinere Dozajul echivalent al unui fitopreparat comparat cu o doza unica traditionala existenta intr-o ceasca de ceai medicinal trebuie sa fie in domeniul de 200-500 mg extract brut. Formula de calcul pentru stabilirea dozei la copii:
Doza copii = (doza adult/110) x (1,5 x greutatea corporala*)
* in kg
farmacocinetica si farmacodinamia substantelor medicamentoase este diferita fata de adulti rata mica de metabolizare si excretie a substantelor active tratamentul trebuie supravegheat de medic/specialist in fitoterapie Avantaje ale tratamentului cu fitopreparate
- prezinta un raport beneficii/risc superior - nivel ridicat de siguranta a tratamentului - complianta mare - faciliteaza tranzitia de la tratamentul de scurta durata la cel de durata, cronic - poate inlocui unele dintre medicamentele sintetice conventionale folosite in tratamentul bolilor cronice (ex. sindromul de oboseala cronica)
Dezavantaje
- nu sunt suficient de potente pentru a trata boli grave - folosirea pe o perioada indelungata a unor preparate vegetale, de ex. a celor din plante ce contin alcaloizi pirolizidinici (tataneasa) poate conduce la efecte adverse grave - o medicatie necorespunzatoare cu fitopreparate (tip de preparat/produs vegetal, dozaj, durata administrarii) beneficiu terapeutic nul Factorii care determina variabilitatea in raspunsul terapeutic la administrarea preparatelor din plante: o complianta pacient o rata de absorbtie o distributia in fluide corporale o legarea de proteinele plasmatice si tisulare o rata de excretie o conditiile fiziopatologice o factorii genetici o interactiunile medicamentoase o dezvoltarea de toleranta o efecte placebo Interactiuni medicamentoase intre fitoterapeutice si unele medicamente de sinteza Fitopreparat/extract Medicament de sinteza Interactiune Extracte din Hypericum perforatum digoxina