Fitoterapie curs 1

Cuvnt nainte
n gradina naturii, floarea cea mai aleasa e nsusi omul si n
om, frumusetea spiritului sau arata Ion Agrbiceanu. nsusi
Dumneeu i!a pus numele de Adam, adica "m si l!a strigat pe
numele sau. #i a pus Adam femeii sale numele de $va, adica
viata, caci ea avea sa fie mama celor vii, iar "amenii au fost
facuti pentru viata nemuritoare, spunea parintele Dumitru
#taniloaie. #i a facut Dumneeu pe om, dupa c%ipul sau& dupa
c%ipul lui Dumneeu l!a facut& a facut barbat si femeie. #i i!a
binecuvntat si le!a is Dumneeu'
(()iti roditori si va!nmultiti si umpleti pamntul si supuneti!l&
si stapniti peste mari si peste pasarile cerului si peste toate
vietatile care se misca pe pamnt** +)acerea I, ,-!,./. #i
trimitnd pe Adam n gradina $denului, Dumneeu i!a
poruncit' Din toti pomii gradinii vei mnca, dar din pomul
cunostintei binelui si raului sa nu mannci, fiindca, n iua cnd
vei mnca
din el, vei muri negresti 0 +)acerea ,, 121-/.
ncercnd sa supuna si sa stapneasca, omul a facut atentatul
divin, caci nu putea supune si stapni pentru a cunoaste.
Iar atunci Dumneeu n!a vrut sa frnee setea de cunoastere a
omului. #i l!a pedepsit dndu!i libertatea 0 3ibertatea de a alege
ntre 4I5$ si 6A7, de a opta pentru unul dintre ele este
esentiala. 8iata fiintei umane este un miracol si un dar divin.
Dar, asa cum arata $uripide' De bine raul nu este despartit
niciodata, ci sunt amestecate asa cum trebuie. 9oti
oamenii cauta sa traiasca fericirea, dar cum ei o concep diferit
a:ung sa aleaga prost si ncep sa traiasca n pacat, departe de
Dumneeu si n deacord cu natura. n libertatea de a alege
ntre bine si rau, n ncercarea de a cunoaste si supune toate
vietatile de pe pamnt, omul a devenit fiinta muritoare, iar
pentru el viata si sanatatea au nceput sa repreinte elemente de
nepretuit. 5u fara acoperire, va spune un mare spirit, 3eonardo
da 8inci' Cine nu pretuieste viata n!o merita. 8iata este un
miracol si fericirea terestra depinde de sanatatea omului. Daca
esti om nu trebuie sa respingi bucuria clipei. ntlnirea ta cu
fericirea este att de rara, ca nu stii daca astai o ratei, cnd vei
mai avea privilegiul sa o traiesti. ;ean <iono spunea' =ilele
sunt frumoase, iar rostul nostru e sa ne nfruptam din ele.
$>perienta multimilenara arata ca fara sanatate, orict de bogat
ar fi un om, oricti supusi ar avea sau ct de pretuit ar fi, sufera
cumplit si ar da totul ca sa se faca bine, sanatos, sa nu mai
sufere si sa nu se mai c%inuiasca.
5u fara acoperire se ice' $sti sanatos, ai totul 0 5u esti
sanatos, nu ai nimic 0 Din vremuri vec%i rabate ideea marelui
filoof antic Democrit' "amenii solicita n rugaciunile lor
sanatate de la ei, fara a sti ca au mi:loacele apararii lor, n
propriile mini. Care este sfatul de urmat' ?entru a conserva
sanatatea si tineretea, pentru a mpinge viata peste limite, !este
suficient a trai n conformitate cu 5atura si 3egile sale.
$ste o filoofie pe care trebuie s!o aplici toata viata si ea te va
face sa te simti mai fericit' "mul trebuie sa traiasca n armonie
cu 5atura si sa!i respecte 3egile. 5u trebuie uitat ceea ce
spune un vec%i proverb arab' De doua lucruri si bate :oc omul
cnd le are' tineretea si sanatatea. ?ornind de la ideea lui
4.?ascal' "mul este nascut pentru placere, fiinta umana alege
gresit, se departeaa de poruncile divine sisimtindu!se muritor
vrea sa traiasca ct mai intens viata terestra. Atunci pacatuieste
grav si rupe armonia sa cu 5atura. #i parca!i un facut si vrem
sau nu vrem trebuie sa!i dam dreptate lui @orogan #alomie
care arata' 9ot ceea ce este bun n viata ori este imoral, ori
ilegal, ori ngrasa. Caua principala a mbolnavirii fiintei
umane este fara ndoiala modul de viata gresit.
mbolnavirile nu sunt acte de mnie ale eilor, pedepse primite
de la Dumneeu sau simple fatalitati, ci manifestari ale modului
de trai gresit, sanctiuni aspre si dureroase ale vietii traite n
deacord cu 5atura si cu 3egile ei. 8indecarea sta n puterea
Domnului, dar trebuie si noi s!o a:utam.
ntelepciunea presupune darul de a nu spori singur raul pe care
ti l!au facut altii, ne nvata "ctavian ?aler, iar marele
romancier @aurice Druon completeaa' ?rovidenta are gri:a sa
ne
ndeplineasca dorintele, dar sa!i dam o mna de a:utor ceva mai
tare. Cteva lucruri trebuie cunoscute si respectate'
!Doctorul 6uss ;aff arata n 1A.B ca' sanatatea este mai usor
de pastrat dect de obtinut. Deci fiecare dintre noi trebuie sa
dea atentie sanatatii, s!o prote:ee, ba mai mult ncalcnd ct
mai putin armoniile dintre fiinta sa si 5atura, de fapt si apara
viata de mari nenorociri si si!o face mai placut de trait.
!?aracelsus arata ca' 9oata lumea este o farmacie
?ornind de la aceasta idee e>ceptionala confirmata de practica
multimilenara, trebuie sa gasesti ceea ceti trebuie tie ca sa!ti
pastrei sanatatea, iar atunci cnd esti bolnav sa!ti alegi din
5atura medicamentul care te va vindeca fara sa!ti produca alt
rau. Dar atentie'
$ste usor sa prescrii medicamente, dar este dificil sa
diagnostic%ei boala ne nvata un vec%i proverb c%ine.
!" alta idee este data de un proverb france' $>cesul n orice
este un defect. Att n viata de fiecare i, ct si n tratamente
trebuie sa ne ferim de e>cese.
5u fara acoperire sta scrisa n piatra pe frontispiciul templului
de la Delp%i vestita ma>ima' Dintre toate, cel mai bun lucru
este masura. #i nu trebuie uitat niciodata, asa cum spune
?rotagoras, "mul este masura tuturor lucrurilor.
! Ce e greuC Cunoasterea de sine.
#i ce e usorC A da sfaturi altora, ne nvata 9%ales din @ilet.
$>ista o obligatie absolut necesara tuturor celor care se respecta
ca oameni si care vor sa traiasca fericiti si sanatosi, aceea de a
se cunoaste pe sine si n functie de aceasta sa!si traiasca viata
n armonie cu 5atura. A nu se uita ca cel mai bun doctor al
dumneavoastra trebuie sa fiti c%iar voi, caci nimeni nu va poate
cunoaste mai bine si nimeni nu sufera n locul vostru atunci
cnd, stiind ca un lucru sau ceva va face rau l consumati sau l
faceti constient.
5osce te ipsumCunoaste!te pe tine nsuti este o lege
generala pe care trebuie sa o aplici creativ si s!o respecti cu cea
mai mare strictete. 5u uitati ca icala daca ai bani poti cumpara
totul poate fi completata cu Dn afara de fericire si de
Fitoterapie curs 2
sanatate.
7n mare filoof, A.#c%open%auer spunea' #anatatea nu este
totul, dar fara sanatate nu este nimic.
!@erita aici s!o citam pe cunoscuta #ilvia Eallimann care
arata' nvata de la 5atura. $a raspunde tuturor ntrebarilor.
7rmarind animalele bolnave cum se trateaa si cum se vindeca
primim adevarate lectii practice n domeniul medicinii. Din
instinct si din e>perienta genetica acumulata n mii de ani,
constatam ca animalele folosesc pentru a se trata sau pentru a!si
alina durerile diverse plante.
Animalele cauta, n primul rnd, singuratatea, linistea si odi%na
absoluta, iar plantele n aerul curat le sunt medicamentele cele
mai bune.
5u fara acoperire, un proverb c%ine ne nvata' ?rimele si
adevaratele medicamente sunt plantele, iar Claude 5aitvell
scria' n plante se afla o comoara. 5u!i totul sa traiesti, ci sa
fii sanatos, ne sfatuia @artial, iar ?laton declara' Cel mai
bine e sa fi sanatos& al doilea sa fii frumos& al treilea sa fii bogat
n mod cinstit. ?anc%atantra concluiona'
5u e prieten la fel ca sanatatea& nu e dusman la fel ca boala&
nu e iubire la fel ca aceea fata de copii& nu e durere la fel ca
foamea.
?lantele vindeca. Cu plante se pot face vindecari miraculoase.
5u uitati ca Dumneeu a is' Iata, va dau toata iarba ce face
samnta de pe toata fata pamntului si tot pomul ce are rod cu
samnta n el. Aceasta va fi %rana voastra +)acerea 1&,A/.
Alegerea plantelor ca medicamente de e>ceptie nu este
ntmplatoare. Cuvier, creatorul anatomiei comparate, dupa o
viata de munca stiintifica arata' Frana naturala a omului,
:udecnd dupa structura sa, se pare ca trebuie sa se fi compus
din fructe, radacini si legume, iar un alt mare savant, 3innG,
spunea' "rganismul omului, n comparatie cu celelalte
vietuitoare, arata ca fructele si cerealele constituie %rana ce!i
prieste cel mai bine. ?ornind de la conceptul lui
Fipocrate' Ceea ce veti mnca va va fi si medicament,
alegem plantele cu virtutile lor e>traordinare pentru tratamente
n armonie cu 5atura si 3egile ei. Creat de Dumneeu ca sa fie
vegetarian, omul gaseste n plante cel mai bun leac de a!si trata
suferintele. 5u trebuie uitat ca organismul uman iesti din
minile Creatorului este o masina perfecta, o minune divina
care are o perfecta armonie n alcatuirea lui. ?e ct este aceasta
armonie de perfecta, pe att de usor omul o poate deregla si
vatama. De aceea, nu fara o puternica implicare noi trebuie'
#a paim ec%ilibrul naturii
#a dam cumpana vietii!napoi
8iitorul e!n minile noastre,
6egasirea naturii e!n noi ne spune Adrian ?aunescu n
4alada pentru ec%ilibrul naturii. 9ratamentul cu plante
porneste de la nevoia de a regasi n organismul fiintei umane
att armonia sa interna, ct si cea e>terna. #i a nu se uita
principiul parintelui medicinii antice, Fipocrate care spunea'
@edicus curat, 5atura sanat@edicul trateaa, 5atura
vindeca.
Fitoterapie curs 3
Capitolul 1
FITOTERAPIA
Din cele trei sute sapteeci si cinci de miliarde de tone de %rana
care se consuma n fiecare an pe 9erra, partea cea mai
importanta vine de la plante, care cresc si se devolta lund
%rana din aer si din sol, cu a:utorul soarelui.
Asa cum arata ?eter 9ompHins si C%ristop%er 4ird n cartea lor
8iata secreta a plantelor, Alimentele, bauturile, inclusiv cele
alcoolice, drogurile si medicamentele care l mentin pe om n
viata si ntr!o stare buna a sanatatii atunci cnd sunt
administrate :udicios, toate acestea le avem n primul rnd
datorita fotosinteei. Fidrocarburile plantelor veri ne ofera
amidonuri, grasimi, uleiuri, diferite sortimente de ceara si de
celuloa. Din clipa nasterii sale si pna intra n mormnt, omul
are nevoie de celuloa ca sa se adaposteasca, sa se nveleasca si
sa se ncaleasca' fibrele, tesaturile, corile instrumentelor
muicale, pna si %rtia pe care si ugraveste gndurile, toate
provin din aceeasi sursa. ).).8ireI afirma ca animalele au fost
primii medici pe care i!a format 5atura. Celebrul ;ean 8alnet,
cavalerul medicini care si trateaa bolnavii cu ierburi bine
alese si le este nu numai medic, ci si du%ovnic, reusind
adevarate vindecari miraculoase, spune ntr!o carte a sa' "mul
secolului al JJ!lea, al electronului si mitoc%odrinei, recunoaste
ca!i mai greu sa se apropie de sintea verei, dect sa
ntocmeasca programe ((Apollo**
Din aceasta caua, multi, foarte multi oameni n loc sa caute
sanatatea n calitatile terapeutice ale plantelor si n armoniarea
cu natura, lucruri simple, dar e>trem de eficiente, din
comoditate, dar si din snobism si prostie, se trateaa cu
medicamente sintetice, to>ice si e>trem de daunatoare corpului
omenesc. 3eon 4inet, prin e>perienta lui practica demonstreaa
ca' gradina este un laborator +de farmacie/ din care ar trebui sa
ne servim mai des.
#i nu trebuie niciodata uitat ca' 8indecarea este ntotdeauna
posibila cnd e>ista vointa necesara de a actiona.
Definita, fitoterapia repreinta vindecarea bolilor prin utiliarea
efectelor benefice ale plantelor medicinale.
Cuvntul fitoterapie provine din asocierea cuvntului grecesc
p%Iton planta si cuvntul france t%erapie stiinta
tratarii si vindecarii bolilor. )itoterapia utilieaa n tratarea si
vindecarea bolilor energiile subtile e>istente n radacinile,
frunele, florile, semintele si fructele plantelor si se poate spune
ca, n particular, se adreseaa direct omului, inimii, mintii si
simturilor fiintei umane. $a este una din cele mai vec%i ramuri
a terapeuticii, cu o ampla arie de raspndire nca din antic%itate
si a fost utiliata cu succes alaturi de %elio si %idroterapie,
balneoterapie si terapia cu remedii de origine minerala.
Istoric se poate spune ca fitoterapia a fost cunoscuta si aplicata
cu succes nca din antic%itate n marile civiliatii din' $gipt,
C%ina, 4abilon, India, n tarile arabe si tinde sa fie din ce n ce
mai pretuita n ilele noastre. Dupa definitia data si utiliata n
tarile 7niunii $uropene, fitoterapia repreinta utiliarea n
terapie a plantelor, e>tractelor din plante sau a totalului
principiilor active din plante, fara a include n acest domeniu si
substanta unitara, n starepura, iolata din plante. n ultimul ca
preentat este vorba despre o c%imioterapie naturala. ?rogresele
e>traordinare facute de c%imie n ultimele doua secole au facut
sa se creada ca medicamentele de sintea vor nlocui cu succes
medicina naturista si n special, produsele specifice fitoterapiei.
Daca anual intra n farmacia circa 1,KK de produse noi, iar la
nivel mondial cifra medicamentelor de sintea a a:uns la
,LK.KKK MKK.KKK, viata arata ca marea ma:oritate a acestora
au efecte secundare, vindeca un organ si le mbolnaveste mai
grav pe altele, elimina durerea si nu tamaduiesc organismul n
adevaratul sens al cuvntului. #!a creat o adevarata maladie de
a lua medicamente, oamenii fiind convinsi prin publicitate si
manipulati prin metodele specifice ale mass!mediei.
5u fara acoperire, ?ierre 6aImond, un specialist france n
domeniu arata ca +D/ multi si petrec viata prin a fi bolnavi.
Acestia se umfla de medicamente n tot cursul vietii' dimineata
pentru a se destepta, la prn pentru a de:una mai bine, dupa
amiaa pentru a nu avea dureri de cap, seara pentru a dormi
+D/.
$fectele nocive ale medicamentelor de sintea sunt att de
grave si de necontrolat ca noi recomandam cititorilor nostri ca
atunci cnd se trateaa cu un medicament de sintea sa se
gndeasca foarte bine si cel mai bine sa caute vindecarea prin
utiliarea unor tratamente naturiste, dintre care simpla si e>trem
de eficienta este fitoterapia. #fntul Albert cel @are spunea'
5umai e>perienta ti da certitudinea.
ncercati si va veti convinge singuri. ?re:udecatile sunt
ratiunea prostilor, spunea 8oltaire, iar un mare spirit, 9udor
8ianu arata' 5oi suntem ceea ce faptele noastre sunt,
Despre eficienta fitoterapiei vorbesc numeroase vindecari
miraculoase ale unor persona:e celebre, care, dupa ce au
ncercat numeroase tratamente si au constatat ineficienta
acestora, au apelat la terapii utilind virtutile tamaduitoare ale
plantelor.
@aurice @essGguG, un foarte cunoscut fitoterapeut france
arata ntr!un best!seller al sau, "ameni si plante ca prin
miracolul fitoterapiei au fost vindecati' amiralul )ranNois
Darlan, $douard Ferriot, fost presedinte al )rantei, marii
oameni politici 6obert #c%uman, Einston C%urc%il, Oonrad
Adeanauer, regele $giptului )arouH, pictorul 7trillo etc.
C%ineii, un popor deosebit de inventiv si talentat au descoperit
si utiliat plantele n terapeutica cu circa LKKK de ani n urma.
Astfel, n C%ina se utilia reventul n vindecari fara sa i se
cunoasca principiile active. 9ot asa se folosea si $p%edra sp. n
tratarea astmei, efedrina, principiul activ al acestei plante, fiind
descoperit abia n anul 1..- +@agai/.
@edicul c%ine <o Fong a scris @anualul de prescriptiuni
pentru tratamente de urgenta. n :urul anului MBK d.F si n care
este recomandata o planta pentru tratarea malariei. n C%ina, n
permanenta, medicii au tratat cu mare atentie problema
utiliarii plantelor medicinale n vindecarea celor mai diverse
maladii. 7n tratat foarte cunoscut n medicina naturista este cel
scris de 3i #%ien si a aparut la 1M secole dupa lucrarea lui <o
Fong,
Fitoterapie curs 4
#i astai, n C%ina tratamentele utilind virtutile terapeutice
ale plantelor sunt la mare pret. Celebrul alc%imist elvetian
?aracelsus, n 1L,- a aratat ca doar o mica parte din planta este
activa, si pe aceasta a denumit!o A6CA57@ sau P7I59A
$##$59IA.
@arele nvatat aprecia ca Arcanum se gaseste n plante n
cantitati e>trem de mici. ?rin aceasta ipotea, ?aracelsus a pus
baele notiunii de principii active, pe care mai triu c%imistii
le!au putut separa din plante. Cunoscutul scriitor si doctor
Arcadie ?erceH, n cartea sa 9erapeutica naturista, vorbeste
despre ?udra ieuitilor sau ?udra contesei
preparata dintr!un arbore care creste n @untii Ani, un fel de
c%inina care a servit la vindecarea Daup%in!ului, ceea ce l!a
convins pe 6egele #oare sa cumpere secretul de fabricatie.
7n mare enciclopedist roman, Aulus Cornelius Celsus a scris
prin anii MKML d.F. o importanta lucrare te%nico!stiintifica din
care s!a pastrat doar volumul Despre medicina. Ceea ce este
e>trem de interesant n aceasta lucrare este aprecierea facuta de
autor privind reactia particulara a bolnavilor fata de
medicamente. $nciclopedistul roman constata ca fiecare bolnav
are particularitati specifice fata de boala pe care a contractat!o
si totodata dispune de reactivitati proprii fata de medicamentul
care i s!a prescris. nca din antic%itate s!a descoperit principiul
?rimum non nocere, adica n primul rnd sa nu vatami,
prin urmare sa nu faci rau prin tratament. Ceea ce este
caracteristic fitoterapiei este ca utiliarea plantelor n
terapeutica nu preinta efecte secundare, ca n caul
medicamentelor de sintea. Acest important avanta: a fost
sintetiat de un mare specialist n domeniu, @aurice @essGguG
care concluioneaa' ?lantele pot vindeca, dar nu pot ucide.
?arintele istoriei, Ferodot a lasat scris despre iscusinta geto!
dacilor n utiliarea terapeutica a plantelor. n secolul al 8!lea
.F. stramosii nostri erau celebri n cunoasterea plantelor si n
utiliarea lor practica n tamaduirea bolilor.
Ca este asa, o dovedeste lucrarea lui Discoride purtnd titlul
De materia medica, scrisa n secolul I d.F., n care se gasesc
,- de denumiri dacice ale unor
plante medicinale. 9eaurul de plante medicinale de pe
pamnturile Daciei este descoperit si de marele poet latin
"vidiu, care e>ilat la ?ontul $u>in, va afirma n scrisorile sale'
?ontul +n.a. $u>in/ da
leacuri si @ulte ierburi rodeste ?ontul.
ntr!un foarte cunoscut tratat medical, celebrul savant france
?aul #avI spune' +D/ cu putin pamnt si soare, docile ritmului
lor etern plantele au realiat aceste energii puternice care
dormiteaa n radacinile, n frunele si n fructele lor. #i, din
toate timpurile, sesind aceste forte latente, omul le!a cules,
cndva n sonoritati de incantatie magica si sub clar de luna, iar
astai, n baa unor indicatii precise si la lumina Code>!ului
atotputernic +n.a. Code>ul
farmacopeic/ . 4ernadin de #aint!?ierre este si mai precis n a
semnala ca natura marc%eaa ntr!un anumit fel legatura dintre
remediu si boala. " concluie clara se desprinde e>trem de
usor' n alc%imia lor interna, plantele condenseaa fortele
subtile ale energiei solare si misterioasele forte ale pamntului.
5u trebuie uitat ca, desi omul este n sine un microcosmos, fata
de 7nivers, fiinta umana repreinta un microelement al
Cosmosului. Altfel spus, Arcadie ?erceH arata' ?lantele
medicinale, fie ca se e>prima prin radacini, riomi, bulbi, ti:e,
ramuri, frune, flori sau fructe, repreinta n esenta fortele
benefice ale Cosmosului.
ntr!un studiu al sau "Hu Ampofo precia' $ste o greseala
desigur, de a ignora sau subaprecia e>perienta populara pe linie
de terapie, transmisa din generatie n generatie. De fapt, a
ignora e>perienta multimilenara adunata de popoarele
diferitelor civiliatii n domeniul utiliarii terapeuticii cu plante,
este ca si cum ai arunca la gunoi un teaur imens, tu aflndu!te
ntr!o societate moderna, bolnav, sarac si nea:utorat. 7n
important specialist romn n materie, "vidiu 4o:or, sustine ca
LKQ din medicamentele actuale, ar putea fi fabricate din plante
medicinale.
6eferindu!se comparativ la medicamentele de sintea si cele de
origine vegetala, profesorul 9eodor <oine arata ca multe din
medicamentele de sintea au aparut e>ploiv n deceniile al 8I!
lea si al 8II!lea ale secolului trecut, dar tot att de rapid au
disparut, n timp ce musetelul, simbol al plantelor medicinale, a
ramas n terapeutica neclintit de mii de ani. Daca la sfrsitul
secolului al JIJ!lea, fitoterapia detinea .KQ din arsenalul
terapeutic, devoltarea e>traordinara a c%imiei a dus la o
avalansa de medicamente de sintea.
@ulti au creut ca era plantelor a apus si ca ncepe era
c%imioterapiei. 8iata a demonstrat ca multe din medicamentele
de sintea au efecte secundare, dar si principale nocive si
ca, vrnd, nevrnd, c%imioterapia trebuie sa coe>iste cu
fitoterapia. n ceea ce priveste 6omnia, n tara noastra se
gasesc toate conditiile necesare devoltarii medicinii naturiste,
iar dintre ramurile acesteia cu prioritate, fitoterapia. 3a noi
cresc peste M-KK de plante, adica mai mult de :umatate din cele
e>istente n $uropa, dintre care peste -KK au calitati terapeutice.
9raditia romneasca n fitoterapie si are originea n antic%itate
si s!a pastrat pna n ilele noastre. 5umeroase documente
atesta aceasta traditie'
!amintim Ferbarium, prima carte despre plantele medicinale,
aparuta la Clu: n 1L-.&
!?ravila lui @atei 4asarab, tiparita la 9rgoviste n anul
12L,&
!3e>iconul slavo!romn din 12AB&
!Frisovul domnitorului <rigore <%ica emis n 1-,L, care
prevedea, printre altele, si rolul farmacistului ca stiutor si
cunoscator al botanicestilor ierburi&
!?rima farmacopee romneasca a fost editata n 4ucuresti n
anul 1.2,, ea
cuprinnd circa MKK de remedii simple, dintre care ,1- erau de
origine vegetala.
!?e vremea domnitorului Ioan #tura, la ?iatra 5eamt, s!au
desc%is farmacia si cunoscutul laborator al fratilor 8orel.
Continund traditia nascuta n ,2 mai 1.,L, n timpurile
noastre, dupa o desfiintare politica abuiva n 1AB-, activitatea
Fitoterapie curs 5
laboratorului va fi reluata si n vec%iul local seva nfiinta un
nou centru numit ?lantavorel. Aici se vavalorifica cca .KQ
din flora medicinala carpatina.
Ceea ce este e>trem de important este faptul ca n 6omnia
postdecembrista, care a demolat cu asiduitate toate institutiile,
inclusiv cele medicale, pentru a se face reforma de dragul
reformei, ?lantavorel s!a pastrat. ntr!un interviu acordat de
doamna $lena Ionescu, director al acestei institutii de referinta
n fitoterapia romneasca, se arata ca aici continua sa se
produca medicamente de mare valoare terapeutica si ca se fac
cercetari stiintifice pentru a se gasi noi
medicamente de mare eficienta.
Ct de prestigioasa este activitatea medicala de aici, o
dovedeste faptul ca, an de an, @ulti romni stabiliti n
<ermania, Canada, #7A si Australia vin si si fac vacantele la
?iatra 5eamt, pentru a urma tratamente cu produsele
?lantavorel. n 1AML, la )undatia 6egala, n colectia Cartea
satului, a aparut sub semnatura lui 8asile 8oiculescu,
cunoscut poet, proator si dramaturg romn, lucrarea
9oate leacurile la ndemna. Din spusele autorului aflam'
+D/ cartea ne deprinde n mnuirea buruienilor si florilor de
leac, cum si cnd sunt folosite, dupa felul bolii si vrsta
bolnavului.
Aceste buruieni de leac, apucate din mosi stramosi, ne vin ca o
estre a trecutului, care nu este bine sa fie lepadata.
n 1A-, este publicata $nciclopedia de etnobotanica
romneasca a lui 8aler 4utura, o lucrare prestigioasa, care
mentioneaa M,KK de plante, dintre care .-2 de specii sunt
folosite n traditiile terapeutice ale poporului romn. Dorim sa
mentionam ca n aceasta lucrare am folosit informatii e>trem de
utile din cartile celor mai prestigiosi specialisti n materie
romni si straini, cum ar fi' "vidiu 4o:or, #ebastian Oneipp,
8irgil 9.<eiculescu, #tefan @ocanu, Dumitru 6aducanu,
@aurice @essGguG, @ic%el 4ontemps, Arcadie ?erceH,
#peranta Anton, <regorian 4ivolaru, $lena C%itimia,
A.Agopian, )loretin Craciun, @ircea si Carmen Ale>an, ?avel
si @aria C%irila, Ale>andru Dobos, Dumitru Constantin,
@ircea 9ames, <eorgeta Dumitrescu, Corina 4aban, @aria
9reben, $dgar CaIce, ;ean 8alnet, Ale>andru 4ora,
C.Constantinescu, ).#ilva, ?eter 9ompHins, C%ristop%er 4ird
etc.
Fitoterapie curs 6
Capitolul 2
FORMELE FARMACEUTICE DE UTILIARE A
PLA!TELOR MEDICI!ALE
Cartea noastra are un scop concret si anume acela de a da
cititorilor nostri posibilitatea practica de a se trata singuri dupa
ce au fost bine diagnosticati de medicul specialist si au fost
sfatuiti de catre acesta. n vederea alegerii formei farmaceutice
de tratament cu plante medicinale trebuie luate n consideratie o
serie de elemente specifice'
!daca sunt pentru u intern sau e>tern&
!cui i sunt adresate' pentru adulti sau copii, femei sau barbati
etc.&
!se tine cont de principiile active continute&
!de afectiunea pe care dorim sa o tratam&
!de organul vegetal si structura sa depinnd si forma de
preentare&
!se vor lua masuri stricte de conservare a medicamentului&
!se vor lua masuri pentru stabilitatea carcteristicilor
medicamentul obtinut&
!stabilirea stricta a doelor se va face n functie de pacient, de
vrsta, se>
etc.&
!la produsele vegetale cu aspect sau gust neplacut se vor gasi
solutii de tip placebo care i vor ameliora calitatile pentru
administrare&
!luarea unor masuri te%nice stricte pentru a mpiedica
contaminarea bacteriana a produsului&
!asigurarea unei importante disponibilitati pentru a continua
tratamentul cu medicamentul vegetal n cantitati suficiente si la
o calitate buna constanta.
2"1 # Pe$tru u% i$ter$
?entru administrare n u intern, formele farmaceutice utiliate
sunt numeroase si variate'
!consumul direct al unor parti din plante. De e>emplu sunt
consumate' seminte, fructe, frune etc. Consumul ca atare este
cel mai vec%i si este nca folosit si raspndit n C%ina, India,
tarile din America 3atina etc. 3a noi se recomanda pentru unele
seminte care au mare continut n mucilagii, cum ar fi semintele
de in.
!se poate folosi sucul plantei proaspete obtinut prin drobirea
acesteia si se bea.
#ucurile medicinale se pot prepara n casa, din fructe coapte,
muguri tineri sau din alte parti ale plantei prin strivire, cu sau
fara adaos de miere naturala. #unt folosite att pentru
vitaminiarea copiilor +n special cei cu debilitati fiice/, dar si
a batrnilor si a adultilor.
7n loc aparte l ocupa cidrurile, care sunt bauturi cu un continut
moderat de alcool si sunt obtinute prin fermentarea sucurilor de
fructe si a florilor unor plante medicinale uuale.
9rebuie stiut ca n terapia naturista, cidrurile pot fi folosite cu
succes datorita continutului lor n substante active, ca tonice
vitaminiante pentru adultii convalescenti sau fara pofta de
mncare.
Cidrul de fructe se prepara astfel' #e iau ,M Hg de fructe
proaspete sau 1Hg de fructe uscate care se vor taia n fragmente
ct mai mici. 3a ele se vor adauga' ,,.!M Hg de miere, 1K l apa,
MK g dro:die de bere, sucul de la , lami si coa:a de la o
:umatate de lamie data pe raatoare. Amestecul de mai sus se
va pune ntr!o damigeana de sticla cu un dop perforat n care se
va introduce un tub de sticla, care sa nu a:unga la suprafata
lic%idului. Capatul tubului de sticla ndoit va fi pus ntr!un vas
cu apa.
Cnd nu se va mai barbota bio>id de carbon, procesul de
fermentare a ncetat si cidrul este gata preparat. n general,
fermentatia dureaa B!2 saptamni, la temperatura camerei.
Cidrul preparat se filtreaa si se pastreaa n sticle nc%ise n
frigider. Cidrul se consuma de catre adulti.
!se consuma sub forma de pudra. ?lanta uscata +sau o parte a ei/
se macina si se administreaa sub forma de pudra. ?raful este
luat fie direct, fie introdus n capsule. 5oi recomandam ca n
tratamente sa se utiliee capsulele, caci la ele doarea este
stricta, preciia fiind tipic farmaceutica. ?ulberea administrata
n capsule de gelatina ofera o serie de avanta:e, care trebuie
luate n consideratie'
!iolarea pulberii n capsule de gelatina ascunde gustul neplacut
al unor medicamente si le face mai usor de luat&
!eficacitatea este ma>ima caci pulberile contin toate principiile
active ale plantei fara vreun produs c%imic&
!doarea administrarii este e>acta si se poate face tinnd cont
de bolnav, de vrsta lui etc.
"bservatie 0 @acinarea plantelor uscate se face cu a:utorul
pietrelor de moara
n u intern sunt folosite n tratamente si solutii e>tractive care
servesc ca solvent al principiilor active e>istente n materia
vegetala utiliata pentru tratament.
Cel mai des solvent al principiilor active este apa, dar mai pot fi
utiliati si alti solventi cum ar fi' alcoolul, uleiul, otetul, vinul
etc. ?rincipalele solutii e>tractive apoase sunt' infuia, decoctul
si maceratul. n functie de starea bolnavului, de maladia de care
sufera, acestea pot fi ndulcite cu a%ar, noi nsa indicam a se
folosi la ndulcire mierea, care este si ea un factor terapeutic de
e>ceptie. Atentie0 5u se indica a se ndulci solutia e>tractiva
apoasa n caul bolnavilor de diabet, obeitate, colite de
fermentatie, gastrite %iperacide, ulcer etc.
Fitoterapie curs &
6egula de aplicat 5ecesarul de solutie e>tractiva se va
prepara doar pentru ,B de ore pentru a se evita degradarea lui
prin procese fermentative, devoltare de microorganisme sau
c%iar pierderea eficientei provocate de distrugerea n timp a
substantelor active.
I$'u%ia
Definita, infuia repreinta o solutie apoasa obtinuta prin
oparire cu apa fiarta a produselor vegetale, n scopul e>tragerii
principiilor active din acestea. Astfel, se obtin infuii de tei,
infuii de menta, infuii de sunatoare etc.
Infuarea este recomandata pentru plantele la care peretii
celulari sunt subtiri' la flori, la frune, la partea aeriana a
plantelor si c%iar la fructe. ?entru obtinerea infuiei se
procedeaa astfel'
#e iau 1!, lingurite de planta maruntita si se introduce ntr!un
vas din ceramica, din sticla de ;ena sau ntr!un vas smaltuit mai
mare de ,LK ml. ?este planta se vor turna ,LK ml apa clocotita,
se va amesteca bine si apoi se va acoperi vasul.
#e lasa la infuat timp de 1L!,K de minute, iar apoi infuia se
va filtra cu o strecuratoare sau printr!un tifon. ?entru o e>tractie
mai completa, recomandam cititorilor a proceda astfel' ?este 1!
, lingurite de plante maruntite se vor turna
trei parti apa rece si se va tine la macerat L minute. Apoi se
toarna deasupra o parte apa clocotita. Infuia astfel obtinuta se
va mai tine timp de L minute pe o baie de apa n clocot.
Dupa ce s!a acoperit vasul si s!a lasat la infuat ,K!MK de
minute, ceaiul obtinut se filtreaa.
Decoctul
#e recomanda prepararea lui n caul riomilor, radacinilor, a
scoartelor, a frunelor coriacee, n general la plantele care au
peretii mai grosi si la acele organe de plante la care
solubiliarea principiilor active se face mai greu. Decoctul este
o solutie apoasa obtinuta prin fierberea n apa a produselor
vegetale n scopul e>tragerii principiilor active din acestea.
Denumirea de decoct vine de la cuvntul
latin decoctus care se traduce prin fiert, fiertura.
Decoctul se obtine astfel' 1!, lingurite din planta bine maruntita
se introduc ntr!un vas cu apa rece +cca ,LK ml/ si se fierb la
foc domol timp de ,K!MK de minute +lund n consideratie
momentul nceperii fierberii/. n final, decoctul se filtreaa
utilind o strecuratoare sau tifon, iar cantitatea de lic%id se
reconstituie la ,LK ml prin adaos de apa fiarta si racita, turnata
peste plantele din strecuratoare.
Atentie 0 #e indica a se prepara decoct din' radacini si co:i,
respectiv din acele organe ale plantelor care au celule cu
membrane prin care procesele de difuare se fac mai greu, care
au ngrosari secundare etc. @ai rar se prepara decoct din
frune, flori si fructe si numai atunci cnd se urmareste a se
obtine o e>tractie a principiilor active ct mai completa.
Atentie 0 n toate tratamentele naturiste se va evita utiliarea
vaselor si ustensilelor din metal care influenteaa negativ
remediile preparate, prin deteriorarea principiilor active
continute n solutie si micsoreaa efectul curativ al lor.
Macerarea
@aceratul este o solutie e>tractiva apoasa obtinuta din plante la
temperatura mediului ambiant un timp mai ndelungat.
9ermenul de macerare provine de la cuvntul latin
macerare si are semnificatia de a diolva. @aceratul la rece
se realieaa astfel' plantele bine maruntite se introduc n apa
rece +1L!,LKC/ si se lasa la temperatura camerei timp de ,!1,
ore.
?entru ca diolvarea substantelor active sa fie ct mai completa
se agita din cnd n cnd lic%idul pus la macerat. Dupa
macerare se va trece la filtrare, maceratul obtinut fiind pastrat
n sticle nc%ise la rece. #e recomanda ca maceratul sa fie
consumat n aceeasi i.
"peratia de macerare este indicata la plantele care au organe cu
un continut bogat n mucilagii, ca de e>emplu' vscul, inul,
nalba etc. Atentie 0 #e alege timpul de macerare suficient
pentru diolvarea principiilor active din plante, dar nu prea
mare caci este posibil ca solutia sa fie infestata de
microorganisme si n felul acesta, calitatile curative ale
maceratului sa fie compromise.
7n loc aparte l ocupa maceratele glicerinate din muguri. Acest
procedeu se utilieaa cu succes n terapia naturista cu muguri.
#unt utiliati muguri proaspeti, bine maruntiti care sunt supusi
unei e>tractii prin maceratie, utilind un amestec de apa,
alcool si glicerina.
$ficienta unor tratamente cu macerate glicerinate din muguri
este mare, deoarece mugurii sunt posesorii unor substante
active deosebite.
(iropul
)ace parte din categoria solutiilor apoase si se prepara din
macerate, decocturi sau sucuri din plante la care se adauga 2BQ
a%ar care!i asigura o buna conservarea n timp.
?entru cei care l prepara acasa, la cantitatea de 1KKK ml lic%id
se va adauga un minim de 2Bo g de a%ar.
?reenta a%arului n sirop are mai multe scopuri si anume de
conservant, mbunatateste gustul si totodata da un important
aport energetic e>trem de important n caul bolnavilor si
convalescentilor. n sirop se mai pot adauga tincturi sau alte
substante medicamentoase naturale, pentru a!i mari eficienta.
Ti$ctura
9inctura este un cuvnt latin care se traduce prin vopsea. n
medicina naturista, tinctura repreinta un medicament n care
principiul activ a fost e>tras cu alcool din unele plante sau din
unele organe animale +tinctura animala/. n caul tratamentelor
cu plante, tinctura este medicamentul natural obtinut prin
e>tractie alcoolica a
principiilor active, la temperatura camerei, prin macerare n
)armacia casei. =ilnic, de cteva ori, lic%idul se va agita
pentru ca e>tractia sa fie mbunatatita. @acerarea dureaa -!1K
ile si se utilieaa alcool de diferite
concentrate, cel mai adesea de BK!-KK.
Fitoterapie curs )
Concentratia plantelor este de ,KQ la cele cu actiune blnda si
de 1KQ la cele cu actiune puternica. Dupa filtrare, tinctura se
pastreaa n sticle brune, nc%ise si la rece.
#e administreaa bolnavilor sub forma de picaturi, dupa
indicatiile medicului.
*i$ul +e,ici$al
#e prepara prin macerarea plantei bine maruntite n vin de buna
calitate, la temperatura camerei. $ste recomandat pentru
stimularea apetitului si pentru aceasta se indica a se administra
cu MK de minute nainte de masa.
Atentie 0 ?entru bolnavii de' gastrite acide, %ipertensiune,
%epatite, gravide, mame care alapteaa nu se indica vinul
medicinal.
6ecomandare. 8a recomandam a respecta strict indicatiile de
preparare a fiecarui medicament natural pentru a nu se produce
accidente nedorite. 9impul de
fierbere, de macerare, cantitatea de produs sunt elemente
e>trem de importante n reteta produsului si trebuie respectate
n mod obligatoriu.
2"2" Pe$tru u% e-ter$
Oteturile aro+atice
#unt preparate din materia prima vegetala, bine maruntita,
macerata la rece, n otet din vin de buna calitate.#e recomanda
concentratia de LK!1LK g de planta macerata n 1KKK ml de otet
din vin, procesul du!rnd -!1K ile.?entru ca e>tractia
substantelor active sa fie ct mai buna, este indicat ca maceratul
sa fie agitat ilnic de ,!M ori. Dupa timpul de macerare, lic%idul
se filtreaa si se pastreaa n sticle brune, bine nc%ise, la
temperatura de 1K!,KKC. n tratamentele naturiste, oteturile
aromatice sunt utiliate la frictiuni.
Uleiurile +e,ici$ale
#e prepara prin macerarea la rece a materiei vegetale bine
maruntite, n ulei comestibil, timp de B!2 saptamni.
Cele mai folosite uleiuri medicinale sunt de' musetel,
sunatoare, cimbru, conifere, levantica, coriandru, ienupar etc.
Ca tratamente e>terne, uleiurile medicinale sunt utiliate n'
lotiuni +frictii/, cataplasme, bai fitoterapeutice, in%alatii,
gargarisme etc. $le sunt recomandate si pentru ngri:irea
degeraturilor n arsuri sau n tratarea si vindecarea unor plagi
vec%i infectate.
Lotiu$ile
3otiunile +frictiile/ se obtin din e>trase apoase +infuii,
decocturi, alcoolice +tincturi/ sau prin diluarea unor uleiuri
volatile cu care se va frictiona ona bolnava a corpului
omenesc.
I$.alatie
Definita, in%alatia repreinta o metoda terapeutica care consta
din a absorbi prin inspiratie vapori de apa ncarcati cu
medicamente volatile. n terapia naturista se inspira vapori de
apa cu esente +uleiuri volatile/ care se evapora n timpul
fierberii anumitor plante. @odul de a trata prin in%alatii consta
n a asea bolnavul acoperit cu un prosop sau un cearsaf
deasupra unui vas n care este fiarta planta si se emana vapori.
7n alt procedeu indicat este de a fi>a deasupra vasului n care
fierbe planta un cornet din carton sau din plastic, iar pacientul
va inspira vaporii la capatul ngust al cornetului.
9ratamentele cu in%alatii sunt indicate n' astm, bronsite,
faringite, tra%eite etc. #e obtin bune reultate n calmarea cailor
respiratorii si n usurarea e>pectorarii.
/ar0aris+e
?rin gargara se desinfecteaa gura si faringele. #e realieaa
prin tinerea n gura si vnturarea lic%idului +n.a.
medicament pentru gargara/ pna a:unge n ona amigdalelor.
9erapia naturista prin gargarisme se reco!manda n' stomatite,
afte, amigdalite, abcese si dureri dentare.
<argarismele si apele de gura sunt preparate lic%ide destinate
spalarii si
igieniarii cavitatii bucale si tratarii unor afectiuni ale cavitatii
bucale si faringelui.
5ota 0 Apa de gura contine o infuie din flori de musetel,
mentol, bicarbonat de sodiu si cteva picaturi de apa o>igenata.
(palaturile si co+presele
#olutiile care contin substante active sunt utiliate pentru a
spala, umecta si trata anumite mucoase, tegumene sau cavitati.
$>tractele vegetale folosite au calitati cicatriante, calmante,
antiinflamatoare. Cel mai des folosite sunt' infuia din flori de
musetel si tinctura de arnica, iar ca o compresa cu vata
termogena se utilieaa tinctura de ardei iute.
Cataplas+ele
9ermenul de cataplasma vine de la cuvntul engle
cataplasm si repreinta o substanta medica!mentoasa,
pastoasa, destinata de a fi aplicata pe piele, la cald sau la rece,
ca un decongestiv local, ca revulsiv. $le se prepara din plante
macinate fin n amestec cu apa pna formeaa o pasta care se
pune ntre doua bucati de pna curata.
#e pot aplica cataplasme cu faina de in, de mustar etc. ?opular,
cataplasmele se mai numesc prisnite sau oblo:eli.
9ratamentele naturiste cu cataplasme se fac n scop emolient,
calmant, n ca de inflamatii subcutanate dureroase, sau pentru
a grabi coacerea abceselor.
Cteva sfaturi practice n tratamentele cu cataplasme'
! pasta de materie vegetata se va prote:a cu pna curata sau va
fi pusa ntr!un tifon ndoit&
Fitoterapie curs 1
! peste cataplasma se va pune un molton gros care va prote:a si
ncali ona afectata&
!daca actiunea este prea puternica si pacientul nu o suporta, se
nlatura imediat cataplasma.
U$0ue$te
#unt preparate medicinale cu consistenta moale obtinute prin
incorporarea substantelor active n e>cipient si sunt destinate
aplicarii pe piele sau pe mucoase.
$le au actiuni' cicatriante, antiacneice, antimicotice,
antiinflamatoare etc.
2aile cu pla$te
#unt recomandate n medicina naturista pentru ca, actionnd la
nivelul tegumentului, au actiuni terapeutice comple>e'
antiseptica, antiinflamatoare, cicatriante, avnd un puternic
efect benefic n tratarea bolilor de piele.
?rin bai cu plante sunt tratate' guta, bolile de piele,
reumatismul, diverse boli interne etc. ?regatirea unei bai de
plante se face astfel'
1. #e introduce n apa o cantitate precisa de decoct si se
amesteca pna la omogeniarea cu apa din baie.
,. " alta metoda consta n a se pune plantele bine maruntite
ntr!un saculet de tifon sau de pna si acesta se va introduce n
apa fierbinte a baii si se va amesteca bine pna ce substantele
active vor fi diolvate din continutul vegetal.
3a tratamentele cu bai de plante sunt necesare a fi respectate
cteva indicatii medicale'
!4aile medicinale cu plante se fac doar cu aviul prealabil al
medicului.
! 9ratamentul se face n cure de minim L!- bai, curele putnd
a:unge pna la ,1 de bai. Dupa fiecare cura se va face
obligatoriu o paua.
!Durata unei bai este de 1L!MK de minute, iar temperatura apei
este de M2!M-KC.
!ncaperile n care se fac baile trebuie sa fie ferite de curenti de
aer rece, pentru a nu se mbolnavi pacientul.
!Dupa baie se indica pacientului un repaus de minim 2K de
minute. Din acest motiv se pot face tratamentele cu bai de
plante seara, nainte de culcare.
!@edical, timpul optim pentru bai de plante este vara sau ntrun
anotimp cald al anului.
Atentie0 nainte de a face o baie cu plante, este obligatoriu ca
pacientul sa!si spele bine corpul pentru a curata astfel
substantele grase, transpiratia si murdaria.
4aile cu plante pot fi locale sau generale. Cele locale sunt
utiliate n tratarea unor afectiuni locale cum ar fi' reumatism,
plagi purulente, %emoroii etc.
2aile ,e se%ut
#e va face mai nti toaleta atenta a regiunii anale.
4aia de seut se va efectua la o temperatura de M-KC si va dura
1L minute.
#e indica a se efectua doua baiRi, din care, una seara, nainte de
culcare. Asa cum arata #tefan @ocanu si Dumitru 6aducanu'
9ratamentul cu bai se continua pna la descongestionarea
totala a %emoroiilor, uneori c%iar pna la disparitia lor si
vindecarea fistulelor anale.
Clis+ele
Cuvntul grecesc HlIsma se traduce prin spalatura, iar din
punct de vedere medical, clismele repreinta introducerea pe
cale rectala, n scop terapeutic a unei cantitati de lic%id, cu
a:utorul unei pere de cauciuc sau a unui irigator, n vederea
destinderii intestinului gros, pentru a evacua fortat materiile
fecale. ?entru efectuarea clismelor se folosesc infuii sau
decocturi de plante.
#e recomanda ca temperatura ceaiului utiliat la clisma sa fie
cu cteva grade mai mare dect a organismului uman.
Fitoterapie curs 13
Capitolul 3
(FATURI PRACTICE 4! APLICAREA FITOTERAPIEI
n cele ce urmeaa va vom da cteva sfaturi utile n obtinerea
materialului vegetal necesar att pentru pregatirea tratamentului
propriu!is, ct si n aplicarea practica a fitoterapiei'
3"1" Recoltarea5 uscarea si pastrarea
pla$telor +e,ici$ale
6omnia este o tara daruita de Dumneeu cu imense comori de
sanatate gaduite n plantele care cresc spontan sau care sunt
cultivate cu vrednicie de oameni priceputi si devotati cu trup si
suflet sa aline suferintele celor c%inuiti de boli necrutatoare.
7n fir de iarba, o floare, un arbust cu fructe, un copac cu ramuri
puternice etc. gasim la tot locul, iar n ele sunt depoitate n
camarile celulelor misterioase substante active care, folosite
cu gri:a, pot alina dureri, vindeca suferinte.
9rebuie bine nteles ca vegetalele au capatat o importanta
deosebita n terapii nu numai din caua saraciei si a foamei din
lume, ci n special datorita calitatii lor miraculoase de a
tamadui.
?lantele medicinale se vor recolta de pe terenuri nepoluate si se
va avea gri:a ca atunci cnd ele vor fi cultivate, ngrasamintele
utiliate sa fie doar cele
naturale, traditionale. Compoitia solului, ct si conditiile de
cultura au o mare importanta n asigurarea calitatii plantelor
medicinale obtinute.
A # Recoltarea pla$telor +e,ici$ale
$ste de mare importanta a se face de catre persoane bine
pregatite si informate.
n ceea ce priveste recoltarea plantelor medicinale se va tine
cont de anumite reguli, iar acestea sunt stabilite n functie de
partile vegetale care urmeaa a fi recoltate.
a/ !6ecoltarea partilor subterane ale plantelor, adica a
radacinilor si tulpinilor subterane +riomi, tuberculi, bulbi/ se
va face cnd planta este n stare de odi%na, adica toamna triu
sau primavara.
n caul n care, radacinile sau tulpinile subterane se spala de
pamnt, ele se pun n cosuri pentru a se scurge apa si a se usca.
nainte de curatare sau spalare, se vor ndeparta partile
nefolositoare +cioturi, parti aeriene, radacini seci etc./. #unt
plante cum ar fi nalba la care partile subterane se curata de
coa:a si numai apoi se pun la uscat.
b/!6ecoltarea partii aeriene a plantei medicinale
?artea aeriana a plantei formata din tulpina cu frune si flori,
numita Ferba Iarba, se recolteaa cnd planta este
nflorita, prin taierea tulpinii, nu prin smulgere.
Fitoterapie curs 11
Atunci cnd plantele cresc masate n colonii, ele se recolteaa
prin cosire sau secerare. Dupa recoltare vor fi ndepartate
plantele straine, cele nnegrite sau decolorate, ct si tulpinile
lemnificate.
c/ !6ecoltarea frunelor se face cnd ele sunt complet
devoltate, ntregi,
de culoare verde caracteristica, nepatate sau atacate de rugina
sau de insecte.
d/ !6ecoltarea florilor se face cnd acestea sunt perfect
devoltate fara a fi trecute. $le se culeg fara codite. "peratia
de recoltare se face dimineata, dupa ce s!a ridicat roua, pentru a
se evita umeeala si nnegrirea lor la uscare.
3a recoltare, florile se pun n cosuri sau ladite, fara a fi sufocate
prin presare si a se ncinge. #e va avea gri:a ca imediat sa fie
puse la uscat. Atentie 0 #unt unele flori care se recolteaa n
stare de boboci cum ar fi cele de arnica sau de podbal care se
culeg n stare de boboci, deoarece atunci cnd sunt recoltate ca
flori desc%ise, ele la uscare se transforma n puf si devin
nefolositoare.
e/ !6ecoltarea fructelor si a semintelor se face cnd planta a
a:uns la maturitate.
f/ !6ecoltarea mugurilor se face primavara devreme sau c%iar
iarna cnd ei sunt bine devoltati fara nsa a fi desc%isi.
Atentie 0 @ugurii de plop, atunci cnd contin reina +se lipesc
ntre degete/, se culeg unul cte unul si se aseaa n cosuri sau
saci.
g/ !6ecoltarea scoartelor se face primavara, cnd n planta
ncepe circulatia sevei.
n ceea ce priveste recoltarea plantelor otravitoare, ea se va face
numai de catre persoane autoriate, bune cunoscatoare n
domeniu.
"bservatie 0 n timpul recoltarii plantelor otravitoare este total
interis a se duce mna la gura, la nas, sau la oc%i. #e interice
cu desavrsire culegerea concomitenta a plantelor medicinale
neotravitoare cu cele otravitoare.
2 # Uscarea pla$telor +e,ici$ale
9emperatura ideala pentru uscarea plantelor medicinale este cea
a mediului ambiant. 7scarea se face n straturi subtiri, pe rame
de lemn prevaute cu site sau tifon, n locuri uscate, bine
aerisite, ferite de praf, mucegai, insecte, animale, etc. #e va
trece la uscarea masei vegetale dupa ce plantele au fost sortate
calitativ si spalate, n aer liber, la soare sau la umbra, n functie
de principiile active pe care le contine organul respectiv din
planta.
a/ !7scarea radacinilor se realieaa dupa ce au fost curatate si
spalate, eventual taiate, n general n uscatorii artificiale.
n gospodarii, uscarea se poate face si n aer liber, ntinse la
soare pe rogo:ini, saci sau n nca!peri bine aerisite.
6egula 0 6adacinile sunt uscate atunci cnd se rup cu gomot
sec identic cu
cel al ruperii unui bat de lemn.
b/ !7scarea frunelor se face n camere bine aerisite, materialul
vegetal fiind ntins n straturi subtiri. 7scarea frunelor se poate
realia n aer liber, pe rame speciale, acoperite cu %rtie, pentru
ca lumina soarelui sa nu le decoloree.
)runele uscate se rup cu un gomot caracteristic care anunta
ca procesul de uscare este terminat.
c/ !7scarea florilor este indicat a se face imediat dupa recoltare
pentru ca ele sa nu!si piarda calitatile terapeutice. 3a uscare,
florile se ntind n straturi subtiri pe %rtie si se are gri:a sa nu
fie e>puse direct raelor de soare. n acest sens, ele se acopera
cu coli de %rtie alba.
6egula 0 n timpul uscarii, florile nu se ating sau ntorc,
deoarece prin aceste operatii se produce patarea lor.
d/ !7scarea ierbii +Ferbei/ se face n ncaperi bine aerisite,
materia vegetala fiind ntinsa n straturi subtiri, sau operatia se
poate realia si n aer liber, pe rame speciale, acoperite cu
%rtie, ca sa impiedice decolorarea.
6egula 0 7scarea este realiata cnd materia vegetala cuprinsa
ntre degete se sfarma usor.
e/ !7scarea fructelor si a semintelor se face n uscatorii
artificiale sau n aer liber, materia vegetala fiind ntinsa n
straturi subtiri pe %rtie sau pe rame. ?entru a urgenta procesul
uscarii semintelor, ele se ntorc n procesul uscarii prin lopatare.
f/ !7scarea scoartelor se face n uscatorii artificiale ct si n aer
liber.
?rocesul uscarii este terminat cnd ele se rup usor, cu un
gomot sec, caracteristic.
g/ !7scarea plantelor otravitoare se face cu atentie, n ncaperi
ncuiate si separat de plantele medicinale neotravitoare.
?rocedeul de uscare propriu!isa a acestor plante nu difera
te%nic de al celor neotravitoare. Atentie 0 n ncaperile unde s!
au uscat plante otravitoare, pe sitele utiliate, sau pe rogo:inile
folosite nu se vor usca dect plante otravitoare.
Dupa ce operatia s!a terminat se are gri:a a se lua toate masurile
necesare ca ncaperile sa fie bine curatate, iar gunoiul ars si
ndepartat fie prin ngropare, fie dus n locuri special amena:ate.
C # Pastrarea pla$telor +e,ici$ale
Conditiile de pastrare ale plantelor medicinale sunt e>trem de
importante, de ele depinnd ca materialul terapeutic sa nu se
degradee, sa nu!si piarda o parte sau total principiile active. n
cele ce urmeaa vom da cteva reguli de urmat'
Ambalarea partilor ierboase ale plantelor se va realia pe timp
noros sau dimineata, pe racoare si se va evita sfarmarea lor.
Fitoterapie curs 12
$>ista standarde speciale pentru fiecare planta privind pastrarea
si ambalarea, care trebuie atent respectate.
Astfel, florile se ambaleaa n saci de %rtie sau n lai captusite
cu %rtie alba.
)runele si iarba se ambaleaa n saci si saltele de pna.
6adacinile se ambaleaa n saci de pna. )iecare ambala: va fi
etic%etat si pe etic%eta se va mentiona denumirea plantei, partea
din planta ambalata, greutatea etc. Atentie 0 ?lantele otravitoare
se vor depoita separat de plantele medicinale neotravitoare.
D # Co$,itii ,e calitate la pla$tele +e,ici$ale
Cerintele de calitate ale plantelor medicinale sunt nscrise n
standardele e>istente si care trebuie strict respectate.
Cteva dintre cerintele de calitatea obligatorii le vom preenta
si noi n continuare'
! 6ecoltarea plantelor se va face din one nepoluate. Cnd se
fac culturi de plante medicinale, ngrasamintele si tratamentele
aplicate trebuie sa fie din cele naturale. #e interice utiliarea
ngrasamintelor sintetice si a pesticidelor etc.
!3a recoltare vor fi alese numai plantele sanatoase, neatacate de
rugina sau de insecte.
!)runele se vor culege fara petiol, cu e>ceptia celor care au
principiile active n petiol si n nervuri. n stare uscata frunele
vor fi ntregi, alese de cele galbene sau lipite.
!)lorile nu trebuie sa fie patate, decolorate, nnegrite etc.
!Iarba sa nu contina radacini si pamnt.
!)ructele sa fie bine uscate, dar fara sa fie arse.
!@ugurii sa nu fie desfacuti sau arsi de soare.
3"2" # Pacie$tul tre6uie sa stie
4olnavul care trebuie sa se tratee cu plante medicinale trebuie
sa stie'
!cana sau pa%arul n care se vor prepara infuiile sau
decocturile va fi din sticla de ;ena, din ceramica sau din metal
emailat si va avea o capacitate de ,LK ml&
!este strict interis a se utilia vase, lingurite, strecuratori etc
din metal&
!la masurarea cantitatilor de materie vegetala maruntita se vor
utilia lingurite sau linguri din plastic. n calcule se va avea n
vedere ca o lingura are volumul a doua lingurite.
?entru ca cititorii nostri sa poata calcula precis sau sa poata
face fata usor la aplicarea unor retete n practica terapeutica,
dam cantitatile apro>imative de materie prima vegetala uscata
si maruntita ec%ivalenta a unei linguri rase'
!flori !M!B g
!frune !,!M g
!partea aeriana !B!L g
!radacini, riomi !L!- g
!fructe !L!2 g
!scoarta !2!- g
n tratamentele n care se cer dimensiuni foarte precise ale
cantitatilor de materie prima vegetala se vor utilia balante
farmaceutice.
3"3" # Reco+a$,ari +e,icale ,e aplicat 7$ terapeutica cu
ceaiuri ,i$ pla$te
?entru a conserva frumusetea corpului, pentru a pastra
sanatatea si tineretea, pentru a trai peste media de vrsta a
epocii, e>ista o regula clasica pe care trebuie s!o aplice fiecare
fiinta umana' "mul trebuie sa traiasca n armonie cu 5atura,
sa respecte stric legile ei. n acest sens si tratamentele naturiste
cu ceaiuri trebuie sa respecte o serie de reguli stricte.
?rofesorul )ran Falberg din #7A arata ca 7n om nu este
acelasi om la orele 1K dimineata si la 1K seara. Cercetarile
medicale au dovedit ca n alternanta i!noapte e>ista ritmuri
specifice de activitate pentru fiecare organ n parte din corpul
omenesc si ele impun o adevarata cronologie n terapeutica, n
general, iar pe fiecare individ personaliat.
Din aceasta caua, pentru ca prin fitoterapie sa se obtina
reultate ma>ime, este necesar a se respecta strict o serie de
reguli care tin de cronofarmacologie'
! Ceaiurile +infuii, decocturi/ cu caracter vita!miniant se beau
n mai multe reprie n cursul unei ile.
!Ceaiurile pentru terapia obeitatii se beau dupa mese.
!Ceaiurile n tratarea diabetului se beau nainte de mese.
!Ceaiurile din plante tonice aperitive se administreaa cu MK de
minute nainte de mese, ele avnd rolul de a produce o marire a
secretiei digestive.
!Ceaiurile vermifuge se beau dimineata pe stomacul gol.
!Ceaiurile indicate n tratarea colitelor si enteritelor se
recomanda a se bea dupa mese.
!Ceaiurile la>ative se beau seara, nainte de culcare, iar daca
este necesar a se lua si un al doilea ceai, el va fi servit
dimineata, pe stomacul gol.
!Ceaiurile stomac%ice +n.a. a:uta digestia/ vor fi administrate
la MK de minute dupa mese.
!n tratamentele afectiunilor %epatice +disHineii, colecistite,
stimularea functiei %epatice/ recomandarile medicale sunt
stricte' se bea mai nti o cana de ceai, dimineata pe stomacul
gol, iar apoi se va sta culcat pe partea dreapta MK de minute.
A doua cana de ceai se va bea n doua reprie egale, nainte de
mesele principale.
!Ceaiurile sedative, %ipnotice, cele care au un rol calmant n
tulburari cronice, astm bronsic etc. se beau, de regula nainte de
culcare, sau portionat, o parte dimineata, iar cealalta seara.
!)itoterapia aparatului respirator si a celui urinar se face n mai
multe reprie, n cursul unei ile.
!9erapeutica cu ceaiuri n situatii cu simptome acute +voma,
diaree, colici biliare, renale etc./ se realieaa imediat, n
urgenta.
!)armacia verde de tip fitoterapie are si unele contraindicatii
medicale generale sau temporare pe care noi le vom semnala
cititorilor nostri'
Fitoterapie curs 13
a/ n timpul menstruatiei nu se vor bea ceaiuri cu caracter
purgativ, %emostatic, anticoagulant, emenagog&
b/ la gravide sunt interise ceaiurile cu efect purgativ puternic
sau ceaiurile emenagoge&
c/ n timpul lactatiei este interisa consumarea ceaiurilor care
contin substante amare sau produc purgatii puternice.
Ate$tie 8 ?entru a nu se produce fenomene de incompatibilitate
sau c%iar reactii adverse, fitoterapia nu se aplica la ntmplare,
ci riguros, dupa indicatii medicale.
n ceea ce priveste utiliarea capsulelor cu prafuri de plante,
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda'
a/ !?rimavara se vor administra organismului capsule cu scopul
de a elimina deseurile si to>inele acumulate n timpul iernii. n
acest ca, se vor utilia capsule cu pudre avnd actiuni
depurative asupra sngelui si a ficatului.
b/ !8ara si iarna, cnd organismul trebuie sa atinga cote
ma>ime pentru a se apara mpotriva oboselii si a
microorganismelor, n afara revigorarii prin e>punere la soare
sau la ceilalti factori naturali de calire a organismului, se
recomanda a se lua capsule cu prafuri vegetale dupa cum
urmeaa'
!nainte de masa ! pentru a asigura activitatea drena:ului&
!n timpul mesei pentru a favoria asimilatia&
!dupa masa cu efect digestiv.
c/ !9oamna !nainte de solicitarile mari ale organismului care
sunt efectuate iarna, se vor lua capsule cu prafuri vegetale
avnd scopul de a revigora sngele, respectiv organismul si se
va avea n vedere si mbunatatirea activitatii rinic%ilor.
#pecialistii n materie de fitoterapie cred ca datorita eficientei
lor e>traordinare, multe din tratamentele cu ceaiuri vor putea fi
nlocuite cu capsule cu pudra de plante.
Capitolul 4
AFECTIU!I (I TRATAME!TE FOLO(I!D PLA!TELE
MEDICI!ALE
8indecari cu adevarat miraculoase n afectiuni digestive, ale
sngelui, rinic%ilor si organelor genitale, n diabet, reumatism,
obeitate, n stari de soc, convulsii, spasmofilie, n boli
cardiovasculare, de nervi, de piele, n alergii, n stres,
frigiditate, impotenta, caderea parului etc. fac din fitoterapie un
procedeu al terapeuticii moderne, dar mai ales al viitorului.
#implitatea tratamentelor, eficienta lor, dar n special faptul ca
nu dau reactii secundare e>trem de daunatoare ca n caul
medicamentelor sintetice, determina o aplicabilitate tot mai
mare a tratamentelor cu plante.
"rganiatia @ondiala a #anatatii a tras cu putini ani n urma,
un semnal de alarma' 2KQ din maladiile lumii occidentale sunt
provocate n mod cert, de un medicament. n aceste conditii,
apare obligatorie utiliarea din ce n ce mai intensiva a
fitoterapiei. $ste interesant a cita aici pe cunoscutul specialist n
medicina naturista, @ic%el 4ontemps care arata, vorbind despre
fitoterapie'
+D/ noi vindecam prin dragostea ce o purtam plantelor, prin
dragostea pe care suntem n stare s!o daruim bolnavilor nostri.
#copul sau nu era sa nlocuiasca remediile c%imice cu o planta,
ci sa renvete sa avem gri:a fata de noi, sa nu abdicam n fata
bolii.
#a nu uitam, dragi cititori, ca plantele va pot vindeca si ca, nu
rareori ele pot face minuni acolo unde medicamentele sintetice
si!au dovedit neputinta. Conditiile obligatorii ntr!un tratament
cu plante sunt'
! a se cunoaste e>act diagnosticul bolii de care noi suferim&
! sa fie bine ales si mai bine individualiat tratamentul care
trebuie urmat&
! materialul vegetal sa fie de cea
mai buna calitate, iar la pregatiriea remediului natural sa se
acorde cea mai mare atentie&
! cunoscndu!ne reactiile, sa urmarim constienti procesul de
vindecare, iar daca apar probleme sa ne adresam doctorului si
sa modificam, n ca e>trem, tratamentul.
n cele ce urmeaa pentru ca cititorii nostri, sa!si tratee diverse
afectiuni, boli, suferinte, le vom da retete pentru tratamente
naturiste folosind plantele medicinale, adevarate miracole n
terapeutica.
1" A6cesul
$l repreinta o formatie purulenta n interiorul unui tesut
+con:unctiv, muscular/ sau a unui organ +plamn, creier etc/,
formata n urma unei infectii. n interior, abcesul este captusit
de o membrana groasa + cu fibrina/ care contine puroi, de cele
mai multe ori amestecat cu snge si c%iaguri de fibrina.
A:uns la suprafata, abcesul apare sub forma unui punct galben
ncon:urat de un tesut tumefiat si rosu, pacientul simtind dureri
la atingere. Clasificate, abcesele pot fi calde, cnd provoaca
febra +prin fistula se pot desc%ide singure spre e>terior/ sau
reci, cnd sunt produse de o infectie tuberculoasa +ganglionii
cervicali tuberculosi/.
Abcesele sunt de mai multe tipuri' dentare, tegumentare
+buboaie/, renale, %epatice etc. ?lantele medicinale
recomandate n fitoterapie sunt' socul sulfina, tataneasa, urica
moarta, volbura, coada!soricelului, nalba mare, podbalul,
salvia, sunatoarea, cerentelul, musetelul etc.
A" # Tratarea a6cesului ,e$tar
Abcesul dentar este o inflamatie circum!scrisa, cu o punga de
puroi n :urul dintelui afectat. 9ratarea se realieaa prin
gargarisme cu ceaiuri din plante medicinale.
Fitoterapie curs 14
Cu ceai ,e +usetel
Infuia se prepara din trei linguri de flori la o cana de ,LK ml
apa clocotita. Ceaiul fierbinte se tine n gura timp de L minute
si se fac gargarisme, iar tratamentul se repeta din ora n ora.
Cu ceai ,e su$atoare
#e face gargara si se mesteca n gura infuia fierbinte preparata
dintr!o lingura de plante la ,LK ml apa clocotita.
$ste un ceai care calmeaa durerile dentare.
Cu ceai ,i$ 'lori ,e coa,a soricelului
Infuia se prepara din M linguri de flori la ,LK ml apa clocotita.
Ceaiul fierbinte se tine n gura si se fac gargarisme timp de M!L
minute. "peratia se repeta din ora n ora.
Cu ceai ,i$ ri%o+i ,e cere$tel
#e prepara un decoct dintr!o lingura de riomi bine maruntiti la
o cana de apa clocotita de ,LK ml.
9ratamentul consta n aplicarea direct pe abces a unor
tampoane de vata sau de tifon, mbibate n decoct.
Cu ceai ,i$ ra,aci$i ,e tata$easa
#e prepara un decoct din B!L linguri de radacini maruntite de
tataneasa la o cana de ,LK ml cu apa clocotita. #e fac spalaturi
timp de L minute, iar tratamentul se repeta din ora n ora.
#e mai pot prepara ceaiuri din' salvie, soc, sulfina, urica,
podbal, volbura. 7nii astrofitoterapeuti recomanda n tratarea
abceselor dentare crinul de gradina.
$l colecteaa si dreneaa abcesele. n aplicatii de u e>tern sunt
utiliate att florile, ct si radacinile. $l are calitati emoliente,
colecteaa puroiul, dreneaa abcesul si fluidifica procesele
inflamatorii ndurate.
2 # Tratarea u$or a6cese ale pielii
#e fac spalaturi cu infuie de musetel la fiecare doua ore.
Ceaiul de musetel se prepara dintr!o lingurita de flori n ,LK ml
de apa clocotita.
C # Tratarea a6cesului pul+o$ar
Asa cum arata 8irgil 9.<eiculescu n lucrarea sa 4ioterapie,
abcesul pulmonar se caracterieaa prin febra, tuse,
e>pectoratie purulenta, uneori fetida si vomica.
a9 :Cu ceai ,upa reteta;
! 6oua!cerului !LK g
! 3ic%en de piatra ! LK g
Din amestecul de plante bine omogeniat si maruntit se vor lua
doua lingurite si se va face o infuie cu ,LKml
de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, cu miere de
albine si se tin cure de MK de ile.
69 :Cu ceai ,e usturoi
#e prepara o infuie din M!L catei de usturoi pisati n ,LK ml de
apa clocotita. #e administreaa .!1K linguri de ceaiRi la adulti.
9ratamentul dureaa pna la vindecare.
9ratamentele sunt eficiente si pentru copii, dar n functie de
vrsta acestora cantitatile sunt 1RB la cei cu vrsta pna la 2 ani
si 1R, la cei cu vrsta de 2!1, ani.
D # Tratarea u$or a6cese 7$ care su$t a'ectati si 0a$0lio$ii
li+'atici sau ,aca 'ari$0ita este ur+are a u$ei a+i0,alite
a9 Ceai ,upa reteta 1
!)lori de musetel !1L g
!)lori de salvie !1L g
!9urtita mare !LK g
Din plantele bine amestecate si bine maruntite se va lua o
lingurita si se va prepara o infuie cu ,LK ml apa clocotita.
9ratamentul consta n a se face gargara cu ceai fierbinte timp de
M!L minute, din doua n doua ore.
b/ Ceai dupa reteta ,
!)rune de salvie !1KK g
!)rune de podbal !,L g
!)rune de mur !,K g
!)rune de nalba !,L g
Din amestecul de plante, bine maruntit si omogeniat, se ia o
lingurita si se prepara un ceai cu ,LK ml de apa clocotita. Dupa
infuare, se face gargara cu ceaiul fierbinte timp de M!L minute.
9ratamentul se repeta din doua n doua ore.
2" Aci,itate 0astrica
#e manifesta prin arsuri la stomac.
9ratamentul recomandat este a se bea o cana de ceai facut
conform retetei de mai :os, dupa fiecare din mesele principale'
! )lori de violete ! LK g
! #eminte de fenicul ! LK g
! 6adacini de nalba mare !1KK g
! )lori de nalba de padure ! LK g
! )rune de roinita !LK g
!Coada soricelului +planta fara radacina/ ! 1KK g
Din plantele bine omogeniate si maruntite se ia o lingura si se
va prepara un ceai, care se va lasa la infuat 1L minute.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda si
tratamentul cu capsule'
!n timpul celor trei mese principale se vor lua doua capsule de
fenicul.
!Dupa fiecare masa se vor lua , capsule de comple>
magneiuSvitamina D.
Fitoterapie curs 15
3" Acrocia$o%a
$ste o afectiune caracteriata prin tulburarea spastica
vasomotorie a retelei arteriale de la e>tremitati si apare mai ale
la femeile tinere. n unele cauri se asociaa cu focare
infectioase cronice, tulburari endocrine sau precede debutul
unor boli autoimune. ?entru ntelegerea cititorului este o
tulburare locala n circulatia sngelui, la mini si la picioare si
apare datorita lipsei de tonicitate a capilarelor si venelor mici
care se comporta ca si cnd ar fi paraliate.
Trata+e$t cu ceai ,e talpa:0<stei
#e prepara o infuie cu 1L g de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e iau MB linguri pe i.
4" Ac$ee =cosuri9
Acneea repreinta o dermatoa caracteriata prin!tr!o
inflamatie purulenta a folicului pilo!sebaceu, nsotita de
secretie e>agerata a glandelor sebacee. $a apare la adolescenta
sau la femei dupa vrsta de BK de ani sub forma acneei roacee.
)itoterapeutica se face cu urmatoarele plante medicinale'
galbenele, brusture, cicoare, trei frati patati, dud, frasin, %amei,
osul!iepurelui, sovrv, unguras, plop, urica etc. precum si cu
legume ca napul, praul, vara, tomatele.
Ate$tie 8 9ratamentul de acnee este dificil, de lunga durata si
cere multa vointa pentru reusita lui.
a9 : Trata+e$t cu ceai ,i$ co$uri ,e .a+ei
#e prepara o infuie dintr!o lingura de conuri de %amei la 1KK
ml de apa clocotita. #e aplica comprese pe ona afectata.
69 :Trata+e$t cu ceai ,i$ +u0uri ,e plop
Infuia se obtine dintr!o lingurita de muguri de plop drobiti
pusi n ,LK ml de apa clocotita. 9ratamentul consta n a aplica
pe locul afectat cataplasme, spalaturi si bai locale cu acest ceai.
c9 :Trata+e$t cu ceai ,i$ ra,aci$a ,e 6rusture
#e prepara o infuie din ,K!MK g de radacini maruntite de
brusture la 1KKK ml de apa clocotita. Cu acest ceai, pe locul
afectat se pun comprese sau se fac spalaturi.
,9 :Trata+e$t reco+a$,at ,e MauriceMess>0u> si Mic.el
2o$te+ps
#eara dupa cina, se va bea o cana de ,LK ml din ceaiul preparat
dupa reteta'
!)lori de iarba neagra !LK g
!Coada soricelului +planta fara radacina/ !LK g
!)ructe de ienupar !,L g
!)rune de cimbru !LK g
!)rune de romarin !LK g
#e va lua o lingura de plante din amestecul bine omogeniat si
maruntit si se va fierbe n ,LK ml de apa, timp de L minute.

#e mai recomanda a se lua dimineata si la prn' doua capsule
de brusture, , capsule de urica moarta si , capsule de trei frati
patati. $le se vor lua toate odata. #e indica a se consuma ct
mai mult din' papadie, ang%inare, morcovi, castraveti, ceapa,
pere sparang%el. Alimente contraindicate' brna fermentata,
cafea, alcool, grasimi animale.
e9 :Trata+e$t cu ceai ,i$ 'lori ,e 0al6e$ele
#e prepara o infuie cu 1L!,K g de flori de galbenele la 1KKK ml
de apa clocotita. Acest ceai va fi utiliat la a face bai, spalaturi
si a pune cataplasme pe locul acneei. 8irgil 9.<eiculescu
recomanda a se utilia n tratamente tinctura preparata din ,K g
flori de galbenele, macerate timp de . ile n 1KK ml de alcool.
#e pun comprese cu 1K ml din tinctura diluata cu 1KK ml apa
fiarta si racita.
'9 :Trata+e$t cu ceai ,i$ cicoare
#e prepara o infuie cu ,K!BK g de cicoare la 1KKK ml de apa
clocotita. Cu acest ceai se fac spalaturi si se pun cataplasme pe
ona vatamata.
09 :Trata+e$t cu ceai ,i$ trei 'rati patati
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita.
.9 :Trata+e$t cu ceai preparat ,upa reteta 1;
!)rune de mesteacan rios ! 1L g
! )rune de salvie ! 1L g
! )rune de roinita ! 1L g
! 7rica mare ! 1L g
#e iau M lingurite din amestecul de plante bine omogeniat si
maruntit si se prepara o infuie cu ,LK ml de apa clocotita.
9ratamentul indica a se bea dimineata si seara cte o cana de
ceaicald.
i9 :Trata+e$t ,upa Maria Tre6e$
#e va prepara ceaiul dupa reteta'
! )rune de nuc ! ,K g
!9rei frati patati !,K g
!6adacini de sanisoara !,K g
!6adacini de patrun:el de cmp !,Kg
!)lori de porumbar !,K g
#e iau doua lingurite din amestecul vegetal bine omogeniat si
maruntit si se fierb n -LK ml de apa, timp de L!1K minute.
9ratamentul consta n a se bea ilnic M cani de ceai cald.
79 :Tratarea ac$eei ro%acee
9ratamentul consta n a se bea dimineata, la prn si seara o
cana de ceai preparata dupa reteta'
!)rune de romarin !BK g
!)rune de salvie !,K g
!)lori de nalba de padure !1K g
Fitoterapie curs 16
!@uguri florali de portocal amar !,K g
!7rica moarta +planta fara radacina/ !,K g
#e ia o lingura din amestecul vegetal bine omogeniat si
maruntit si se pune n ,LK ml de apa clocotita. #e lasa la infuat
1L!,K de minute si se va bea cu putina miere de paducel.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps mai recomanda a se
administra'
a/ , capsule de paducel nainte de fiecare masa&
b/ M pastile de comple>!vita de vie, la prn si seara n timpul
meselor.
5" Acti$o+ico%a
$ste o maladie cronica, comuna omului si animalelor, produsa
de o ciuperca, care patrunnd n cavitatea bucala invadeaa
osul ma>ilar inferior si tesuturile nvecinate. $a produce
ulceratii si lasa sa se scurga un puroi ce contine niste graunte
galbui caracteristice.
9ratamentul se realieaa cu un ceai din muguri de plop negru.
?repararea ceaiului se face dintr!o infuie cu o lingurita de
muguri de plop negru drobiti n ,LK ml de apa clocotita. Cu
ceaiul obtinut se va face gargara de mai multe ori pe i.
6" Acuitate ?i%uala
Acuitatea viuala +diferentierea unor detalii si nuante de culori/
scade cu vrsta si cu diverse modificari n structura oc%iului.
?lantele medicinale
recomandate n fitoterapie sunt salvia si
afinul.
a9 :Trata+e$t cu ceai ,e sal?ie
Infuia se prepara din B linguri de frune la 1KKK ml de apa
clocotita. #e administreaa dupa infuare n cursul unei ile,
ntre mese si la distanta de ele.
69 :Trata+e$t cu ceai ,e a'i$
#e prepara dintr!o lingurita de frune la ,LK ml apa clocotita.
#e beau ,!M cani pe i.
c9 :Trata+e$t cu +acerat ,e a'i$
#e obtine dintr!o lingurita de fructe drobite care se lasa la
macerat . ore n ,KK ml de apa rece. @aceratul preparat se bea
n trei reprie, n cursul unei ile.
,9 :Trata+e$t pri$ co$su+ ,irect ,e 'ructe
#e recomanda a se face cure de 1L,K de ile, n care se vor
consuma cca .K1KK g de afine pe i.
&" Aero'a0ie
Definita, aerofagia nseamna ng%itirea unei cantitati de aer care
patrunde n stomac, unde se acumuleaa.
9ratamentul consta n a se bea
nainte de masa, la prn si seara o cana de ceai preparat dupa
reteta'
! )rune de romarin !BK g
! 6adacina de gentiana! ,K g
! #eminte de anason !,K g
! )rune de busuioc !BK g
! #eminte de fenicul !,K g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit la o cana de ,LK ml de apa clocotita. #e
lasa la infuat 1L minute nainte de a se strecura.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps mai recomanda a se
administra'
a/ , capsule de angelica nainte de masa de prn si cea de
seara&
b/ , pastile de comple>!dro:die vitaminiata n timpul
prnului si al cinei.
)" A'ro,isiace
Afrodisiacele sunt substante sau alimente care stimuleaa
impulsurile +apetitul/ se>ual. 6ecomandam pentru calitatile lor
afrodisiace, fitoterapie cu urmatoarele plante medicinale'
busuioc de cmp, asudul calului, morcovi de cmp +se foloseste
inflorescenta/, telina +radacina/ , dumbet, bu:orei, priboi,
sc%induf.
a/ !9ratament cu telina
#e consuma radacina de telina cruda sau n mncare de telina.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta 1
#e prepara un ceai din cte o lingurita de priboi, de banat si de
floareavntului la ,KKK ml de apa clocotita si se fierb un minut.
#e utilieaa att radacinile, ct si frunele acestor plante bine
maruntite.
#e administreaa cte 2!. linguri pe i sau se beau la cele trei
mese principale, cte 1!, cani. 9ratamentul se face n cure de
BK de ile.
c9 :Trata+e$t cu ceai ,upa reteta 2
#e prepara un ceai din' MK g radacini de lemn!dulce, MK g
seminte de susan, MK g seminte de lemn!dulce. Amestecul bine
maruntit si pisat se pune n 2KK ml de apa clocotita. #e fierbe L
minute la foc iute, iar apoi nca ,K de minute la foc moale.
1" A'te
Definite, aftele repreinta niste e>ulceratii galbui, rotunde sau
ovale, ncon:urate de un %alo rosu, urmnd dupa o veica
uneori de origine virala, si situate pe mucoasa bucala,
faringiana sau genitala.
$le sunt nsotite de o senatie de arsura.
Fitoterapie curs 1&
)itoterapia se face cu' salvie, salcie, sulfina, trandafir, busuioc.
a9 :Trata+e$t cu ceai ,i$ petale ,e tra$,a'ir
Infuia se prepara din doua linguri cu petale de trandafiri la ,LK
ml de apa clocotita. 9ratamentul consta n gargarisme cu
infuie si mestecarea plantelor care se afla n ceai.
69 :Trata+e$t cu ceai preparat ,upa reteta 1
! )rune de salvie ! ,K g
! 6adacini de brusture ! ,K g
! Co:i de lamie ! ,K g
! )ructe de ienupar ! ,K g
!?lanta ntreaga!sovrv ! ,K g
Ceaiul se prepara lund o lingura din amestecul vegetal bine
omogeniat si maruntit n ,LK ml de apa si se va fierbe L-
minute. @aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda ca
n ceaiul obtinut sa se adauge o lingura de otet de cidru.
9ratamentul consta n a se face gargara de B ori pe i cu ceaiul
preparat, foarte fierbinte, att ct suporta pacientul.
c9 :Trata+e$t cu ceai ,e sal?ie
Infuia se obtine dintr!o lingura de planta n 1KK ml de apa
clocotita. 9ratamentul consta n a face gargara cu acest ceai de
mai multe ori pe i.
,9 :Trata+e$t cu ceai ,e sul'i$a
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de planta la 1KK ml de apa.
9ratamentul consta n a face gargara si a mesteca n gura
frunele infuiei de mai multe ori pe i.
e9 :Trata+e$t cu ceai ,e $al6a
#e prepara un decoct din LK g de radacina de nalba bine
maruntita, fiarta n 1KKK ml apa. Cu acest decoct se face
gargara de mai multe ori pe i.
'9 :Ta+po$area a'telor cu suc ,e la+<ie
09 :Trata+e$t cu ceai ,e +orco?
#e prepara un decoct din ,K g de frune de morcov n 1KKK ml
apa clocotita.
#e face gargara de mai multe ori pe i.
.9 :Trata+e$t cu ceai ,e a'i$
#e prepara un decoct dintr!o lingura de fructe de afin drobite
n 1KKK ml de apa clocotita. #e va fierbe decoctul pna scade
volumul lui la :umatate.
9ratamentul consta n gargarisme repetate.
5ota. n general, aftele apar, n mare masura, ca produse de
%iperaciditatea stomacului. 6ecomandarea este ca atunci cnd
apar aftele, pacientul sa fie tratat si de arsuri gastrice.
13" Al6u+i$urie
Albuminuria este ntotdeauna legata de o proasta eliminare a
to>inelor din organism. #e recomanda a se face o cura de ,1 de
ile, mai ales toamna, cnd se va face o mare cura depurativa
pentru a curata filtrul renal.
a9 :Trata+e$t cu ceai ,upa reteta 1
!6adacini de brustur !ML g
!@aduva alba de tei !ML g
!6adacini de pir !ML g
!)rune de coaca !ML g
!6adacini de papadie !ML g
! )rune de trifoiste de balta !ML g
!Coi de cirese !ML g
#e iau B linguri din amestecul vegetal bine maruntit si se fierb ,
minute n 1KKK ml de apa. n ceaiul obtinut se va introduce o
lingura din coada calului si, acoperit, se va lasa la infuat 1L
minute.
9ratamentul recomanda a se bea 1KKK ml de ceai ilnic.
69 :Trata+e$t cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se
administra'
a/ nainte de fiecare masa , capsule de pir&
b/ n timpul meselor principale , capsule de frasin.
c/ dupa fiecare masa , pastile de comple>!algeScoaca negru
#peranta Anton recomanda o infuie din 1L g radacini de telina,
sparang%el, marar, g%impe, patrun:elSmiere sau o infuie din
pastai de fasole boabe.
11" Alcoolis+
Alcoolismul este o maladie legata de ingestia repetata, ani de
ile a unor cantitati e>cesive de alcool. $l se manifesta prin
tulburari afective, euforie, scaderea memoriei si
adiscernamntului, tulburari nervoase, leiuni organice +mai
ales ciroa si gastrite/. Alcoolismul este adesea nsotit de
probleme psi%ologice si sociale. Complicatiile cele mai grave
sunt' ciroa, delirum tremens, %alucinoa alcoolica, etc.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante' bradisor, ardei iute,
coaca negru, catina alba, maces.
a9 :Trata+e$t cu ceai ,e +aces
#e face o cura de deinto>icare pna ce bolnavul este vindecat.
Ceaiul se prepara din , linguri de fructe drobite n LKK ml de
apa clocotita. Decoctul se va fierbe L minute si se bea n cursul
unei ile.
69 :Trata+e$t cu ceai ,e cati$a al6a
Infuia de prepara din , linguri de fructe drobite, n LKK ml de
apa clocotita.
#e lasa ceaiul la infuat ,K!MK de minute si se bea fractionat n
cursul unei ile.
9ratamentul de deinto>icare se face pna la vindecarea
bolnavului.
Fitoterapie curs 1)
c9 :Trata+e$t cu ti$ctura ,e ar,ei iute
9inctura se va prepara din ,KK g de ardei iute macerat n 1KK ml
alcool, timp de -!. ile. n curele de dealcooliare, pacientul
va bea un ceai amar de ang%inare, unguras sau tintaura n care
se vor adauga 1L!MK de picaturi de tinctura de ardei iute.
,9 :Trata+e$t cu ceai ,e coaca% $e0ru
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de frune uscate n ,LK
ml de apa clocotita. #e fierbe ceaiul timp de L minute.
9ratamentul consta ntr!o cura de MK!BK de ile n care se va
bea dimineata :umatate din cana de ceai, iar seara, cealalta
:umatate.
12" Aler0ie
Alergia este o %ipersensibilitate a organismului uman fata de o
substanta straina, fie fata de o substanta care n mod natural
este inofensiva +par, praf, polen, lapte/ !, fie un produs
bacterian sau medicamentos. $a se manifesta printr!o reactie
imediata n diverse moduri +ecema, urticarie, astm bronsic
etc./.
a/ !9ratament cu decoct de coacae negre
#e prepara decoctul de coacae negre' 1K g la ,LK ml de apa
clocotita. #e fierbe 1L minute.
#e iau cte trei linguri de trei ori pe i.
b/ !9ratament n eceme alergice
#e prepara un decoct din BK g riomi de pir si ,K g de
sapunarita n LKK ml de apa. #e fierbe timp de MK de minute.
9ratamentul consta n a se bea , cani pe i, ct si n aplicarea de
comprese.
c/ !9ratarea guturaiului de fn
9ratamentul recomandat' a se bea M!B cani de ceai de urici n
care se amesteca o lingura de bitter suede.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de frag !ML g
!)rune de frasin !ML g
!)ructe de ienupar !ML g
!6adacini de brustur !ML g
Ceaiul de prepara din amestecul vegetal bine maruntit, fiert
timp de ,!M minute n 1KKK ml de apa.
9ratamentul consta n a se bea ilnic 1KKK ml din acest ceai.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda si
tratamentul cu capsule' ser vor lua , capsule de ienupar nainte
de masa.
13" Alopecie
6epreinta o cadere temporara, partiala sau generala a parului.
A nu se confunda cu calvitia care este o cadere definitiva a
parului.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' ardei iute,
nasturel, coada calului, brusture.
a9 :Trata+e$t cu suc proaspat ,e $asturel
9ratamentul consta ntr!o frictiune ilnica, seara, cu suc
proaspat de nasturel.
69 :Trata+e$t cu ti$ctura ,e ar,ei iute
8irgil 9.<eiculescu recomanda tratamentul cu tinctura
preparata din ,KKg de ardei iute si 1KK ml de alcool, procesul de
maceratie durnd . ile.
Cu aceasta tinctura se va freca radacina parului o data sau de
doua ori pe saptamna.
c/ !9ratament cu ceai de brusture
#e prepara un decoct dintr!o lingura de radacini de brusture
fierte L!1K minute n LKK ml de apa. #e beau ilnic , cani de
ceai. 9ratamentul creste n eficienta, daca se completeaa cu
spalari si masari ale pielii capului cu acelasi decoct, o data sau
de doua ori pe saptamna si cu ungerea pielii capului cu ulei
din radacini de brusture.
d/ !@aria 9reben recomanda'
3otiunea pentru cresterea parului se prepara din M lingurite
amestec de plante din reteta de mai :os n LKK ml de apa
clocotita'
!frune de mesteacan rios ! LK g
! urica mare ! LK g
9ratamentul consta n a se spala si masa pielea capului cu acest
ceai cald, dimineata si seara.
14" A+etelile
Ametelile sau criele de ameteala sunt produse de foarte multe
caue'
!tulburari datorate unor boli ale vaselor sanguine
+arterioscleroa, %ipertensiune/, ct si a %ipertensiunii propriu!
ise&
!tulburari la nivelul creierului n caul migrenelor si a scleroei
vaselor sanguine cerebrale&
!ca efect al actiunii unor to>ine&
!ca rau de mare, etc.
9ratamentele sunt diverse de la ca la ca'
a/ !9ratament cu ceaiuri
#e poate bea ceai de anason sau se fac in%alatii cu aburi de
levantica sau esenta de menta.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de mag%iran !BK g
Fitoterapie curs 11
!)rune de menta dulce !,K g
!)lori de levantica !BK g
!)lori de musetel mare !,K g
Ceaiul se prepara dintr!o cana de apa clocotita n care se va
pune o lingura din amestecul de plante.
#e va bea dimineata, pe nemncate si seara, nainte de culcare
cte o cana de
ceai.
c/ !9ratament cu capsule dupa @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps care recomanda a se lua'
a/ 1 capsula de paducel naintea celor trei mese principale&
b/ , capsule de sulfina dupa masa de prn si cea de seara.
d/ !9ratament dupa @aria 9reben la ameteli cu slabirea
memoriei, fara %ipertensiune'
#e va prepara un ceai dupa reteta'
!8inant !MK g
!Cimbrisor !MK g
!)rune de roinita !1KK g
#e va lua o lingurita din amestec peste care se va turna o cana
de ,LK ml de apa clocotita si se va infua L!1K minute. =ilnic se
va bea o cana de ceai cald.
e/ !9ratament dupa @aria 9reben la ameteli cu slabirea
memoriei si a puterii de concentrare
#e prepara un ceai dupa reteta'
! )lori de arnica !L g
! Coada soricelului !,L g
! #unatoare !LK g
#e ia o lingurita din amestec si se toarna peste plante ,LK ml de
apa clocotita si se lasa la infuat L!1K minute. #e beau ilnic, ,!
M cani de ceai cald.
15" A+e$oree
Definita, amenoreea repreinta absenta menstrelor, survenita n
afara sarcinii la femei si la vrsta la care trebuie sa e>iste ciclul
normal. @aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se
face, nainte cu M ile de data ciclului, o baie la picioare
fierbinte n care se vor introduce , linguri de ulei de romarin.
4aia va dura 1K!1L minute, iar apa va fi att de fierbinte ct
poate suferi pacienta. Ca tratament indicat se va face'
a/ !9imp de 2K de ile se va bea un ceai dupa reteta'
! #eminte de fenicul ! LK g
! )rune de trifoiste de balta ! LK g
!Coada soricelului +planta fara radacina/ ! LK g
!)rune de romarin !1KKg
Ceaiul se va prepara din B linguri
din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit n 1KKK ml
de apa clocotita. #e va infua ceaiul 1L minute. #e va
administra pacientei o cana de ceai dimineata, pe nemncate si
alta, seara, la culcare.
b/ !9ratament cu pulbere de musetel mare
#e vor lua , capsule de musetel mare nainte de fiecare masa.
9ratamentul se va completa cu regim alimentar din care nu
trebuie sa lipseasca patrun:elul verde si sofranul natural.
12. Amigdalita
$ste una dintre cele mai frecvente maladii si consta ntr!o
inflamare acuta sau cronica a amigdalelor palatine. )itoterapia
se face cu plantele medicinale' tei, musetel, menta, fenicul,
sunatoare, salvie, nalba mare, cerentel, etc.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
#e prepara o infuie de musetel din , linguri de flori de musetel
n ,LK ml de apa clocotita. Ceaiul de musetel este puternic
antiseptic, antiinflamator si anesteic, iar tratamentul consta n
bautul a ,!M cani pe i si efectuarea de gargarisme de B!L ori pe
i.
b/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se face dintr!o lingura plina de salvie la ,Lo ml de apa
clocotita. #e vor bea , cani de ceai ilnic.
c/ !9ratament cu ceai de musetel si de salvie
#e fac gargarisme cu un ceai preparat din , linguri de flori de
musetel si M lingurite de frune de salvie n ,LK ml de apa
clocotita, pna la vindecarea totala.
d/ !9ratament pentru amigdalita nsotita de tuse
#e vor face gargarisme cu ceai preparat din frune de nuc, rug
de mure si petale de trandafir.
e/ !9ratament cu ceai de cerentel
#e prepara un decoct dintr!o lingura de radacini de cerentel
bine maruntite n ,LK ml de apa. Ceaiul se fierbe timp de MK de
minute. #e va bea ilnic, n M reprie, dupa mesele principale.
3a gargara se va utilia un decoct preparat din M lingurite de
radacina maruntita n MKK ml de apa rece, fiert timp de MK de
minute.
f/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de salvie !BL g
!)rune de ima !BL g
!)lori de musetel !BL g
!#eminte de fenicul !1L g
Ceaiul se va prepara lund o lingurita din amestecul vegetal
bine omogeniat si maruntit si se vor turna peste el ,LK ml de
apa clocotita. Cu infuia astfel obtinuta se va face gargara la
1,L!, ore.
g/ !9ratamente pentru copii recomandate de @aria 9reben
A. 9ratament cu ceai din casul popii
#e pune la macerat, n apa rece, timp de 1, ore, o lingurita din
casul popii,
Fitoterapie curs 23
Dupa macerare, continutul se va ncali si strecura. =ilnic se
vor bea ,!M cani de ceai.
4. 9ratament cu ceai din coada calului
#e prepara ceaiul dintr!o lingurita de coada calului la ,LK ml de
apa clocotita.
#e strecoara ceaiul cald si se face cu el gargara.
1&" A$e+ie
Diagnosticata clinic prin paloare, astenie, ameteli, tulburari
trofice, anemia apare n special ca urmare a scaderii numarului
de globule rosii sau a continutului lor n %emoglobina.
?roducerea anemiei are la baa pierderi de snge ca urmare a
unor %emoragii interne sau e>terne sau a unor boli cronice cu
distrugerea masiva de globule rosii. De subliniat ca anemia mai
poate fi produsa si din caua lipse din organism a fierului si a
vitaminelor. ?entru fitoterapie se recomanda plantele
medicinale' urica, coada calului, cimbrisorul, cimbrul de
cultura, troscotul, porumbarul, turita!mare, tecile de fasole
uscata, angelica, gentiana, catina alba etc.
a/ !9ratament cu ceai de catina alba
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de fructe drobite, n ,LK
ml de apa clocotita. #e vor bea M cani de ceai pe i, din care o
cana seara, la culcare.
b/ !9ratament cu ceai din teci de fasole fara seminte
#e prepara un ceai dintr!o lingura de teci de fasole fara seminte
la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai ilnic
c/ ! 9ratament cu ceai de urica
#e prepara dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau M cani de cei ilnic, nainte de mesele principale.
d/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )rune de verbina mirositoare !,K g
!6adacina de gentiana !,K g
!)rune de fag !BK g
!)umarita +planta fara radacina/ !BK g
!6otungioara +planta fara radacina/ !BK g
Din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit se iau ,
linguri si se prepara ceaiul cu LKK ml de apa clocotita.
#e va fierbe 1!1,L minute, dupa care se va infua 1K minute.
9ratamentul consta n consumarea unei cani de ceai nainte de
fiecare masa principala.
e/ !@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda
tratamentul cu capsule'
!nainte de fiecare masa se vor
lua , capsule de angelica&
!n timpul meselor principale se iau , pastile de comple>!fier.
f/ !?entru cresterea poftei de mncare, @aria 9reben
recomanda a se utilia urmatoarea reteta de plante'
!?atlagina ngusta !1K g
!?elin !Lg
!#unatoare !1K g
!Cretisoara !1K g
!7nguras !1K g
!"bligeana !BL g
!6adacina de sclipeti !1K g
!)lori de tei !1K g
!)lori de paraluta !1K g
!)rune de urica mare !1K g
!)rune de nuc !1K g
! ?ir ! 1K g
! 6oinita ! BL g
9ot amestecul de plante se pune ntr!un recipient cu , l de vin
rosu si se lasa la macerat 1B ile la ntuneric.
9ratamentul consta n a se bea ilnic cte un pa%ar din lic%idul
obtinut care va stimula att pofta de mncare, ct si va
mbunatati numarul de globule rosii n snge.
g/ !9ratamente pentru copii
A. 9ratament cu ceai de turita mare
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de planta maruntita oparita
timp de o :umatate de minut cu ,LK ml de apa clocotita. #e
beau doua cani de ceai ilnic.
4. 9ratament cu ceai de urica
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de plante n ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!B cani ilnic, cu ng%itituri mici.
1)" A$a'ro,isiace
Anafrodisiac repreinta un calmant n e>citatiile se>uale si
poate fi un aliment sau o anumita substanta speciala. #e
recomanda a se bea , cani de ceai pe i dintr!o infuie
preparata din , linguri de conuri de %amei drobite, n LKK ml
de apa clocotita. #e mai poate folosi si planta ca atare' conurile
de %amei puse ntr!un saculet de tifon care se aseaa seara pe
perna n dreptul nasului. Cele LK de conuri puse n saculetul de
tifon se sc%imba la 1L ile.
1A. Ang%ina pectorala
Ang%ina pectorala se manifesta printr!o senatie de angoasa si
opresiune toracica provocata de un aport insuficient de o>igen
la inima. Durerea iradiaa deseori spre membrul inferior stng,
ma>ilar si spate. $a este declansata de efort sau de emotie,
uneori de frig. $a se poate calma prin repaus sau tratament.
)itoterapia se realieaa cu urmatoarele plante medicinale'
traista ciobanului, rostopasca, ang%inare, coada calului,
rostopasca, ang%inare, coada calului, paducel, vinant, crusin,
frasin, cicoare, cimbrisor, vsc alb etc.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta 1
!9alpa!gstei !MK g
!@enta !,K g
!Coada racului !1K g
Fitoterapie curs 21
!Cimbrisor !1K g
!6oinita !,K g
!#oc !1K g
#e prepara o infuie dintr!o lingura de amestec de plante n ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani pe i.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta ,
!8sc alb !,K g
!)lori de paducel !,K g
!8inant !,K g
!Coada calului !,K g
!9raista ciobanului !,K g
#e va proceda astfel' se iau M lingurite de vsc alb, peste care se
toarna -LK ml de apa si se lasa la macerat . ore.
Celelalte ingrediente se amesteca n cantitatile indicate. ?este M
lingurite din amestec se toarna M cani de ,LK ml cu apa
clocotita si se lasa la infuat L!1K minute.
#e amesteca cele doua lic%ide pna la omogeniare si se beau n
timpul unei ile M cani de ceai cald.
23" A$0iocolita
$ste o maladie care apare datorita inflamatiilor cailor biliare
intra%epatice si e>tra%epatice. #e ntlneste n infectii
intestinale +de e>. febra tifoida/ si n afectiuni nsotite de
perturbare scurgerii bilei pe caile biliare +calcul pe c%oledoc,
tumoare a capului pancreasului etc./.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' ang%inare,
frasin, crusin, cimbru, cimbrisor, cicoare.
a/ !9ratament cu ceai de crusin
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de coa:a maruntita de
crusin +n.a.
se utilieaa dupa un an de la recoltare/ cu ,LK ml de apa
clocotita. #e lasa la infuat 1L minute si apoi se fierbe la foc
mic 1L minute. #e bea seara la culcare.
Atentie 0 5u se bea n doe mari sau prea concentrat deoarece
poate provoca niste colici puternice.
b/ !9ratament cu ceai de frasin
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa
n clocot. #e bea fractionat n timpul unei ile.
$ste un ceai cu calitati deosebite' colagog, coleretic si
antiinflamator.
c/ !9ratament cu ceai de cicoare
Decoctul se prepara dintr!o lingura de radacina bine maruntita
de cicoare n ,LK ml de apa si se fierbe L minute.
9ratamentul consta n a bea ceaiul cald n trei reprie, naintea
meselor principale.
21" A$ore-ie
Anore>ia repreinta o afectiune a organismului uman
manifestata prin lipsa poftei de mncare cauata fie de o
afectiune a tubului digestiv, sau de o tumoare maligna.
Anore>ia mai poate fi provocata si de un factor psi%ic.
)itoterapia aplicata utilieaa urmatoarele plante' isopul,
anasonul, mustarul alb, g%intura, %ameiul, pelinul, mag%iranul,
papadia, roinita, ienuparul, sovrvul, ungurasul, troscotul etc.
a/ !9ratament cu ceai dupa ".4o:or si @.Ale>an
Ceaiul se prepara dintr!un amestec din' g%intura, riomi de
obligeana, tintaura, sc%inel, pelin, macese si coriandru. Din
amestecul de plante omogeniat se ia o lingurita de vegetale
peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de
ceai pe i, cu MK de minute nainte de mesele principale.
b/ !9ratament cu ceai de g%intura
#e prepara un decoct dintr!o :umatate de lingurita de radacini
maruntite de g%intura n ,LK ml de apa si se fierb L1K minute.
#e bea n cursul unei ile.
c/ !9ratament cu ceai de urici
#e prepara infuia din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea n cursul unei ile, ng%ititura cu ng%ititura.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta 1
!Coada soricelului !BL g
!)rune de roinita !BL g
!?elin !BL g
!9intaura !BL g
#e iau M lingurite din amestecul vegetal bine omogeniat si
maruntit peste care se toarna LKK ml de apa clocotita si se lasa
la infuat L!1K minute.
9ratamentul recomandat este a se bea o cana de ceai cald
nendulcit cu MK de minute naintea meselor principale.
22" A$-ietate
Definita an>ietatea repreinta o senatie de malea psi%ica
manifestata prin teama de un pericol iminent, real sau imaginar.
#e manifesta prin nesiguranta, neliniste, transpiratie, paloare,
tulburari neuro!vegetative, ta%icardie. $ste de fapt, o forma de
neliniste, care se manifesta constient sau inconstient.
)itoterapia foloseste ca plante medicinale' levantica, obligeana,
odoleanul, valeriana, romarinul, roinita etc.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta 1
!#unatoare !LK g
!)rune de roinita !,L g
!6adacina de valeriana !,L g
!)rune de romarin !,L g
Fitoterapie curs 22
Din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit se iau M
lingurite peste care se toarna LKK ml de apa clocotita. #e lasa la
infuat 1K!1L minute.
9ratamentul este de a bea seara 1!, cani de ceai cald.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta ,
!)rune de mag%iran ! BK g
! )rune de busuioc !BK g
!@uguri florali de portocal amar ! BK g
!Isop +planta fara radacini/ ! BK g
!)rune de verbina mirositoare ! BK g
#e iau din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit doua
linguri de plante peste care se toarna LKK ml de apa clocotita si
se lasa la infuat 1L minute.
9ratamentul consta din a bea seara, la culcare 1 cana de ceai
cald si nca o cana dimineata.
c/ !@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda si
tratamentul cu capsule'
!se administreaa naintea meselor de prn si de seara ,
capsule de sulfina. ?ulberea de sulfina este obtinuta din
vrfurile inflorescentelor nflorite.
!dupa mesele de prn si de seara se vor lua , capsule de
musetel mare.
23" Apa ,e 0ura
Apa de gura se prepara dintr!o infuie de ima cu care se vor
face gargarisme. Infuia se obtine din 1!, lingurite de frune de
ima peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita.
24" Arit+iile car,iace
6epreinta tulburari ale ritmului normal de contractie a inimii.
Cresterea peste -K!.K de batai pe minut se numeste
ta%icardie, iar scaderea sub 2. de batai pe minut este
denumita bradicardie.
a/ !9ratament cu ceai de unguras
Are calitatea de a regla ritmul cardiac. 9.8.<eiculescu
recomanda a se bea ,!M cani de ceai pe i dintr!o infuie
preparata cu o lingurita de planta la ,LK ml de apa clocotita.
#e mai indica a se prepara un ceai concentrat din doua linguri
de plante la ,LK ml de apa clocotita. n caul ceaiului
concentrat se va lua o lingura de ceai nainte de mesele
principale.
b/ !9ratament cu ceai din talpagstei
#e prepara infuia din 1L g planta maruntita peste care se vor
turna ,LK ml de apa clocotita. #e vor lua cte M!L linguri pe i.
c/ !9ratament cu ceai de paducel
#e face o infuie dintr!o lingurita de planta +frune, flori,
fructe/ peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita. Ceaiul
obtinut se bea n cursul ilei, tratamentul durnd pna la
disparitia aritmiilor.
25" Arsuri
Arsurile repreinta leiuni cutanate sau ale mucoasei produse
de caldura sau de alti agenti fiici' radiatii, electricitate, frig etc.
$>ista patru grade de arsuri'
a/ gradul unu roseata si tumefiere dureroasa&
b/ arsura de gradul al doilea se va adauga formarea de
basici&
c/ arsura de gradul al treilea basicile sunt nsotite de
necroa dermica si uneori de necroa unei parti a onei
afectate&
d/ arsura de gradul al patrulea
repreinta carboniarea unei parti a corpului.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' coada
soricelului, frasinul, galbenelele, plopul negru, salcmul,
sc%inelul, socul ste:arul, sunatoarea, tataneasa etc.
a/ !9ratament cu ceai de sunatoare
#e fac bai locale cu infuie preparata din MK!BK g de flori de
sunatoare peste care s!au turnat 1KKK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
#e vor face spalaturi si bai locale cu infuie preparata din ,K g
muguri de plop drobiti peste care s!au turnat 1KKK ml de apa
clocotita.
c/! 9ratament cu ceai din flori de coada soricelului
#e pun comprese cu o infuie obtinuta din , linguri de flori
peste care s!au turnat ,LK ml de apa clocotita.
d/ !9ratament cu ceai de musetel
#e fac spalaturi si bai locale cu o infuie din , linguri de flori
de musetel peste care s!au turnat ,LK ml de apa clocotita.
e/ !9ratament cu cataplasme cu frune de vara, de vnata,
gutui sau smoc%ine
f/ !9ratament cu macerat din flori de crin
#e prepara maceratul din flori de crin de gradina luat o parte si
ulei , parti.
@acerarea dureaa . ile. #e vor unge arsurile cu macerat care
are un rol calmant si vindecator.
26" Arterita
6epreinta inflamatii ale arterelor, ntlnite, mai ales, la barbatii
tineri. #e localieaa n special la membrele inferioare si si
anunta preenta prin greutati n gleene si pulpe. )itoterapia
utilieaa urmatoarele plante medicinale' macesul, catina alba,
Fitoterapie curs 23
coacaul negru, sulfina, salvia, g%impele, vscul etc. Ca
tratament profilactic se recomanda' evitarea fumatului, a
e>punerii la frig, umeeala sau caldura e>cesiva, evitarea
traumatismelor si a emotiilor.
a/ !9ratament cu ceai de coaca negru dupa 8.9.<eiculescu
#e beau , cani pe i dintr!o infuie preparata cu , lingurite de
fructe de coaca negru drobite peste care se vor turna ,LK ml
de apa clocotita. #e pot folosi coacaele negre n tratament si
sub forma de sirop sau gem.
b/ !9ratament cu ceai de catina alba
9ratamentul consta n a se consuma , cani pe i dintr!o infuie
preparata dintr!o lingurita de fructe drobite peste care se vor
turna ,LK ml de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai de maces
#e va prepara o infuie sau un decoct din , linguri de macese la
1KKK ml de apa clocotita. #e va bea ceaiul n cursul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai de sulfina
#e beau , cani de ceai pe i dintr!o infuie preparata dintr!o
lingurita de sulfina la ,LK ml de apa clocotita.
e/ !9ratament cu ceai de g%impe
#e beau doua cani de ceai pe i din decoctul preparat cu ,
lingurite de frune de g%impe peste care s!au turnat ,LK ml de
apa.
2&" Artrita
Artrita repreinta o inflamatie a articulatiilor +nc%eieturilor/.
?lantele medicinale utiliate n fitoterapie sunt' lemnul dulce,
porumbul, scaiul vnat.
a/ !9ratament cu ceai din scoarta de par
#e va prepara ceaiul din 1L g scoarta de par fiarta ,K de minute
n LKK ml de apa. 9ratamentul prevede a se bea o cana de ceai
dimineata, pe stomacul gol, a doua la ora 1-, iar a treia, seara.
Ceaiul se va ndulci cu miere.
b/ !9ratament prin aplicarea pe ona afectata de comprese cu
foi de vara ncalite cu fierul de calcat
c/ !9ratament dupa @aurice @essGguG si
@ic%el 4ontemps
#e va bea o cana de ceai, seara, dupa cina preparat dupa reteta'
!@aduva alba de tei ! ,L g
!)rune de frag ! ,L g
!)lori de iarba neagra ! ,L g
!)rune de cimbru ! ,L g
Din amestecul vegetal de mai sus se va lua o lingura de plante
peste care se vor turna ,LK ml de apa clocotita. #e lasa ceaiul la
infuat L!1K minute.
#e mai recomanda ca naintea celor trei mese sa ia , capsule de
musetel mare.
2)" Artro%a
Artroa repreinta o afectiune degenerativa a tesuturilor
cartilaginoase si osoase, ce formeaa articulatia.
$ste o boala a vrstei, dar poate aparea si la tineri la cei care fac
munci fiice grele sau sport.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' mustar
negru, %rean, tataneasa, vara, coada calului, galbenele, flori de
fn, paie de ore, pedicuta, cimbru, urica etc.
a/ !9ratament cu frune de vara sau de pedicuta
#e pun comprese pe ona respectiva cu foi de vara sau de
pedicuta.
b/ !#e aplica cataplasme cu flori de fn n apa fierbinte.
c/ ! 9ratament cu paie de ore n apa fierbinte
d/!9ratament n bai generale cu faina de mustar
#e pune n apa baii un saculet cu ,LK g faina de mustar si se
agita apa din baie.
e/ !9ratament cu cataplasme din amestecul
! ?ulbere de frasin !LKg
!?ulbere de argila verde !1KK g
!?ulbere de cretusca !1KK g
!?ulberea de iarba neagra !LKg
Aceste pulberi, bine amestecate, se vor combina cu apa
fierbinte pna se va obtine compoitia unei cataplasme, care se
va asea pe articulatia bolnava. #e va pastra pe locul afectat
toata noaptea.
f/ !9ratament cu perna calda cu iarba neagra
ntr!un sac mare de pna de bumbac se va pune o cantitate mai
mare de flori uscate de iarba mare,
#e va ncali sacul pe o plita sau ntr!un cuptor, iar apoi se va
asea pe articulatia bolnava si se va acoperi cu un fular gros.
21" Ascar,io%a =Li+6rici9
$ste o boala paraitara produsa de un vierme, foarte raspndita
la copii. 4oala se manifesta prin oboseala, mncarimi naale si
anale, dureri de cap, scaderea atentiei si a memoriei etc.
#e trateaa prin ceaiuri si sucuri.
Fitoterapie curs 24
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante medicinale' crusinul,
coada soricelului, iarba mare, g%intura, macesul, sc%induful,
coriandrul etc.
a/ !9ratament dupa 8irgil 9.<eiculescu
#e prepara o infuie din , lingurite de coa:a de crusin si pelin
amestecate n parti egale peste care se toarna cca ,LK!MKK ml de
apa clocotita. 9ratamentul recomanda ca pacientul sa bea ceaiul
dimineata, pe stomacul gol.
b/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Ceaiul de prepara dintr!o infuie cu , linguri de planta la 1KK
ml de apa clocotita. #e bea nendulcit, dimineata, pe stomacul
gol.
c/ !9ratament cu ceai de coriandru
#e bea dimineata, pe stomacul gol, o infuie preparata din ,
linguri de coriandru peste care s!au turnat 1KK ml de apa
clocotita.
d/ !9ratament cu ceai din radacini de g%intura
Ceaiul se va prepara dintr!un decoct obtinut dintr!o lingura de
radacini maruntite fierte n 1KKK ml de apa. #e bea cte o
:umatate de cana de doua ori pe i.
33" Aste$ie ,e pri+a?ara
Astenia de primavara apare ca o stare de oboseala, ca o
slabiciune fiica si mentala dupa iarna n care organismul uman
n!a fost bine energiant de lumina soarelui si alimentatia a avut
carente de vitamine.
#e recomanda a se bea un cei din urmatorul amestec de plante'
! 6ostopasca !BK g
! 4obornic !BK g
!?apadie +frune si radacini/ !.K g
! Coada soricelului !BK g
! 6otungioara !BK g
Ceaiul se obtine din fierberea timp de L!1K minute a M lingurite
din amestecul vegetal n -LK ml de apa.
#e beau ntr!o i M cani de ceai cald.
31" Ast+ 6ro$sic
Astmul repreinta o afectiune care se manifesta prin senatia
lipsei de aer, cu e>piratie dificila si prelungita. Adesea,
pacientul sufera si de o tuse cu e>pectoratie si are senatia de
sufocare. )itoterapia utilieaa ca plante medicinale' isopul,
ungurasul, sovrvul, musetelul, patlagina, podbalul, vscul,
valeriana, talpa!gstei, levantica, nalba, socul, pinul, menta etc.
a/ !9ratament cu ceai de patlagina
#e prepara dintr!o lingura de frune peste care s!au turnat ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani pe i, ndulcite.
b/ ! 9ratament cu ceai de cimbru de cultura sau cimbrisor de
cmp.
#e prepara o infuie din 1!, lingurite de plante la o cana de apa
clocotita. #e beau doua cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai preparat
dupa reteta'
!)lori de levantica !,K g
!)lori de nalba !BK g
!)rune de podbal !BK g
!)rune de menta !BK g
!)lori de coada soricelului !2K g
$ste o reteta de ceai utila n tratamente pentru crie de astm.
Infuia se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal peste care
se toarna ,LK ml de apa clocotita. #e recomanda a se bea M cani
de ceai pe i ndulcite cu miere.
d/ !9ratament cu pulbere de valeriana
#e administreaa de M ori pe i, un vrf de pulbere.
Cu valeriana se poate face si tratamentul cu ceai preparat dintr!
o infuie cu o lingurita de planta peste care se toarna ,LK ml de
apa clocotita. #e bea ceaiul n cursul unei ile.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de cimbru de gradina!2K g
!)rune de cimbru !2K g
!)rune de eucalipt !MK g
!)rune de menta dulce !2K g
!)rune de roinita !2K g
#e va lua o lingura din amestec peste care se vor turna ,LK ml
de apa clocotita. Dupa o infuare de 1K!1L minute, ceaiul va fi
baut dupa masa de seara.
f/ ! 9ratament cu vsc de mar
#e iau M!B lingurite de plante maruntite si se pun ntr!o cana cu
apa rece si se lasa la macerat -!. ore. #e beau ,!M cesti pe i.
g/ !9ratament cu ceai de
lumnarica
#e prepara o infuie cu o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea n cursul unei ile.
%/ !9ratament cu ceai din lic%en de piatra
9ratamentul recomanda a se bea , cani de ceai pe i dintr!un
decoct preparat dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa. #e
amesteca cu lapte.
M,. Ateroscleroa
$ste o maladie cronica a arterelor ca urmare a modificarii
interne si intermediare a peretilor acestora si nlocuirea lor cu
fibre con:unctive colagene
Fitoterapie curs 25
o reactie scleroasa cu depunerea ntre ele a unei substante
grase +colesterol/ si a calcului. )itoterapia se realieaa cu '
patlagina, traista ciobanului, vsc, ang%inare, nuc, paducel,
papadie, catina alba, maces, coaca negru etc.
a/ !9ratament cu suc de ceapa
Ceapa curatata se da pe raatoare sau prin masina de tocat. ?rin
presare se obtine sucul. 9ratamentul este de MK de ile si consta
n administrarea ilnica de 1L!MK de picaturi de suc cu apa sau
n mncare.
?oate fi si un tratament de prevenire a maladiei.
b/ !9ratament cu coaca negru
#e beau , cani pe i dintr!un decoct preparat cu LQ fructe
drobite si fierte n apa.
#e mai poate utilia n tratament si sucul sau gemul de coacae
negre. Ceaiul se ndulceste cu miere.
c/ !9ratament cu catina alba
#e prepara un decoct cu LQ catina alba. #e beau , cani de ceai
pe i, ndulcite cu miere. #e mai pot utilia n tratamente'
sucul, marmelada si genul de catina alba.
d/ !9ratament dupa dr.@i%aescu <rigore
#e prepara un macerat din' o capatna de usturoi pisat, o
lamie, un litru de apa clocotita si se lasa la macerat B. de ore.
#e recomanda a se lua o lingurita de macerat de M ori pe i timp
ndelungat.
e/ !9ratament cu ceai de salvie
#e va prepara dintr!o lingurita de salvie n 1KK ml de apa
clocotita. #e bea n cursul unei ile.
f/ !9ratament cu ceai de mesteacan rios
#e prepara un ceai din M lingurite de frune n LKK ml de apa
clocotita. #e lasa la infuat L!1K minute. #e bea n cursul unei
ile, uniform repartiate, M cani de ceai cald, ndulcit cu miere.
g/ !9ratament cu macerat dupa
reteta'
!#unatoare !MK g
!Arnica !1K g
!)lori de roinita !MK g
!8sc alb !MK g
?este M lingurite de vsc alb se toarna -LK ml de apa rece si se
tine la macerat . ore. Din restul plantelor amestecate conform
retetei, se iau M lingurite peste care se toarna -LK ml de apa
clocotita si se lasa la infuat L minute. #e amesteca apoi cu
maceratul si se strecoara.
Acest tratament, indicat de @aria 9reben, consta n consumarea
n cursul unei ile, repartiat uniform a M cani de ceai cald.
33" A?ita+i$o%a
Avitaminoa este o afectiune grava produsa de lipsa
vitaminelor din alimentatia pacientului. )itoterapia recomanda
a se utilia urmatoarele plante medicinale' urica, macesul,
catina alba.
a/ !9ratament cu ceai din urica
#e obtine infuia dintr!o lingura de frune peste care s!au turnat
,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani pe i.
b/ ! 9ratament cu ceai din catina alba
Ceaiul se obtine dintr!o infuie din , lingurite de fructe
drobite peste care se toarna LKK ml de apa clocotita. Ceaiul se
bea n reprie, n cursul unei ile. Din catina alba, gospodinele
prepara vinuri, marmelade, gemuri, siropuri etc, toate fiind
adevarate teaure de vitamine si pot fi utiliate cu succes si cu
placere n tratarea bolii.
c/ ! 9ratament cu ceai de macese
@acesul este un adevarat rege ntre plantele utiliate n
tratarea avitaminoei. Ceaiul se obtine din M linguri de fructe
uscate, bine drobite, peste care se toarna LKK!-LK ml de apa si
se fierbe 1L minute. #e infueaa 1K!1L minute si se filtreaa.
#e consuma ntr!o i, cu o ora naintea meselor principale, cte
o cana de ceai ndulcit cu miere din flori de cmp.
#iropul de macese se prepara din ,LK g fructe uscate peste care
se toarna 1LKK ml de apa clocotita si se lasa la macerat 1, ore.
Dupa macerare si filtrare se adauga LKK g de a%ar si se fierbe
pna se obtine consistenta de sirop. $ste un bun vitaminiant si
foarte %ranitor.
d/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se prepara dintr!o lingura de fructe drobite peste care
se toarna ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai
ilnic.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!@acese !MK g
! Catina alba !BK g
! Ciubotica!cucului !MK g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura din amestecul vegetal bine
omogeniat si maruntit cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau
ilnic doua cani de ceai ndulcit cu miere de albine.
34" A%ote+ie
$ste un sindrom clinic to>ic si apare n insuficienta renala acuta
sau ca termen ultim al unei afectiuni renale avansate.
)itoterapia indica urmatoarele plante medicinale ' porumbar,
ceapa, mesteacan, tomate.
a/ !9ratament cu tomate consumate ca atare sau sub forma de
suc.
Fitoterapie curs 26
b/ ! 9ratament cu ceai din frune de mesteacan
#e recomanda a se bea ,!M cani de ceai pe i dintr!o infuie
preparata din 1!, lingurite de frune de mesteacan cu ,LK ml de
apa clocotita. Dupa infuare si strecurare se adauga un vrf de
cutit de bicarbonat.
c/ ! 9ratament cu ceai de ceapa
#e beau , cani pe i, dimineata si seara, dintr!un decoct
preparat din M cepe date pe raatoare fierte ntr!un litru de apa.
35" 2alo$ari =+eteoris+9
4alonarile repreinta o senatie de preaplin la nivelul
stomacului sau n alta parte a abdomenului, produsa de obicei
de o acumulare de gae n stomac sau n tesuturi. $le apar ca
urmare a unor to>iinfectii alimentare, n gastroenterite, dar mai
ales din caua fermentatiei glucidelor cu dega:are de bio>id de
carbon sau a protidelor care dega:a amoniac. )itoterapia se face
cu ceaiuri caldute si nendulcite, baute nainte de mese sau pe
parcursul unei ile. ?lantele medicinale folosite n tratamente
sunt' ima, levantica, anasonul, busuiocul, mag%iranul,
musetelul, obligeana, salvia,
talpa!gstei, valeriana, coada soricelului, coriandrul, c%imenul,
feniculul, ienuperul etc.
a/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
#e prepara o infuie din , linguri la LKK ml de apa clocotita
care se bea n cursul unei ile.
b/ !9ratament cu ceai din anason, c%imion, coriandru, fenicul
Infuia se prepara dintr!o lingurita de fructe la cana de apa. #e
bea n cursul unei ile.
c/ !9ratament cu ceai de busuioc
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de planta la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau , cani pe i.
d/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani pe i.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de romarin ! 2K g
! #eminte de anason ! MK g
! )rune de busuioc ! 2K g
! 6adacina de gentianaMK g
! #eminte de fenicul ! MK g
9ratamentul recomanda a se bea nainte de masa, la prn si
seara, o cana de ceai preparat dintr!o lingura din amestecul de
plante la ,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se lasa la infuat, iar
apoi se va filtra.
f/ !9ratament cu ceaiul preparat dupa reteta'
! )lori de musetel ! BK g
! #eminte de anason ! BK g
! #eminte de c%imen ! BK g
! )rune de menta ! BK g
!6adacina de valeriana ! BK g
Decoctul se prepara prin fierberea n -LK ml de apa, timp de .!
1K minute, a trei lingurite din amestecul de plante bine
maruntite si omogeniate.
#e vor bea M cani de ceai cald ilnic.
g/ !9ratament cu ceai de obligeana
#e prepara un decoct sau macerat la rece dintr!o lingurita de
planta la o cana de apa. 9ratamentul recomanda a se bea cana
de ceai +sau de macerat/ ilnic, n mai multe reprie.
%/ !@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda
tratamentul cu capsule'
!#e vor lua , capsule de angelica nainte de masa de prn si
cea de seara&
!#e vor lua , pastile de comple>dro:die vitaminiata n timpul
prnului si cinei.
i/ !@aria 9reben recomanda pentru a trata balonarile cu
tendinta de constipatie, ceaiul dupa reteta'
!#eminte de anason !1K g
!#eminte de fenicul !1K g
!)rune de menta !,K g
!)lori de musetel !MK g
!#coarta de crusin !MK g
Din amestecul vegetal bine maruntit si omogeniat se iau M
lingurite care se fierb L!1K minute n -LK ml de apa.
/ !9ratament n ca de bolnavi cu tendinta de diaree
#e prepara un ceai dupa reteta'
!6adacina de sclipeti !2K g
!?elin !,K g
!Coada calului !2K g
!Coada soricelului !2K g
#e va prepara un decoct din M lingurite de amestec vegetal bine
maruntit, fierte .!1K minute n -LK ml de apa.
#e beau M cani de cai cald pe i.
5ota. nainte de a ncepe un tratament, va recomandam pur si
simplu sa ncercati a mnca ceva mai usor si sa respectati orele
de masa. 8a recomandam si un truc simplu' nainte de masa,
respirati adnc de 1K!1L ori0
6ecomandari medicale'
n caul unor balonari datorate si unor afectiuni nervoase se vor
introduce n reteta ceaiului si plante sedative. Atunci cnd
balonarea este asociata cu constipatia se vor introduce n
formula ceaiului si plante la>ative.
Daca balonarea este asociata cu tendinta de diaree, n formula
ceaiului se introduc si plante astringente.
Fitoterapie curs 2&
36" 2ataturi
4ataturile repreinta o ngrosare a stratului carnos al pielii pe
degete, pe palme sau pe talpi si pe degetele de la picioare.
Asa cum arata abatele Oneipp, datorita presiunii nencetate,
ntr!o ona a pielii se formeaa , ncetul cu ncetul, un oc%i care
se ngroasa si se ntinde mereu, patrunde tot mai adnc si
formeaa batatura propriu!isa. De notat ca bataturile sunt
dureroase si la sc%imbari meteo produc reactii violente si
neplacute celor ce le detin. ?entru a scapa de bataturi, multi le
taie din cnd n cnd, dar nu scapa de ele deoarece, datorita
radacinii lor, bataturile se formeaa din nou. ?entru tratament
va recomandam'
a/ !?ansarea bataturilor cu frune strivite
de iedera 9ratamentul se face pna la vindecare.
b/ !9ratament cu decoct din coada calului
#e va prepara un decoct din coada calului si se va banda:a
batatura cu un tampon muiat n acest ceai. Cnd radacina
bataturii s!a nmuiat bine se va curata usor cu ung%ia.
c/ !9ratament cu tomate
Daca batatura este localiata la un deget, aceasta se va
introduce ntr!o rosie mica. #e va banda:a si se va tine
cataplasma toata noaptea. A doua i radacina bataturii va putea
fi usor scoasa prin presare cu ung%ia sau cu a:utorul unei
pensete. Daca radacina a fost scoasa n totalitate, batatura nu se
va reface.
d/ !9ratament cu frune de pra
#e pune la macerat n otet o fruna de pra timp de ,B de ore.
#e va aplica fruna de pra peste batatura si se va lega.
Dupa o noapte de aplicare, dimineata se va face o baie calda
bataturii timp de L!2
minute. Caloitatea se va co:i cu usurinta.
Daca operatia nu a reusit de prima oara, se va repeta
tratamentul cteva ile.
M-. 4lefarita
4lefarita repreinta o inflamatie a pleoapelor +marginile/
produsa de diferite infectii microbiene, virale, micotice sau
paraitare. $a poate avea originea si n urma actiunii
vatamatoare a unor agenti c%imici, fiici sau combinatii.
Acutiarea inflamatiei la con:unctivite duce la blefaro!
con:unctivita. )itoterapia pentru vindecarea con:unctivitelor si
blefaritelor utilieaa bai si comprese locale cu ceaiuri din'
turtita mare, sulfina, patlagina, albastrele, fenicul, nalba mare,
nuc, galbenele, musetel etc.
a/ !9ratament cu ceai de sulfina
#e prepara infuia dintr!o lingurita de flori de sulfina peste care
se toarna ,LK ml de apa clocotita. 9ratamentul consta n
comprese, bai oculare si instilatii n oc%i.
b/ !9ratament cu ceai de musetel
#e prepara o infuie dintr!o lingura de flori de musetel peste
care se toarna ,LK ml de apa clocotita. 9ratamentul se face prin
comprese si bai oculare.
c/ !9ratament cu ceai din patlagina
Infuia se prepara din doua lingurite de frune de patlagina cu
,LK ml de apa clocotita. #e fac comprese si bai oculare.
d/ !9ratament cu ceai de fenicul
Infuia se obtine dintr!o lingura de fructe drobite cu o cana de
apa clocotita. #e pun comprese si se fac bai oculare.
e/ !9ratament cu tinctura de galbenele
9inctura se obtine prin macerarea a ,K g de flori de galbenele n
1KK ml alcool de 2K K, timp de .!1K ile.
Apoi, n 1KK ml de apa fiarta si racita se pun L!1K picaturi de
tinctura. Cu amestecul obtinut se aplica comprese locale.
f/ !9ratament cu apa de albastrele
De mai multe ori pe i se vor face pulveriari n oc%i cu apa de
albastrele.
Aceasta se va obtine din distilareaflorilor
proaspete de albastrele.
g/ !Aplicatii pe oc%i cu comprese din nalba de padure
#e pune o lingura de flori de nalba de padure n ,LK ml de apa
clocotita.
#e va filtra apa, iar florile umede si calde se vor aplica direct pe
oc%i n comprese.
A. 9ratament pentru a
3)" 2le$ora0ie co+6ate tusea si 'e6ra
4lenoragia este o boala contagioasa produsa de gonococ si se
caracterieaa prin inflamatia cailor genitourinare, cu scurgere
purulenta si dureri la mictiune. #e transmite, de regula prin
contact se>ual. Ca tratament naturist, va recomandam ceaiul
preparat dupa reteta'
! #unatoare ! AK g
! )rune de nuc ! BL g
! )ructe de ienuper ! AK g
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit cu cana de apa de ,LK ml. #e va fierbe
ceaiul .!1K minute.
#e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
31" 2ro$sita
Definita, bronsita repreinta o inflamatie acuta sau cronica a
mucoasei bron%iilor. 9rebuie subliniat ca bronsita cronica este
Fitoterapie curs 2)
o caua recunoscuta a insuficientei respiratorii si un factor
favoriant al cancerului pulmonar. )itoterapia bronsitei
utilieaa un numar mare de plante medicinale' pin, pir,
plamnarica, plop negru, podbal, anason, busuioc, c%imen,
cimbrisor, cimbru de cultura, ciubotica cucului, salvia, coada
calului, coada soricelului, fenicul, iarba mare, ienupar, isop,
sapunarita, scai vnat, sc%inel, soc, sovrv, sulfina, tataneasa,
tei, treifrati patati, unguras, urica, urica moarta, lemn dulce,
nalba, patlagina etc. n tratarea bronsitelor se urmaresc o serie
de obiective si anume' combaterea tusei, fluidificarea si
eliminarea secretiilor, tratamentul antiinfectios etc. Cititorilor
nostri recomandam ca tratamentul cu plante, n prima faa, sa
urmareasca alinarea tusei utilind plante emoliente, cu
continut mare n mucilagii, iar n faa de coctiune se vor folosi
plante e>pectorante, cu un continut important n uleiuri volatile
saponiide.
a/ Cataplasme cu mustar
#e vor aplica pe piept cataplasme cu faina de mustar alb sau
negru. $le se vor prepara din ,KK!MKK g faina de mustar si apa,
la temperatura camerei, pna se va forma o pasta. nainte de
utiliare se umeesc usor cu putina apa calda pentru a evita
senatia neplacuta de rece. ?asta preparata se aseaa ntr!un
saculet si se aplica direct pe piept. Cataplasma se va acoperi cu
o fasa lata sau un prosop mare.
Aplicatia se va tine pe pieptul bolnavului pna el va simti
senatia de arsura.
b/ !Cataplasme cu seminte sau faina de in
#e ia o parte seminte sau faina de in si se amesteca cu M sau B
parti de apa si se fierb pna se va obtine o pasta consistenta.
#e aplica cataplasme calde si se tin pna ncep sa se raceasca.
c/ !9ratament cu cimbrisor de cmp, cimbru de cultura
Au calitati deosebite n a calma spasmele bronsice, ct si tuse
astmatica. #e prepara o infuie din 1!, lingurite de plante la
,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai cald pe i,
ndulcite cu miere de albine.
#e poate utilia si o infuie mai concentrata preparata din ,!M
linguri de plante la ,LK ml de apa clocotita.
9ratamentul recomanda a se bea M linguri pe i, ndulcite cu
miere de albine, nainte de mesele principale.
d/ !9ratament cu ceai de unguras
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. =ilnic se beau ,!M cani de ceai ndulcit cu miere de
albine. 8irgil 9.<eiculescu mai recomanda ca planta sa fie
administrata si sub forma de pulbere n cantitate de ,!M g pe i.
#e indica atunci cnd bronsitele sunt nsotite de febra.
e/ !9ratament cu ceai de scai vnat
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de planta maruntita cu o
cana de ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai ilnic
si este foarte recomandat acest tratament n caul unei tuse
rebele.
f/ !9ratament pentru vindecarea tusei seci
8irgil 9.<eiculescu indica a se bea ilnic ,!M cani de ceai
preparat din 1!, lingurite amestec vegeta dupa reteta'
! #cai vnat !LK g
! 6oua!cerului !LK g
! 9urta !LK g
! Castan comestibil !LK g
4.9ratarea tusei nsotite de secretie +flegma/ foarte greu
e>pectorabil
a/ ! 9ratament cu nalba mare
#e prepara o infuie din ,!M g frune si flori de nalba mare la
,LK ml de apa clocotita. =ilnic se beau , cani de ceai ndulcite
cu miere de albine.
b/ !9ratament cu ceai din lic%en de piatra
9ratamentul recomanda a se bea , cani de decoct pe i preparat
dintr!o lingura de plante la ,LK ml de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai din seminte de or
#e prepara un decoct din 1KQ seminte de or. #e beau ilnic1!,
cani de ceai ndulcit cu miere de albine.
C. 9ratarea tusei nsotite de secretie abundenta muco!purulenta
a/ !9ratament cu ceai din sapunarita
Ceaiul se prepara din riomi si radacini de sapunarita, din ,!M g
de planta n ,LK ml de apa clocotita, dupa ce n prealabil s!a
facut macerarea materialului vegetal 2!. ore la rece. #e beau
ilnic 1!, cani de ceai ndulcit cu miere.
b/ !9ratament cu ceai din trei frati patati
Ceaiul de prepara dintr!o infuie obtinuta cu , linguri de planta
la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ilnic doua cani de ceai
ndulcit cu miere.
c/ ! 9ratament cu ceai de usturoi
Ceaiul se obtine astfel' se toarna ,LK ml de apa clocotita peste
usturoi dat pe raatoare sau pisat n cantitatile'
!pentru adulti !2K!MK g
!la copiii de 1K!1L ani!BK g
!la copiii de ,!L ani !,L g
!la copiii pna la , ani!1L g
Fitoterapie curs 21
Ceaiul este un e>celent e>pectorant. n conformitate cu retetele
pe vrste, se
procedeaa astfel'
!la adulti se iau .!1K linguri de supa pe i&
!la copiii ntre 1K!1, ani se dau .1K linguri desert pe i&
!la copiii sub L ani se iau .!1K lingurite pe i.
Arcadie ?erceH recomanda pentru tratarea bronsitei cronice a se
face bai de mini si de picioare cu o infuie preparata dupa
reteta'
!)lori si capsule de mac rosu !un pumn
!)lori de levantica !un pumn
!)rune de iedera !un pumn
!)lori de nalba de gradina !un pumn
!" ceapa data pe raatoare
43" 2u'euri
4ufeurile sunt specifice menopauei si repreinta valuri de
caldura.
9ratarea lor se poate face eficient daca pacienta va bea un ceai
dimineata si altul seara preparat dupa reteta'
! )rune de mag%iran !1KK g
! )lori de musetel mare !LKg
!@uguri de flori de portocal amar !LKg
! )rune de maslin !LKg
!Coada soricelului +planta fara radacina/!LK g
Din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit se iau ,
lingurite peste care se vor turna ,LK ml de apa clocotita.
41" Calculi
Calculii repreinta formatiuni dure, cu consis!tenta pietroasa
care se constituie prin acumulare de saruri minerale sau
substante organice ntr!un viscer cavitar, canal e>cretor sau
glanda.
De obicei se ntlnesc calculi la nivelul cailor biliare +litiaa
biliara/ sau urinare +litiaa renala/. #e mai pot ntlni calculi,
dar mai rar n canalele e>cretoare ale pancreasului, glandelor
salivare +siaboliti/ , n intestin +enteroliti, coproliti/ , bron%ii
+bron%oliti/ , n interiorul vaselor +fleboliti/
.
A" Litia%a 6iliara
3itiaa biliara repreinta o afectiune a veicii biliare datorata
depunerii de colesterol, pigmenti biliari si saruri biliare n
cavitatea ei.
9rebuie aratat ca, n mod obisnuit, calculoa biliara este nsotita
de dureri abdominale cu caracter de colica si de tulburari neuro!
vegetative, declansnd n
timp si infectii biliare.
)itoterapia litiaei biliare se face cu plante medicinale cu
actiune antispastica si coleretic!colagoga' menta, rostopasca,
matasea de porumb, turtita mare, brusturele, albastrelele, iarba
mare.
a/ !9ratament cu ceai de albastrele
Infuia se prepara dintr!o lingurita de plana peste care se toarna
,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani pe i.
b/ !9ratament cu ceai de menta
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. #e beau 1!, cani ilnic.
c/ !9ratament cu ceai de brusture
Decoctul se prepara din M linguri de planta fiarta n 1KKK ml de
apa. #e bea n cursul unei ile.
d/ ! 9ratament cu ceai de matase de porumb
Infuia se prepara dintr!o lingurita de matase de porumb la o
cana de apa clocotita. #e beau ,!M linguri de ceai la ,!M ore.
e/ !9ratament cu ceai de rostopasca
Infuia se prepara dintr!o :umatate de lingurita de planta la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau , linguri la M ore, timp de o
saptamna. #e face apoi paua de o saptamna. Atentie 0 Doa
de , linguriRM ore se va respecta ca si paua caci planta
contine alcaloii to>ici care pot provoca probleme pacientului.
f/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Infuia se prepara din , linguri de flori de coada soricelului
peste care se toarna LKK ml de apa clocotita. #e beau , cani de
ceai ilnic.
#e recomanda n colici cu componenta nevrotica.
g/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)lori de levantica !1K g
!)rune de menta !1L g
!)lori de coada soricelului !1K g
!9alpa!gstei !MK g
!#unatoare !1K g
!6adacina de valeriana !,K g
! )ructe de fenicul !L g
Infuia se prepara dintr!o lingura din amestecul vegetal bine
omogeniat si maruntit peste care se toarna ,LK ml de apa
clocotita. #e beau 1!, cani pe i. 6eteta este dupa "vidiu 4o:or
si @ircea Ale>an, autorii recomandnd!o n colici cu
componenta nevrotica.
%/ !9ratament cu ceai dupa reteta
! )rune de trifoiste de balta ! MK g
Fitoterapie curs 33
! 6adacini de pir ! 2K g
!)rune de verbina mirositoare ! MK g
! 6adacini de brusture ! 2K g
! )rune de frasin ! 2K g
! @aduva alba de tei ! 2K g
Ceaiul se prepara din L linguri luate din amestecul vegetal bine
omogeniat si maruntit. #e lasa la macerat ,!. ore n 1KKK ml
de apa rece. @aceratul se va da apoi n clocot si se va lasa la
infuat 1L minute. Ceaiul astfel preparat, se va bea ntre mese.
i/ !9ratament cu capsule @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps recomanda'
!dimineata, pe nemncate se va lua o fiola de ridic%e neagra sau
M capsule de ridic%e neagra&
!nainte de masa de prn si cea de seara se vor lua , capsule de
pir&
!dupa fiecare masa principala se vor administra pacientului ,
capsule de papadie.
2" Litia%a re$ala
Asa cum aratau #tefan @ocanu si Dumitru 6aducanu, litiaa
renala este de asemenea, urmarea unor infectii ale cailor urinare
sau a unor tulburari de metabolism, legate de regimul alimentar
si de apa de baut. Calculii renali sunt formati din' urati,
o>alati, fosfati sau saruri de calciu. " alimentatie prea bogata n
carne va favoria precipitarea fosfatilor si carbonatilor, iar o
alimentatie bogata n dulciuri si cartofi va favoria precipitarea
o>alatilor. #pecialistii arata ca formarea calculilor se face mai
ales n bainete, iar cnd sunt mici pot cobor pe ureter,
determinnd dureri foarte mari +colica nefritica/ n regiunea
lombara cu iradieri n :os, spre organele genitale si coapsa.
9rebuie stiut ca n colicile nefritice pot aparea greturi, varsaturi
si uneori %ematurie +snge n urina/.
Atentie0 3itiaa urinara este o afectiune care recidiveaa
frecvent, iar pacientii trebuie sa ia masurile medicinale necesare
pentru a o vindeca, dar si de a o mpiedica sa recidivee.
?rofilactic se vor lua urmatoarele masuri'
!se vor bea cel putin , litri de lic%ide pe i&
!se va evita abuul alimentar cu carne, ore, pra:ituri, oua,
grasimi, n general alimente cu caracter acidifiant&
!se va introduce o alimentatie bogata n legume si fructe, dar
fara a e>agera.
)itoterapia va utilia urmatoarele plante medicinale' merisor,
mesteacan, turtita mare, pin, porumb, ceapa, urica, coada
racului, osul iepurelui, maces, fag etc.
a/ !9ratament cu ceai din muguri de pin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de muguri de pin drobiti
peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani
de ceai ilnic.
b/ ! 9ratament cu ceai de matase de porumb
#e prepara o infuie concentrata din , linguri de matase de
porumb cu ,LK ml de apa clocotita. #e consuma o lingura de
ceai la M ore. $ste indicat n calculoe cu urati si contraindicat
n litiaele cu o>alati.
c/ ! 9ratament cu ceai din turtita mare
#e prepara o infuie sau un decoct cu o lingurita de planta la o
cana de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai ilnic.
d/ !9ratament cu ceai de merisor
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de frune de merisor la o
cana de apa de ,LK ml. #e beau , cani de ceai ilnic. #e mai
indica n tratament si ceaiul preparat astfel'
!se macereaa la rece o lingura de frune de merisor n 1KK ml
de apa, timp de o ora, dupa care se strecoara&
!la macerat se mai adauga 1KK ml de apa si se prepara un
decoct. #e adauga apa fiarta si racita pna la nivelul apei
pierdute prin fierbere, iar n ceaiul obtinut se adauga un vrf de
bicarbonat. #e va bea o lingura de ceai la M ore.
e/ !9ratament cu ceapa
Ceapa este recomandata n tratarea litiaei urice. #e vor
consuma 1!, cepe pe i, iar cei care nu o suporta vor apela la
tratamentul cu tinctura. Aceasta se obtine dintr!o ceapa drobita
si bine maruntita, macerata 1K ile n 1KK ml de alcool. #e vor
administra , lingurite pe i de tinctura nainte de masa de prn
si nainte de culcare.
f/ ! 9ratament cu ceai din frune de mesteacan
Infuia se prepara din ,!M linguri de frune de mesteacan la ,LK
ml de apa clocotita. Dupa infuare si filtrare se va introduce un
vrf de bicarbonat si se lasa ceaiul n repaos 2 ore. #eva bea n
cursul unei ile. $ste recomandat n tratarea pietrei la rinic%i pe
care o diolva. n tratarea litiaei cu o>alati 8irgil 9.<eiculescu
recomanda urmatoarele ceaiuri'
a/ !9ratament cu ceai de urica
#e prepara o infuie dintr!o lingura de frune peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. #e vor bea ,!M cani de ceai
ilnic.
b/ !9ratament cu ceai de maces
Infuia sau decoctul de prepara dintr!o lingurita de fructe
drobite la o cana de apa. #e indica a se bea , cani de ceai
ilnic.
c/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Decoctul se prepara dintr!o lingurita si :umatate de planta n
LKK ml de apa. #e fierbe ceaiul 1L minute si se bea cald n trei
reprie dupa mesele principale.
#e recomanda tratamentul n cure ndelungate.
Fitoterapie curs 31
42" Ca$,i,o%a
Candidoa repreinta o afectiune acuta, sub!acuta sau cronica
produsa de levuri apartinnd genului Candida +mai ales
Candida albicas/. Infectia cuprinde n special pielea si
mucoasele si apare sub forma unor eruptii de mici pustule
albicioase. Ceea ce se poate remarca este faptul ca maladia se
poate e>tinde mult afectnd si organele interne cum ar fi
plamnii si aparatul digestiv. 5oi vom trata n acest subcapitol
candidoa bucala. $a apare n gura, pe mucoase, unde se vor
forma placi albe de diferite dimensiuni, iar n colturile gurii se
pot forma plesnituri adnci, dureroase, numite abalute.
9ratamentul pe care l recomandam este cel cu ceai din muguri
de plop cu care se vor face gargarisme.
Infuia se va prepara dintr!o lingurita de muguri de plop bine
drobiti peste care se vor turna ,LK ml de apa clocotita. Ca
tratament mai este indicat a se face gargara cu ceaiuri de salvie
sau de cerentel. ?entru crapaturile de la coltul gurii se
recomanda aplicarea unor comprese cu o infuie preparata
dintr!o lingurita de frune de podbal la ,LK ml de apa clocotita.
43" Carii ,e$tare
Caria repreinta distrugerea localiata si progresiva a dintilor.
$a afecteaa n primul rnd emailul +carie de gradul nti/ , apoi
dentina +carie de gradul doi/ si n cele din urma se a:unge la
necroa pulpei dentare +carie de gradul trei/ .
#e recomanda evitarea consumului de a%ar si nlocuirea lui cu
glucoa si fructoa.
9ratamentele pot fi diverse'
a/ !?entru a evita aparitia cariilor dentare se recomanda a se
mesteca frune de salvie, care curata dintii si frune proaspete
de dafin, care ntaresc dantura.
b/ !?entru a pastra culoarea lingura de seminte de fenicul,
patrun:el si alba, naturala a dintilor se recomanda a se consuma
mere si citrice.
c/ !9ratament cu ceai din coada calului
$ste un ceai care are calitati deosebite n prevenirea cariilor. #e
prepara decoctul dintr!o lingura de planta la o cana de apa.
#e recomanda si sub forma de pulbere si anume, se va
administra ilnic un vrf de cutit, ca remineraliant.
44" Car+i$ati?
Carminativul este o substanta c%imica, de origine vegetala care
are calitati deosebite n calmarea durerilor abdominale,
micsornd spasmele digestive si balonarile. De mentionat ca
favorieaa de asemenea, e>pularea gaelor din intestin.
?lantele medicinale cu calitati carminative sunt' menta,
anasonul, roinita, sovrvul, angelica, c%imenul, coriandrul.
45" Cataracta
Cataracta este o afectiune care determina opaciarea
cristalinului ceea ce duce la pierderea acuitatii viuale.
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante medicinale' fenicul,
patrun:elul, rostopasca.
9ratamentul recomandat de #peranta Anton n cartea sa
Incursiune n medicina naturista este'
#e ia o lingura de fenicul si una de patrun:el si se fierb n 1KK
ml de apa pna ce lic%idul scade la o cantitate suficienta pentru
aplicare a M comprese la oc%i, ceea ce repreinta necesarul ntr!
o i de tratament. #e va fierbe apoi o lingura de rostopasca n
1KK ml de apa pna ce lic%idul va scadea la nivelul unei linguri.
9ratamentul consta n aplicarea pe oc%i, timp de L minute, de
comprese cu ceai de fenicul si patrun:el, iar apoi instilarea a ,
picaturi de ceai de rostopasca.
" alta varianta recomandata de aceeasi autoare este aplicarea pe
oc%i de comprese cu ceai preparat din cte o rostopasca.
46" Ca,erea parului
Caderea parului alopecia a fost tratata la subcapitolul 1M.
4&" Cearca$e
?entru a elimina cearcanele, va recomandam a pune comprese
pe oc%i cu un macerat obtinut din LK g de romarin sau musetel
n apa minerala, procesul de macerare durnd ,B de ore.
4)"Ce'alee
Cefaleea repreinta o durere de cap difua sau localiata, care
se poate e>acerba n urma unor factori e>terni +lumina, gomot,
guduituri/ sau a unor caue interne +emotii, activitati
intelectuale/. $le pot cuprinde ntregul cap n into>icatii si
meningite, alteori ele se localieaa la ceafa sau numai la
frunte.
Ca timp de aparitie, cefaleele se pot produce noaptea +sifilis,
tumori/ , dimineata +neurastenie/ , dupa si naintea meselor +la
dispepticii digestivi/ . 5ota 0
#a nu se confunde cefaleele cu migrenele, la care pe lnga
durerea de cap apar si tulburari de vedere, senatie de voma,
transpiratii etc.
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante medicinale' levantica,
musetel, menta, iasomie, busuioc, meur. Cnd cefaleea
nsoteste sau precede ciclul sunt recomandate ca plante
medicinale' urica, coada soricelului, ciubotica!cucului,
paducelul.
a/ !9ratament cu ceai de menta
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de menta peste
care se toarna o cana de apa clocotita. 9ratamentul indica a se
pune pe locul dureros comprese cu aceasta infuie.
Fitoterapie curs 32
b/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau 1!, cani pe i.
c/ ! 9ratament cu ceai cu flori de musetel
#e va lua la cteva ore dupa masa 1 g de pulbere de flori de
musetel.
d/ !9ratament cu ceai de iasomie
#e prepara o infuie dintr!o lingura de flori de iasomie la o cana
de apa clocotita. #e beau , cani de ceai ilnic, iar pe locul
dureros se pun pungi cu g%iata.
e/ !9ratament cu ceai de busuioc
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de frune de busuioc la o
cana de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai ilnic
9ratamentul cefaleei care precede sau nsoteste ciclul
menstrual'
a/ !9ratament cu ceai de paducel
#e prepara infuia dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea n cursul unei ile.
b/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune de urica la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani ilnic.
n tratarea cefaleei, @aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps
recomanda a se lua dimineata si la prn, nainte de a mnca' 1
capsula de musetel mare, 1 capsula de cretusca, l capsula de
lucerna.
7n tratament care mai poate fi utiliat este acela de a se lua B!
1K picaturi pe i de esenta de paducel.
Aceasta se prepara n casa din flori si fructe proaspete de
paducel n rac%iu de M.!B.Q.
BA. Cicatriante pentru rani
?entru cicatriarea ranilor se pot utilia urmatoarele plante
medicinale' galbenele, levantica, coada soricelului, ciubotica!
cucului, nuc, urica, rostopasca, sunatoare, plop, pin etc.
a/ !9ratament cu ceai din ciubotica!cucului
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de radacina la ,LK ml de
apa sau o infuie dintr!o lingura de flori la ,LK ml de apa
clocotita.
9ratamentul consta n a fi>a pe rana
comprese calde cu ceai de ciuboticacucului.
b/!9ratament cu ceai din flori de coada soricelului
Infuia se prepara din ,!M linguri de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e fac bai locale sau se pun comprese cu ceaiul astfel
preparat.
c/ !9ratament cu ceai din flori de galbenele
Infuia se prepara din , linguri de flori la ,LK ml de apa
clocotita.
9ratamentul consta din bai locale sau comprese cu infuia
preparata.
d/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se prepara din B linguri de frune n ,LK ml de apa
clocotita. #e fac bai locale ale ranii.
e/ !9ratament cu ceai din sunatoare
Ceaiul se prepara din , linguri de plante n ,LK ml de apa
clocotita. #e pun comprese sau se fac bai locale.
f/ !9ratament cu ceai din muguri de pin
Infuia se prepara dintr!o lingura de muguri de pin bine drobiti
peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita.
#e fac bai locale ale ranii pna la vindecare.
g/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
Infuia se prepara dintr!o lingura de muguri de plop bine
drobiti cu ,LK ml de apa clocotita. #e fac bai locale.
53" Ciro%a
Ciroa repreinta o afectiune a ficatului caracteriata prin
degenerarea tesutului %epatic si prin nlocuirea lui cu tesut
con:unctiv, ducnd astfel la scaderea n volum, deformarea si
induratia organului. $ste de fapt o scleroa a ficatului, care
poate a:unge pna la atrofierea organului. )itoterapia ciroei se
face cu' ang%inare, rostopasca, catina alba.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
#e va prepara infuia dintr!o lingura de planta peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. #e va lasa la infuat 1L!MK de
minute. #e recomanda a se bea fractionat, de M ori pe i,
naintea meselor principale. 8irgil 9.<eiculescu recomanda ca
dupa 1K ile de tratament sa se mareasca doa n infuie la ,
linguri de planta, iar dupa alte 1K ile, la L lingurite.
9ratamentul dureaa o luna, iar dupa o paua tot de o luna, cura
va fi reluata.
De mentionat ca acest ceai are rolul de regenerare a celulelor
%epatice.
b/ !9ratament cu ceai de catina alba
Fitoterapie curs 33
#e prepara infuia din , linguri de fructe drobite la LKK ml de
apa clocotita.
#e va lasa ceaiul la infuat 2K de minute si se va bea fractionat
n timpul unei ile.
9ratament cu ceai de rostopasca
#e prepara o infuie dintr!o :umatate de lingurita de planta la
,LK ml de apa clocotita. #e va bea o lingura din M n M ore. #e
face tratamentul pna la completa ameliorare.
51" Cistita
Cistita repreinta o inflamatie a canalului cistic. Apare ca
urmare a unei infectii ascendente sau descendente pe uretra sau
ureter, sau ca urmare a stagnarii urinii sau a eliminarii prin
urina a unor microbi sau substante to>ice. #e manifesta prin
dureri la %ipogastru si mictiuni frecvente. )itoterapia acestei
boli se face cu urmatoarele plante medicinale' porumb, cires,
visin, coada soricelului, dud, in merisor, osul!iepurelui, pir, pin
etc.
a/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
Infuia se prepara din 1!, lingurite de muguri de plop drobite
peste care se toarna ,LK ml de apa clocotita.
#e beau ,!M cani de ceai ilnic.
b/ !9ratament cu ceai din coi de cirese +visine/
Acest ceai cu actiune comple>a +bun diuretic, usor astringent,
antidiareic/ este recomandat n tratarea afectiunilor tractului
urinar +cistite, pielite, pielonefrite/. Decoctul se prepara dintr!o
lingura de coi de cirese +visine/ la 1KKK ml de apa. #e bea n
cursul unei ile. #e poate a:unge la un consum ilnic de ,KKK
ml de ceai.
c/ ! 9ratament cu ceai din frune de merisor
#e iau , lingurite de merisor si se macereaa n 1KK ml de apa
timp de 1L minute. #e strecoara si peste frune se vor turna 1KK
ml de apa clocotita si se fierbe 1L minute. #e lasa la infuat 1K!
1L minute si apoi se amesteca maceratul cu ceaiul. 3ic%idul
reultat se va bea fractionat n cursul unei ile.
c/ !9ratament cu ceai din muguri de pin
Infuia se prepara din 1!, lingurite de muguri drobiti la o cana
de 1LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai ilnic.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de cimbru !2K g
!)lori de iarba neagra !MK g
!)lori de levantica !MK g
!)lori de nalba de padure !MK g
#e vor lua L linguri din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat care se vor opari cu 1KKK ml de apa clocotita. #e va
infua ceaiul timp de 1L minute.
9ratamentul indica a se bea minim un litru de ceai pe i.
f/ !@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps reco!manda a se
administra nainte de masa , capsule de urica moarta alba.
52" C<rcei
Crceii sunt spasme musculare care apar datorita unei stari de
spasmofilie, de oboseala sau de proasta functionare a unor
organe, ca de e>emplu ficatul. 9ratamentul preinta doua
directii'
a/ !tratarea afectiunilor care le!au generat&
b/ !sau, daca este un rau trecator provocat de efort muscular
mare, sau de o perioada de oboseala si multa solicitare
nervoasa, se va apela la urmatoarele tratamente'
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!?lanta, fara radacina, de mag%iran ! .K g
!@uguri florali de portocal amar ! BK g
! )rune de busuioc ! .K g
!)lori de musetel mare ! BK g
! 6adacina de gentiana ! BK g
#e iau B linguri din amestecul vegetal bine omogeniat si
maruntit si se fierb timp de 1 minut n 1KKK ml de apa. #e lasa
la infuat 1K!1L minute. #e va bea o cana de ceai dupa fiecare
masa.
b/ !9ratament cu ceai din coada racului
7n alt tratament se va face cu un ceai preparat din M lingurite de
coada racului peste care se toarna LKK ml de apa clocotita. #e
lasa la infuat L!1K minute. #e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
c/ !n fiecare seara, nainte de culcare, pacientul va face o baie
generala calda, cu esente de musetel mare si de pin
4aia va a:uta la rela>area organismului si, destins, pacientul se
va odi%ni foarte bine.
d/ !@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps reco!manda a se lua
ilnic, nainte de culcare , capsule de sulfina
Acest somnifer natural va va a:uta sa dormiti bine si sa va
treiti total odi%niti.
53" Cli+acteriu
Climacteriul repreinta o perioada din viata unei femei cnd n
organismul ei se produc modificari %ormonale, somatice si
psi%ice care marc%eaa sfrsitul activitatii genitale
+menopaua/.
#tarea critica la barbat se manifesta printr!o ncetinire a
activitatii se>uale +andropaua/. 3a femei se manifesta prin'
bufeuri, transpiratii, e>citabilitate anormala, nervoitate,
tulburari de ritm cardiac, 9ulburari de somn, ameteli, cefalee
etc. )itoterapia se face cu plante medicinale' urica moarta,
Fitoterapie curs 34
paducel, porumb, talpa!gstei, salvie, busuioc, menta, fenicul
etc.
a/ !9ratament cu ceai din urica moarta
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de urica la o cana
de apa clocotita. #e beau 1!, cani de ceai ilnic.
b/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se va prepara dintr!o lingura de paducel peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. #e bea n cursul unei ile din
care o treime nainte de culcare. #e mai poate utilia si tinctura
preparata din ,K g de planta macerata timp de 1K ile n 1KK ml
de alcool. #e iau de M ori pe i cte 1K!1L picaturi, ultima pria
nainte de culcare.
c/ ! 9ratament pentru bufeuri cu ceai de roinita
Infuia se prepara din M lingurite de planta peste care se toarna
LKK ml de apa clocotita. #e lasa ceaiul la infuat L!1K minute.
#e beau ilnic M cani de ceai rece, din care o cana nainte de
culcare.
d/ !@aria 9reben recomanda pentru tratarea climacteriului cu
tulburari urmatorul ceai'
! 6oinita !,K g
! )lori de musetel !,K g
! )rune de romarin !,K g
! Cretisoara !,K g
! Coada calului !,K g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat peste care se toarna LKK ml de apa
clocotita si se lasa la infuat L!1K
minute. #e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
e/ !3a climacteriu cu tulburari se mai reco!manda si ceaiul'
!)lori de arnica ! BK g
!Coada racului !BK g
!6ostopasca ! BK g
!Coada soricelului ! BK g
Din amestecul vegetal bine maruntit si omogeniat se iau M
lingurite peste care se toarna LKK ml de apa clocotita. #e lasa
ceaiul la infuat L!1K minute. #e bea, dimineata si seara, cte o
cana de ceai cald.
f/ !9ratarea climacteriului cu tulburari asociate cu dureri de cap
n regiunea frontala
Infuia se prepara din M lingurite de rotungioara peste care se
vor turna LKK ml de apa clocotita. Ceaiul va sta la infuat L1K
minute. #e beau ilnic, M cani de ceai cald.
g/ !9ratarea climacteriului cu tulburari asociate cu afectiuni
biliare
@aria 9reben recomanda ceaiul preparat dupa reteta'
! @ana ! 1K g
! )ucus ! 1K g
! #coarta de crusin ! 1L g
! )ructe de verigariu ! 1L g
! 6adacini de soc pitic ! MK g
! )umarita ! MK g
#e iau , lingurite din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se fierb n -LK ml de apa timp de L!1K minute. #e
beau M cani de ceai cald n cursul unei ile.
f/ 9ratarea climacteriului cu tulburari asociate cu constipatie
cronica
#e prepara ceaiul dupa reteta'
!)umarita !2K g
!)ructe de verigariu !BK g
!#coarta de crusin !BK g
!)ucus !,K g
!6adacini de soc pitic !BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat care se fierbe n -LK ml de apa timp de
L!1K minute. #e beau n cursul unei ile, M cani de ceai cald.
i/ !Arcadie ?erceH recomanda ceaiul dupa reteta'
! )lori de paducel !un pumn
! )rune si ti:e de vsc ! un pumn
! )rune de salvie !un pumn
5ota 8scul se va recolta nainte de aparitia fructelor. #e va
prepara o infuie cu care se vor face spalaturi vaginale, bai de
mna si bai de picioare.
Acest ceai este recomandat n tratarea tulburarilor specifice
menopauei.
/ !9ratament cu capsule
!nainte de micul de:un si de:un se vor lua , capsule de paducel,
cu putina apa
calda&
!dupa mesele de prn si de seara se vor lua , capsule de
sulfina.
54" Cola0o0
Colagog este un aliment sau un medicament care stimuleaa
contractarea veicii biliare si evacuarea bilei n intestin.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' salcmul,
sapunarita, trei frati patati, turtita mare, tintaura, ungurasul,
volbura, ang%inarea, cimbrisorul, cimbrul de cultura, coada
calului, papadia, porumbul, rostopasca
LL. Colecistita
Colecistita repreinta inflamatia veicii biliare, cel mai adesea
fiind o consecinta a acumularilor calculilor biliari. $a mai poate
fi datorata si unei agresiuni a unor organisme patogene n
veicula biliara care provin, de obicei, din duoden. )itoterapia
Fitoterapie curs 35
se realieaa cu urmatoarele plante medicinale' ang%inare,
frasin, porumb, sunatoare, cicoare, galbenele, turtita mare etc.
a/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se va prepara dintr!o lingurita de flori de galbenele
peste care s!au turnat ,LK ml de apa clocotita. Ceaiul obtinut se
va bea n cursul unei ile, naintea meselor principale.
b/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara din , lingurite de planta peste care se vor
turna ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M ceaiuri pe i, dupa
mesele principale.
c/ !9ratament cu ceai de turtita mare
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la o cana de ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M ceaiuri pe i nainte de mesele
principale.
d/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Infuia se prepara dintr!o lingura de planta peste care se toarna
,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se ndulceste cu miere de
albine. #e bea n trei reprie n cursul unei ile, naintea
meselor principale.
9ratamentul se face n cure de MK de ile, cu paua de MK de
ile.
e/ !9ratament dupa 8anga
#e va bea sucul unei :umatati de lamie n care se va pune o
lingurita de bicarbonat de sodiu.
56" Coleretic
Calitati coleretice are un aliment sau un medicament care
stimuleaa secretia de bila din celulele %epatice.
)itoterapia apeleaa la calitatile coleretice ale urmatoarelor
plante medicinale' ang%inarea, cimbrisorul, cimbrul de cultura,
roinita, volbura, rostopasca, salvia, sapunarita, tintaura,
ungurasul, coada calului, coada soricelului, crusinul, papadia,
pirul.
5&" Colesterol
Colesterolul este o substanta organica preenta n toate
tesuturile si umorile organismului uman. "riginea sa este
endogena si e>ogena.
4iosintea sa are loc n toate celulele vii, n special n ficat si n
corticosuprarenale.
Cititorii trebuie sa stie ca prin o>idare, colesterolul se
transforma n acii biliari. 9otodata, el participa la biosintea
%ormonilor steroii. Colesterolului i se atribuie si un rol n
transportul aciilor grasi nesaturati. Depunerea de colesterol si
de saruri minerale pe peretii arterelor le face pe acestea sa!si
piarda elasticitatea si este la originea ateromatoei. )itoterapia
care determina scaderea colesterolului n snge se face cu
urmatoarele plante medicinale' paducel, ang%inare, papadie,
patlagina. Cei care fac mult e>ercitiu fiic si sport au un grad
scaut de colesterol.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Infuia se prepara dintr!o lingura de planta cu LKK ml de apa
clocotita.
" cana de ceai se bea dimineata pe stomacul gol, dupa care se
va sta n repaus pe partea dreapta MK de minute. Cealalta cana
de ceai se va bea fragmentat naintea meselor principale. #e fac
cure de ,1!MK de ile, cu paue de MK de ile.
b/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se prepara dintr!o lingura de frune la ,LK ml de apa
clocotita.
#e ia cte o lingura la ,!M ore.
c/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se prepara dintr!o lingura de plante peste care se vor
turna ,LK ml de apa clocotita. #e bea n cursul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara dintr!o lingura de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuri ilnic.
e/ !9ratament n caul cresterii n greutate si colesterol
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se bea
ilnic, nainte de fiecare masa, o cana de ceai preparat dupa
reteta'
! )rune de fag !1KK g
! 6adacini de pir ! LK g
! 6adacini de papadie ! LK g
! )rune de maslin ! 1KK g
!)rune de verbina mirositoare ! LK g
#e iau L linguri din amestecul vegetal bine maruntit si se fierb ,
minute n 1LKK ml de apa. #e lasa la infuat timp de 1K!1L
minute. 9ratamentul se va face n cure de ,1 de ile, cu paua
de - ile.
f/ !9ratament cu capsule n caul cresterii n greutate si
colesterol
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda'
!nainte de fiecare masa se vor lua , capsule de papadie.
!n timpul celor trei mese se vor administra , pastile de
comple>!cimbru.
g/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de maslin ! 1,K g
! )rune de fag !1,K g
! )rune de frasin ! 2K g
! )lori de iarba neagra ! 2K g
Fitoterapie curs 36
! 6adacini de pir ! 2K g
#e ia o lingura din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se opareste cu 1KKK ml de apa clocotita.
#e infueaa ceaiul 1L minute. =ilnic, ntre mese, se vor bea ,!
M cani de ceai.
%/ !9ratament pentru scaderea mai rapida a colesterolului
#e va bea o cana de ceai, seara dupa masa, preparat dupa reteta'
! )rune de maslin ! 2K g
! )rune de romarin ! 2K g
! @aduva alba de tei ! AK g
!)rune de fag !2K g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat peste care se toarna o cana de apa
clocotita si se lasa la infuat 1K minute.
i/ !9ratament cu capsule +I/
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se
administra nainte de fiecare masa principala , capsule de pir si
, capsule de coi de cirese.
/ !9ratament cu capsule +II/
?entru a accelera scaderea colesterolului se recomanda a se lua
dimineata si la prn, n timpul meselor' o capsula de usturoi, o
capsula de papadie si o capsula de pir.
5)" Colici
Colica repreinta o durere care apare sub forma unui acces
violent avnd originea ntr!un organ abdominal' colica biliara,
colica %epatica, colica nefritica etc. )itoterapia colicilor se face
cu urma!toarele plante medicinale' anason +colica gastrica si
intestinala/, busuioc + colica intestinala/, c%imen +colica
gastrica si intestinala/, coada soricelului +colica gastrica si
%epatica/, mag%iranul +colica gastrica si intestinala la copii/ ,
obligeana +colica gastrica si intestinala/, odolean +colica
gastrica de natura nervoasa/, roinita +n colica gastrica si
intestinala/.
A :Trata+e$te 7$ colici re$ale
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de mesteacan !2K g
!Coada calului !BK g
!Conuri de %amei !,K g
!@atase de porumb !BK g
!)ructe de maces !,K g
!6adacini de valeriana !,K g
Infuia se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat care se opareste cu ,LK ml de apa
clocotita.
Arcadie ?erceH recomanda a se bea ,!M cani de ceai pe i
pentru tratarea colicilor renale.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )rune de cimbru ! BK g
! 3amita +planta fara radacina/ ! .K g
! Cretusca +planta fara radacina/ ! .K g
! @atase de porumb ! ,K g
! )lori nalba de padure !BK g
! )ructe de maces ! BK g
! 6adacini de pir ! BK g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogenia peste care se toarna 1KKK ml de apa clocotita.
Ceaiul se lasa la infuat 1K1L minute. Din acest ceai se va bea
ilnic minim B cani.
?entru a calma durerile se va proceda astfel'
!se va face o baie fierbinte la
picioare cu ulei de baie pe baa de romarin&
!se vor pune n ona rinic%ilor si n partea de :os a abdomenului
cataplasme cu argila verde.
c/ !9ratament cu ceai de coada calului
#e pun , linguri de planta ntr!un saculet de pna. #e va fierbe
saculetul timp de 1K!1L minute ntr!o oala cu apa si apoi, stors
de apa, se va pune ca o compresa calda n ona rinic%iului
bolnav. #e va iola compresa prin acoperire cu un prosop. #e va
sta la par minim ,K de minute.
d/!9ratament colicilor renale se poate face cu infuii de riomi
de pir, matase de porumb, merisor, mesteacan, frune de dafin,
coada calului, muguri de plop etc.
5u dam retetele caci ele au fost preentate n subcapitolul B1.
2 :Trata+e$t 7$ colici ,iareice
a/ !9ratament cu ceai de ste:ar
#e va utilia scoarta ramurilor tinere + M!L ani/ recoltate
primavara si fructele +g%indele/. Acestea din urma vor
decorticate, pra:ite si macinate fin. #e va prepara un decoct
dintr!o lingurita de scoarta si g%inda macinata la ,LK ml de apa.
b/ !9ratament cu ceai de cerentel
#e prepara un decoct din radacini de cerentel, o lingura la ,LK
ml de apa. #e bea pe stomacul gol. $fectul creste daca n ceai se
vor introduce si' ima, musetel, sunatoare.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de salvie !.K g
!)rune de cimbru !.K g
!)lori de musetel mare !BK g
!Isop +planta ntreaga/!.K g
!)rune de trei frati patati !BK g
Fitoterapie curs 3&
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit peste care se vor turna 1KKK ml de apa
clocotita. #e lasa ceaiul la infuat 1L minute. #e va bea n
cursul unei ile, n cantitati mici.
d/ !9ratament cu capsule @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps recomanda'
!nainte de fiecare masa se vor lua , pastile de dro:die
vitaminiata&
!dupa fiecare masa se vor administra , capsule de trei frati
patati.
C!9ratamente indicate de abatele
#ebastian Oneipp
?entru colici cu varsaturi si dureri ale stomacului se recomanda'
!4olnavul se pune imediat la pat si i se va aplica o crpa
nmuiata cu apa fierbinte pe ona dureroasa.
!I se va da sa bea o mica masura de lapte fiert cu c%imen.
!8a urma o dieta alimentara cu mncaruri simple, putin sarate
si piperate si usor de mistuit.
!6ecomanda a se bea lapte si apa si c%iar putin vin si apa.
51" Colita
Colita este o inflamatie de origine infectioasa a colonului, totala
sau prinnd anumite segmente, n legatura cu digestie
necorespunatoare a unor alimente sau cu o alimentatie rau
ec%ilibrata sau datorata unor caue necunoscute, cum ar fi
colita ulceroasa, numita uual rectocolita ulcero %emoragica.
Inflamatia colonului este asociata de multe ori si cu inflamatia
intestinului subtire n enterocolita.
Colita poate fi'
acuta cnd este localiata pe un singur segment + colon
ascendent, travers, descendent/ sau difua, cu caracter infectios
paraitar sau to>ic. $a apare brusc si are o durata n timp
limitata.
cro$ica !ca o consecinta a unei colite acute si nevindecate,
netratate. $a are mai multe forme' colita spastica, colita
granuloasa, colita polipoasa, colita deinterica, colita de
fermentatie, colita de putrefactie, atona, ulcero%emoragica.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' ang%inare,
urica moarta, busuioc, in, ima, nuc, nalba mare, roinita,
salvie, sulfina, cerentel, cimbru de cultura, musetel etc.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
#e prepara o infuie din 1!, lingurite de musetel peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. =ilnic, dupa mese, se beau ,
cani de ceai nendulcite.
b/ !9ratament cu ceai de sunatoare
$ste recomandat n cure ndelungate n tratarea colitelor
cronice.
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de planta peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita. se beau ,!M cani de ceai ilnic,
dupa mesele principale.
c/ ! 9ratament cu ceai de cimbru de cultura si cimbrisor
Ceaiul de cimbru are o puternica actiune antimicrobiana si
in%iba formarea microbilor. Infuia se prepara din 1!, lingurite
de plante la o cana de apa clocotita. #e beau , cani de ceai
ilnic.
d/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara dintr!o lingura de radacini bine maruntite
la ,LK ml de apa. #e bea, de regula, dimineata, pe stomacul gol.
$fectul terapeutic al ceaiului va creste daca se adauga n el'
musetel, menta, sunatoare.
e/ !9ratament cu ceaiul anticolitic formula ?lafar.
Infuia se prepara din 1!, lingurite de amestec vegetal, peste
care se vor turna ,LK ml de apa clocotita. =ilnic, dupa mesele
principale, se beau ,!M cani de ceai nendulcit.
f/ !9ratament cu ceaiul dupa reteta'
!)rune de roinita !1,L g
!)lori de iarba neagra !1,L g
!)rune de mag%iran !1,L g
!@uguri florali de trandafir !1,L g
!)rune de cimbru !1,L g
#e iau L linguri din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se toarna peste ele 1KKK ml de apa clocotita.
#e lasa ceaiul la infuat 1K!1L minute. #e bea n cursul unei
ile.
g/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!Coada soricelului !BK g
!)lori de galbenele !BK g
!)lori de musetel !BK g
!)lori de soc negru !BK g
!6adacini de nalba mare ! BK g
! )rune de afin ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de planta luate din amestecul
vegetal bine maruntit si omogeniat care se fierb n -LK ml de
apa, timp de L!1K minute. Cu acest ceai se trateaa colitele
usoare, consumnd M cesti de ceai ilnic.
%/ !9ratament cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se
administra ilnic'
Fitoterapie curs 3)
!nainte de fiecare masa' , capsule de angelica&
!n timpul micului de:un si al de:unului' , capsule de urica
alba&
!dupa micul de:un si de:un , pastile de comple>!dro:die
vitaminiata.
n tratarea colitelor de fermentatie, 8anga recomanda a se
consuma' morcovi, migdale, cirese, salata verde, patrun:el,
papadie, ridic%i negre si rosii, ang%inare , vara, cicoare, %rean
si sa nu se consume alimente grase.
63" Co$@u$cti?ita
Con:unctivita repreinta o inflamatie a con:unctivei provocate
de o infectie bacteriana sau virala, o stare alergica sau o iritatie
mecanica +corpi straini, lic%ide, etc./.
#imptomele principale ale con:unctivitei sunt' nrosirea si
edematia mucoasei cu %ipersecretie. Con:unctivita de primavara
se datoreaa sensibilitatii la polen. )itoterapia utilieaa ca
plante medicinale' albastrelele, feniculul, nalba mare,
musetelul, nucul, patlagina, sulfina, sunatoarea, turtita mare,
galbenele.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
#e fac bai de oc%i cu o infuie preparata din M lingurite de flori
de musetel la ,LK ml de apa clocotita. n acest ceai se adauga B
g de acid boric.
b/ !9ratament cu tinctura de galbenele
#e iau ,K g de flori de galbenele care se vor macera timp de .!
1K ile, n 1KK ml de alcool de 2KK. n 1KK ml de apa fiarta si
racita se vor adauga L!1K g de tinctura si se amesteca bine. Cu
aceasta se vor pune comprese la oc%i.
c/ !9ratament cu ceai de sulfina
#e pun comprese la oc%i cu o infuie preparata din , linguri de
planta la ,LK ml de apa clocotita.
d/ !9ratament , de mai multe ori pe i, prin pulveriari cu apa
de albastrele
Apa de albastrele se va obtine prin distilarea florilor proaspete
de albastrele.
e/ !9ratament cu ceai din nalba de padure
Ceaiul se obtine dintr!o lingura de flori de nalba de padure prin
fierbe timp de un minut n ,LK ml de apa. Dupa o infuare de
1K!1L minute se pun comprese pe oc%i cu florile umede si
calde.
#peranta Anton recomanda pentru combaterea iritarii oc%ilor si
a pleoapelor'
!a se pune n oc%i , seara, cteva picaturi de suc de vara&
!comprese cu infuie de musetel n lapte clocotit&
!sa se bea ceai de coada soricelului n ca de lacrimare sau de
dureri ntepatoare ale oc%ilor.
61" Co$stipatie
Constipatia repreinta o dificultate sau c%iar o imposibilitate de
a evacua materiile fecale care devin dure dupa un timp petrecut
n intestinul gros.
?oate fi functionala +simpla sau complicata printr!o colita/ sau
secundara unei leiuni organice. )itoterapia se va realia cu
urmatoarele plante medicinale' ang%inarea, cicoarea, crusinul,
inul, lemnul dulce, musetelul alb, pelinul, socul, trei frati patati.
a/ !9ratament cu ceai de
ang%inare
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani pe i. Acest ceai este recomandat n
constipatii datorate disfunctiilor %epatice.
b/ ! 9ratament cu ceai de cicoare
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de radacina de cicoare bine
maruntita n ,LK ml de apa clocotita. se beau ,!M cani de ceai
ilnic.
c/ !9ratament cu ceai de volbura
Are actiune puternic purgativa. Infuia se obtine dintr!o
lingurita de planta la ,LK ml de apa clocotita. #e bea dimineata,
pe stomacul gol.
d/ !9ratament cu ceai la>ativ ?lafar
Decoctul se prepara dintr!o lingura de ceai fiert timp de M!B
minute n ,LK ml de apa. #e bea seara la culcare. n
constipatiile rebele se indica a se bea o cana de ceai, dimineata,
pe stomacul gol.
e/ !9ratament dupa @aria 9reben
! #coarta de crusin ! MK g
! )lori de porumbar ! MK g
! 6iomi de revent ! 1KK g
#e fierbe o lingurita din amestecul vegetal maruntit si
omogeniat n ,LK ml de apa timp de L!1K minute. #e bea,
dimineata si seara, cte o cana de ceai cald.
f/ !9ratament dupa abatele #ebastian Oneipp
! )rune de sena ! MK g
! #eminte de fenicul ! ,K g
! #eminte de anason ! ,K g
!6adacini de lemn dulce ! ,K g
#e ia o lingurita din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se fierbe n ,LK ml de apa, timp de L!1K minute.
#e beau ilnic 1!, cesti de ceai cald.
Fitoterapie curs 31
g/ !9ratament cu capsule dupa @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps
#e administreaa pacientului'
!dimineata si la prn, nainte de masa' , capsule de crusin, ,
capsule de papadie, , capsule de pir.
%/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!?lanta ntreaga de cimbrisor !LK g
!@uguri florali de trandafir !LK g
!#eminte de fenicul !LK g
!)lori de nalba de padure !LK g
#e ia o lingura din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se opareste cu ,LK ml de apa clocotita.
Infuarea se face timp de L!1K minute.
nainte de masa de seara se va bea o cana
de ceai.
i/ !9ratament cu prune uscate
$ste cel mai simplu tratament pentru a scapa de constipatie.
Dimineata, pe nemncate, beti un pa%ar de apa de prune uscate
sau doua linguri de ulei de masline. 9otodata va facem cteva
recomandari simplu de aplicat'
!mestecati %rana ncet si bine&
!evitati bauturile gaoase, alcoolul, cafeaua si fumatul&
!introduceti n meniul ilnic cteva legume, precum praul,
sparang%elul, morcovii, vara, ceapa, sfecla.
/!9ratament cu ceai indicat de Arcadie ?erceH'
!)lori si frune de nalba !1K g
!6adacini de revent !1K g
!Coa:a de crusin !,K g
!)rune de cicoare salbatica !,K g
!6adacini de pir !,K g
!#eminte de marar !,K g
! )rune de frasin ! ,K g
!)rune de grul potrnic%ii !,K g
!6adacina de lemn dulce ! ,K g
!)lori sau radacini de sapunarita ! ,K g
#e iau , linguri din amestecul vegetal bine maruntit si
omogeniat si se toarna peste cele LKK ml de apa. ceaiul se va
fierbe timp de M minute, iar apoi se lasa la infuat nca 1L
minute.
#eara, la culcare, se bea o cana cu ceai.
A !n ca de constipatie asociata cu balo!nare, recomandam
urmatorul tratament cu ceai dupa reteta'
! #coarta de crusin ! LK g
! Coa:a de portocala !L g
! #eminte de c%imen !L g
#e ia o lingura din amestecul vegetal si se fierbe timp de L!1K
minute n ,LK ml de apa. #e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
4!9ratament n caul constipatiei produse de atonie
Apare cnd intestinul este lenes, lipsit de vigoare si are nevoie
sa fie stimulat. #e va utilia un ceai recomandat de @aurice
@essGguG si @ic%el 4ontemps dupa urmatoarea reteta'
! #eminte de fenicul ! 1KK g
! 6adacini de gentiana ! 1KK g
! )rune de menta dulce ! LK g
! )rune de romarin ! LK g
#e ia o lingura din amestecul vegetal bine omogeniat si
maruntit si se pune n ,LK ml de apa. #e fierbe ceaiul , minute
si se infueaa 1K!1L minute. #e va bea o cana de ceai dupa
mesele principale.
Daca ceaiul nu da reultate, tratamentul se completeaa cu
administrarea a , capsule de crusin nainte de fiecare masa si'
!la prn si seara se vor lua, n timpul mesei , capsule de
ridic%e neagra&
!dupa cele trei mese principale se vor lua , pastile de
comple>revent.
C ! 9ratament n constipatie nsotita de
dureri abdominale
9ratamentul se face cu ceaiul preparat dupa reteta'
!#coarta de crusin !LK g
!)lori de soc negru !1K g
!)ructe de verigariu !1L g
9rei lingurite din amestec se fierb cu -LK ml de apa timp de L!
1K minute. #e beau ilnic M cani de ceai cald.
D ! 9ratament n constipatie si nervoitate
#e va bea dimineata, pe nemncate si seara, la culcare, o cana
de ceai preparat dupa formula'
!)lori de nalba de padure !,L g
!@uguri florali de trandafir !LK g
!3amita +planta fara radacini/ !,L g
!)lori de musetel mare !,L g
!@uguri florali de portocal amar !,L g
! #eminte de anason ! 1KK g
#e fierb 1K minute, , lingurite de amestec de plante n ,LK ml
de apa si se infueaa 1K!1L minute.
$!9ratament n constipatie si spasmofilie
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se prepara
un ceai dupa reteta'
Fitoterapie curs 43
! )rune de busuioc ! 1KK g
!)rune de verbina mirositoare ! LK g
!@uguri florali de trandafir amar ! LK g
! Isop +planta fara radacini/ ! 1KK g
! )rune de menta dulce !LK g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de
amestec la o cana de apa clocotita. #e lasa la infuat 1K!1L
minute.
#e va bea o cana de ceai dupa mesele principale.
) !9ratament al constipatiei asociate cu marirea ficatului
#e face tratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de menta ! .K g
! #coarta de crusin ! 2K g
! Cuisoare ! ,K g
! #eminte de anason ! BK g
Ceaiul se va obtine dintr!o lingurita de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit n ,LK ml de apa, fiert timp de L!1K
minute. #e infueaa 1K!1L minute. #e va bea, dimineata si
seara cte o cana de ceai cald.
< !9ratamentul constipatiei la copii
8a recomandam cteva metode de tratament care pot fi utiliate
si la adulti'
1/ ! Cu tarte de gru
Doua linguri de tarte de gru se amesteca cu iaurt. #e vor
consuma pe stomacul gol.
,/ ! Cu prune uscate
3a o cana de apa se pun la nmuiat, peste noapte, L!2 prune
uscate. Apa de prune se va ncali si se bea pe stomacul gol.
M/ !9ratament cu stafide sau cu smoc%ine
ntr!o cana cu apa rece se pun peste noapte la nmuiat cteva
stafide sau smoc%ine. Dimineata, apa obtinuta din smoc%ine sau
stafide se bea pe stomacul gol. ?entru a scapa de constipatie se
va alege o %rana simpla cu un mare continut de legume si
fructe. $>istenta n %rana a fibrelor de celuloa usureaa tractul
intestinal si previne constipatia. Atentie0
$ste important cum va %raniti ilnic. Constipatia este boala
moderna, ea fiind cauata n special de lipsa din alimentatie a
fibrelor de celuloa.
62" Co$tu%ii
Contuia repreinta o leiune produsa de un soc, o lovitura,
provocnd o compresiune violenta, n general brutala, fara ca
pielea sa fie ranita.
$le se preinta sub urmatoarele forme'
a/ !ec%imoa sau infiltrare de snge n tesutul con:unctiv la>.
n locul respectiv apare o pata albastra la nivel de tegumentelor.
b/ !bosa sanguina sau constituirea unei tumefactii, bine
delimitate
c/ !revarsat seros, datorita acumularii
de plasma sau limfa.
)itoterapia contuiilor se face cu ' arnica, coada soricelului,
soc, coada calului, talpa gstii, tataneasa, ceapa, galbenele, etc.
a/ !9ratament cu arnica
#e va masa usor contuia cu ulei vegetal de arnica.
Daca vnataia este mai importanta se vor pune comprese cu 1K
ml de tinctura de arnica n 1KK ml de apa de plumb.
9inctura se prepara prin macerarea a ,Kg
flori de arnica, timp de 1K ile n 1KK ml de alcool.
b/ !9ratament cu ceai de coada soricelului
Infuia se prepara din , linguri de planta oparite cu ,LK ml de
apa clocotita.
#e pun comprese pe contuii cu acest ceai.
c/ !9ratament cu ceai de soc
Ceaiul se prepara din BK g flori de soc n 1KKK ml de apa
clocotita. se fac bai sau se pun comprese pe contuii.
d/ !9ratament cu ceai de coada calului
#e pun comprese cu decoct preparat dintr!o lingura de planta la
,LK ml de apa.
e/ !9ratament cu ceai de talpa gstei
#e pun comprese cu u decoct preparat dintr!o lingura de plante
la ,LK ml de apa.
f/ !9ratament cu frune de vara
?e contuii se pun frune de vara peste care au fost rulata o
sticla pentru a drobi nervurile si a activa sucul.
g/ !#e unge locul cu ulei de sunatoare
%/ !9ratament cu fasole boabe
n ca de traumatism se fierb LKK g de fasole boabe uscata.
Dupa fiert boabele se strivesc si se aplica pe locul
traumatismului, acoperind cu pna.
i/ !9ratament prin aplicare cu felii de cartof crud
/ !9ratament cu urici
#e ia o legatura de urici si se fierb timp de ,!M minute n apa.
#e strecoara si plantele umede se aplica direct pe contuie.
H/ Celor care se nvinetesc usor le recomandam ceaiul'
Fitoterapie curs 41
!Coada soricelului +planta fara radacini/
!BK g
!Coada calului+planta fara radacini/ !BK g
! )ructe de maces !BK g
! )rune de vita de vie ! BK g
Ceaiul se prepara din L linguri din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat peste care se vor turna 1KKK ml de apa
clocotita. Dupa o infuare de 1L minute, ceaiul se va bea n
timpul unei ile.
l/ 9ratamente cu capsule.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se
administra'
!nainte de fiecare masa', capsule de vita de vie&
!n timpul meselor' , pastile de comple> magneiuSvitamina D&
!dupa fiecare masa principala' , capsule de comple>
A5DSvitaminele $ si ).
63" Co$?alesce$ta
Convalescenta repreinta perioada de timp n care pacientul
este la sfrsitul unei maladii si si revine la starea anterioara de
sanatate.
4olnavul este nca slabit si are nevoie de a:utor pentru a
nfrnge definitiv boala. #e constata ca de cele mai multe ori n
convalescenta, pacientul are o acuta lipsa de pofta de mncare.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' cerentel,
sc%induf.
a/ !9ratament cu ceai din cerentel
Ceaiul se prepara din M lingurite de
planta oparite cu LKK ml de apa clocotita.
#e lasa la infuat L!1K minute. #e beau
ilnic M cani.
b/ !9ratament cu ceai de
sc%induf +9rigonella foenum graecum/
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de plante oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. ceaiul se va infua L!1K minute. #e beau
ilnic, M cani de ceai cald.
64" Co$?ulsii
)ie ca este vorba de un copil sau de un adult, cnd apar
convulsiile puneti o cataplasma pe fruntea bolnavului cu ceaiul
preparat dupa urmatoarea reteta'
!)lori de musetel mare !1.K g
!)rune de portocal amar !1.K g
! )rune de busuioc ! 1.K g
#e iau doi pumni din amestecul de plante bine omogeniat si
maruntit si se fierb n LKK ml de apa timp de M minute.
#e va filtra ceaiul, iar frunele plantelor bine umeite se aseaa
direct pe frunte.
#e mai poate utilia n tratamentul convulsiilor si ceaiul
preparat dupa reteta'
! )rune de mag%iran ! 1LK g
! )lori de musetel mare ! -L g
! 6adacina de gentiana !-L g
!)rune de verbina mirositoare ! -L g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat peste care se toarna ,LK ml de apa
clocotita.
#e lasa ceaiul la infuat timp de 1K!1L minute.
#e va bea o cana de ceai dimineata si seara, lund totodata si ,
capsule de sulfina.
@ai des apar convulsii la sugari si, n general, ele sunt
provocate de febra.
?entru mamele ale caror copii fac convulsii le recomandam
tratament cu urmatoarele plante medicinale' coada soricelului,
cimbru, urica, musetel.
a/ !9ratament cu coada soricelului
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e infueaa ceaiul 1K!1L minute.
#e va da sugarului sa bea , cani pe i, repartiate n B!L
portii.#unt e>trem de recomandate si baile cu coada soricelului.
Ceaiul se prepara astfel'
#e lasa ,KK g de planta la macerat ntr!o galeata cu apa, timp de
. ore.
Dupa macerare, ceaiul se da n clocot si se utilieaa la apa
baii. Durata baii este de 1L!,K de minute si se face numai o data
pe luna.
b/ !9ratament cu bai de cimbru
#e macereaa ,KK g de cimbru ntr!o galeata cu apa rece, timp
de . ore. #e prepara ceaiul dnd n clocot apa care se va folosi
apoi la baia copilului. Atentie0
Copilul va fi introdus n apa pna la nivelul inimii.
c/ !9ratament cu bai de urici
#e va proceda ca la a si b, utilind ,KK g de urici.
65" Cos+aruri
Cosmarurile apar ca un vis urt, nfricosator, neplacut, apasator
si se datoreaa unor caue diferite'
a/ cnd se mannca mult si triu&
Fitoterapie curs 42
b/ din caua epuiarii psi%ice si a stresului&
c/ la bolnavii psi%ici.
@aria 9reben arata ca n orice situatii ceaiul de valeriana este
eficient.
$l se prepara dintr!o lingurita de radacina fiarta n ,LK ml de
apa timp de L!1K minute. #e beau, seara nainte de culcare 1,
cani de ceai cald
22. Crapaturi si pistrui
#e recomanda ca n alimentatia pacientului sa nu lipseasca
vara, morcovii, castravetii, gutuile, maslinele etc. ?entru
minile aspre si crapate se recomanda ungerea lor cu suc de
lamie apoi cu glicerina sau ulei de masline.
#e aplica comprese cu suc de ceapa sau cu frune proaspete de
patlagina. n caul pistruilor se va prepara un macerat dintr!o
mna de %rean ras n ,LK ml otet de vin. #e macereaa L!2 ile,
se filtreaa, iar apoi se ung pistruii.
6&" Cruste pe cap
Co:ile din pielea capului pot fi tratate eficient prin spalari cu
e>tract din frune de nuc. Ceaiul se prepara dintr!o lingura de
frune de nuc taiate marunt fierte un minut cu LKK ml de apa. n
special la copiii mici spalarea onelor de pe cap cu acest ceai
este deosebit de eficienta.
6)" Cupero%a
Cuperoa este acneea roacee. #ubiectul a fost tratat si la
subcapitolul B.
8a recomandam a bea o cana de ceai, supa reteta de mai :os,
nainte de mesele
principale'
! )lori de nalba de padure ! ,K g
! )rune de salvie ! BK g
! )rune de romarin ! .K g
! 7rica moarta alba ! BK g +planta ntreaga/
!@uguri florali de portocal amar ! BK g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat cu o cana de apa clocotita. se va infua
1L minute, iar apoi se va bea ndulcit cu miere de paducel.
?entru a creste eficienta tratamentului @aurice @essGguG si
@ic%el 4ontemps recomanda a se mai lua'
!nainte de fiecare masa', capsule de paducel&
!la prn si seara, n timpul mesei M pastile comple> de vita
de vie&
!n fiecare seara, dupa curatarea fetei, va veti pulveria fata cu
apa de flori de tei.
61" Curatare ,e s<$0e
Curatarea sngelui este un tratament care presupune eliminarea
to>inelor si a deseurilor si repreinta o tonificare si o revigorare
a organismului.
$ste recomandat a se face la nceputul fiecarei primaveri.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' mur,
meur, coaca negru, cimbru, roinita, fag, fenicul, musetel,
menta, soc negru etc.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de coaca negru ! LK g
!)rune de meur !LK g
!)rune de mur !LK g
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de amestec de plante bine
maruntite si omogeniate peste care s!au turnat ,LK ml de apa
clocotita. =ilnic, se beau M cani de ceai cald.
b/ !9ratament cu ceai de soc
#e prepara dintr!un amestec omogen, n parti egale din flori,
frune si scoarta de soc. #e iau din amestec 1!, lingurite care se
lasa sa stea ,K de minute n ,LK ml de apa rece. Apoi ceaiul se
da ntr!un clocot. #e beau ilnic 1!, cani de ceai.
c/ !9ratament cu ceai de urici
#e iau 1!, lingurite de frune de urica si se oparesc cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de mesteacan !1KK g
!7rica mare !LKg
!)lori de soc negru !LKg
!)lori de porumbar !LKg
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de amestec vegetal maruntit
si bine omogeniat peste care se toarna LKK ml de apa clocotita.
#e lasa la infuat L!1K minute. #e vor bea ilnic, ,!M cani de
ceai cald.
&3" De6ilitate
A se vedea subcapitolul 1- Anemie
&1" De0eraturi
Degeraturile sunt reultatul agresiunii temperaturilor :oase
asupra unor parti ale corpului omenesc. $le apar'
+a/ ca roseata violacee si dureroasa, cu tumefierea pielii mai
ales la nas, urec%i si degete&
+b/ ca leiuni cutanate grave provocate de e>punere la
temperaturi foarte scaute si caracteriate prin producerea de
flictene usoare.
Fitoterapie curs 43
)itoterapia n caul degeraturilor apeleaa la urmatoarele plante
medicinale' galbenele, ste:ar, sc%inel, vara, vita de vie, salvie,
maces, plop, telina etc.
a/ !9ratament cu ceai de telina
#e fierbe o telina cu frune cu tot, taiata marunt n ,KKK ml de
apa timp de BK!LK minute. 9ratamentul consta n a tine partile
degerate n decoctul ct mai cald.
Ceaiul se rencaleste si poate fi utiliat de M ori n aceeasi i.
#e repeta tratamentul de M ori pe i timp de M!L ile.
b/ !9ratament cu ceai de galbenele
Acest tratament consta n bai locale si comprese aplicate pe
partile degerate. Infuia se prepara din 1L!,K g de flori de
galbenele oparite cu 1KKK ml de apa clocotita.
#e pot aplica comprese si cu 1K ml de tinctura de galbenele n
1KK ml de apa fiarta si racita. 9inctura de galbenele se prepara
din ,K g flori de galbenele, macerate . ile n 1KK ml de alcool.
c/ !9ratament cu crema preparata din suc de vara
Crema se prepara astfel'
ntr!un vas emailat se ncalesc 1K g ceara de albine si ,K g de
lanolina. +n.a.
Cnd nu aveti lanolina o veti nlocui cu LK g ulei din germeni
de porumb sau cu untura proaspata de porc/ !. ncalirea si
amestecul lor se va face la cca 2KKC.
#eparat, se vor ncali si omogenia la 2KKC, deci pe o baie de
apa, 2K g suc de vara, 1L ml de alcool rafinat de BK K si o
lingurita de miere. Cnd cele doua componente ale cremei sunt
ncalite la 2KKC si omogeniate se vor amesteca bine , iar
alifia astfel obtinuta, se va turna n borcane de sticla. Cu ea se
vor unge degeraturile pna la vindecare.
d/ !9ratament cu ceai preparat dupa urmatoarea reteta'
!)lori de galbenele !,K g
!)rune de menta !,K g
!Coa:a de ste:ar !,L g
!@usetel !1K g
se iau din amestec , linguri de planta care se fierb timp de 1K
minute n ,LK ml de apa. Cu ceaiul obtinut se fac bai locale si
se pun comprese.
e/ !9ratament cu nap copt
#e freaca degeratura cu :umatate de nap copt n coa:a, presnd
usor si lasnd sucul sa umeeasca partea afectata.
f/ !9ratament cu vara
)runele de vara fierte n vin sau crude si drobite se aplica pe
locurile degerate.
g/ !9ratament cu ceapa
#e aplica pe degeraturi comprese cu suc de ceapa.
%/ !9ratament cu muguri de plop
Infuia se prepara din ,K!MK g de muguri de plop drobiti n
1KKK ml de apa clocotita. 9ratamentul consta n bai locale si
comprese cu acest ceai. #e mai recomanda si alifia cu ,KQ
muguri de plop.
&2" De+i$erali%are
Demineraliarea este un proces de eliminare crescuta a
substantelor minerale e>istente n organism. $a se face, de
obicei prin urina si sunt eliminate substante minerale e>istente
n tesuturi cum ar fi, calciul si fosforul din oase. Acest procedeu
se observa n special n mbolnavirile de cancer, tuberculoa, n
inactivitate si batrnete.
8a recomandam urmatoarele tratamente'
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de menta dulce !LKg
!)rune de cimbru !1KK g
!)rune de mag%iran !1KK g
! )rune de busuioc ! 1KK g
! 6adacini de gentiana ! LK g
Ceaiul se prepara din L linguri din amestecul omogeniat si
maruntit peste care se vor turna 1KKK ml de apa clocotita.
#e lasa ceaiul la infuat 1L!,K minute. #e beau 1!, cani de ceai
pe i.
b/ !9ratament cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda'
!se vor lua nainte de fiecare masa , capsule de coada calului&
!n timpul meselor se vor lua , capsule de coc%ilie de stridie&
!dupa fiecare masa se vor lua , pastile de comple>!structural.
c/ !9ulburarile de asimilare au loc si din caua unor tensiuni,
stari de stres si de aceea, va recomandam ca nainte de masa sa
cautati a va rela>a. #e pot utilia
pentru aceasta bai generale calde cu ulei de musetel sau de pin,
iar cnd sunteti pregatiti, s!o faceti prin metode de autorela>are,
precum Ioga.
d/ !n caul n care demineraliarile apar ca urmare a unor
eforturi fiice usoare, va recomandam a bea ceaiuri cu calitati
remineraliante din ' coada calului, pir, osul!iepurelui, porumb,
porumbar, salcie etc.
&3" Depresie
Depresia repreinta o stare mentala caracteriata printr!o cadere
a tonusului neuropsi%ic si care se manifesta prin' oboseala,
descura:are, tendinte pesimiste si nu rareori, stari de an>ietate.
Fitoterapie curs 44
)itoterapia se face cu' talpagstei, levantica, romarin, musetel,
cimbrisor, sunatoare, urica, coada soricelului, coada calului
etc.
a/ ! 9ratament cu ceai din talpagstei
#e prepara o infuie din 1!, lingurite la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau , cani pe i. ?entru efectul sau sedativ se va bea una
seara, nainte de culcare. #e mai poate utilia si infuia
concentrata pregatita din M linguri de talpa!gstei oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. n acest ca se reco!manda a se
administra M!L linguri de ceai pe i. #e fac cure de MK de ile,
efectul instalndu!se dupa circa doua saptamni.
b/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ,!M cani pe i din care una ca sedativ nainte
de culcare. #e mai recomanda bai
cu infuie preparata din ,K!MK g la un litru de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de cimbrisor !2K g
!)rune de levantica !2K g
!)lori de musetel mare !MK g
!)rune de romarin !2K g
!@uguri florali de portocal amar !2K g
Din plantele bine omogeniate si maruntite se iau , lingurite
peste care se vor turna ,LK ml de apa clocotita. #e recomanda a
se bea seara, dupa cina o cana din acest ceai.
d/ !9ratament recomandat de Aracadie ?erceH
#e va prepara un ceai dupa reteta'
!8rfuri nflorite de lipitoare mirositoare !1K g
!)lori de levantica !1K g
!@tisori de salcie !1K g
!)lori de paducel !,K g
!)rune de roinita !,K g
!)rune de floarea patimii+pasiflora/ !,K g
!)rune de cimbrisor !,K g
!6adacina de odolean !,K g
#e iau B linguri din amestec peste care se toarna 1KKK ml de apa
si se fierb M minute la un foc potrivit. #e lasa ceaiul la infuat
1L minute. Din acest ceai se beau ,!M cani pe i.
e/ !9ratament cu capsule
9ratamentul recomanda a se lua la prn si seara, nainte de
masa' o capsula de spirulina, o capsula de mag%iran, o capsula
de lucerna.
&4" Depurati?
Depurativ repreinta un agent!medicament care purifica
organismul uman, favorind eliminarea to>inelor si a
produselor de deasimilare.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' urica,
trei frati patati, ang%inarea, ima, mesteacanul, osul iepurelui,
papadia, porumbarul, sapunarita, socul, sc%inelul.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Infuia se prepara dintr!o lingura de planta la LKK ml de apa
clocotita. #e bea o cana pe stomacul gol si se sta MK de minute
culcat si linistit, pe partea dreapta.
6estul de ceai se va bea, mpartit, cu MK de minute nainte de
mesele principale.
b/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara dintr!o lingura de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani pe i.
c/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se prepara dintr!o lingura de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai de mesteacan
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. se adauga la ceai un vrf de cutit de bicarbonat
de sodiu si se lasa n repaos 2 ore. #e beau ,!M cani de ceai pe
i.
&5" Der+atita
Dermatita repreinta o afectiune care se manifesta prin
inflamatia pielii, cu evolutie acuta sau subacuta.
)actorii care pot produce dermatita sunt fiici, c%imici,
microbieni si paraitari.
)itoterapia recomanda n tratamente de u intern a se utilia
plante cu calitati diuretice si calmante, iar n u e>tern plante cu
actiune antiseptica, cicatrianta si emolienta.
a/ !9ratament cu ceai din trei frati patati
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la o cana de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i din care una, dimineata
pe stomacul gol.
b/ !9ratament cu ceai de iarba mare
#e prepara un decoct dintr!o lingura de plante la ,LK ml de apa.
#e va bea n cursul unei ile. #e poate face tratamentul si cu
pulbere, adminstrndu!se 1!1K g pe i. n tratamente e>terne se
fac spalaturi ale ranilor si se aplica comprese pe rani cu decoct
concentrat preparat din , linguri de planta la o cana de apa.
c/ !9ratament cu ceai de papadie
Fitoterapie curs 45
Infuia se prepara din 1!, lingurite
de frune la o cana de apa clocotita. #e
beau ,!M cani de ceai pe i. #e recomanda si tratamentul cu suc
de planta prin administrarea a 1!M linguri pe i n cure de ,1!2,
de ile. Att ceaiul ct si sucul de papadie maresc diurea si
a:uta la eliminarea deseurilor si to>inelor.
&6" Der+ato%a
Dermatoa este numele generic al bolilor de piele cu caracter
degenerativ, deci a bolilor la care predomina leiuni
degenerative +dermatoe profesio!nale, precanceroase,
microbiene, paraitare etc./.
?lantele utiliate n tratamente sunt' trei frati patati, musetel,
urica, papadie, mesteacan, brustur.
a/ !9ratament cu ceai din trei frati patati
#e prepara o infuie dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la o cana de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de galbenele
#e fac bai locale sau se pun comprese cu infuie preparata din
,K!MK g de flori de galbenele la 1KKK ml de apa.
d/ !9ratament cu ceai preparat
dupa reteta'
!)rune de verbina mirositoare ! -L g
!)rune de urica moarta ! -L g
! )rune de frasin ! -L g
! )ructe de ienupar ! -L g
! 6adacini de brusture ! -L g
!)rune de mesteacan alb ! -L g
! 6adacini de papadie ! -L g

Din amestecul bine omogeniat si maruntit se iau B linguri care
se fierb n 1KKK ml de apa timp de 1, minute, iar apoi se lasa la
infuat 1L minute. Ceaiul obtinut se va bea n cursul ilei, la
distanta mare de mese.
e/ !9ratament cu capsule
#e indica a se administra'
!nainte de cele trei mese , capsule de radacini de brusture&
!n timpul de:unului si al cinei veti lua , pastile de comple>
A5D si multimiaminoacii&
!dupa de:un si cina se vor lua , pastile de magneiu si vitamina
D.
--. Deinto>icare
A se vedea subcapitolul Depurativ.
&)" Dia6et
Diabetul repreinta o tulburare a metabolismului glucidic, care
are drept consecinta o crestere a cantitatii de a%ar n snge
peste 1,,K la mie +%iperglicemie/ si prin eliminarea lui prin
urina +glicourie/ . @edicina moderna considera diabetul ca o
disfunctie neuro!vegetativa n care pe lnga lipsa de insulina
secretata de pancreas pot interveni si alti factori cum ar fi
deficientele glandulare. Cauele favoriante sunt' stresul,
emotiile puternice, viata deordonata, alimentatia nerationala,
factori genetici etc. ?aralel cu tratamentul medicamentos
recomandat de un medic de specialitate, si fitoterapia poate fi
eficienta n tratarea diabetului. ?lantele medicinale cele mai
utiliate n tratarea diabetului sunt' afinul, dudul, nucul, urica,
fasolea, fragul, ang%inarea, brusturul, salvia.
a/ !9ratament cu ceai de afin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i, iar curele de
tratament sunt de ,1!MK de ile, cu paue egale ale curei.
b/ ! 9ratament cu ceai din teci de fasole
Decoctul se prepara dintr!o lingura de teci de fasole n ,LK ml
de apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de urici
Infuia se prepara dintr!o lingura de frune la cana de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ ! 9ratament cu ceai din frune de dud
Infuia se obtine din 1!, linguri de frune la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
e/ !9ratament cu ceai dietetic produs de ?lafar
Infuia se prepara din 1!1,L lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
f/ !9ratament cu ceai dupa o reteta "vidiu 4o:or!@ircea
Ale>an
!)rune de afin !BK g
!)rune de dud !,K g
!)rune de nuc !1K g
!)rune de urica !1K g
! 9eci de fasole ! ,K g
Infuia se prepara dintr!o lingura de amestec de plante bine
omogeniat si maruntit cu o cana de ,LK ml de apa clocotita. se
beau ,!M cani de ceai pe i.
g/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)lori de musetel mare ! BK g
! )rune de eucalipt ! .K g
Fitoterapie curs 46
! )rune de salvie ! .K g
! )rune de maslin ! .K g
Ceaiul se prepara din B linguri din amestecul de plante bine
omogeniat si maruntit care se dau n clocot un minut n 1KKK
ml de apa. Ceaiul se lasa la infuat 1K!1L minute. #e bea 1KKK
ml de ceai pe i din care o cana nainte de prn si alta nainte
de cina.
%/ !9ratament cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda'
!a se lua naintea meselor principale , capsule de eucalipt&
!n timpul fiecarei mese se vor administra , capsule de brustur.
-A. Diaforea
Diaforea +transpiratia/ repreinta procesul de eliminare a
sudorii prin piele. Diaforea este un proces fiiologic care are
loc n timpul unui efort fiic important sau n timpul somnului
si patologic, n bolile febrile. $a este caracteristica fiecarui
individ si depinde de starea lui de sanatate, de vrsta, de munca
pe care o presteaa etc.
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante' brusturul, ima,
isopul, musetelul, pirul, teiul.
?entru cititorii nostri recomandam un ceai mpotriva
transpiratiei e>cesive, avnd reteta'
! )rune de nuc !MK g
! )rune de salvie !1K g
! Coada calului ! MK g
!6iomi de pir !MK g
#e prepara un decoct dintr!o lingura din amestec fiert timp de
1L minute n ,LK ml de apa. #e beau 1!M cani de ceai pe i.
.K. Diaree
Diareea repreinta o stare patologica caracte!riata prin
accelerarea tranitului intestinal, scaune frecvente si lic%ide.
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante medicinale' patlagina,
afinul, albastrelele, busuiocul, catina alba, cerentelul, ciresul,
visinul, coada calului, coada racului, murul, dudul, ima,
merisorul, musetelul, nucul, roinita, plamnarica, rac%itanul,
ste:arul, tataneasa, traista ciobanului, trandafirul, troscotul,
turtita mare, urica, urica moarta, meurul.
a/ !9ratament cu ceai de ima
Infuia se prepara dintr!o lingura de frune la o cana de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de afin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai pe i.
c/ ! 9ratament cu ceai din traista ciobanului
Infuia se prepara din trei lingurite de planta n LKK ml de apa
clocotita.
d/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Decoctul se prepara din , lingurite de planta n ,LK ml de apa.
#e bea n cursul unei ile.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!6iomi de sclipeti !BK g
!#coarta de ste:ar !1KK g
Decoctul se prepara din M lingurite de amestec vegetal fierte L!
1K minute n -LK ml de apa. #e beau M cani de ceai ilnic.
f/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara din , lingurite de radacini de cerentel fierte
n ,LK ml de apa. se bea ceaiul pe stomacul gol. $fectul
terapeutic al ceaiului creste adaugnd n el ima, musetel,
sunatoare.
g/ !9ratament n diaree cu crampe dupa @aria 9reben
#e va prepara ceaiul dupa reteta'
! #coarta de ste:ar ! 1K g
! 6iomi de sclipeti ! 1K g
! )rune de afin ! 1L g
! )ructe de afin ! 1L g
! )lori de musetel ! 1KK g
Decoctul se obtine prin fierberea a M lingurite din amestecul
vegetal bine maruntit si omogeniat fierte n -LK ml de apa,
timp de L!1K minute. #e vor bea M cani de ceai cald pe i.
%/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
.1. Diatea
Diatea repreinta o predispoitie construc!tionala sau ereditara
a organismului unui individ de a contracta anumite boli.
n acest sens e>ista'
a/ diatea alergica predispoitie pentru afectiuni alergice'
ecema, urticarie, astm etc.&
b/ !diatea %emoragica este o afectiune constitutionala sau
dobndita, caracteriata prin tendinta la %emoragii, prin
fragilitatea vasculara sau probleme de coagulare a sngelui.&
c/ diatea urica predispoitie la guta si la formarea de
calculi urinari&
Fitoterapie curs 4&
d/ !diatea varicoasa predispoitie la varice.
)iecare diatea se trateaa specific. De e>emplu, la diatea
urica se utilieaa fitoterapie cu turtita mare.
.,. Digestie proasta
Apare ca o afectiune sau ca o consecinta a unei inflamatii a
mucoasei stomacului sau a constipatiei.
9ratamentul pe care l recomandam este un ceai preparat dupa
reteta'
!6adacini de cicoare !1KK g
!)enicul !MK g
!6adacini de graminee !1KK g
!6adacini de papadie !1KK g
Ceaiul se obtine din doua lingurite de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit fierte L!1K minute n LKK ml de apa. #e
beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
?entru a ameliora o digestie lenta se va urma tratamentul cu
ceaiul preparat dupa reteta'
!)rune de roinita !.K g
!3amita +planta/ !!!.K g
!#eminte de anason !.K g
!)lori de musetel mare !.K g
!)rune de romarin !.K g
Ceaiul se obtine dintr!o lingura de amestec vegetal peste care se
toarna ,LK ml de apa clocotita si apoi se lasa la infuat L!1K
minute. #e bea o cana de ceai dupa cina.
.M. DisHineie
DisHineia repreinta un proces patologic caracteriat prin
aparitia unor modificari n activitatea motorie vegetativa a
organelor contractile. Dupa locul n care apare e>ista'
a/ disHineie biliara tulburare motorie care mpiedica
evacuarea bilei din veica biliara&

b/ disHineie intestinala tulburare a moti!litatii intestinale,
cu repercusiuni
importante asupra absorbtiei si eliminarii&
c/ disHineie uterina tulburare uterina n cursul travaliului
care modifica evolutia normala a sarcinii&
)itoterapia are la baa utiliarea urmatoarelor plante' tintaura,
cicoare,
galbenele, g%intura, iarba mare, ima, papadie, porumbar,
roinita, salvie, sapunarita.
A !9ratamente n disHineie biliara
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Infuia se obtine dintr!o lingura de planta peste care se toarna
LKK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i astfel'
!o cana dimineata, pe stomacul gol, dupa care se sta ntins pe
partea dreapta MK de minute&
!a doua cana se bea n doua reprie, la prn si seara, naintea
meselor principale.
Dupa ,K de ile de tratament se va trece la un tratament cu ceai
mai concentrat +se poate a:unge a se prepara infuia din ,
linguri de planta/. Dupa alte 1K ile de tratament si cu ceaiul
concentrat se face paua de MK de ile si apoi se reia
tratamentul.
b/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de cicoare
Infuia se prepara dintr!o lingura
de planta la ,LK ml de apa clocotita. #e
beau , cani de cei pe i.
d/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori la o cana de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
e/ !9ratament cu ceai de macese
Infuia se prepara dintr!o lingura de fructe drobite la o cana de
apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
f/ !9ratament cu ceai %epatic
Decoctul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal tip
?lafar la o cana de apa. se beau ,!M cani de ceai pe i, cu MK de
minute naintea meselor principale.
4 !9ratamente n disc%ineie intestinala
a/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se obtine dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i, ntre mese.
b/ !9ratament cu ceai de tintaura
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. se beau 1!, cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de roinita
#e prepara infuia dintr!o lingurita de frune la o cana cu apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuri pe i.
.B. Dismenoree
Fitoterapie curs 4)
Dismenoreea repreinta perturbatii dureroase privind timpul
sau durata menstruatiilor. $a poate aparea la pubertate si se
numeste dismenoree primitiva, sau poate surveni dupa o
anumita perioada normala de menstruatie nedureroasa si se
numeste dismenoree secundara. )itoterapia utilieaa pentru
tratarea acestei afectiuni urmatoarele plante medicinale' urica
moarta, traista ciobanului, musetelul, lemnul dulce, cerentelul,
coada soricelului, frasinul, galbenelele.
9ratamentele se fac cu ceaiuri si balneoterapie.
a/ !9ratament cu ceai de galbenele
Are calitati de a calma durerile si de a regla ciclul.
Infuia se obtine din doua lingurite de flori la o cana de apa
clocotita. #e bea n cursul unei ile. Cura se ncepe cu - ile
nainte de ciclu.
b/ !9ratament cu ceai de cerentel
Acest ceai are actiune puternic anti%emoragica si calmeaa
durerile.
Decoctul se obtine din 1!, lingurite de radacini de cerentel bine
maruntite, la o cana de apa. #e bea ceaiul nendulcit, dimineata,
pe stomacul gol.
c/ ! 9ratament cu ceai din traista ciobanului
$ste recomandat n tratarea afectiunilor uterine, metroragii si
dismenoree.
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita.
n metroragii si dismenoree tratamentul se ncepe cu -!1K ile
nainte de ciclu. #e beau 1!, cani de ceai pe i. #e poate utilia
n tratament si tinctura care se prepara din ,K g de planta
macerata - ile n 1KK ml de alcool. #e iau M lingurite pe i.
d/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )rune de vita de vie ! 1KK g
! )lori de musetel mare ! 1KK g
! )ructe de ienupar ! 1KK g
!)umarita +planta fara radacina/ ! 1KK g
! )rune de trifoiste de balta !LKg
Ceaiul se obtine din patru linguri luate din amestecul vegetal
bine omogeniat si maruntit, fiert , minute n -LK ml de apa. #e
beau ,!M cani de ceai timp de 1B ile pe luna, nainte de ciclu.
e/ !9ratament cu capsule
#e recomanda a se administra'
! naintea meselor de dimineata si
seara se iau , capsule de urica moarta&
! dupa mesele de dimineata si seara se vor lua , capsule de
sulfina.
#e recomanda ca tratamentul cu capsule sa se faca n cure de
trei luni si anume cu 1B ile nainte de ciclu.
Dupa ce s!a vaut reultatul unei astfel de cure, se va stabili
daca aceasta va fi reluata peste M luni.
.L. Dispepsie
Dispepsia repreinta o tulburare de digestie, o digestie dificila
si dureroasa provocata de caue diferite.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale' ima,
lemnul dulce, albastrelele, cerentelul, coriandrul, ienuparul,
pelinul.
a/ !9ratament cu ceai de cerentel
#e prepara un decoct din 1!, lingurite de radacini de cerentel la
,LK ml de apa. #e beau , cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de ienupar
#e prepara o decoctie slaba din ,K pseudobace la 1KKK ml de
apa. #e va bea n cursul unei ile.
#e poate utilia si tinctura preparata din ,K g fructe macerate .
ile n 1KK ml de alcool. #e iau ,K!,L de picaturi de ,!M ori pe
i.
c/ !9ratament cu ceai de ima
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. se beau 1!, cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai de pelin
Infuia se prepara dintr!o :umatate de lingurita la ,LK ml de apa
clocotita. nainte de mese se bea un sfert de cana de ceai
nendulcit.
.2. Diurea
Diurea este un proces de formare si de eliminare a urinei.
$a este un proces de curatare a sngelui de deseuri si to>ine si
se realieaa cu scopuri precise n tratarea unor afectiuni cum
ar fi' pietre la ficat sau rinic%i, nefrite cronice cu albinurie,
edeme cu oligurie, %epatite etc.
)itoterapia se realieaa cu urmatoarele plante medicinale' pin,
pir, albastrele, anason, ang%inare, brustur, cires, visin, coada
calului, plamnarica, plop negru, porumbar, sapunarita, scai
vnat, soc, sulfina, trei frati patati, urica, urica moarta,
ienuper, ima, maces, merisor, mesteacan, papadie, pelin etc.
n cele ce urmeaa vom da cteva
tratamente cu plante'
Fitoterapie curs 41
a/ !9ratament cu ceai din coi de cirese +visine/
Decoctul se prepara din M linguri de coi de cirese n LKK ml de
apa. #e bea ceaiul n cursul unei ile. 7neori, dupa ca, se poate
bea o ratie dubla sau tripla de ceai.
b/ !9ratament cu ceai de mesteacan
A:uta la eliminarea to>inelor din corp si n special a acidului
uric. #e prepara o infuie din , lingurite de frune la ,LK ml de
apa clocotita. 3a racire se adauga un vrf de cutit de bicarbonat
de sodiu si se lasa n repaos 2 ore. #e beau ,!M cani de ceai pe
i.
c/ !9ratament cu ceai din matase de porumb
Infuia se face dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ilnic ,!M cani de ceai.
d/ !9ratament cu ceai de albastrele
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori de albastrele la cana
de apa clocotita. #e bea portionat n timpul unei ile cu 1L!,K
de minute nainte de mesele principale.
e/ !9ratament cu ceai din coada calului
$ste recomandat n tratarea reumatismelor, n insuficiente
renale, pielite, cistite, litiae renale nsotite de
%emoragii datorate migrarii calculilor etc. Infuia se prepara din
M lingurite de planta la ,LK ml de apa clocotita. #e beau M!B
cani de ceai pe i.
.-. Dienterie
Dienteria este o infectie intestinala care se manifesta prin
dureri abdominale, tenesme, diaree grava, cu preenta de mucus
si snge, cauata de mai multe specii de bacili dienterici.
)itoterapia utilieaa ca plante medicinale pe urmatoarele'
urica, tataneasa, rac%itanul.
a/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se obtine din 1!, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuri pe i.
b/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Decoctul se prepara din 1!, lingurite de radacini la ,LK ml de
apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
... Dureri de cap !vei B. cefalee
.A. $ceme
$cemele repreinta afectiuni cutanate caracteriate prin alergii
la nivelul pielii care, evolund, fac sa apara pete rosii, pe
suprafata carora sunt veicule cu ulceratii, fiind nsotite si de
prurit.
?lantele medicinale utiliate n tratarea ecemelor sunt' trei
frati patati, brusturele, cicoarea, papadia, galbenelele, nucul,
coada soricelului, frasinul, musetelul, sapunarita, sunatoarea.
a/!!9ratament cu ceai din trei frati patati
Infuia se prepara dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de galbenele
#e fac bai locale sau se pun comprese cu o infuie preparata din
,K!MK g flori de galbenele la 1KKK ml de apa clocotita.
Comprese se mai pot aplica si cu tinctura obtinuta din ,K g de
flori de galbenele, macerate . ile n 1KK ml de alcool de -KK.
#e pun comprese cu 1K g de tinctura n 1KK ml de apa fiarta si
racita.
c/ !9ratament cu flori de musetel
#e folosesc flori de musetel pulveriate pe eceme sau se pun
comprese cu o infuie preparata din M lingurite de flori la ,LK
ml de apa clocotita.
d/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Infuia se prepara din , lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
?entru bai locale si comprese se va utilia o infuie din MK!LK g
de planta la 1KKK ml de apa clocotita.
e/ ! 9ratament cu ceai din frune de nuc
Decoctul se prepara din MK!BK g de frune la 1KKK ml de apa.
#e beau 1!, cani de ceai ilnic. ?entru bai locale se utilieaa
un decoct din ,KK g frune de nuc la 1KKK ml de apa , care se va
adauga la apa din baie.
f/ !9ratament cu morcovi
#e pun cataplasme cu morcov ras.
g/ !9ratarea ecemei naale
Apare ca o iritare cronica a mucoasei naale. 8a recomandam
tratamentul cu ceaiul din flori de musetel.
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori de musetel oparita
cu ,LK ml de apa
clocotita. Dupa infuare si racire, se vor turna cu o pipeta cte
L!1K picaturi de ceai n orificiile naale.
%/ !9ratament cu frune de vara strivite
?este ecema se pun cataplasme cu frune de vara strivite.
AK. $deme
$demul repreinta o infiltratie a unui tesut cu seroitate, mai
ales n tesutul subcutanat si submucos.
Fitoterapie curs 53
6egiunea edematiata apare umflata si la o presare cu degetul
ramne o urma persistenta. Cauele aparitiei edemelor sunt
comple>e si diferite' insuficiente circulatorii, renale, cardiace,
%epatice, pulmonare etc.
A !9ratarea edemelor localiate la picioare pe glene, gambe,
a/ 9ratament cu ceai dupa reteta'
!Coi de cirese !.K g
!Cretusca +planta fara radacina/ !.K g
! )rune de trifoiste de balta !BK g
!)rune de coaca negru !.K g
!)rune de mesteacan alb !.K g
!)rune de urica moarta alba !.Kg
!?arac%ernita +planta fara radacina/ !.K g
Din amestecul vegetal se iau 2 linguri si se fierb timp de 1!1,L
minute n 1KKK ml de apa, iar apoi se lasa la infuat 1K!1L
minute. #e beau ntre mese M!B cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de mesteacan
#e prepara o infuie din 1!, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. 3a racire se va pune un vrf de cutit de bicarbonat de
sodiu si se lasa ceaiul n repaus 2 ore. #e beau ,!M cani de ceai
pe i.
c/ !9ratament cu capsule @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps recomanda'
!a se lua nainte de mesele principale , capsule de pir. #e
nlesneste tranitul intestinal, diurea creste si se face o
puternica stimulare a functiilor ficatului si ale rinic%ilor&
!la o ora dupa fiecare masa se vor lua , capsule de coada
calului.
4 ! $demul pulmonar
6epreinta o inundatie brutala a plamnilor cu seroitate
provenita din transsudatia capilarelor pulmonare care se traduce
prin dificultati respiratorii si
e>pectoratie spumoasa. $ste o complicatie reductibila a bolilor
cardiovasculare +insuficienta cardiaca, %ipertensiune, infarct/,
nefrita, a unor boli infectioase, into>icatii.
)itoterapia utilieaa urmatoarele' nucul, ienuperul,
mesteacanul, pelinul.
a/ !9ratament cu ceai de ienuper
Infuia se prepara dintr!o :umatate sau o lingurita de planta la
,LK ml de apa. se bea n cursul unei ile.
b/ !9ratament cu ceai de mesteacan
#e prepara o infuie din 1!, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. 3a racire se va pune un vrf de cutit de bicarbonat de
sodiu si se lasa ceaiul n repaus 2 ore. #e beau ,!M cani de ceai
pe i.
c/ !9ratament prin cura cu usturoi
ntr!o cana cu apa clocotita se toarna o anumita cantitate de
usturoi dat pe raatoare sau bine pisat, n functie de vrsta
pacientului'
! la copiii sub , ani ! 1L g
! la copiii ntre ,!L ani ! ,L g
!la copiii ntre 1K!1, ani ! BK g
! la adulti ! 2K!.K g
9ratamentul se face corespunator
vrstei'
! se iau ilnic' .!1K lingurite la copiii pna la L ani&
! se iau ilnic' .!1K linguri de desert la copiii de 1K!1, ani&
! se iau ilnic' .!1K linguri de supa la adulti si la celelalte
vrste.
A1. $mfiem pulmonar
$mfiemul, n general, repreinta o infiltratie anormala si
difua n tesuturi, cu aer sau alt ga. n caul emfiemului
pulmonar are loc o crestere de volum a plamnilor prin
preenta e>cesiva a aerului n alveole. n emfiemul pulmonar
se constata o atrofie a septurilor interalveolare care provoaca
confluarea alveolelor vecine ntre ele si transformarea ctorva
alveole mari n veicule mai mari.
#uprafata respiratorie a plamnilor, n
functie de gravitatea emfiemului, se micsoreaa
corespunator. Aparitia emfiemului are la baa caue diferite'
bronsite cronice, scleroe pulmonare, pneumonomicoe. #e
mbolnavesc de emfiem pulmonar mai ales barbatii cu vrste
naintate.
)itoterapia utilieaa ca plante medicinale' podbalul, alunul,
cimbrul, rostopasca.
a/ !9ratament cu ceai de podbal
Infuia se prepara din doua lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. =ilnic, se beau ,!M de cani de ceai ndulcit cu miere
de tei sau din flori de munte.
#e poate prepara si o infuie concentrata din ,!M linguri de
planta la ,LKml de apa clocotita. n acest ca se va bea cana de
ceai n cursul unei ile.
b/ !8irgil 9.<eiculescu recomanda ceaiul de alun
Infuia se obtine dintr!o lingurita de muguri la o cana de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai preparat dupa o reteta a lui <r.
Constantinescu si "vidiu 4o:or'
!Cimbru !LK g
!6oua cerului !LK g
!6ostopasca !LK g
!#cai vnat !LK g
Fitoterapie curs 51
!Anason !LK g
Infuia se obtine din , lingurite luate din amestecul vegetal
bine omogeniat la o cana de apa clocotita. se lasa ceaiul la
infuat 1L!,K minute. #e bea ilnic, n mai multe reprie, o
cana de ceai ndulcit cu miere de albine. Acest tratament este
recomandat n tratarea emfiemului asociat cu bronsita si se
face n cure de lunga durata.
A,. $motivitate
$motivitatea apare ca o reactie afectiva cu intensitate sporita la
anumite persoane, sub actiunea unor factori e>terni si se
manifesta prin paloare, roseata, transpiratie, intensificarea
ritmului cardiac si respirator etc.
Cititorii nostri trebuie sa stie ca emotivitatea e>agerata este
specifica si frecvent ntlnita n bolile psi%ice.
)itoterapia recomandata se face cu' paducel, cimbru, cimbrisor,
odolean, salvie, ima, sulfina, urica moarta.
a/ !9ratament cu ceai de paducel
#e prepara o infuie din , lingurite de plante n ,LK ml de apa
clocotita. Ceaiul se va bea n cursul unei ile, din care cel putin
1RM, seara, nainte de culcare.
b/ !9ratament cu ceai de cimbru
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de cei pe i.
c/ !9ratament cu ceai de sulfina
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la o cana de apa
clocotita. #e va bea, ilnic, cte o cana de ceai dupa fiecare
masa, iar pentru efectul sau sedativ, una nainte de culcare.
AM. $ndocardita postreumatica
$ndocardul repreinta membrana neteda care tapiseaa n
interior cavitatile cardiace. $ndocardita post!reumatica este o
afectiune inflamatorie n care se constata leiuni, cu caracter
progresiv, la nivelul valvelor inimii, n special ale orificiilor
mitral si aortic.
3eiunile atesta preenta nodulelor reumatismale.
)itoterapia recomanda tratamente cu ceai din coa:a de salcie si
ceaiul antireumatic de tip ?lafar.
a/ !9ratament cu ceai antireumatic dupa reteta ?lafar.
Infuia se prepara din 1!, lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. =ilnic, se beau , cani de ceai ndulcit cu miere de
albine.
b/ !9ratament cu ceai de salcie
Decoctul se obtine din , lingurite de coa:a de salcie bine
maruntite, fierte cu o cana de ,LK ml de apa.
#e iau M!B linguri de ceai pe i. #e poate administra si sub
forma de pulbere si anume, 1!M g pe i luate ntre mese.
AB. $nterita
$nterita repreinta o inflamatie a mucoasei intestinului subtire
si poate fi provocata de o boala +febra tifoida, dienterie,
%olera/, dar n cele mai multe cauri, este produsa de alimente
alterate sau de alimente care contin produse to>ice.
)itoterapia recomanda tratamente cu' salvie, ste:ar, sulfina,
urica moarta, ang%inare, cerentel, mur, nalba mare, nuc.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Infuia se prepara din , lingurite de planta la LKK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de cei pe i si anume' o cana,
dimineata, nainte de masa si apoi se va sta culcat MK de minute
pe partea dreapta.
6estul de ceai va fi mpartit egal naintea meselor principale.
b/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara dintr!o lingurita de riomi la o cana de apa.
#e beau ,!M cani de ceai pe i
c/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Decoctul se obtine din , lingurite de scoarta maruntita la o cana
de apa. #e bea n cursul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai de nalba mare
Infuia se obtine din , lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. se beau M cani de ceai pe i.
e/ !9ratament cu ceai de mur
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la o cana de apa
clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
AL. $nterocolita
$nterocolita repreinta o inflamatie concomitenta a intestinului
subtire +enterita/ si a intestinului gros +colita/ de natura
infectioasa sau alergica. #e manifesta prin dureri abdominale si
scaune frecvente.
)itoterapia recomanda a fi utiliate urmatoarele plante
medicinale' afin, c%imen, musetel, nalba mare, salvie, sulfina,
urica moarta, ciubotica cucului, coada racului, coada
soricelului, frasin, galbenele, levantica, maces, ima.
a/ !9ratament cu ceai de afin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de afin la ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de ima
Fitoterapie curs 52
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la o cana de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori de musetel oparite
cu ,LK ml de apa clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai de nalba mare
Infuia se obtine din, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai pe i.
A2. $ntorsa
Definita, entorsa repreinta o leiune traumatica a unei
articulatii, cu ntinderea, ruptura sau smulgerea unuia sau mai
multor ligamente, fara deplasarea suprafetelor articulare. Cel
mai eficient tratament este de a pune o punga cu g%iata pe ona
dureroasa. n caul n care entorsa nu cedeaa si articulatia
ramne umflata se va trece la un tratament specific.
a/ !9ratament cu terci din radacini de brusture #e pun
comprese.
b/ ! 9ratament cu ceai de podbal
#e pun comprese cu decoct preparat din LK!1KK g de frune sau
radacini de podbal la 1KKK ml de apa.
c/ !9ratament cu frune de vara
#e aplica M straturi de frune de vara drobite si se nfasoara
entorsa cu un prosop.
d/!9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de coaca negru !.K g
!)rune de mesteacan alb !.K g
!Coi de cirese !.K g
!Coada soricelului +fara radacini/ !!.K g
!@atase de porumb !BK g
!?arac%ernita +fara radacini/ !!.K g
! )rune de trifoiste de balta !BK g
Ceaiul se prepara din Llinguri luate din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat care se dau ntr!un clocot cu 1LKK ml de
apa. #e lasa la infuat ceaiul 1L minute. 9oata cantitatea se bea
ntr!o i.
A-. $nureis nocturn +pipi n pat/
Copiii care au depasit vrsta de trei ani si care fac n continuare
pipi pe ei, ntimpul noptii, sunt bolnavi de enureis. n cauri
grave, fenomenul se produce si iua.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale'
sunatoarea, roinita, turtita mare, coada soricelului, coada
calului, sclipeti, troscotul, crcelul.
a/ !9ratament cu ceai din crcel
Infuia se prepara din ,!M g planta la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau 1!, cani de ceai pe i.
b/ ! ;ean 8alnet recomanda cura cu ulei de nuca
9imp de 1L ile se va da copilului sa consume ilnic o felie de
pine pra:ita cu o lingurita de ulei de nuca mbibat n ea.
c/ !9ratament cu miere
#e va da copilului o lingurita de miere, seara, la culcare.
d/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e lasa ceaiul la infuat L!1K minute. Copilul va bea,
ilnic, nainte de orele 1-,oo o cana de ceai cald. #e poate
a:unge ca bebelusul sa bea pna la ,!M cani de ceai pe i.
9ot ca tratament pot fi utiliate si baile cu sunatoare. n acest
sens se va proceda astfel'
ntr!o galeata cu apa rece se pun la nmuiat 1, ore, 1KK g de
sunatoare. ?entru baie amestecul se ncaleste si se toarna n
apa de baie. #e va avea gri:a ca n cada de baie cantitatea de
lic%id sa fie suficienta pentru ca ea sa depaseasca nivelul
rinic%ilor copilului cnd acesta sta pe seut. Durata baii este de
1L!,K de minute.
Dupa baie corpul copilului nu se sterge, ci se acopera cu un
%alat si se aseaa ntr!un pat cald. Copilul este lasat sa transpire
bine timp de o ora si apoi este sc%imbat cu mbracaminte
uscata. n mod asemanator se fac bai cu coada soricelului sau
cu troscot.
A.. $pilepsie
$pilepsia este o boala neurologica avnd caracter cronic,
definita prin repetate crie denumite epileptice, de forma clinica
variata +mai ales crie convulsive, partiale sau generaliate/.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' tintaura,
roinita, valeriana, levantica, angelica.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )lori de musetel ! BK g
! )rune de roinita ! 2K g
!6adacini de valeriana ! BK g
! 8irnant ! 2K g
Ceaiul se obtine din M lingurite luate din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat care se fierb L!1K minute n -LK ml de
apa. #e beau M cani de ceai pe i.
Acest ceai este un a:utor foarte eficient n tratarea epilepsiei.
b/ !9ratament cu suc de vara
?acientul va bea ilnic , pa%are de suc de vara.
Fitoterapie curs 53
c/ !9ratament cu bai din decoct
de fn
#ebastian Oneipp recomanda bolnavilor de epilepsie tratamente
naturiste simple si anume'
!vara si pe timp calduros mersul pe :os descult&
!a se umbla, ilnic, pe timp calduros, prin apa rece n M!B
reprie de cte M!L minute, nivelul apei trebuind sa fie pna la
genunc%i&
!a se spala n fiecare i cu apa si otet.
7nul dintre cele mai eficiente tratamente este cel cu bai cu
decoct de fn.
AA. $pista>is
$pista>is repreinta o sngerare naala provocata de diferite
boli +gripa, scarlatina, etc/, into>icatii, traumatisme, eforturi,
%ipertensiune arteriala, etc.
?entru tratarea unei %emoragii usoare se aplica imediat un prim
a:utor astfel' capul este aplecat nainte +Atentie' este total gresit
a se lasa capul pe spate/ si se comprima bilateral aripile naale
cu degetul mare si cel aratator timp de cteva minute. 9otodata
se ridica mna n sus de pe partea la care nara sngereaa.
)itoterapia se face cu' coada calului, porumbar.
a/ !9ratament cu ceai din coada calului
Decoctul se obtine din , lingurite de planta la ,LK ml de apa.
=ilnic, naintea meselor principale, se beau , cani de ceai cald.
9ratamentul poate fi facut si cu pulbere de coada calului, lund
ilnic un vrf de cutit.
7n alt mod de tratament l constituie a trage pe nas pulbere de
coada calului. Aceasta planta are un efect %emostatic
e>ceptional.
b/ !9ratament cu ceai de porumbar
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
Decoctul se prepara dintr!o lingurita de fructe drobite la ,LK
ml de apa. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ ! 9ratament cu ceai din traista ciobanului
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta care se opareste cu
,LK ml de apa clocotita. #e beau ilnic ,!M cani de ceai cald.
1KK. $puiare
8iata cotidiana plina de stres aduce fiintei umane un surmena:
fiic si psi%ic puternic si o epuiare nervoasa greu de
surmontat. ?entru a o combate , va recomandam sa va tratati cu
ceaiul preparat dupa reteta'
! Coada soricelului !LK g
! )lori de tei !LK g
! 3evantica !LK g
! 6adacini de valeriana !LK g
! )ructe de maces !LK g
Ceaiul se obtine din M lingurite de
amestec vegetal bine maruntit si omogeniat, fierte timp de L!
1K minute n -LK ml de apa. #e beau ilnic M cani de ceai cald.
1K1. $ruptie
$ruptia asemanatoare cu urticarea si nsotita de mncarime este
semnul unei alergii.
8a recomandam sa va tratati cu ceaiul de urica preparat din
trei lingurite de frune oparite cu LKK ml de apa clocotita. #e
lasa la infuat L!1K minute. #e vor bea ilnic M cani de ceai
cald.
1K,. $>citatie se>uala anormala
$>citatia se>uala poate avea caue normale sau anormale.
Cnd apar starile anormale se va renunta la consumul
produselor cu caracter e>citant si anume' alcool, cafea, ceai tare
si totodata viata se va ordona si se vor respecta cu atentie
perioadele de odi%na si de recuperare fiica si psi%ica.
@aria 9reben recomanda tratament cu ceaiul'
!6adacina de valeriana !,L g
!Conuri de %amei !,L g
Ceaiul se obtine prin fierberea timp de L!1K minute a M lingurite
de amestec vegetal n -LK ml de apa. #e beau M cani de ceai pe
i.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda'
!nainte de mese se iau , capsule de cimbru&
!n timpul micului de:un si a de:unului se iau , pastile de
comple>!structural&
!dupa fiecare masa se vor lua , capsule de sulfina.
1KM. )aringita
)aringita repreinta a inflamatie a faringelui. n forma acuta,
faringita se caracterieaa prin febra, dureri de gt, probleme de
ng%itire a %ranei lic%ide sau solide, senatie de uscaciune
locala etc.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' fenicul,
lemn dulce, ste:ar, sovrv, musetel, salvie, nuc, turtita mare.
a/ !9ratament cu ceai de sovrv
Fitoterapie curs 54
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai nendulcit pe i sau
se face gargara cu el de mai multe ori pe i.
b/ !9ratament cu ceai de musetel
Ceaiul de musetel are puternice calitati antiseptice, bactericide,
antiinflamatorii si analgeice.
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ,!M cani de cei pe i si se recomanda a se
face si gargara de mai multe ori pe i.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!9urtita mare !1LK g
!)rune de salvie ! BL g
!)lori de musetel ! BL g
?este o lingurita din amestecul vegetal se vor turna ,LK ml de
apa clocotita. se lasa la infuat L!1K minute. #e recomanda a se
face gargara cu ceai fierbinte din doua n doua ore.
d/ !9ratament cu ceai din turtita mare
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita de planta oparita cu ,LK ml
de apa.
Ceaiul fierbinte este utiliat la gargara.
e/ ! 9ratament cu ceai din frune de nuc
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de nuc bine
maruntite oparite cu ,LK ml de apa. Infuarea se face timp de
cteva minute. #e recomanda a se face gargara cu ceaiul
fierbinte.
1KB. )aringo!amigdalita
)aringo!amigdalita repreinta o inflamatie a amigdalelor, a
mucoasei faringiene si a tesutului limfatic din :urul lor.
)itoterapia se face cu' flori de musetel, salvie, cerentel, rug de
mure, frune de nuc, petale de trandafir.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori de musetel n ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai cald pe i si se face si
gargara cu ceai fierbinte, din doua n doua ore.
b/ !9ratament cu ceai din cerentel
Decoctul se obtine din , lingurite de radacini bine maruntite cu
,LK ml de apa. #e fierbe timp de MK de minute. Ceaiul se bea n
M reprie, numai dupa mesele principale.
c/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se obtine dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
#e poate utilia si combinatia de ceai preparat dintr!o lingurita
de salvie si una din flori de musetel la ,LK ml de apa clocotita.
#e va utilia si la gargara.
d/ !9ratament prin gargara
#e recomanda a se face gargara din doua n doua ore cu ceai
din' musetel, rug de mure, frune de nuc, petale de trandafir.
1KL. )aringo laringita
Atunci cnd sunt afectate att faringele, ct si laringele, va
recomandam tratamentul cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de salvie !.K g
!)rune de podbal !,K g
!)rune de mur !1L g
!)rune de nalba mare !,K g
Din amestecul vegetal se va lua o lingurita de plante si se va
opari cu ,LK ml
de apa. #e infueaa L!. minute. #e face gargara din doua n
doua ore.
1K2. )ebra
)ebra repreinta o crestere a temperaturii corporale peste M.KC.
?entru limita de M-!M.KC se utilieaa termenul de
subfebrilitate. )ebra este nsotita de senatie de caldura sau de
frig, de transpiratii, oc%i stralucitori etc. la temperaturi mai mari
apar fenomene de delir, depresii sau c%iar e>citatii. )itoterapia
recomanda a se utilia' levantica, salcia, ungurasul, sc%inelul,
verbina, macesul etc.
a/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
#e pot face si frictiuni cu otet aromat preparat din MK!BK g de
planta macerate - ile n 1KKK ml de otet.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de roinita !-L g
!)rune de verbina mirositoare !-L g
!Capsule de maces !-L g
! 3amie fara coa:a ! -L g
!3amita +planta fara radacina/ ! -L g
Din amestecul vegetal bine omogeniat si maruntit se iau L
linguri si peste ele se vor turna 1KKK ml de apa clocotita. #e
lasa la infuat 1L minute Ceaiul se bea ntre mese.
c/ !9ratamente cu capsule indicate de @aurice @essGguG si
@ic%el 4ontemps'
Fitoterapie curs 55
1. ?entru febra cu dureri articulare se vor lua 2 capsule de
cretusca pe i.
,. 3a tuse cu secretii se vor administra 2 capsule de pin pe i.
M. 6ecomandare generala !a se lua 2 capsule de comple> fier pe
i.
1K-. )ebrifug
@edicamentele sau mi:loacele utiliate pentru a scadea febra se
numesc febrifuge.
1K.. )ermentatie
)ermentatia repreinta procesul de transformare a unor
substante organice +n special a%aroase/ sub influenta
enimelor produse de diferite microorganisme. Dupa natura
substantelor care sunt descompuse e>ista' fermentatie glucidica,
fermentatie de proteolia etc.
1KA. )icatul si suferintele lui
Daca va doare ficatul, l simtiti marit si umflat, aveti greturi si
senatie de gura ncleiata, va recomandam sa treceti imediat
la un tratament de curatire, de deinto>icare a organismului
prin fitoterapie.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
Acest ceai stimuleaa functia antito>ica a ficatului, creste
diurea si usureaa eliminarea din organism a to>inelor,
Infuia se prepara din , lingurite de frune maruntite oparite cu
LKK ml de apa. Dupa infuare se va ndulci cu miere de albine.
#e bea 1 cana de dimineata pe stomacul gol, dupa care
pacientul se rela>eaa timp de MK de minute aseat pe partea
dreapta.
6estul de ceai se va bea n cursul ilei, cu o ora naintea
meselor principale.
b/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de catina alba
Infuia se obtine din , linguri de fructe drobite, oparite n LKK
ml de apa clocotita. se lasa la infuat ,K!MK de minute si se bea
fractionat n timpul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai preparat dupa formula'
!)rune de romarin !-L g
!6adacini de pir !-L g
!)rune de roinita !-L g
!6adacini de papadie !-L g
!3amita +planta fara radacina/ ! -L g
Din amestecul vegetal bine maruntit si omogeniat se iau L
linguri si se fierb n 1KKK ml de apa. Ceaiul se lasa la infuat
1K!1L minute si se bea, ntre mese, fara sa fie ndulcit.
e/ !9ratament cu capsule
#e vor lua , capsule de romarin nainte de fiecare masa. 3a un
ficat lenes se recomanda a se administra cte o capsula de
ridic%e neagra, o capsula de papadie si o capsula de maduva de
tei, dimineata si la prn, nainte de masa.
11K. )imoa
sunt e>treme de dureroase.
)imoa repreinta ngustarea mai mult sau mai putin marcanta
a inclului cutanat care formeaa orificiul preputului,
mpiedicnd dega:area glandului. #e recomanda tratament cu
bai din casul popii la baieti cu vrste pna la L ani.
4aia se va face cu macerat din casul popii preparat astfel' se ia
un pumn din planta si se lasa la macerat ntr!o galeata de apa
rece timp de 1K!1, ore. #e filtreaa si se ncaleste ca pentru
baie. #e fac 1!, bai pe saptamna.
111. )istula
)istula este un canal fin prin care o colectare de puroi dintr!o
cavitate interna face legatura spre e>terior. )istula anala face
legaturi secundare ntre rect si pielea din regiunea anusului.
)istula lacrimala apare la infectarea glandei lacrimale si
produce legatura n coltul intern al oc%iului, de obicei la
marginea pleoapei.
Apar fistule n ca de infectii, %emoroii, tuberculoa etc.
)itoterapia utilieaa' murul, ste:arul
Cel eficient tratament este operatia.
a/ !9ratament cu ceai de mur
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
#e pot face spalaturi locale cu decoct concentrat obtinut din ,
linguri de planta la ,LK ml de apa.
b/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Decoctul se prepara din , lingurite de scoarta de ste:ar bine
maruntita, fiarta n ,LK ml de apa. se bea n cursul unei ile.
4aile locale se fac din decoct concentrat preparat din , linguri
de planta la o cana de apa.
11,. )isuri anale
)isurile anale sunt ulceratii liniare, situate n pliurile
cutaneomucoase ale regiunii anale. $le sunt provocate de
constipatii si de %emoroii si
)itoterapia se face cu' mur, muguri de plop, coada soricelului.
Fitoterapie curs 56
a/ !9ratament cu ceai de mur
#e pun comprese din infuie preparata din linguri de frune de
mur la ,LK ml de apa clocotita.
@ai pot fi utiliate si cataplasme cu frune de mur.
b/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
#e fac bai locale cu un ceai preparat din 1L!,K g de muguri de
plop drobiti si opariti cu 1KKK ml de apa clocotita. #e
recomanda n tratamente si unguentul preparat astfel'
ntr!un vas nc%is se macereaa timp de ,B de ore , n L ml de
alcool, ,K g muguri de plop drobiti. #e adauga 1KK g untura si
L g ceara de albine. #e tine pe
baie de apa M ore la temperatura de 1KKKC.
#e filtreaa si freaca preparatul dupa racire.
Cu unguentul astfel obtinut se acopera ona afectata.
c/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
#e prepara un decoct cu LK!2K g de coada soricelului la 1KKK
ml de apa si se fac spalaturi locale sau se pun comprese.
11M. )itocide
)itocidele sunt substante produse n protoplasma celulelor unor
plante cum ar fi' usturoiul, ceapa, ridic%ile, eucaliptul etc.
avnd calitati bactericide si fungicide. Cele mai multe fitocide
sunt volatile si actioneaa si de la distanta asupra
microorganismelor.
?lantele medicinale care pot fi utiliate sunt' patlagina,
rac%itanul.
11B. )lebita
6epreinta afectiunea care indica formarea de c%iaguri ntr!o
vena +flebotromboa/ asociata sau nu cu inflamatia mai mult
sau mai putina a peretilor sai +tromboflebita/.
6ecomandam a se adresa de urgenta medicului.
9otodata, va indicam a bea ilnic B cani de ceai preparat dupa
reteta'
! )lori de iarba neagra ! BK g
! )rune de salvie ! BK g
!Cretusca +planta fara radacina/ ! BK g
! )rune de frag ! .K g
! )ructe de ienupar ! .K g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit fiert , minute n 1KKK ml de apa.
11L. )racturi
)ractura repreinta ruperea unui os cauata de un traumatism
sau poate aparea spontan, la nivelul unui os bolnav.
)itoterapia utilieaa' tataneasa, castanul
a/ !!9ratament cu ceai de castane
Decoctul se obtine din L!2 castane fierte 1L minute n 1KKK ml
de apa. #e aplica de , ori pe i comprese n ona afectata.
b/ !9ratament cu ceai de tataneasa
#e recomanda a se pune cataplasme cu macerat la rece sau cu
decoct preparat din B!L linguri de planta la ,LK ml de apa.
112. )riguri vei frison
11-. )rison
Afectiune care creeaa pacientului tremuraturi neregulate
nsotite de senatie de frig. Apare sub actiunea directa a frigului
sau a unor emotii puternice sau n boli caracteriate prin
temperaturi ridicate cum ar fi ' malaria, septicemia, pneumonia
etc.
)itoterapia recomanda tratamente cu' salcie, trandafir, traista
ciobanului.
a/ !9ratament pentru emotivitate
8a recomandam sa beti ceai de' paducel, cimbru, cimbrisor,
odolean, salvie, ima, sulfina sau urica moarta.
b/ !9ratament cu ceai de salcie
Decoctul se prepara din , lingurite de coa:a de salcie maruntite,
n ,LK ml de apa. #e beau 1!, cani de ceai pe i. #e pot lua si ,!
M g de pulbere ntre mese.
11.. )urunculoa
)urunculoa este afectiunea caracteriata prin aparitia de
furunculi, simultan sau succesiv, n diferite regiuni ale corpului.
)urunculul repreinta inflamatia unui folicul pilosebaceu
cauata de stafilococi. Are aspectul unui burbion galbui
ncon:urat de un %alou rosu situat pe o baa tumefiata.
)urunculele apar pe
diverse one ale corpului' ceafa, fese, antebrat etc.
?lantele medicinale utiliate n tratarea furunculoei sunt'
brusturul, cicoarea, inul, papadia, sapunarita, socul, sovrvul,
nalba mare, nucul, osul iepurelui, trei frati patati, ungurasul,
volbura, musetelul.
a/ !9ratament cu ceai din flori de soc
#e fac bai locale si se pun comprese cu infuie preparata din BK
g de flori de soc la 1KKK ml de apa clocotita. A:uta furunculul
sa colectee.
b/ !9ratament cu ceai de musetel
#e fac spalaturi si se pun cataplasme cu ceai preparat din M
linguri de flori de musetel la ,LK ml de apa clocotita.
Fitoterapie curs 5&
#e utilieaa si la tratarea furunculilor din nas prin spalarea
foselor naale.
c/ !9ratament cu cataplasme din faina de in
Cataplasmele se obtin prin amestecarea n apa fierbinte a fainei
de in pna la obtinerea unei paste. Aceasta se pune ntre doua
bucati de pna si se aplica pe ona afectata. #e mentin calde
permanent timp de ,!M ore.

Cataplasmele au rolul de a calma durerile ascutite si de a a:uta
la colectarea puroiului.
?entru a creste valoarea terapeutica a cataplasmelor cu faina de
in, se va introduce n pasta si pulbere din flori de musetel.
d/ !9ratament cu frune de nalba
)runele de nalba se oparesc si se aplica pe furuncul. $le a:uta
la colectarea si evacuarea puroiului.
e/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! 9rei frati patati ! BK g
! )rune de cimbru ! .K g
! )rune de maslin ! BK g
!)umarita +planta fara radacina/ ! BK g
! 6adacini de brustur ! BK g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogeniat fiert n 1LKK ml de apa timp de , minute. #e
infueaa 1L minute si se bea ntre mese.
f/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! 9rei frati patati ! BK g
! )rune de urica ! 2K g
! )rune de nuc ! BK g
! @aces ! 2K g
Infuia se prepara din , lingurite din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M
cani de ceai pe i, ntre mese.
11A. <alactogog
<alactogog este un produs care, ingerat, mareste cantitatea de
lapte la femeile care alapteaa. 6ecomandam lauelor sa
consume ceaiuri de' urica, soc, c%imen sau de anason.
1,K. <astrita
<astrita repreinta o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei
gastrice. In forma acuta, gastrita apare ca urmare a e>cesului
alimentar, mai cu seama a celui de alcool, sau dupa ng%itirea
accidentala sau voluntara de substante to>ice.
#e mai ntlneste si n caul bolilor infectioase.
<astrita cronica este ca urmare a celei acute si apare la abuul
de alcool, de alimente iritante, fierbinti. $a poate aparea, de
asemenea la cei care mannca repede si nu respecta programul
de masa.
?lantele utiliate n fitoterapie sunt' urica moarta, papadia,
pelinul, salvia, salcmul, sc%inelul, sovrvul, sulfina, meurul,
ciubotica!cucului, coada racului, coada soricelului, dudul, ima,
levantica, mag%iranul, macul, musetelul, nalba mare etc.
a/ !9ratament cu ceai de sovrv
Infuia se obtine din M linguri de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M!B linguri pe i, cu o :umatate de ora nainte
de mese.
#e mai utilieaa si tratamentul cu tinctura de sovrv preparata
din ,K g de planta macerata n 1KK ml de alcool de -K
K
, timp
de -!. ile. #e iau BK!LK de picaturi, cu MK de minute nainte de
mese.
b/ !9ratament cu ceai de sc%inel
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la o cana de apa
clocotita. #e bea cte o treime de cana, nainte cu MK de minute
de fiecare masa principala.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!#eminte de fenicul !1K g
!6adacina de lemn dulce !Lg
!)rune de roinita !LK g
Ceaiul se obtine prin fierberea a M lingurite din amestecul
vegetal cu -LK ml de apa timp de L!1K minute. #e beau ilnic M
cani de ceai cald. Acest ceai este recomandat n tratarea
gastritei alcoolicilor.
Fitoterapie curs 5)
d/ !9ratament cu ceai tonic aperitiv ?lafar
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta n ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, cu MK de minute nainte
de mesele principale.
1,1. <astrita %iperacida si ulcer gastrointestinal
#e recomanda ca n familiile n care e>ista bolnavi de ulcer sa
se renunte la bauturile spirtoase si sa nu se faca abu de
medicamente.
3e sunt interise, totodata e>istenta n dieta a mncarilor cu
grasimi pra:ite, a alimentelor sarate, afumate, a fructelor si a
legumelor crude. #e va renunta, de asemenea, la tutun.
)itoterapia utilieaa' lemnul dulce, tataneasa, galbenelele,
plamnarica, obligeana, salcmul, meurul, ste:arul, rac%itanul.
a/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se prepara din , lingurite de flori de galbenele la ,LK ml
de apa clocotita. $ste un ceai cu caracter cicatriant si calmant.
b/ !9ratament cu ceai de salcm
Infuia se prepara din , lingurite de flori de salcm oparite cu
,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i nainte de
mese. #e recomanda si ca un ceai alimentar, dar si ca o cura de
lunga durata.
c/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Ceaiul se prepara din , lingurite de coa:a maruntita de ste:ar
care se fierbe ,K!MK de minute n ,LK ml de apa. #e beau ,!M
cani de ceai pe i. 7n asemenea decoct are calitati %emolitice si
antiseptice.
d/ !9ratament cu ceai de tataneasa
#e prepara un decoct din 1!, lingurite de radacini de tataneasa
la o cana de apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i, cu o ora nainte
de mese. Ceaiul are calitati calmante si cicatriante, iar
tratamentul se face n cure de MK!2K de ile.
1,,. <albinare vei la Icter
1,M. <ingivita
<ingivita este o inflamatie a gingiilor, ca urmare a unor mici
leiuni provocate fie de frecatul cu periuta de dinti, fie de
scobitori etc.
?lantele medicinale recomandate n fitoterapie sunt' ste:arul,
sulfina, sunatoarea, turtita mare, cerentelul, coada calului,
murul, salvia, sovrvul, musetelul, coada racului.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia calda, preparata din M linguri de flori de musetel la cana
de apa clocotita, se foloseste la clatitul gurii.
b/ !9ratament cu ceai de sunatoare
#e mesteca n gura si se fac garagarisme cu o infuie din ,
linguri de plante la ,LK ml de apa clocotita.
c/ ! 9ratament cu ceai din frune de mur
#e va clati gura si se va face gargara cu ceai cald preparat din ,
linguri de frune de mur la ,LK ml de apa clocotita.
d/ !9ratament cu ceai de sulfina
Infuia se prepara din , linguri de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e va clati gura si se vor face gargarisme.
e/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se obtine din , lingurite de riomi de cerentel la cana
de apa. Ceaiul caldut se tine n gura si se tamponeaa onele
afectate. $ recomandat n gingivitele sngernde.
f/ !9ratament cu infuie dupa reteta'
!)rune de salvie !BL g
!)rune de nalba !BL g
!)ructe de ienupar !BL g
#e iau , linguri din amestecul vegetal maruntit si omogeniat si
se oparesc cu LKK ml de apa clocotita. #e lasa la infuat 1L
minute. #e va clati gura cu acest ceai si se va face gargara
pentru a mari vitalitatea dintilor si a trata gingivita.
g/ !9ratament cu ceai din coada calului
Infuia se prepara din 1!, lingurite de plante oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e clateste gura si se face gargara de mai
multe ori pe i.
1,B. <lomerulo!nefrite
<lomerulo!nefrita este o boala inflamatorie renala si apare dupa
o infectie provocata de streptococ, stafilococ sau pneumococ.
#e manifesta prin preenta sngelui n urina +%ematurie/ !,
edeme si %ipertensiune arteriala.
?lantele medicinale utiliate n fitoterapie sunt' levantica,
cerentelul, salvia, teiul, musetelul.
?rofilactic, tratamentul se face actionnd asupra focarelor de
infectie si anume' amigdalita, sinuita, gripa, etc.
?acientii se plng de' cefalee, astenie, dureri lombare.
a/ !9ratament cu ceai de tei
Infuia se prepara din B linguri de flori de tei la ,LK ml de apa
clocotita. n
ceai se va adauga o :umatate de lingurita de acid boric. #e face
gargara de mai multe ori pe i.
Fitoterapie curs 51
b/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia se prepara din M linguri de flori de musetel oparite cu
,LK ml de apa clocotita. Dupa infuare se va pune n ceai B g de
acid boric. #e va face gargara de mai multe ori pe i.
c/ !9ratament cu ceai de flori de levantica si de cimbrisor
Infuia se prepara din cte o lingurita de flori de levantica si de
cimbrisor, oparite cu ,LK ml de apa clocotita. Cu acest ceai se
va face gargara de mai multe ori pe i.
5ota. n caul n care glomerulonefrita devine cronica,
tratamentul cu plante medicinale se face cu' ang%inare,
mesteacan, meur, soc, urica, trei frati patati, tataneasa.
?entru a creste diurea se vor bea ilnic ,!M litri de lic%id, fie de
ceai, fie de apa.
n general din toate ceaiurile indicate mai sus se vor bea ,!M
cani pe i.
1,L. <losita
<losita repreinta o inflamatie a limbii. $a poate fi acuta sau
cronica, superficiala sau profunda.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' salvie,
sulfina, trandafir.
a/ !9ratament cu ceai din petale de trandafir
Infuia se prepara din , lingurite de petale de trandafir +de
dulceata/ oparite cu ,LK ml de apa clocotita. #e face gargara de
mai multe ori pe i.
n caul afectiunilor bucale la sugari, 8irgil 9.<eiculescu
recomanda macerat de petale de trandafir cu miere.
b/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se prepara din 1K g frune de salvie oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. se va face gargara de mai multe ori pe i.
c/ !9ratament cu ceai de sulfina
Infuia se obtine dintr!o lingurita de flori n ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani pe i si se face gargara de mai multe
ori n ,B de ore.
1,2. <ripa
<ripa este o boala infectioasa aproape ntotdeauna epidemica
cauata de mai multe virusuri. ncepe brusc cu febra,
rinofaringita, tuse si nu arareori cu complicatii pulmonare.
9ransmiterea se face prin contact direct.
?lantele medicinale utiliate n tratament sunt' teiul, trandafirul,
socul, pirul, busuiocul levantica, macul de cmp, musetelul,
mustarul negru, g%intura, brusturul, scaiul vnat, lic%enul de
piatra, ungurasul, salcia, scortisoara, cuisoarele.
Fitoterapie curs 63
a/ !9ratament cu ceai de busuioc
Infuia se obtine dintr!o lingurita de plante oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau M cani de ceai pe i, dupa mesele
principale.
b/ 9ratament cu ceai din flori de soc
Infuia se obtine din 1!, lingurite de flori de soc oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. se beau M!B cani de ceai pe i.
Acest ceai combate febra si are actiune sudorifica puternica.
c/ !9ratament cu ceai de scai vnat
Decoctul se prepara din , linguri de planta la ,LK ml de apa. #e
iau B linguri de ceai pe i. $ste un ceai e>celent n combaterea
tusei.
d/ !9ratament cu ceai din coa:a de salcie
Decoctul se prepara din , linguri de coa:a de salcie maruntita la
,LK ml de apa. se iau M linguri de ceai pe i. Acest ceai combate
durerile musculare.
e/ !9ratament cu ceai ?lafar
Infuia se obtine din 1!, lingurite de amestec de plante la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i. $ste un
e>celent ceai sudorific.
f/ !9ratament cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se lua
ilnic, pe lnga ceaiuri si cte 2 capsule de cimbrisor si 2
capsule de comple> fier.
1,-. <uturai
<uturaiul este o inflamatie acuta a mucoasei naale care se
manifesta printr!o secretie apoasa persistenta.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale' teiul ,
socul, ciubotica!cucului.
n tratament se indica pacientului repaus la pat, regim alimentar
usor si bogat n lic%ide +ceaiuri/ .
a/ !9ratament cu ceai de tei
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori de tei oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai din flori de soc
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori de soc la ,LK ml de
apa clocotita. #e beau M!B cani de ceai pe i.
c/ !#e recomanda a se face in%alatii cu' ulei de conifere +brad,
pin, molid/, levantica, menta sau cimbrisor. #e pun 2!. picaturi
n apa clocotita a unui ibric si se inspira vaporii. #e pot face ,!B
in%alatii pe i.
d/ !3a sinuita, #peranta Anton recomanda a se pune M straturi
de frune de vara pe sinusurile frontale sau pe ma>ilare. #e tin
cteva ore. Dimineata si seara se introduce cte o :umatate de
lingurita de suc de vara n fiecare nara.
1,.. <uturai de fn
?olenul florilor de cmp, mirosul ierburilor sau a fnului
proaspat cosit produce la anumiti indivii o alergie specifica si
care se manifesta prin guturaiul de fn.
?acientul are mncarimi n mucoasele naale, stranuta des si
preinta o secretie naala abundenta. 7neori bolnavul are
accese de astm, febra ridicata si iritatii ale pielii.
a/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se obtine dintr!o lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e consuma ilnic M!B cani de ceai, baut cu ng%itituri
mici.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de cimbru !2K g
!)rune de cimbru de gradina!2K g
!)lori de levantica !2K g
!)rune de mag%iran !2K g
!@uguri florali de portocal amar !2Kg
Infuia se va prepara dintr!o lingura din amestecul vegetal bine
maruntit si omogeniat n ,LK ml de apa clocotita.
Ceaiul se va bea caldut, nainte de culcare.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda cure de
lunga durata cu acest ceai la care mai indica a se lua dimineata
si la prn, nainte de mese cte 1 capsula de eucalipt si de
menta dulce.
1,A. <uta
<uta este o afectiune +adesea ereditara/ datorata unei tulburari
n metabolismul acidului uric si survine aproape e>clusiv la
barbati.
#e manifesta prin crie de artrita acuta localiata mai ales la
articulatia metatarso!falangiana a %alucelui sau prin depoite
subcutanate de urati +tofi/, mai ales periarticular. 3a gutosi,
concentratia de acid uric n snge este crescuta.
9ratamentul cu plante medicinale se face cu' mesteacan,
merisor, porumbar, pir, papadie, urica, frasin, iarba mare,
catina, ienupar.
a/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara din , lingurite de planta n ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i. #e mai recomanda a se
mnca ilnic1K plante de papadie culese n timpul nfloririi.
Fitoterapie curs 61
b/ !9ratament cu ceai de ienupar
Infuia se prepara din K,L!1 lingurite de fructe de ienuper
drobite, n ,LK ml de apa clocotita. #e bea n cursul unei ile.
#e mai poate utilia si tinctura de ienupar obtinuta din ,K g de
pseudobace macerate . ile n 1KK ml de alcool. #e iau ,K!,L
de picaturi de ,!M ori pe i.
c/ ! 9ratament cu ceai din frune de mesteacan
Infuia se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e lasa ceaiul sa se raceasca pna la BKK C si i se
adauga un vrf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa n
repaus 2 ore. Ceaiul astfel preparat se bea n doua reprie, la o
distanta de B ore ntre ele.
d/ !9ratament cu ceai din frune de urica
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
1MK. Felmintiaa
6epreinta infectia organismului cu viermi, %elminti +tenie,
o>iuri, limbrici etc/
?lantele medicinale utiliate n tratamente sunt' afinul,
anasonul, cimbrisorul, cimbrul de cultura, coriandrul, g%intura,
iarba mare, macesul, sapunarita.
@odalitatile de a elimina din organism infectiile provocate de
limbrici au fost preentate n subcapitolul ,A Ascardioa.
@odalitatile de a elimina din organism infectiile provocate de
o>iuri se
vor face n subcapitolul ">iuraa, iar a
teniei n subcapitolul 9eniaa.
1M1. Fematoame!vei Contuii
1M,. Femofilie
Femofilia este o boala ereditara legata de cromoomul se>ual
J, transmisa n mod recesiv de femei copiilor de se> masculin
si caracteriata prin ntrierea coagularii sngelui si cu
tendinta de aparitie a unor %emoragii grave. 7n ca cunoscut de
copil bolnav de %emofilie l repreinta mostenitorul tarului rus
5iculae al II!lea, tareviciul Ale>ei, care a mostenit aceasta
boala de la mama sa, printesa de Fessa.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' cretusca,
traista ciobanului, coada soricelului, coada calului, gutui.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!Cretusca !LK g
!9raista ciobanului !LK g
! 8entrilica !LK g
! Coada soricelului !LK g
! Coada calului! LK g
Din amestecul vegetal se iau B lingurite care se oparesc cu 1KKK
ml de apa. #e beau minimum B cani de ceai pe i.
b/ !n caul de %emoragii cu eliminari de snge pe gura
provocate de %emoragii ale cailor respiratorii +%emoptiii/ se
vor consuma infuie sau decoct de gutui.
Infuia se prepara din MKg flori de gutui la 1KKK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuriRi. #e poate face infuie si din
LKg de frune de plante la 1KKK ml apa clocotita.
1MM. Femoragie
Femoragia repreinta o scurgere de snge n afara unui vas
sanguin, la suprafata corpului +%emoragie e>terna/
sau n interiorul corpului +%emoragie interna/.
#faturile pe care vi le dam n continuare se refera doar la
sngerarile mici, de mica importanta, la nivelul nasului sau al
gingiilor. Femoragiile grave se vor trata la spital cu asistenta
medicala de specialitate.
)itoterapia utilieaa' patlagina, salcia, ste:arul, tataneasa,
traista ciobanului, urica, coada calului.
a/ !9ratament cu suc de lamie
?entru %emoragiile naale va recomandam a introduce n nas
mici tampoane mbibate cu suc de lamie.
b/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se pregateste dintr!o lingurita de planta n ,LK ml de apa
clocotita. se beau , cani de ceai pe i. Ca tratament e>tern se
pun aplicatii pe rani cu frune proaspete de patlagina drobite
n prealabil.
$>ista si tratamentul cu pulbere de patlagina si anume' se
administreaa ,!M vrfuri de cutit pe i.
c/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune maruntite la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai din coada calului
Infuia se obtine din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i nainte de mese. Cu
ceaiul de coada calului se pot face spalaturi naale si se pot
aplica tampoane naale..
" alta metoda eficienta este aceea de a amesteca n mncarurile
de la de:un si cina o lingura de pulbere de coada calului
deoarece aceasta este si un e>celent remineraliant.
e/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Fitoterapie curs 62
#e beau ,!M cani de ceai pe i dintr!un decoct preparat din 1!,
lingurite de radacini maruntite la o cana de apa.
Atentie 0 Femoragiile mici, dar frecvente arata ca
dumneavoastra sunteti obosit, stresat, anemic. $ste necesar a
lua masuri pentru a preveni o mbolnavire grava.
f/ !9ratarea %emoragiilor pulmonare
Aparitia unei %emoragii pulmonare este un simptom de boala
e>trem de grava.
9ratamentul pe care l indicam este cu ceaiul preparat dupa
reteta'
!8sc alb !BK g
!9roscot !BK g
!Coada calului!BK g
#e iau , lingurite de vsc si se pun n -LK ml de apa rece si se
lasa la macerat . ore. Celelalte plante se amesteca n cantitatile
indicate. #e toarna -LK ml de apa clocotita peste M lingurite din
acest amestec vegetal si se lasa la infuat un minut. #e
amesteca maceratul cu infuia si se strecoara. #e beau M cani de
ceai cald pe i.
1MB. Femostatice
Femostaticele sunt substantele capabile sa opreasca o
%emoragie fie prin coagularea sngelui, fie printr!o
vasoconstrictie puternica.
Femostaticele pot actiona local +apa o>igenata, alaun/, sau prin
actiune vasoconstrictiva si pot fi administrate prin in:ectie n
ona %emoragiei sau intravenos +ergotina, vitamina O etc./.
?lantele medicinale cu caracter %emostatic sunt' patlagina,
porumbul,
rac%itanul, salcia, ste:arul, tataneasa, traista ciobanului,, urica.
1ML. Femoroii
Femoroiii sunt varicoitati sau dilatatiuni ale venelor ple>ului
perianal. $i apar cu o mai mare frecventa la oamenii n vrsta.
Ca forme se deosebesc' %emoroii e>terni, n afara orificiului
anal si %emoroii interni, n interiorul anusului.
?lantele medicinale utiliate n fitoterapie sunt' urica,
ang%inarea, cerentelul, coada calului, coada soricelului,
galbenelele, frasinul, nalba mare, pelinul, plopul negru, salcia,
ste:arul, troscotul, tataneasa.
Ca tratamente se recomanda' ceaiuri, bai de seut, comprese n
ona afectata.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! Coa:a de crusin ! 1K g
! 9intaura ! Lg
! 6event ! Lg
! Coada soricelului ! Lg
#e prepara un decoct cu o lingurita din amestecul vegetal la ,LK
ml de apa.
D.<r.Constantinescu si $lena @aria Fateganu recomanda a se
bea ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceaiul dupa reteta'
! )lori de nalba de padure !1KK g
!Coada soricelului +planta fara radacini/ !,KK g
! )rune de mag%iran ! 1KK g
! )lori de iarba neagra !1KK g
Ceaiul se prepara din B linguri luate din amestecul vegetal
maruntit si omogeniat si care se lasa la infuat 1L minute ntr!
un litru de apa clocotita. #e beau ilnic B cani de ceai.
c/ !9ratament cu cataplasme cu flori de lumnarica alba
#e fierbe un pumn de flori n ,LK ml de apa. #e va face o
cataplasma utilind o pna sau un tifon si se aplica pe
%emoroii. "ri de cte ori se usuca, cataplasma se va nmuia cu
ceaiul ramas.
9ratamentul are o actiune locala puternic anticongestiva.
d/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Decoctul se prepara dintr!o lingurita de radacina maruntita
fiarta ,K!MK de minute n ,LK ml de apa. se beau ,!M cani de
ceai pe i.
?entru baile de seut se prepara un decoct din B!L linguri de
radacina maruntita la ,LK ml de apa. #e fierbe ceaiul ,K!MK de
minute, dupa care se toarna n baia de seut. #e fac , bai de
seut pe i. #e pot pune si comprese pe locul afectat.
e/ !9ratament cu ceai de marar
Infuia se prepara din 1!, lingurite din planta +partea aeriana
fara radacini/ oparite cu ,LK ml de apa clocotita. se beau , cani
de ceai pe i.
?entru baile de seut se foloseste un ceai preparat din B!L
linguri de planta la ,LK ml de apa clocotita care se toarna n
baia de seut. #e fac 1!, bai de seut pe i, din care una, seara
la culcare.
f/ !4aie de seut cu ceai dupa reteta'
!)lori de musetel !L linguri
!)rune de frasin !L linguri
!?elin !L linguri
!Coa:a de ste:ar !L linguri
ntreaga cantitate se va opari cu L litri de apa clocotita. #e va
face baie de seut cu ntreaga cantitate de ceai, timp de 1K!1L
minute, pastrnd temperatura la M2!M-
K
C. #e fac , bai de seut
pe i, dincare una seara, nainte de culcare. nainte de fiecare
baie de seut se va face o spalare atenta a onei anale.
9ratamentul cu bai se va efectua pna la descongestionarea
totala a %emoroiilor.
Fitoterapie curs 63
g/ !9ratament cu ceai la>ativ anti%emoroidal ?lafar
Decoctul se prepara din , lingurite de plante n LKK ml de apa.
#e beau , cani pe i. ?rima cana de ceai se va bea dimineata, pe
stomacul gol, iar cea de a doua seara, la culcare.
1M2. Fepatita
Fepatita este o afectiune inflamatorie a ficatului, de origine
to>ica sau infectioasa. )ormele to>ice sunt provocate de to>ine
care contin' arsenic, fosfor, cloroform etc. Cea mai raspndita
este %epatita de origine virala produsa de virusii A sau 4.
?lantele medicinale utiliate n tratamente sunt' sunatoarea,
ang%inarea, sulfina, cicoarea, crusinul, isopul, mesteacanul,
musetelul, papadia, porumbul, rostopasca, sc%inelul,
armurariul.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
#e prepara o infuie din , lingurite de frune la LKK ml de apa
clocotita. Ceaiul se ndulceste cu miere de albine. #e bea o cana
de ceai pe stomacul gol, dimineata, dupa care se sta culcat pe
partea dreapta MK de minute n repaus. 6estul de ceai se bea n
cursul unei ile, cu o ora naintea meselor
b/ !9ratament cu ceai de armurariu
Infuia se prepara cu M lingurite de fructe drobite la LKK ml de
apa clocotita. ?rima cana de ceai se va bea dimineata pe
stomacul gol, dupa care se va sta n repaus MK de minute, culcat
pe partea dreapta. A doua cana de ceai se va bea fragmentat,
dupa mesele principale. Cura dureaa 1L ile, cu o paua de
doua saptamni.
Atentie0 #e va face tratamentul cu precautie, deoarece poate
avea efecte secundare pentru pacientii %ipertensivi.
c/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se obtine dintr!o lingurita de planta oparita cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!#ulfina !LK g
!Cimbrisor !LK g
!Coada soricelului !MK g
!6ostopasca !,K g
!#unatoare !LK g
Infuia se prepara dintr!o lingurita de amestec vegetal oparit cu
,LK ml de apa clocotita. =ilnic, se beau , cani de ceai cald,
ndulcit cu miere de albine.
e/ !9ratament cu ceai din trifoiste de balta
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i. Acest ceai stimuleaa
functiile ficatului si este indicat n tratarea %epatitei epidemice.
f/ !9ratament cu ceai de catina alba
Infuia se prepara din doua linguri de fructe drobite la LKK ml
de apa clocotita. #e lasa ceaiul la infuat ,L!MK de minute. #e
bea fractionat n cursul unei ile.
1M-. Fernie
Fernia este o afectiune produsa de iesirea unui viscer +intestin
etc./ din cavitatile naturale ale organismului, sub nvelisurile
corpului, sau trecerea unui viscer dintr!o cavitate ntr!alta.
+$>emplu' n caul %erniei diafragmice are loc trecerea
viscerelor din abdomen n cavitatea toracica/.
?lantele utiliate n tratamente' troscot, cretisoara, traista
ciobanului, ova.
a/ !9ratament dupa abatele #ebastian Oneipp
3a copii se recomanda a se face ilnic o baie de ova si
aplicarea de comprese reci pna la vindecare.
9ot Oneipp recomanda pentru a vindeca o %ernie de curnd
aparuta sa se frece locul bolnav cu untura de vulpe si un
plasture de pacura.
b/ !9ratament cu ceai de troscot
?entru bai locale si cataplasme se va utilia un decoct preparat
din M linguri de planta la cana cu apa clocotita.
1M.. Ferpes
Ferpesul repreinta a afectiune cutanata acuta virala care apare
sub forma unei eruptii cu veicule mici transparente, adesea
grupate pe un fond rosu. 3ocaliarea %erpesului se face n
general n :urul gurii si a nasului sau n ona genitala.
)itoterapia se face cu' brustur, salvie, coada calului, sovrv.
9ratamentul se face prin comprese si badi:onari.
a/ !9ratament cu ceai de brusture
Decoctul se prepara din B linguri de radacini maruntite fierte cu
MKK ml de apa.
#e pun comprese reci sau se fac tamponari de mai multe ori pe
i.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!#ovrv +planta fara radacini/ ! 2K g
!Coada calului +planta fara radacini/ ! 2K g
! )rune de pir ! 2K g
! )rune de salvie ! 2K g
!)umarita +planta fara radacini/ ! 2K g
#e iau L linguri din amestecul vegetal si se fierb , minute n
1KKK ml de apa. #e lasa la infuat 1K!1L minute. #e beau B cani
de ceai pe i, ntre mese.
Fitoterapie curs 64
1MA. Fipercolesterolemie
Fipercolesterolemia repreinta o crestere peste limitele normale
a cantitatii de colesterol n snge +normal' 1,, 1,. g la litru/.
Cresterea cantitatii de colesterol n snge duce la depoitarea de
grasimi pe peretii interiori ai arterelor, ceea ce provoaca
marirea presiunii arteriale si de aici apar accidentele cerebrale
sau coronariene.
?lantele medicinale recomandate n tratamente sunt' patlagina,
ang%inarea, mesteacanul.
a/ !9ratament cu ceai de ang%inare
#e prepara o infuie din , lingurite de planta la LKK ml de apa
clocotita. #e bea dimineata, pe stomacul gol, o cana de ceai,
dupa care se sta n repaus culcat pe partea dreapta MK de minute.
6estul de ceai se va bea cu MK de minute nainte meselor
principale. #e fac cure de ,K!MK de ile, cu MK de ile paua.
b/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !Arcadie ?erceH recomanda ceaiul dupa formula
!)rune cu radacini de sapunarita !1K g
!)lori de galbenele !1K g
!6adacini de brusture !,K g
!Coi de cirese !MK g
!)rune sau radacini de cocoare salbatica !,K g
!?astai uscate de fasole
!,K g
!<rul potrnic%ii !,K g
!8ulturica !,K g
!)rune de ang%inare !,K g
!)rune de cretusca !,K g
Ceaiul se obtine din B linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogeniat, fierte timp de M minute n 1KKK ml de apa. #e
lasa la infuat 1L minute. #e beau ,!M cani de ceai pe i. Acest
ceai are rolul de a diminua cantitatea de colesterol din snge.
1BK. Fiper%idroa +transpiratie e>cesiva/
Fiper%idroa repreinta o afectiune manifestata printr!o
transpiratie anormal de abundenta, localiata pe mini, pe
picioare etc. sau este generaliata.
?lantele medicinale utiliate terapeutic sunt' ste:arul, nucul,
coada calului, salvia, pirul.
a/ !9ratament cu ceai de nuc
Ceaiul se prepara din LK!1KK g de frune de nuc maruntite,
oparite cu M!B litri de apa clocotita. #e fac bai de mini sau de
picioare n fiecare seara.
b/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Decoctul se prepara din M lingurite de coa:a pisata care se fierbe
n ,LK ml de apa. #e fac ilnic, nainte de culcare, bai de mini
sau de picioare.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de nuc ! AK g
! )rune de salvie ! MK g
! Coada calului !AK g
! 6iomi de pir !AK g
Decoctul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat care se fierbe 1L minute, la foc potolit,
n ,LK ml de apa. #e beau 1!M cani de ceai pe i.
1B1. Fipertensiune arteriala
Fipertensiunea repreinta o afectiune treca!toare sau
permanenta, care consta n cresterea tensiunii arteriale peste
valorile normale. Cifrele normale ale tensiunii arteriale sunt'
ma>ima 1LR adica 1LK mm coloana de mercur si minima
ARadica AK mm coloana de mercur. ?este aceste limite apare
%ipertensiunea arteriala care se datoreaa unor factori
complecsi de natura nervoasa, vasculara, renala, glandulara etc.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicale' vsc,
troscot, pir, isop, mesteacan, odolean, porumbar, sulfina, talpa!
gstei, paducel, patlagina, traista ciobanului.
a/ !9ratament cu frune de vsc
#e lasa peste noapte +cca . ore/ la macerat , lingurite de frune
de vsc n LKK ml de apa rece. Dupa filtrare, maceratul se
ndulceste si se bea n cursul unei ile. #e fac cure de 1K ile si
se vor controla ilnic valorile tensiunii arteriale. n ca de
aritmii se ntrerupe tratamentul.
#e poate utilia si praful de frune maruntite n cantitate de 1!,
vrfuri de cutit pe i.
b/ !9ratament cu ceai de isop
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, ndulcit cu miere de
albine.
c/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. Ceaiul se bea n cursul unei ile
d/ !9ratament cu macerat dupa reteta'
!)lori de paducel !1K g
!)rune de vsc !1K g
!7sturoi pisat !1K g
#e iau , lingurite din amestecul de mai sus si se lasa la macerat
n LKK ml de apa timp de . ore. #e beau , cani pe i.
e/ !9ratament cu ceai de usturoi
Fitoterapie curs 65
#e piseaa .K g de usturoi si se opareste cu ,LK ml de apa
clocotita. #e tine la fiert timp de un minut. #e consuma ntr!o
i. #e fac cure de MK de ile.
f/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!@uguri florali de portocal amar !-Lg
!)rune de menta dulce !-L g
!)lori de levantica !-L g
!)rune de maslin !-L g
!Cretusca +planta fara radacina/ !1LK g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat n ,LK ml de apa clocotita. #e lasa la
infuat L!1K minute. #e bea, seara, nainte de culcare, o cana de
ceai cald.
g/!9ratament cu ceai dupa reteta'
! )lori de arnica !1Lg
!)lori si frune de sunatoare !BLg
! )lori de coada soricelului !BLg
Ceaiul se prepara din M lingurite luate din amestecul vegetal
peste care se toarna LKK ml de apa clocotita si se lasa sa stea 1
minut. #e beau ,!M cani de ceai cald ilnic.
1B,. Fipertiroidism
Fipertiroidismul apare ca o %iperfunctie a glandei tiroide si
duce la tulburari importante cu slabire +boala 4asedoT/.
9ratamentele se fac cu ceaiuri si bai.
a/ !9ratament cu bai cu e>tract din ace de pin
3a o baie se vor utilia 1LK g e>tract de ace de pin.
4aia se va face la M2!M.KC si va dura 1L!,K minute. #e fac cure
de 1L ile, de M!B ori pe an, cu paue ntre ele.
b/ !9ratament cu ceai sedativ !?lafar
Infuia se prepara din , lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau 1!, cani de ceai pe i din care una, seara,
nainte de culcare.
1BM. Fipoacuie
Fipoacuia repreinta o afectiune care consta n scaderea
acuitatii auditive. ?oate fi partiala sau totala si apare din motive
diferite'
1/
cauata de o leiune a aparatului de transmitere a sunetului
+urec%ea e>terna si medie/ &
,/
a aparatului de perceptie +urec%ea interna, learea nervului
auditiv/&
M/
a ambelor aparate de la 1 si ,&
B/
din caua unor leiuni a centrului auditiv din bolul temporal
al scoartei cerebrale.
?lanta medicinala utiliata este salvia.
1BB. Fipocalcemie
Fipocalcemia este o afectiune care consta n scaderea calciului
din snge sub limitele normale. $a apare n insuficienta
paratiroidiana, tetanie, ra%itism, nefrita, scorbut etc. #e trateaa
cu ceaiuri de' maces, catina, ciubotica cucului, roinita si cu bai
tonifiante cu ceai de frune de nuc.
1BL. Fipotensiune
Fipotensiunea este o afectiune care se manifesta prin scaderea
tensiunii arteriale sub limite' ma>ima nu depaseste
1K +adica 1KK mm coloana de mercur/ si minima 2,L +adica 2L
mm coloana de mercur/. #e manifesta prin puls slab, e>tremitati
reci, verti:uri, palpitatii, lesinuri si tulburari de vedere.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale'
romarin, salvie, menta dulce, vsc.
a/ !9ratament cu ceai de romarin
Infuia se prepara din 1K!1, g de frune de romarin la ,LK ml
de apa clocotita. #e mai utilieaa n tratament si tinctura cu
1KQ planta n 1KK ml de alcool de -KK. #e fac cure de MK de
ile, prin administrarea de ,K!BK picaturi pe i.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de romarin !1LK g
!)rune de salvie !1LK g
!)rune de menta dulce !-Lg
Din amestecul vegetal bine omogeniat se ia o lingura si se
fierbe un minut n ,LK ml de apa. #e lasa la infuat 1K!1L
minute. #e beau dimineata si seara cte o cana de ceai ndulcit
cu miere de romarin.
.A
Fitoterapie curs 66
c/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )lori de galbenele ! MK g
! )rune de urica ! MK g
! )lori de paducel ! MK g
! 8sc alb ! MK g
?este trei lingurite de vsc alb se toarna -LK ml de apa rece si
se lasa la macerat . ore. Din restul de plante se face o infuie
din M lingurite de amestec la -LK ml de apa clocotita. Dupa o
infuare de L minute se amesteca cu maceratul si se filtreaa.
#e beau ilnic M cani de ceai cald.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! 8sc alb ! BK g
! Coada soricelului ! BK g
! )rune de romarin ! BK g
! )lori de paducel ! BK g
#e iau trei lingurite de vsc alb, se toarna peste ele -LK ml de
apa rece si se lasa la macerat . ore. Din amestecul de plante al
retetei se face o infuie din M lingurite de amestec la -LK ml de
apa clocotita. Dupa o infuare de L minute se amesteca cu
maceratul si se filtreaa. #e beau ilnic M cani de ceai cald.
1B2. Fipotiroidism
Fipotiroidismul este o boala caracteriata prin insuficienta
glandei tiroide. $a duce la tulburari de crestere. #e recomanda a
se consuma' ova si alge.
$ste contraindicat a se consuma ' mustar si ridic%i negre.
9ratamentul se face cu un decoct preparat dintr!o parte
laminariu sau iarba de mare +alge/ la 1K parti de apa, lasate la
macerat B ore si apoi fierte si filtrate sau decoct cu o lingurita
de plante la ,LK ml de apa. #e fierbe L minute. #e beau B cani
pe i.
1B-. Icter +galbinare/
Icterul este o coloratie galbena a tegumenelor si a mucoaselor
datorata impregnarii tesuturilor cu pigmenti biliari. ?rincipalele
caue sunt afectarea celulelor %epatice +icterul din %epatite,
ciroe, unele into>icatii/, obstructia cailor biliare e>tra%epatice,
distrugerea masiva a globulelor rosii +%emolia/. n popor
aceasta afectiune se numeste galbinare.
$>ista trei forme de icter'
1!icter %epatic datorat unor leiuni ale ficatului, provocate de
infectii +icter epidemic, febra galbena, into>icatii cu arsen
fosfor, alcool etc/ !sau procese tumorale +cancer %epatic sau
metastae %epatice ale altor tumori/ &
,!icter mecanic produs prin
nc%iderea cailor biliare, de
calculi, cancer etc.&
M!icter %emolitic aparut n urma unui proces de %emolia n
organism.
)itoterapia apeleaa la tratamente cu rostopasca.
#e prepara o infuie dintr!o :umatate de lingurita de planta la
,LK ml de apa clocotita. #e bea n cursul unei ile.
1B.. I%tioa
I%tioa repreinta o inflamatie cutanata caracteriata printr!o
ngrosare difua si generaliata a pielii, ceea ce i da un aspect
uscat si rugos, amintind de solii de peste. $a se devolta
progresiv de la nastere.
Ca tratament se recomanda ungerea de doua ori pe i a onei
afectate cu ulei de catina.
1BA. Impetigo +?ecingine/
Impetigo este o inflamatie cutanata superficiala, contagioasa,
cauata de germeni piogeni +stafilococi sau streptococi/ ,
caracteriata prin pustule care au tendinta e>tensiva si care se
acopera de cruste groase galbui.
?lantele medicinale utile n tratamente sunt' rostopasca, salvia,
menta, romarinul, trei frati patati, musetelul, nalba.
a/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )rune de salvie !1,K g
! )rune de menta dulce !2Kg
! )rune de romarin ! 1,K g
!3amita +planta fara radacina/!1,K g
!)lori de trei frati patati ! MK g
! 7rica moarta alba ! 2K g
Din amestecul vegetal bine maruntit si omogeniat se iau B
linguri care se oparesc cu 1KKK ml de apa. #e lasa la infuat 1L
minute. #e beau B cani de ceai pe i, ntre mese, n cure de MK
de ile. #e fac B cure pe an, cu paue ntre ele de , luni.
b/ !9ratament cu capsule @aurice @essGguG si @ic%el
4ontemps recomanda a se lua'
!la prn si seara, nainte de a mnca' , capsule de comple>
AD5 S multiaminoacii&
!la prn si seara, n timpul mesei, , capsule de
AD5Svitaminele A si D.
c/ !9ratament cu rostopasca
Infuia se prepara dintr!o :umatate de lingurita de planta la ,LK
ml de apa clocotita. Ceaiul se bea n cursul unei ile. Ca
unguent se utilieaa un preparat din MK g de pulbere de planta,
1L g de lanolina si 1K picaturi de acid fenic. #e pun pansamente
care se sc%imba la 1!M ile.
5ota 0 5u se vor utilia crUme dect pe baa de e>tracte
vegetale din musetel sau nalba.
Fitoterapie curs 6&
1LK. Impotenta +se>uala/
Impotenta se>uala repreinta imposibilitatea ndeplinirii n mod
normal a actului se>ual.
?lantele medicinale utiliate n fitoterapie sunt' ginseng,
scortisoara, ienuper, pin, %amei, cimbru, romarin.
a/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de cimbru !1,K g
!)rune de cimbrisor ! 2K g
!)rune de cimbru de gradina! MK g
!)rune de romarin ! 2K g
!)rune de frag ! 2K g
!)rune de menta piperata ! 2K g
Din amestecul vegetal de mai sus se va lua o lingura care se va
fierbe timp de un minut n ,LK ml de apa. #e infueaa 1K!1L
minute.
Acest ceai va va nlocui cafeaua.
b/ !9ratament cu ginseng
6egele plantelor medicinale, ginsengul este cel mai bun tonic
al organismului.
#e recomanda a se lua doe mici, ilnic ntr!o perioada lunga de
timp. 9ratamentul cu ginseng tonifica organismul, stimuleaa
activitatea plamnilor si a splinei, %raneste fluidele vitale,
ec%ilibraa energiile interne, ridica nivelul energetic n
meridiane, sustine imunitatea, intensifica circulatia cerebrala,
ncetineste procesul de mbatrnire.
c/ !9ratament cu pulbere din coarne de cerb
$ste unul din cele mai folosite n farmacopeea c%inea. ?entru a
avea eficienta ma>ima, cornul de cerb se taie cnd este tnar,
plin de snge si cu %ormoni. n combinatie ci ginsengul,
pulberea din corn de cerb este un adevarat eli>ir se>ual.
d/ !9ratament cu ceai de coaca negru
Infuia se prepara din , lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai pe i, n cure de L!2 luni.
e/ !9ratament cu ceai conform retetei
!Asudu calului +planta fara radacini/ !L g
! 9uberculi de bu:orei ! Lg
!Inflorescente de morcovi de cmp ! Lg
!9uberculi de poroinic ! Lg
!?lanta si semninte de sc%induf ! L g
! 6adacina de telina ! Lg
! )rune de priboi ! Lg
Infuia se prepara dintr!o lingurita de plante bine maruntite si
omogeniate n ,LK ml de apa, ceaiul fierbndu!se un minut.
#e iau 2!. linguri pe i. Cura este de BK de ile.
f/ !9ratament cu macerat din brnca!ursului
@aceratul se prepara din LK g de frune, fructe si radacini din
brnca!ursului puse la macerat ,B de ore n 1KKK ml de apa. #e
beau .K!1KK ml nainte de mese.
1L1. Inapetenta
Inapetenta repreinta diminuare a apetitului, de pierdere a
poftei de mncare.
)itoterapia se baeaa pe urmatoarele plante medicinale'
angelica, cimbru, urica, obligeana, busuioc, cimbru, gentiana.
a/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se prepara prin fierberea timp de un minut a 1!,
lingurite de planta n ,LK ml de apa. se consuma 1!, cani de
ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de obligeana
Decoctul se prepara prin fierberea timp de L minute a unei
lingurite de riomi drobiti cu ,LK ml de apa. #e bea n cursul
unei ile, nainte de mese.
#e poate utilia si tinctura preparata din ,K de planta, macerata
. ile n 1KK ml de alcool. #e iau ,K de picaturi nainte de
mesele principale.
c/ !9ratament cu ceai dupa formula'
!)rune de cimbru !MK g
!#eminte de fenicul !MK g
!6adacini de gentiana !MK g
! )rune de trifoiste de balta !MK g
!)rune de busuioc !MK g
!#eminte de c%imen !MK g
!)umarita +planta fara radacina/ !2K g
Din amestecul vegetal se iau , lingurite la o cana de apa
clocotita. se va infua 1K!1L minute. #e beau , cani de ceai pe
i, una nainte de prn si alta nainte de cina.
d/ !9ratament cu capsule
#e vor administra n timpul meselor principale , capsule de
angelica, iar dupa fiecare masa principala , capsule de
comple>!protide.
1L,. Indigestie
Indigestia repreinta o tulburare gastro!intestinala trecatoare
tradusa printr!o senatie de :ena, greutate epigastrica, nsotita
de greturi si varsaturi.
n tratamente se vor utilia urmatoarele plante medicinale'
menta, musetelul, angelica, busuiocul, mag%iranul.
Fitoterapie curs 6)
a/ !9ratament cu ceai de menta
Infuia se prepara din1!, lingurite la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau 1!, cani pe i, cu ng%itituri mici. Ca antivomitiv ceaiul
se bea rece.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de busuioc !2K g
!)lori de musetel !2K g
!)rune de mag%iran !2K g
!)rune de menta !2K g
!)rune de verbina mirositoare ! MK g
Ceaiul se prepara din , lingurite luate din amestecul vegetal
bine maruntit si omogeniat la ,LK ml de apa clocotita. #e pot
face cure de ,1!MK de ile.
?entru ca infuia sa fie mai eficienta, se recomanda a se lua si o
capsula de angelica.
1LM. Infectie
Infectia repreinta o invadare a organismului uman de un agent
strain viu +bacterie, virus, ciuperca, parait/ capabil sa se
multiplice local, precum si modificarile patologice reultate.
Infectia apare prin' contact direct, apa, alimente, insecte etc.
?lantele medicinale utiliate n tratamente sunt' afinul,
albastrelele, busuiocul, ciubotica!cucului, coada calului, coada
soricelului, dudul, ienuperul, levantica, musetelul, nalba mare,
nucul, plamnarica, plopul negru, porumbarul, scaiul vnat,
socul, sulfina, traista ciobanului, trei frati patati, meurul.
n general, tratarea infectiilor a fost preentata n subcapitolele
anterioare si anume'
a/ infectia urinara !Cistita +L1/&
b/ infectia oculara ! 4lefarita +M-/ si Con:unc!tivita +2K/&
c/ infectia intestinala !Colita +LA/
d/ !infectia cailor respiratorii <uturai +1,-!1,./.
1LB. Inflamatie
Inflamatia repreinta un ansamblu al reactiilor care se produc n
organism ca raspuns la actiunea iritanta sau perturbatoare creata
de diversi factori +microorganisme patogene, agenti fiici sau
c%imici/ . #emnele specifice sunt febra, durerea, roseata si
tumefactia.
a/ !9ratarea inflamatiei oc%ilor +con:unctivita/
De mai multe ori pe i se va pulveria n oc%i apa de albastrele.
Apa de albastrele se obtine prin distilarea florilor proaspete de
albastrele.
b/ !9ratarea inflamatiei anusului
#e va face cu baie de seut n care se va adauga ceaiul obtinut
din fierberea timp de 1K minute a doua mini de coada calului
ntr!un litru de apa..
c/ !9ratarea inflamatiei cavitatii bucale
#e va face cu ceai de sclipeti preparat prin fierberea n ,LK ml
de apa, L!1K minute, a unei lingurite de radacini maruntite. Din
doua n doua ore se clateste gura cu acest ceai si se va face
gargara prelungita.
d/ !9ratarea inflamatiei mucoasei cavitatii bucale 8ei
<ingivita .
1LL. Insolatie
Insolatia repreinta o consecinta a unei e>puneri prelungite la
raele soarelui. ?ot aparea arsuri cutanate n regiunile
descoperite ale corpului, o con:unctivita grava si alterari
retiniene, asociate cu febra si iritatie meningiala +cefalee,
varsaturi etc./. n functie de afectiunea contactata se va aplica
tratamentul.

1L2. Insomnie
Insomnia este o afectiune manifestata prin imposibilitatea sau
dificultatea de a adormi.
)itoterapia apeleaa la calitatile specifice ale plantelor
urmatoare' %amei, mag%iran, odolean, salcie, sulfina, tei,
levantica.
a/ !9ratament cu conuri de %amei
ntr!un saculet de tifon se pun conuri de %amei. nainte de
culcare, saculetul cu conuri de %amei se aseaa lnga perna
pacientului.
b/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i, din care una nainte de
culcare.
c/ !9ratament cu capsule
Dimineata si la prn, dupa mese, se iau' o capsula de musetel
mare, o capsula de tei, o capsula de sulfina.
d/ !9ratament cu ceai de tei
Ceaiul se prepara din 1!, lingurite de flori de tei oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i din care una
nainte de culcare.
e/ !9ratament cu flori de levantica
ntr!un saculet din tifon se pun flori de levantica. nainte de
somn se aseaa saculetul cu flori de levantica lnga perna
bolnavului.
f/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!6adacina de valeriana ! BL g
! 6adacina de angelica ! BL g
Fitoterapie curs 61
! )rune de menta ! MK g
! )rune de trifoiste ! MK g
Din amestecul vegetal maruntit si omogeniat se ia o lingurita
care se va fierbe timp de L!1K minute, n ,LK ml de apa. ?entru
a trata insomnia asociata cu afectiuni ale stomacului si ale
veicii biliare se beau ilnic 1!, cani de ceai cald.
g/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!6adacini de valeriana !MKg
!6adacini de ciuboticacucului ! -,L g
!)lori de ciubotica!cucului !1L g
!#coarta de radacina de dracila !1L g
! )rune de mag%iran !MKg
Din amestecul vegetal maruntit si omogeniat se va lua lua o
lingurita si se va fierbe n ,LK ml de apa timp de L!1K minute.
#e beau ilnic 1!, cani de ceai cald, ng%ititura cu ng%ititura.
$ste indicat ca acest ceai sa fie utiliat n tratarea insomniilor
asociate cu dureri de cap, seara.
5ota 0 n timpul tratamentului se va ntrerupe total consumul de
alcool, tutun si cafea.
1L-. Insuficienta
Insuficienta repreinta starea deficitara a unui organ sau a unei
glande care nu mai este capabil+a/ sa!si ndeplineasca functiile
n mod normal.
A ! Insuficienta cardiaca
$ste o stare patologica n care inima nu poate face fata
necesitatilor de snge ale organismului, nici cnd acesta este n
repaus.
Insuficienta cardiaca poate fi tratata cu ceaiuri de' paducel,
traista ciobanului, %rean.
a/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se obtine dintr!o lingurita de flori sau de fructe oparite
cu ,LK ml de apa. #e bea fractionat n cursul unei ile.
b/ ! 9ratament cu ceai din traista ciobanului
Infuia se obtine dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
Insuficienta cardiaca poate provoca acumulare de lic%id n
plamni, rinic%i, picioare, acumulare numita edem.
#imptomul principal al afectiunii este tusea frecventa.
9ratamentul se face cu ceaiuri din ' %amei, paducel, unguras,
coada calului, mesteacan, dovleac, urica, patlagina, maces.
?entru tratarea edemului propunem urmatoarele'
a/ !@aria 9reben recomanda ceaiul dupa formula'
!7nguras !1L g
!Conuri de %amei !1L g
!)ructe de paducel !LK g
#e ia o lingurita din amestecul vegetal peste care se toarna ,LK
ml de apa clocotita si se infueaa L!1K minute.
#e bea ilnic o cana de ceai cald, ng%ititura cu ng%ititura.
b/ !9ratament cu ceai din coada calului
#e prepara un decoct dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de
apa. #e bea ceaiul n cursul unei ile.
c/ !9ratament cu ceai din osuliepurelui
Decoctul se prepara prin fierberea la foc moale a B linguri de
radacina din osul!iepurelui n 1KKK ml de apa, timp de MKde
minute. #e beau M!B cani de ceai pe i.
4 ! Insuficienta coronariana
$ste caracteriata prin deec%ilibrul absolut sau relativ ntre
aportul de snge o>igenat si nevoile miocardului, datorate unei
strmtorari organice sau spasmotice a coronarelor, care pot
determina criele de angina pectorala, sindromul intermediar si
infarctul micocardic.
#e fac tratamente cu urmatoarele plante medicinale' g%impe,
rostopasca, paducel, talpa gstei, levantica, %amei, coada
soricelului, valeriana, menta.
a/ !9ratament cu ceai de g%impe
Decoctul se prepara din , lingurite de frune de g%impe la ,LK
ml de apa.. #e beau , cani de ceai pe i. Ceaiul este recomandat
n tratamente caci el evita tromboele n infarct.
b/ !9ratament cu ceai de rostopasca
Infuia se prepara dintr!o :umatate de lingurita de planta n ,LK
ml de apa clocotita. #e bea din M n M ore, cte o lingura de ceai.
6ostopasca este un e>celent vasodilatator coronarian.
c/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se obtine dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita.
Ceaiul se bea n timpul criei, sau preventiv n cursul unei ile.
C ! Insuficiente vitaminice
Apar ca urmare fie a unei alimentatii lipsite de vitamine, fie a
unor tulburari de resorbtie n organism.
9ratamentul se face prin alimentatie corepunatoare si prin
ceaiuri de' catina, paducel, urica, maces.
a/ !9ratament cu ceai de paducel
Fitoterapie curs &3
#e prepara o infuie cu o lingura de fructe de paducel la o cana
de apa clocotita. #e bea n cursul unei ile,din care 1RM seara
nainte de culcare.
b/ !9ratament cu ceai de catina
Decoctul se obtine din 1!, lingurite de fructe drobite n ,LK ml
de apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de urici
Infuia se prepara din , lingurite de frune oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)ructe de macese !.K g
!)ructe de catina alba !.K g
Infuia se prepara din , lingurite de fructe drobite la ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
D ! Insuficienta galactogena
Apare ca o disfunctie la glandele mamare ale lauei
caracteriata printr!o secretie scauta de lapte.
Ceaiurile care stimuleaa secretia glandelor mamare sunt de'
anason, c%imion, coriandru, fenicul, busuioc, soc, mag%iran.
a/ !9ratament cu ceai de busuioc
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta oparita cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai din fructe de anason
Infuia se prepara dintr!o :umatate de fructe drobite n ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se obtine din , lingurite de flori de soc oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. #e beau ilnic M cani de ceai.
5ota 0 ?entru a opri secretia de lapte n asa!isa furie a
laptelui, se va consuma ceaiul antigalactogog, dupa reteta
urmatoare'
! )rune de nuc ! MK g
! )rune de salvie ! 2K g
! Conuri de %amei ! 2K g
Din amestecul vegetal se ia o lingura de plante care se va infua
cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, una
dimineata si una seara.
1L.. Into>icatie
Into>icatia repreinta un ansamblu de tulburari produse de o
substanta to>ica +otrava/ prin actiunea sa asupra organismului.
Into>icatiile pot fi' alimentare, cu alcoole metilic, o>id de
carbon, cu alcaloii, saruri metalice, gae, substante c%imice
etc.
?lantele medicinale utiliate n tratamente sunt' fasolea,
mesteacanul, cicoarea, osul!iepurelui, pirul, porumbarul, trei
frati patati, ste:arul.
a/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Acest tratament se recomanda n into>icatii cu' saruri de metale
to>ice +plumb, cupru, staniu/ si cu alcaloii.
Decoctul se prepara din , lingurite de scoarta de ste:ar
maruntita, fiarta cu ,LK ml de apa la foc moale. #e bea n cursul
unei ile.
b/ !9ratament cu ceai de teci de fasole
$ste un e>ceptional depurativ. Decoctul se obtine din M linguri
de teci maruntite n -LK ml de apa care se fierb ,K de minute la
foc moale. #e beau M cani de ceai pe i n trei reprie.
c/ !9ratament cu ceai de mesteacan
Infuia se prepara din B lingurite de frune de mesteacan
maruntite n ,LK ml de apa clocotita. Dupa strecurare se adauga
un vrf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa n repaus 2 ore.
#e bea o cana de ceai pe i.
d/ !Ceai depurativ de primavara, dupa reteta'
! Ciubotica!cucului ! LK g
!@ladite de soc !LK g
!)rune de urici !1L g
!6adacini de papadie !1L g
Ceaiul se prepara din 1!, lingurite din amestecul vegetal la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau 1!, cani pe i.
e/ !9ratament cu ceai de urici
Infuia se prepara din , lingurite de frune de urici oparite cu
,LK ml de apa clocotita. #e beau M!B cani de ceai pe i.
1LA. Ipo%ondrie
Ipo%ondria este o manifestare a unor persoane care si nc%ipuie
ca sunt bolnave si repreinta, adesea, o perturbare reala a
sanatatii acestora care poate fi de natura nevrotica.
4olnavul nc%ipuit este greu de suportat de ceilalti si n afara
unui tratament specific indicat de un medic, noi indicam a se
bea ceaiul preparat dupa reteta'
!6adacina de valeriana !MK g
!6adacini si tulpini de cicoare !MK g
!)rune de roinita !MK g
!)rune de menta !MK g
!)rune de virnant !MK g
Fitoterapie curs &1
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat care se fierbe timp de L!1K minute n
-LK ml de apa, la un foc moale. #e beau M cani de ceai pe i.
12K. Isterie
Isteria este o nevroa caracteriata printr!o e>terioriare
e>ploiva a unor tulburari de ordin emotional sau afectiv, sub
forma unor diferite simptome functionale +dureri, paraliii,
convulsii, contracturi/ simulnd o afectiuiune organica, nsotite
de tulburari psi%ice +catalepsie, %alucinatii, angoase etc./ si
susceptibile sa dispara sau sa se prepete sub influenta sugestiei.
5evroa isterica cere un tratament specific de lunga durata sub
ngri:irea unui medic specialist. 7n tratament cu ceai poate fi
cel conform retetei'
! 6adacini de valeriana ! MK g
! 6iomi de gentiana ! MK g
! )rune de rotungioara ! MK g
! )lori si frune de levantica ! MK g
! )rune de roinita ! MK g
! )rune de virnant ! MK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal n -LK ml
de apa, fierte L!1K minute. #e beau M cani de ceai pe i.
121. mbatrnirea
mbatrnirea aduce nu numai sc%imbari importante n primul
rnd afectnd fiic si psi%ic fiinta umana, dar si prin producerea
unor modificari structurale n functionarea sistemelor si
subsistemelor care fac sa functionee organismul. ?entru a se
evita si ncetini procesul de mbatrnire, profilactic va
recomandam'
V A evita pe ct posibil stresurile. 8iata linistita si armonioasa
mpiedica mbatrnirea timpurie.
V Cumpatarea este recomandata n tot ceea ce faceti si mai ales
n mncare si bautura. 3a naintarea n vrsta, dar si la tinerete,
este indicat ca omul sa mannce de M!B ori pe i, iar seara sa ia
masa pna la ora ,K, iar alimentatia sa fie simpla si usoara. "
atentie deosebita se va acorda consumului de' oua, grasimi,
dulciuri, mncaruri grele si alcool.
V Activitatea fiica si intelectuala va continua c%iar si la vrste
naintate caci functionnd si fiind supus la efort, organismul ia
masuri de ntretinere, pastrndu!se astfel vigoarea si forta.
=ilnic, pe lnga munca fiica si intelectuala, va recomandam
plimbari n mi:locul naturii. $ste necesar sa se duca o viata
rationala si sa nu se uitie ca omul are nevoie si de odi%na si de
rela>are.
V #anatatea trebuie controlata de 1!, ori pe an, iar eventualele
boli aparute sa se tratee cu cea mai mare atentie.
V #a se consume multe vitamine.
3ongevitatea se poate realia si prin mi:loace fitoterapice.
a/ !Ceaiul de angelica
Are reuputatia de a prelungi viata. 8a recomandam a bea M
cesti de ceai pe i dintr!un decoct din radacini, riomi si tulpini
tinere de angelica, pregatit din 1K!,K g la 1KKK ml de apa.
b/ !<ingseng
"fera nu numai un comple> mare de vitamine si minerale, dar
persoanelor n vrsta le permite mbunatatirea tonusului, fiind
un energiant, le creste reistenta la boli si la efort, le reduce
oboseala si le mbunatateste performantele se>uale.
Consumul de gingseng conform indicatiilor medicului de
specialitate repreinta un e>celent medicament si afordisiac,
mbunatateste memoria, creste atentia si puterea de concentrare
si previne procesul de mbatrnire.
@edicii c%inei afrima ca moartea omului sub vrsta de 1KK de
ani este prematura.
c/ !Ceaiul de frasin #e beau ,!M cani de ceai pe i dintr!o
infuie preparata cu , lingurite de frune de frasin la ,LK ml de
apa clocotita. $ste un ceai care ncetineste procesul de
mbatrnire.
d/ !@arul
@ncati minim un mar pe i. $l este un adevarat eli>ir al
sanatatii care pastreaa vigoare fiintei umane si previne
arterioscleroa si infarctul.
e/ !Ceaiurile de odolean, sunatoare si galbenele previn
cancerul, depresiile psi%ice si insomnia, conservnd tineretea.
f/!Consumati multe fructe +mere, alune, caise, citrice, smoc%ine
etc./ si legume +morcovi, telina, vara, spanac, ceapa, usturoi/
care avnd multe vitamine si minerale sunt adevarate
medicamente care ncetinesc procesul de mbatrnire.
12,. ntepaturi de insecte
3a ntepaturile de insecte apar sindromuri specifice prin
mecanism to>ic sau alergic cu manifestari ca' stari de rau,
tumefactii la locul ntepaturii, prurit local sau generaliat,
urticarie etc.
)itoterapia utilieaa urmatoarle plante medicinale' pelinul,
cimbrul, salvia, coacaul negru, vara, socul, patlagina,
busuiocul, ceapa, %ameiul, menta, levantica etc.
a/ !9ratament cu frune de vara
?e locul ntepaturii se aplica o fruna de vara drobita cu sucul
mustind.
b/ !Cu frune drobite de' patlagina, coaca negru, soc,
busuioc, salvie, pelin, se pot trata toate ntepaturile de insecte,
cu reultate foarte bune.
c/ !#e freaca locul ntepaturii cu o foaie de ceapa sau cu un
tampon cu suc de lamie.
d/ !#e tamponeaa locul ntepaturii cu ulei de menta sau cu
levantica S alcool.
Fitoterapie curs &2
e/ !#e freaca locul ntepaturii sau se aplica comprese cu decot
de pelin, infuie de cimbru sau tinctura de salvie.
12M. 3actatie !vei Insuficienta galactogena
12B. 3aringita
3aringita este o inflamatie acuta sau cronica a laringelui.
Aceasta afectiune este, adesea, nsotita sau asociata cu boii ale
cailor respiratorii.
?lantele medicinale recomandate n fitoterapie sunt' patlagina,
arnica, feniculul, ima, macul de cmp, musc%iul de piatra,
lumnarica, nalba mare, podbalul, sulfina.
a/ !9ratament cu ceai din petale de mac de cmp
Infuia se obtine dintr!o lingura de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea fractionat n cursul unei ile. #e poate face si
gargara cu ceaiul cald.
b/ !9ratament cu ceai de arnica
Infuia se prepara din , lingurite de flori de arnica la ,LK ml de
apa clocotita. #e va face gargara cu ceai fierbinte, din M!B
ore n M!B ore.
c/!9ratament cu in%alatii din plante medicinale, dupa reteta'
!)lori de musetel !LK g
!3evantica !LK g
!)rune de cimbru !LK g
!)rune de romarin !LK g
!)rune de cimbrisor !LK g
Din amestecul vegetal se iau , linguri si se va face o infuie cu
1KKK ml de apa clocotita. Cu acest ceai se vor face in%alatii
dimineata si seara.
d/ !9ratarea raguselilor cu ceai dupa reteta'
!)rune de podbal !LK g
!6adacini de nalba !LK g
!)lori de lumnarica !LK g
Infuia se face din , linguri de amestec vegetal la ,LK ml de
apa clocotita. #e bea din acest ceai cte o lingura din ora n ora.
12L. 3a>ativ
3a>ativ este un medicament care provoaca scaunul.
?lantele recomandate sunt' coada!racului, frasinul, galbenelele,
murul, rac%itanul, ste:arul, urica moarta, trei frati patati.
?ulberi la>ativ!purgative sunt' coa:a de crusin, frune de frasin,
radacina de cicoare, fenicul, radacina de lemn dulce.
#ebastian Oneipp recomanda ca din aceste plante sa se ia ilnic
cte un vrf de cutit cu putina apa.
a/ !9ratament cu ceai de ste:ar
Decoctul se prepara din , lingurite de scoarta maruntita n ,LK
ml de apa. #e bea n cursul unei ile.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! #eminte de fenicul ! ,L g
!)lori de nalba de padure ! ,L g
!@uguri florali de trandafir ! ,L g
! )rune de cimbrisor ! ,L g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal la ,LK ml
de apa clocotita.
#e va infua L!1K minute. #e va bea,seara nainte de masa, 1
cana de ceai.
c/ !9ratament cu capsule
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se lua
dimineata si la prn nainte de masa masa , capsule de crusin,
, capsule de papadie, , capsule de pir.
122. 3eucemie
3eucemia este o maladie neuplaica, acuta sau cronica,
provocata de proliferarea anormala, de obicei intensa a
leucocitelor si celulelor de origine din maduva osoasa. #e
nsoteste de regula cu alterari cantitative si calitative ale
leucocitelor din sngele periferic. $ste o maladie foarte grava.
?lantele medicinale recomandate n tratamente sunt' coada
soricelului, urica, dragaica, pelinul, socul, galebenelele,
rostopasca, sunatoarea, papadia.
a/ !#e recomanda a se bea suc din radacina de nalba de padure.
b/ !#e indica a se bea decoct din boabe de gru, porumb, ova,
secara, mei.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!8entrilica !,K g
!Dragaica !,L g
!Coada soricelului !,L g
!?elin !,K g
!@ladite de soc !MK g
!)lori de galbenele !MK g
!6ostopasca !MK g
!7rica !MK g
!#unatoare !1L g
!6adacini de papadie !1L g
!4arba popii !,L g
Din amestecul vegetal se va lua o lingurita la ,LK ml de apa.
Ceaiul se va fierbe un minut si se va infua L!1K minute. #e
beau B!L cani de ceai pe i.
12-. 3eucoree
3eucoreea repreinta o scurgere din vagin. $a poate proveni
dintr!o secretie e>agerata a glandelor vulvovaginale sau poate
Fitoterapie curs &3
avea o caua patologica +infectie bacteriana sau tric%omonas,
iritatie mecanica/.
)itoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale' coada
soricelului, frasinul, galbenelele, murul, nucul, rac%itanul,
ste:arul, trei frati patati, urica moarta, musetelul.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de flori de musetel oparite cu
1KKK ml de apa clocotita. #e fac spalaturi vaginale cu ceaiul
caldut.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!9raista ciobanului !1,K g
! 7rica moarta alba ! 1,K g
Infuia se prepara dintr!o lingurita din amestecul vegetal la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, ntr!o cura de
L ile.
c/ ! 9ratament cu ceai din frune de nuc
Infuia se prepara din B linguri de frune maruntite la ,LK ml
de apa clocotita. se fac doua spalaturi vaginale pe i.
d/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se prepara din ,!M linguri de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e va dilua ceaiul pna la 1KKK ml cu apa fiarta si se
vor face doua spalaturi si irigatii pe i.
e/ !9ratament cu ceai dupa formula'
! )lori de urica moarta alba ! 2K g
! Cretisoara ! 2K g
!6adacini de valeriana ! BK g
! )rune de roinita ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite din amestecul vegetal maruntit
si omogeniat fierte n -LK ml de apa, timp de L!1K minute. #e
beau M cani de ceai cald pe i.
12.. 3eiuni ulceroase la sni
#e vor trata cu alifie de galbenele.
12A. 3itiaa biliara vei Calcul
1-K. 3itiaa urinara vei Calcul
1-1. 3ovituri vei
Contuii
1-,. 3umbago
3umbago repreinta o durere vie care apare brusc n regiunea
lombara deseori dupa un efort si poate fi provocata si de
umeeala, frig si curent.
Afectiunea este frecvent n relatie cu reumatismul sau cu
leiunile de disc vertebral.
?lantele medicinale utiliate n tratamente sunt sunatoarea si
ienuparul.
4olnavul nu este capabil sa munceasca si cteva ile va sta la
pat.
a/ !9ratament cu ceai de sunatoare
#e pun comprese n regiunea lombara cu ceai preparat din ,!M
linguri de planta la ,LK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai din ienuper
#e pun comprese n regiunea lombara cu un ceai preparat din
,K!MK g de plante la 1KKK ml de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)lori de paducel !1KK g
!)lori si frune de brustur !1KK g
!)lori si frune de brosteasca !1KK g
! )rune proaspete de urica !1KK g
!" ceapa mare data pe raatoare
Ceaiul se prepara din B linguri din amestecul vegetal oparit n
1KKK ml de apa clocotita. se lasa la infuat MK!2K de minute. #e
pun comprese calde n regiunea lombara cu acest ceai.
1-M. 3upus
3eiunea rosiatica, ca un fluture de o parte si de alta a nasului,
care n prima faa poate fi tratata cu spalaturi, comprese si
cataplasme cu planta coada calului.
Decoctul se prepara din 1KK g de planta la un litru de apa.
1-B. @astita
@astita repreinta o afectiune inflamatorie a glandelor mamare.
)itoterapia se face cu traista ciobanului si patrun:el.
a/ !9ratament cu ceai de patrun:el
Decoctul se prepara din LK g de radacini de patrun:el rase al
1KKK ml de apa. se pun comprese si apoi se aplica frune de
patrun:el drobite.
b/ !9ratament cu ceai din traista ciobanului
Infuia se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita.
1-L. @atreata vei ?itiriais
1-2. @elancolie
$ste o psi%oa caracteriata printr!o stare de depresie puternica,
de tristete profunda, cu semnificatii de durere morala si se
manifesta ca un delir de culpabilitate, de ruina fiica si psi%ica,
Fitoterapie curs &4
de damnatie si angoasa. ?ersoanele bolnave au tendinta de
suicid.
?lantele medicinale recomandate n tratamente sunt cerentelul
si obligeana.
a/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara dintr!o lingura de riomi drobiti la ,LK ml
de apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de obligeana
Decoctul se face prin fierberea timp de L minute a , lingurite de
riomi drobiti n ,LK ml de apa. Ceaiul se va bea n cursul unei
ile.
1--. @elena
@elena repreinta o evacuare prin anus de snge negru digerat,
cteodata pur, cteodata amestecat cu fecale si care iau un
aspect negru.
Afectiunea arata ca e>ista o %emoragie gastro!intestinala nainte
de colon.
#ngerarile situate mai :os +n rect/ sunt nsotite de evacuare de
snge rosu.
)itoterapia recomanda n tratamente ste:arul.
Decoctul se prepara din , lingurite de scoarta de ste:ar bine
maruntite fierte n ,LK ml de apa. #e bea ceaiul n cursul unei
ile.
1-.. @emorie
3a multi oameni, mai ales la cei cu o vrsta naintata, are loc o
calcifiere, mai mult sau mai putin accentuata a vaselor sanguine
cerebrale. ?rin aceasta se va produce o afectare specifica a
memoriei.
@aria 9reben recomanda un ceai de plante cu actiune tonifianta
asupra creierului'
!8entrilica !,K g
!6iomi de obligeana !,K g
!6oinita !,K g
!6omarin !,K g
!)lori de paducel !,K g
!?elin !,K g
Ceaiul se obtine din M lingurite de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat care se fierbe L!1K minute la foc moale,
n -LK ml de apa. #e beau M cani de ceai cald pe i.
1-A. @eningita
@eningita repreinta o inflamatie a menigelui. $a poate fi'
cerebrala, spinala sau cerebrospinala, dupa cum inflamatia
afecteaa numai meningele encefalului, ale maduvei spinale sau
ale ntregului nevro>. #imptomele sindromului meningial sunt'
febra care creste rapid, tulburari motorii si psi%ice.
9ratamentul se face aplicnd comprese pe ona occipitala cu
bitter suede.
1.K. @enopaua vei Climacteriu
1.1. @enstruatie
6epreinta sngerarea periodica +ciclul/ provenita din uterul
femeii, de la pubertate pna la menopaua. n problemele
medicale legate de menstruatie, plantele medicinale utiliate n
tratamente sunt' cerentelul, coada racului, coada soricelului,
frasinul, salvia.
A ! 9ratamente n amenoree
3a femeile sanatoase care au raporturi se>uale normale, absenta
menstruatiei +amenoree/ indica sarcina. #unt cauri cnd
menstruatia este absenta mai multe luni fara nsa ca femeia sa
fie nsarcinata. ?entru asemenea cauri se folosesc n fitoterapie
veninarita si vinantul.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! 8eninarita !,K g
! )rune de vinant !,L g
! )rune de sena !,L g
! #eminte de fenicul !,L g
Ceaiul se prepara din , lingurite din amestecul vegetal peste
care se toarna LKK ml de apa clocotita si se infueaa 1L!,K de
minute. #e bea acest ceai dimineata, pe stomacul gol, ntr!un
interval de o ora.
b/ !Ca tratament pentru menstre insuficiente cantitativ sau
absente, recomandam ceaiul conform retetei'
! )rune de romarin ! .K g
! #eminte de fenicul ! BK g
! )rune de trifoiste de balta ! BK g
!Coada soricelului +planta fara radacina/ ! BK g
Ceaiul se prepara din , linguri din
amestecul vegetal oparite cu LKK ml de apa clocotita. #e beau ,
cani de ceai pe i' o cana dimineata, pe stomacul gol, a doua
cana se bea seara, la culcare.
c/ !9ratamentul amenoreei dupa ".4o:or si @.Ale>an
!Crusin !MK g
!9intaura !1K g
!Coada soricelului !,K g
!#unatoare !1K g
!Cimbru !,K g
!)enicul !1K g
Infuia se prepara din , lingurite de amestec cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuri calde pe i.
5ota0 $ste recomandat consumul de salata verde si de papadie.
4
!9ratamente n caul unor menstre prea
Fitoterapie curs &5
abundente si pe o perioada prea mare +%ipermenoree/
?acienta se va adresa obligatoriu la
un medic de specialitate. 9ratamentele se
fac cu urmatoarele plante medicinale' urica moarta alba, coada
calului, iarba neagra, %amei, nalba, traista ciobanului, troscot,
vsc alb, ste:ar.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!9roscot !LK g
!9raista ciobanului !LK g
!Coada calului!LK g
Infuia se prepara dintr!o lingurita de amestec vegetal bine
maruntit, oparit cu ,LK ml de apa clocotita, ceaiul stnd la
infuare L minute. #e beau M cani de ceai cald pe i.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!7rica moarta alba !.K g
!)lori de iarba neagra !.K g
!Conuri de %amei !BK g
!)lori de nalba de padure ! BK g
Ceaiul se prepara din M linguri din amestecul vegetal oparit cu
LKK ml de apa clocotita, ceaiul stnd la infuat 1L minute. #e
bea ceaiul n cursul unei ile.
c/ !9ratament cu capsule
#e vor lua , capsule de coada calului si , pastile de compel>!
structural n timpul unei mese.
d/ !9ratament cu ceai din frune si flori de nalba de padure
Infuia se prepara din 1K g plante la ,LK ml de apa clocotita. #e
bea fractionat n cursul unei ile.
C ! @enstre neregulate
9ratamentul urmareste reec%ilibrarea sistemului endocrin. #e
vor bea , cani de ceai pe i preparat dupa reteta'
! )rune de salvie ! -L g
! )rune de menta dulce ! -L g
! )rune de urica moarta alba!-L g
!Cretusca +planta fara radacini/ ! -L g
Ceaiul se prepara din , linguri din amestecul vegetal fiert timp
de MK de minute n LKK ml de apa.
#e recomanda a se lua nainte de fiecare masa , capsule de
fenicul.
D ! 9ratarea menstruatiei dureroase
+dismenoree/
Ciclul este nsotit de dureri cu aspect de colici.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! 8irnant ! 1KK g
! 9raista ciobanului ! ,K g
! )rune de romarin ! .K g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal oparite cu
LKK ml de apa clocotita. #e lasa ceaiul la infuat L!1K minute.
#e beau M cani de ceai cald pe i.
b/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se prepara din , lingurite de flori de galbenele la ,LK ml
de apa clocotita. Ceaiul se bea n cursul unei ile si calmeaa
durerile si regleaa ciclul.
c/ ! 9ratament cu ceai din traista ciobanului
$ste un ceai calmant si anti%emoragic. Infuia se obtine din 1!,
linguirte de planta la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani
de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara din , lingurite de radacini maruntite la ,LK
ml de apa. #e bea dimineata pe stomacul gol. $ste un ceai
calmant si puternic anti%emoragic.
1.,. @eteorism ! vei 4alonare
1.M. @etrita
@etrita este o afectiune inflamatorie a uterului. $a poate fi
localiata n' portiunea vaginala a uterului, n cervit, n
endometru sau n musculatura uterina.
?lantele medicinale utile n tratamente' porumbul, cerentelul,
coada racului, coada soricelului, galbenele, salvie, cretisoara.
a/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se prepara din , lingurite de radacini maruntite la ,LK
ml de apa. #e bea dimineata pe stomacul gol.
b/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se preapra din , lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. Ceaiul se va bea n cursul unei ile.
c/ !9ratament cu coada soricelului
#e fac bai de seut cu o infuie din , linguri de planta la ,LK ml
de apa clocotita.
d/ !9ratament cu ceai de salvie
#e fac bai locale cu ceai preparat din , linguri de frune la 1KKK
ml de apa clocotita.
1.B. @etroragii
@etroragia este o %emoragie uterina suferita n afara perioadei
menstruale.
Fitoterapie curs &6
?lantele utiliate n fitoterapie sunt' urica, traista ciobanului,
rac%itanul, coada calului, ste:arul, %ameiul, troscotul,
galbenelele, porumbul, frasinul, vscul.
a/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se prepara din , lingurite de frune oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. se beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai din traista ciobanului
Infuia se prepara din ,!M linguri la ,LK ml de apa clocotita. #e
beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai din coada calului
Decoctul se obtine din , linguri de planta la ,LK ml de apa. #e
beau , cani de ceai cald pe i nainte de mese.
d/ !9ratament cu ceai dupa o reteta de "vidiu 4o:or si @ircea
Ale>an
! Coada soricelului ! ,K g
! 9raista ciobanului ! MK g
! Coada calului !1K g
! 9roscot ! ,K g
! Coa:a de ste:ar ! 1K g
! Conuri de %amei ! 1K g
Decoctul se obtine prin fierbere 1K minute din 1!, linguri din
amestecul vegetal ,LK ml de apa. #e beau 1!, cani de ceai pe i,
ng%ititura cu ng%ititura.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )lori de nalba de padure !BK g
! Conuri de %amei !BK g
!)lori de iarba neagra !.K g
!7rica moarta alba !.K g
Ceaiul se prepara din M linguri din amestecul vegetal la LKK ml
de apa clocotita prin infuare timp de 1L minute. #e beau , cani
de ceai pe i.
1.L. @igrena
@igrena este o cefalee intensa, caracteriata prin dureri
paro>istice, localiate la o :umatate a capului, nsotita de
greturi, varsaturi si tulburari oculare.
?lantele medicinale recomandate n tratamente sunt' levantica,
musetelul, menta, iasomia, deditelul.
a/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de flori de levantica aoparite
cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau 1!, cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de menta
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de menta oparite
cu ,LK ml de apa clocotita. Cu acest ceai se pun comprese pe
frunte.
c/ !Comprese cu suc de lamie sau felii de lamie pe frunte
d/ !9ratament cu ceai dupa o reteta de ".4o:or si @.Ale>an'
!)lori de tei !BK g
!9alpa!gstei !BK g
!)lori si frune de paducel !1K g
!)rune de roinita !1K g
Infuia se prepara din , lingurite de amestec vegetal la ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
e/ !9ratament dupa 8anga
#e va spala capul cu decoct de patrun:el salbatic sau de cimbru.
1.2. @iocardita
@iocardita repreinta o afectare
inflamatorie sau degerativa acuta sau
cronica, a miocardului avnd iverse
origini +infectii, tulburari metabolice,
substante c%imice etc./.
)itoterapia recomanda n
tratamente' paducelul, socul, arnica,
romarinul.
9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de romarin ! 1KK g
! )lori de arnica ! BK g
! )lori de soc negru ! BK g
Ceaiul se prepara diontr!o lingurita de amestec vegetal oparit cu
,LK ml de apa clocotita si infuat L minute. #e beau ilnic ,
cani de ceai cald, ng%ititura cu ng%ititura.
1.-. @iopie
@iopia este o afectiune a oc%ilor manifestata printr!o vedere
slaba la distanta. Defectul se trateaa prin purtare de oc%elari si
fitoterapie cu' afin, telina. #e vor consuma' afine, legume,
polen, morcovi.
a/ !9ratament cu ceai de afine
#e vor macera . ore , lingurite cu frune de afin n LKK ml de
apa rece. #e va da maceratul n clocot si apoi se va bea. #e beau
, cani de ceai R i. #e poate prepara si un decoct din 1 lingurita
de fructe drobite n ,LK ml de apa.
Decoctul se bea n cursul unei ile, ng%ititura cu ng%ititura.
b/ !9ratament cu ceai de telina
Fitoterapie curs &&
#e prepara un decoct din 1 lingurita de radacina de telina rasa.
#e picura cteva picaturi n oc%i sau se vor tampona pleoapele
cu vata mbibata n decoct.
1... @iros urt al gurii
@irosul urt al gurii apare din motive diferite' carii, infectii n
nas, tulburari digestive, etc. 8a recomandam pentru tratamente
urmatoarele plante medicinale' salvie, pelin, ienupar, menta,
trandafir.
a/ !<argara si clatirea gurii cu ceai de salvie
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta oparita cu ,LK ml
de apa clocotita.
b/ !<argara si clatirea gurii cu ceai de menta
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune de menta n ,LK
ml de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!3amita' !.K g
!)rune de romarin' !.K g
!)rune badian' !.K g
!#eminte fenicul' !.K g
!)rune de menta' !.K g
!?etale trandafir' !.K g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal oparite cu
1KKK ml de apa si infuat 1K!1L minute. #e beau B cani de ceai R
i, n portii mici.
1.A. @iros urt al corpului
@ulti oameni transpira puternic si au un miros urt al corpului.
#e stie ca blonii au un miros aproape imperceptibil, pe cnd la
bruneti mirosul este mai puternic. n afara dusurilor si bailor
frecvente pe care vi le recomandam, se indica si urmatoarele
tratamente'
a/ !#palarea onelor urt mirositoare cu ceai de salvie
Infuia se obtine din M lingurite de frune de salvie oparite cu
LKK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai de tintaura
Infuia se obtine din M lingurite de tintaura oparite cu LKK ml de
apa clocotita. #e lasa la infuat L minute.
#e beau , cani de ceai R i, o cana dimineata si alta seara.
1AK. @ncarime vei 7rticarie
1A1. @ncarimi vaginale
?ot aparea din caue diferite'
9ratamentul pe care vi!l recomandam este de a se bea ilnic ,!M
cani de ceai din coada soricelului.
Infuia se prepara din , lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. 9otodata se vor face spalaturi si bai de seut cu un
ceai preparat din , linguri de plante la ,LK ml de apa clocotita.
1A,. 5arcotice
5arcoticele sunt substante care micsoreaa sau suprima
durerea, provocnd o stare de somnolenta sau somn profund'
"piul, veronalul, cloralul, etc.& semintele de mac au proprietati
narcotice si se prescriu de catre medici de specialitate.
)itoterapia recomanda calitatile narcotice ale semintelor de mac
si rostopasca.
1AM. 5asul
#ecretiile e>cesive de mucoitati repreinta un fenomen care
nsoteste afectiunile naale si ale cavitatii bucale.
#e recomanda a se face spalaturi si irigatii cu ceai de sapunarita
pentru a ameliora sau vindeca afectiunea. Decoctul se obtine
dintr!o lingurita de radacini de sapunarita n ,LK ml de apa,
fierte L!1K minute la foc mic. Cu acest ceai se vor face spalaturi
ale foselor naale si ale gtului.
1AB. 5efrita
5efrita repreinta o inflamatie acuta sau cronica a rinic%ilor.
$a poate fi cu learea glomerului +glomerulo nefrita/, dar si a
tubului urinifer +tubulo nefrita/. Aparitia nefritei este legata
de un proces infectios alergic, produs de streptococi, ca urmare
a unei angine streptococice sau a unei scarlatine, avnd un
caracter difu, o interesare bilaterala si o evolutie acuta.
?lantele medicinale utiliate n tratamente sunt' mesteacanul,
levantica, cerentelul, salvia, teiul, musetelul.
9ratarea glomerulo!nefritei s!a facut la subcapitolul 1,B. n
general, la bolile de rinic%i, va recomandam sa apelati la
sfaturile medicilor de specialitate.
1AL. 5egii +veruci/
5egii sunt formatiuni benigne, cu aspect tumoral, care apar n
urma proliferarii straturilor carnos si papilar ale pielii.
5egii +verucii/ sunt localiati pe degete si pe mini, mai rar pe
fata si pe talpa piciorului. Au dimensiuni variabile si sunt
cauati de un ultravirus. )itoterapia utilieaa urmatoarele
plante medicinale' rostopasca, volbura, iarba negilor.
a/ !9ratament cu iarba negilor
Decoctul se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa.
#e pun cataplasme.
b/ !9ratament cu ceai de rostopasca
Fitoterapie curs &)
Infuia se obtine din , lingurite de planta cu ,LK ml de apa
clocotita. #e pun comprese cu ceai. #e mai utilieaa sucul
laptos al plantei aplicat direct pe negi.
c/ !9ratament cu coa:a de lamie
#e ia coa:a de la doua lami si se macereaa . ile n ,KK ml de
otet. Cu maceratul se fac badi:onari, de doua ori pe i.
d/ !9ratament cu alifie de rostopasca
Alifia se prepara din' pulbere de rostopasca MK g, lanolina 1L g,
vaselina 1L g, acid salicilic K,L g. #e ung negii cu aceasta
vaselina, de doua ori pe i.
e/ !9ratament cu suc de nuci veri
Cu suc de co:i de nuci veri se fac frectii de M ori pe i, timp de
M!B ile.
1A2. 5ervoitate
5ervoitatea repreinta o stare de neliniste, care poate fi
organica sau psi%ica, fie asociate. 3a nervoitate se poate
adauga o epuiare sau o oboseala care provoaca o acutiare a
afectiunii.
)itoterapia este recomandata, caci nu numai ca este e>trem de
eficienta si calmeaa si reec%ilibreaa pacientul, dar nu
provoaca dependenta acestuia de un medicament, ca n situatia
terapiei cu medicamente sintetice.
?lantele medicinale recomandate sunt' menta, galbenelele,
%ameiul, romarinul, murul, sunatoarea, valeriana, roinita,
trifoistea de apa, vscul, pirul, coacaul.
a/ !9ratament cu ceai de vsc
#e ia o lingurita de vsc la ,LK de ml de apa rece si se lasa . ore
la macerat. #e strecoara si se da n clocot cteva secunde. $ste
un ceai recomandat copiilor cu simptome de nervoitate. #e bea
o cana de ceai R i.
b/ 9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de menta ! ,L g
! 9rifoiste de balta ! -L g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal n LKK ml
de apa clocotita si infuare L!1K minute. #e beau ilnic M cani
de ceai cald.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! 6adacini de valeriana ! 2K g
! 9rifoiste de balta ! .K g
! )rune de menta ! 2K g
#e fierb , lingurite din amestecul vegetal n LKK ml apa, timp
de L!1K minute. #e beau ilnic 1!, cani de ceai cald, din care
una nainte de culcare.
d/ 9ratament cu ceai avnd reteta'
!)rune de cimbru !BK g
!6adacini de pir !BK g
!Cretusca +planta fara radacini/ !BK g
!3amita +planta fara radacini/ !.K g
Ceaiul se prepara din L linguri amestec vegetal fierte , minute
n 1KKK ml de apa. #e lasa la infuat 1K!1L minute. #e beau B
cani de ceai R i, n cura de 1L ile.
@aurice @essGguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se lua
nainte de fiecare masa , capsule de frune de coaca negru,
care vor permite curatarea organismului de to>ine si reiduri si!
i vor da vioiciune.
1A-. 5evralgii
5evralgia este o durere survenita deseori sub forma de accese,
resimtita pe traiectul unui nerv senitiv sau n teritoriul care i
corespunde.
A 5evralgia sciatica
#e manifesta prin dureri puternice, care pleaca din ona
lombara +sale/ si coboara de!a lungul piciorului pna n calci
si degete. 9ratamentele cu plantele medicinale recomanda'
iedera, piciorul cocosului, socul, mustarul negru, ulmul,
ienuparul, ceapa, deditelul.
a/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se face din , lingurite de flori de soc oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ilnic trei cani de ceai clad. Cu ceai de
soc se fac si bai la M-
K
C, timp de 1L minute. n apa la M-
K
C se
adauga o infuie din flori de soc preparata din LK 1KK g de
plante la MKK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai de deditel
Infuia se prepara din 1 lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea o cana de ceai R i.
c/ !)rectii cu suc proaspat din piciorul cocosului
#e freaca ona dureroasa de cteva ori pe i cu acest suc.
d/ !9ratament cu ceai de iedera
Decoctul se prepara din , lingurite de frune maruntite tinute
mai nti n ,LK ml de apa rece, apoi fierte timp de 1L minute la
un foc moale. #e beau , cani de ceai pe i. #e fac bai, n cure de
,1 de ile cu decoct preparat din 1KK 1LK g de frune de
iedera, fierte timp de 1L minute n MKKK ml de apa. Acest
decoct se pune n apa baii de M-K C.
4 5evralgia faciala
Fitoterapie curs &1
?oate fi provocata de probleme dentare netratate sau e>ista o
tasare a vertebrelor cervicale, ori un bloca: la nivelul articulatiei
temporo!mandibulare.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale n
tratamente' salcia, sunatoarea, musetelul, coada soricelului,
cimbrul, lumnarica.
a/ ! 9ratament cu ceai de salcie
Decoctul se prepara din ,K BK g de coa:a uscata de ramuri de
salcie de M ani la 1KKK ml de apa. #e pun comprese si se beau ,!
M cani de ceai R i.
b/ !9ratament cu ceai de sunatoare
#e prepara o infuie din L linguri de flori de sunatoare n LKK
ml de apa clocotita. #e pun comprese calde.
c/ !Comprese cu flori de musetel, lumnarica, coada soricelului,
cimbru, puse n saculet si aplicate calde n ona afectata #e
beau B cani de ceai R i.
d/ !9ratament cu ceai de urici
3a dureri mari se spala fata si se frictioneaa cu infuie calda
din urici preparata din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e aplica apoi un saculet cu pedicuta. #e aplica
comprese cu bitter suede si se ia de M ori R i cte o lingurita de
bitter suede.
e/ !9ratament cu capsule
#e vor lua nainte de fiecare masa' o capsula de mag%iran, o
capsula de musetel mare si se va bea o cana de ceai de busuioc.
C 5evralgia cervico!bra%iala
Durerile apar din regiunea cervicala si iradiaa pna la mna.
7nele nevralgii sunt reumatice, altele au caue diverse, cum ar
fi' lu>atii ale umarului, fracturi ale claviculei, %ernii de disc
nalte, traumatisme, etc.
)itoterapia acestor nevralgii apeleaa la ceaiuri, comprese,
cataplasme si frectii din iedera, piciorul cocosului, soc,
tataneasa, ienupar.
a/ !)rectii cu suc proaspat din piciorul cocosului
#e fac ,!M frectii R i n ona afectata.
b/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se obtine din , lingurite de flori de soc oparite cu ,LK
ml de apa clocotita. #e beau M cani de ceai calde R i. #e pun
comprese cu infuie preparata din MK g de flori de soc n 1KKK
ml de apa clocotita.
c/ !)rectii cu ulei 1Q si alcool din fructe de ienupar
d/ Comprese cu ceai de tataneasa
Decoctul se prepara din B!L linguri de radacini maruntite de
tataneasa la ,LK ml de apa.
D 5evralgia n trigemen
Durerile apar n ona nervului trigemen, adica pornind din ona
cutanata a fetei si o parte din pielea capului pna la crestet.
)itoterapia se face cu' iedera, piciorul cocosului, soc, tataneasa,
ienupar, spn. 8ei retetele si formele de tratament la A si
C.
$ 5evralgia intercostala
Durerile, adesea violente, apar de!a lungul nervului intercostal.
)itoterapia apeleaa la' iedera, soc, ienupar. #e fac tratamente
cu ceaiuri, comprese, cataplasme si frectii, ca la A, 4, C si D.
1A.. 5evroa
5evroa este o denumire cu caracter general data la o serie de
boli psi%ice si care apar ca urmare a unor suprasolicitari. #e
manifesta prin astenie, cefalee, insomnie, tulburari
neurovegetative, an>ietate, iritabilitate, etc.
)itoterapia apeleaa la' cimbru, cimbrisor, odolean, paducel,
salvie, %amei, ima, sulfina, urica moarta, marar, valeriana,
levantica, unguras.
A 9ratarea nevroei cardiace
5evroa cardiaca este o tulburare patologica functionala, fara
leiuni aparente si care se manifesta prin tulburari cardiace
+dureri precardiale, palpitatii, sufocari/.
a/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se prepara dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea treptat n cursul uni ile. 6egleaa tulburarile
de natura nervoasa ale inimii.
b/ !9ratament cu ceai din laba gstii
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceia R i, din care una seara, nainte
de culcare. Cura este de - ile si de repeta de 2!- ori pe an.
c/ !9ratament cu ceai calmant ?lafar
Infuia se prepara din 1 lingurita amestec vegetal la ,LK ml de
apa clocotita. #e bea o cana de ceai seara, nainte de culcare.
4 9ratarea nevroelor cu ecou asupra ntregului organism
?rofilactic, pentru tratarea insomniilor se iau urmatoarele
masuri'
!se elimina obiceiul de a abua de' cafea, tutun, alcool&
!masa de seara va fi simpla, usoara si se va lua pna la ora
,K,KK&
Fitoterapie curs )3
!se elimina factorii de disconfort' gomot, lumina, aer viciat,
frig, caldura pre mare, etc.&
!se elimina factorii de disconfort psi%ic' certuri n familie,
probleme cu vecinii, necauri la serviciu, etc.
a/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara dintr!o lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau 1!, cani de ceai R i.
b/ !9ratament cu ceai de mag%iran
Infuia se obtine dintr!o lingurita de plante n ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i.
c/ !9ratament cu ceai de %amei
Infuia se prepara dintr!o lingura de conuri de %amei drobite la
,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i. Atentie 0
7n saculet cu conuri de %amei se poate plasa lnga perna
pacientului. $le au un efect benefic, eliminnd insomnia.
d/ !9ratament cu ceai de tei
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori de tei la ,LK ml de
apa clocotita. #e beau M cani de ceai R i.
e/ !9ratament cu ceai de marar
Decoctul se obtine dintr!o lingurita de seminte de marar la ,LK
ml de apa. #e bea seara, nainte de culcare o cana de ceai.
Infuia se prepara din partea aeriana a plantei, si anume' se iau
, lingurite de plante si se oparesc cu ,LK ml de apa clocotita. #e
bea o cana de ceai, seara, nainte de culcare.
1AA. "beitate
"beitatea repreinta o acumulare e>cesiva, mai mult sau mai
putin generaliata, de tesut adipos, ceea ce duce la o crestere a
greutatii peste valorile normale stabilite n functie de
conformatie, vrsta, se>, etc. "beitatea poate fi de origine
e>ogena, prin supraalimentatie, sau endogena, prin tulburari
metabolice endocrine. ?lantele medicinale utiliate n tratarea
obeitatii sunt' crusinul, papadia, socul, urica, porumbul, osul
iepurelui, ulmul.
?rofilactic se va combate abuul alimentelor si sedentarismul.
$>ista cure alimentare care au o eficienta mare n tratarea
obeitatii.
a/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara din , lingurite de plante oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ,!M ceaiuri R i. #e recomanda consumul
de frune tinere de papadie sub forma de salata.
b/ !Consumarea a cteva frune de ulm
)runele veri de ulm au calitatea de a potoli senatia de
foame.
c/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se prepara din 1!, lingurite de plante oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i.
d/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! Coa:a de crusin ! -L g
! )lori de soc ! BL g
! )rune de mesteacan ! 2K g
Decoctul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal cu ,LK
ml de apa. #e beau ,!M cani de ceai R i, nendulcite, ntre mese.
Cura este de MK BL de ile, cu o paua egala cu numarul
ilelor de cura.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )ucus ! ,L g
! #unatoare ! LK g
! Coada soricelului !LK g
Ceaiul se prepara prin oparirea cu ,LK ml de apa clocotita a o
lingurita de amestec vegetal. Ceaiul se infueaa L 1K minute.
#e beau ilnic , cani de ceai, ng%ititura cu ng%ititura.
f/ !9ratament cu crusin
n fiecare dimineata se va lua un vrf de cutit de pulbere de
crusin.
,K1. "boseala cronica
"boseala cronica apare din caue diferite si va fi tratata cu
atentie, prin fitoterapie cu ceaiuri, comprese si bai rela>ante. #e
va aplica si o alimentatie n care se va consuma' or, ova,
fasole verde, usturoi, ceapa, multe legume si fructe.
?lantele medicinale utiliate in tratamente sunt' ima, %ameiul,
salvia, cimbrul, cimbrisorul, mararul, mag%iranul, busuiocul,
isopul, scortisoara, cuisoarele, etc.
a/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se obtine din 1!, lingurite de frune de urica uscate la
,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i.
b/ !9ratament cu ceai de menta
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de ima si de %amei
Ceaiul se prepara din 1!, lingurite de frune de ima si ,!M
lingurite de conuri de %amei drobite, oparite cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M ceaiuri pe i.
d/ !9ratamente cu bai rela>ante din foi de dafin, cu decoct din
frune de nuc etc. vor fi e>puse la un capitol general al cartii.
Fitoterapie curs )1
,K1. "c%i obositi
"boseala oculara poate fi provocata de munca intensa, lumina
necorespunatoare, vedere proasta sau oc%elari prost calibrati.
?entru tratament va veti adresa unui medic de specialitate.
Daca se constata ca este vorba de o oboseala normala sau
carente din organism de oligoelemente va veti trata cu o
alimentatie bogata n oligoelemente si totodata veti lua nainte
de mesele
principale' , pastile de comple> magneiu
S vitamina D, iar n timpul meselor , pastile de comple>
structural.
,K,. "ligomenoree !8ei @enstruatie
,KM. "ligurie
$ste o afectiune care consta n diminuarea cantitatii de urina
emisa n ,B de ore. ?oate aparea c%iar suprimarea debitului
urinar +anurie/. #unt indicate a se consuma' mere, cirese, prune,
grapefruit.
9ratamentele recomanda ceaiuri diuretice cu albastrele, anason,
ang%inare, brustur, coi de cirese sau de visine, coada calului,
ienupar, ima, maces, mesteacan, papadie, pelin, pir, pin, trei
frati patati, soc, ceai vnat, etc.
8ei si capitolul Diurea +.2/.
,KB. "tita
"tita apare ca un proces inflamator, si anume'
1. n urec%ea e>terna !se preinta sub forma unei inflamatii a
tegumentului
conductului auditiv e>tern, fie sub forma unei eceme acute sau
cronice. n conductul auditiv e>tern pot aparea furunculi si
pacientul are dureri puternice.
,. n casa timpanului !otita medie apare ca o inflamatie acuta
sau cornica. Inflamatia poate fi supuranta sau nesupuranta. $ste
determinata de infectii din vecinatate, de regula din nas si gt.
9ratamentele se fac cu urmatoarele plante medicinale' crin alb,
musetel, coada calului, galbenele, dragaica, lamie.
a/ !9ratament cu suc de lamie
#e mbiba o mesa cu suc de lamie si se introduce n urec%e.
b/ !9ratament cu macerat din flori de crin alb
@aceratul se obtine din' o parte flori de crin alb n , parti ulei,
lasat timp de . ile la macerat. 9ratamentul consta n
introducerea n conductul auditiv a ctorva picaturi caldute.
c/ !9ratament cu infuie de musetel
#e pun cteva picaturi de infuie de musetel n urec%e, se sterge
usor ona si apoi se unge cu alifie de coada calului, alifie de
dragaica sau galbenele, pe conductul auditiv, ca sa calmee
durerile, mncarimea si sa prote:ee pielea.
,KL. ">iuraa
">iuraa este o boala provocata de o>iuri, care traiesc n
intestinul uman. )emelele ies afara, prin anus, si, dupa ce depun
un numar mare de oua pe piele, mor. Acest fenomen da o
senatie de mncarime n :urul anusului, care mpiedica
pacientul sa doarma si!l va face agitat.
9ratamentul se face cu ceaiuri si cu bai, utilind urmatoarele
plante medicinale' crusin, pelin, afin, sapunarita, usturoi.
a/ !4ai locale cu usturoi pisat
#e iau .K g de usturoi pisat si se oparesc cu LKK ml de apa
clocotita. #e fac bai de seut.
b/ !9ratament cu pulbere de pelin
#e iau ilnic ,!M g de pulbere de pelin, n amestec cu miere de
albine, dimineata pe stomacul gol.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!Coa:a de crusin !BK g
!?elin !BK g
Decoctul se prepara lund doua lingurite de amestec vegetal la
o cana si :umatate de apa. #e bea dimineata, pe stomacul gol.
d/ !4ai locale cu ceai de pelin
Infuia se prepara din ,K MK g de plante la 1KKK ml de apa
clocotita. Cu acest ceai se fac bai de seut si clisme cu ceaiul de
mai sus, sau la care se mai adauga si musetel +n cantitati la
:umatate fata de pelin/.
e/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! ?elin ! LK g
! )lori de musetel ! Lg
! #coarta de crusin ! Lg
! 8etrice ! 1K g
#e fierb , lingurite din amestecul vegetal cu LKK ml de apa,
timp de L!1K minute. #e bea timp de B!L ile, dimineata si
seara, cte o cana de ceai cald.
,K2. ?aloare
?aloarea nu este o boala, dar poate fi un simptom ca un individ
se va mbolnavi grav. #e indica imediat un consult medical
serios. #e recomanda o dieta cu legume si fructe si a se bea ceai
de urici. Infuia se obtine din M lingurite de plante peste care
se toarna LKK ml de apa clocotita si se lasa la infuat L!1K
minute. #e beau M!B cani de ceai pe i, n cura de 2K de ile.
,K-. ?alpitatii
$motiile puternice, enervarea sau orice stari psi%ice deosebite
pot provoca palpitatii, de fapt actioneaa asupra modificarii
Fitoterapie curs )2
ritmului cardiac normal, iar pacientul percepe fenomenul ca pe
o senatie e>trem de neplacuta. ?lantele medicinale care sunt
recomandate n fitoterapie sunt' valeriana, coada soricelului,
roinita, busuiocul, menta, mag%iranul.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! Coada soricelului ! 1KK g
! 6adacina de valeriana ! MK g
! )rune de roinita ! MK g
Ceaiul se prepara din M lingurite amestec vegetal bine maruntit
si omogeniat, fiert L!1K minute n -LK ml de apa, la un foc
moale.
#e beau M cani de ceai cald R i. Acest ceai are o actiune
linistitoare si deconectanta.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de busuioc !BK g
!Coada soricelului !BK g
!)rune de mag%iran !.K g
!@uguri florali de portocal amar !BKg
!)rune de menta !BK g
Ceaiul se prepara din , linguri de amestec vegetal oparite cu
LKK ml de apa clocotita. #e va infua ceaiul 1K!1L minute. #e
beau ,!M cani de ceai R i, cte o cana dupa mesele principale.
c/ !9ratament cu capsule
#e vor lua nainte de de:un si de cina cte o capsula de paducel
si dupa aceleasi mese o capsula de sulfina.
,K.. ?anaritiu
?anaritiul este o infectie a unuia sau a mai multor degete,
localiata n special n :urul ung%iilor, de multe ori cu caracter
purulent. )itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale
n tratament' musetel, galbenele, usturoi, patrun:el, nalba, soc,
sunatoare, dragaica.
a/ !9ratament cu bai fierbinti de musetel
Infuia de musetel se obtine din L lingurite de flori de musetel
oparite cu ,LK ml de apa clocotita. 4aile fierbinti se fac cu acest
ceai timp de ,K!MK de minute. #e pune un banda: cu argila alba,
dupa ce s!a uns ona afectata cu alifie de galbenele.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa urmatoarea reteta'
!?atrun:el de cmp !LK g
!5alba mare +alba/ !LK g
!6adacini de feriga !LK g
!)lori de soc !LK g
#e amesteca bine plantele si se maruntesc. #e iau 1L g din
amestecul si se macereaa . ore n LKK ml de vin +de obicei se
lasa peste noapte la macerat/.
8inul obtinut se da ntr!un clocot si se va utilia caldut n
tratament. Degetul sau degetele afectate se tin n vin cald timp
de MK!2K minute. #e aplica pe degete, local, praf de creta si se
banda:eaa.
,KA. ?ancreatita
?ancreatita repreinta o inflamatie a pancreasului.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' anason,
lic%en de piatra.
a/ !9ratament cu ceai de anason
Infuia se prepara dintr!o lingurita de fructe pisate oparite cu
,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se infueaa timp de 1L!,K de
minute. #e bea ceaiul ntr!o i, fractionat n trei reprie, naintea
meselor principale.
b/ !9ratament cu ceai din lic%en de piatra
Ceaiul se prepara prin fierberea unei lingurite de plante, L
minute n ,LK ml
de apa. #e adauga un vrf de cutit de bicarbonat si se lasa n
repaos. #e beau M cani de ceai rece R i.
,1K. ?araliie
?araliia repreinta pierderea totala a miscarii n interiorul unui
musc%i sau segment din corp.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale' g%iocei,
dumbravnic, iarba grasa, deditel, floarea ?astelui, vara.
a/ !9ratament cu ceai de g%iocei
Decoctul se prepara dintr!o lingurita de plante +frune, flori,
bulbi/ la ,LK ml de apa. #e bea 1 cana de ceai R i.
#e fac ilnic bai cu apa de M-K C n care se introduc M!B litri de
decoct din LK!1KK g de plante.
b/ !9ratament cu ceai de dumbravnic
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
9ratamentele se fac si cu comprese si bai'
1. Comprese se pun comprese calde n ona afectata, de , ori
pe i, cu un decoct din , linguri de plante la 1KKK ml de apa.
,. 4ai se prepara un decoct cu LK!1KK g de plante la M!B l de
apa, pentru a se introduce n baie.
c/ !9ratament cu ceai de iarba grasa
#e pun comprese calde de , ori pe i n ona paraliata cu
decoct din 1KK g de frune n ,!M l de apa.
?entru bai se prepara un decoct cu 1LK!,KK g de frune n M!B
litri de apa. #e face o baie pe i.
d/ !9ratament cu floarea ?astelui
Fitoterapie curs )3
#e prepara un macerat cu o mna de floarea ?astelui n 1KKK ml
de otet. #e pune o compresa timp de L!1K minute n ona
bolnava.
e/ !9ratament cu ceai de deditel
Infuia se prepara din 1!, lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e bea 1 cana de ceai R i. Acest ceai poate fi utiliat
si n comprese.
,11. ?araiti intestinali
4olile digestive paraitare sunt provocate de' limbrici
+Ascaridoa/, o>iuri +">iuroa/, tricocefali +9ricocefaloa/ si
tenie +9eniaa/.
?entru tratamente n Ascaridoa, n ">iuroa.
A 9ratamente n tricocefaloa
$ste o afectiune provocata de patrunderea n organism a unor
viermi rotuni numiti tricocefali, care se localieaa n cecum,
mai rar n colon si apendice. 9ratamentul se face cu ceaiuri de'
cimbru, cimbrisor si sc%induf.
a/ !9ratament cu ceai de cimbru
Infuia se prepara din , lingurite de frune de cimbru de
gradina +sau cimbrisor/ la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,
cani de ceai R i.
b/ !9ratament cu sc%induf
#emintele de sc%induf sunt utiliate n tratament sub forma de
e>trs fluid, tinctura, sirop si pulbere.
4 9ratamente n teniaa
9eniaa este o boala provocata de diferite specii de viermi
paraitari, n forma de panglica. $ste paraitat intestinul subtire,
teniile fi>ndu!se cu ventuele de mucoasa peretilor, unde
traiesc ctiva ani.
?acientii si pierd pofta de mncare, au greturi, simt o
slabiciune accentuata, saliveaa mult, au dureri de cap si
ameteli.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale' %reanul,
usturoiul,
ceapa.
a/ !9ratament cu ceai de %rean
Infuia se face din 1L!MK g de %rean ras, care s!a macerat 1, ore
n LKK ml de
apa. #e da n clocot. #e beau , cani de ceai pe i, ntre mese.
b/ !9ratament cu ceai de usturoi
Ceaiul se obtine din LK g de usturoi fiert cu ,LK ml de apa. #e
ndulceste ceaiul cu miere de albine. #e bea ceaiul dimineata,
pe stomacul gol. Cura va dura pna la vindecare.
c/ !9ratament cu ceapa
#e taie marunt , cepe de arbagic, de marime potrivita si se
fierb, la foc domol, cu ,KK ml de lapte timp de 1L minute. Dupa
filtrare si racire se va ndulci cu miere.
Administrarea se va face astfel'
1/ !?entru adulti si copii mari se beau M!B pa%are, de 1!, ori
pe saptamna, timp de doua saptamni
,/ !3a copii de A!1, ani li se dau M lingurite, seara
M/ ! 3a copii de 2!A ani li se dau , lingurite, seara
B/ !3a copii mai mici de M ani li se va face o clisma, seara
d/ !9ratament cu ceai de usturoi si miere
ntr!un vas de ceramica sau emailat se pun' o parte usturoi pisat
si doua parti apa. #e fierbe la foc domol pna a:unge volumul la
LKQ. #e strecoara, se raceste si se ndulceste cu miere. #e
administreaa ca si laptele cu ceapa si miere.
,1,. ?arHinson
$ste o afectiune neurologica cauata de leiuni degenerative ale
corpului striat si ale lucus!ului niger, caracteriat clinic prin
tremuraturi lente, care persista n repaos, la mini si la cap, prin
tulburari de tonus si prin amneie, facies mpietrit, mers cu pasi
lenti, etc.
)itoterapia utilieaa' macrisul verde, cimbrul, cimbrisorul,
macrisuliepurelui, coada soricelului.
a/ !9ratament cu macris verde marunt
Din ora n ora se iau M picaturi din e>tract de macris diluat cu
ceai din coada soricelului. #e beau M!B cani de ceai R i.
b/ !4ai cu ceai de cimbru
Cnd n afara tremuraturilor apare si ntepenirea minilor, se
vor face bai cu ceai de cimbru. Ceaiul se obtine prin oparirea a
,KK g de frune de cimbru cu 1KKK ml de apa. Infuia obtinuta
se adauga n apa baii. #e fac bai la temperaturi de M-
K
C, timp de
1L!,K de minute.
Atentie 0 Apa din baie nu va trece peste nivelul inimii.
c/ !9ratament cu macrisuliepurelui
#e iau M!L picaturi din sucul de macris al iepurelui, diluate cu
ceai din coada soricelului. #e frictioneaa sira spinarii cu suc
din macrisul!iepurelui, dar alternativ si cu tinctura din coada
soricelului.
,1M. ?aradontoa
?aradontoa este o boala caracteriata prin degenerarea
tesuturilor care fi>eaa dintii, ducnd la mobilitatea si caderea
lor.
Fitoterapie curs )4
?lantele medicinale utiliate sunt'
a/ !9ratamentul cu %rean
#e va mesteca ilnic o bucata de %rean.
b/ !9ratamentul cu suc de lamie
#e vor masa ilnic gingiile cu suc de lamie sau de aloe.
c/ !9ratament cu ceai de scai vnat
Infuia sau decoctul se fac dintr!o lingurita de plante la ,LK ml
de apa. #e beau n cursul unei ile, n mai multe reprie.
d/ !9ratament cu ceai de porumb
Infuia se prepara din 1 lingurita flori oparite cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i.
,1B. ?aduc%i de cap
n conditii de igiena normale, aparitia paduc%ilor repreinta o
raritate.
Dar tranitia a dus multa mierie si saracie si, nu rar, n scoli si
gradinite apar copii cu paduc%i. @icutii agresati de insecte se
scarpina permanent si si pot produce c%iar si rani. @asurile
care se pot lua sunt'
a/ ! #palatul si pieptanatul parului
b/ !9ratamentul cu e>tract din frune proaspete de nuc, taiate
marunt. Ceaiul se obtine din , lingurite de frune de nuc
maruntite, oparite MK de secunde cu LKK ml de apa clocotita. Cu
ceaiul obtinut se
spala pielea capului.
,1L. ?ar
?arul, podoaba capilara a omului, preinta multe probleme
medicale, si anume'
1. Combaterea seboreei, a matretii si tonifierea lui
,. Caderea parului +alopecia/
M. ?ar gras par uscat porumbul, scaiul vnat, %reanul, lamia,
B. ?iloitati e>agerate, etc. ste:arul.
A !Combaterea seboreei, a matretii si tonifierea parului
#eboreea este o stare care apare datorita functionarii e>agerate
a glandelor sebacee ale pielii.
@atreata se formeaa din mici co:i albicioase ale pielii capului.
$a apare la persoanele care sufera de seboree si are loc si o
cadere a parului. 9ratamentele constau n frectii, bai, spalaturi,
etc. cu produse ale fitoterapiei urmatoarelor plante medicinale'
brusture, cimbru, mesteacan, urica, salvie, tintaura, musetel,
porumb, nuc, %amei.
a/ !9ratament cu ceai de brusture
Infuia se prepara din ,!M linguri de frune de brusture
maruntite n 1KKK ml de apa clocotita. #e fac spalaturi si frectii
energice cu acest ceai.
b/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia se obtine din 1KK g de flori de musetel la 1KKK ml de
apa clocotita. Cu acest ceai se fac spalaturi si frectii ale pielii
capului. Dupa spalare, parul capata refle>e blond!aurii.
c/ !9ratament cu ceai de frune de nuc
Infuia se obtine din LKK g de frune de nuc maruntite, peste
care se toarna 1KKK ml de apa clocotita. #e fac bai cu acest ceai,
iar parul capata refle>e brune.
d/ !9ratament cu frune de mesteacan
Infuia se prepara din L!2 linguri de frune maruntite la 1KKK
ml de apa clocotita. #e fac bai si frectii ale pielii capului.
e/ !9ratament cu ceai de urica
Infuia se obtine din LK g de plante la 1KKK ml de apa clocotita.
#e fac bai cu acest ceai.
f/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)rune de urica !.K g
! 6adacini de brusture ! .K g
! )rune de mesteacan ! .K g
Decoctul se obtine lund , linguri din amestecul vegetal fiert
,K!MK de minute, la foc moale, n LKK ml de apa. #e fac bai si
frectii cu acest ceai de , ori pe saptamna.
4 9ratament contra caderii parului 8ei Alopecia +1M/
C ?ar gras #e vor utilia sampoane pe baa de' paducel,
urica, mesteacan, podbal, gentiana. ngrasarea parului arata un
deec%ilibru %epatic si o proasta eliminare a grasimilor. Aveti
probabil si un regim alimentar bogat n grasimi si carne. 8a
recomandam a avea un regim vegetarian 1, ile pe luna.
4eti ilnic B cani de ceai din cel preparat dupa reteta'
! )rune de romarin ! .K g
! 6adacini de brustur ! BK g
! 6adacini de pir ! BK g
! )rune de cimbru ! .K g
! )rune de mesteacan alb ! BK g
!)umarita +planta, fara radacini/ ! BK g
Ceaiul se prepara din B linguri de amestec vegetal bine maruntit
si omogeniat, fiert 1 minut n 1KKK ml de apa. Ceaiul se lasa la
infuat 1K!1L minute.
D ?ar uscat #e vor utilia doar sampoane cu e>tract de'
romarin, musetel, ienupar.
$ ?iloitati e>cesive
Fitoterapie curs )5
9ratamentele sunt urmatoarele'
a/ !#e va unge ona cu ulei de sunatoare sau de musetel
b/ !#e fac bai de seut cu coada calului, care stimuleaa
circulatia sngelui n rinic%i
c/ !#e ung onele cu frune, flori si tulpini de rostopasca si se
lasa asa cteva ore. #e spala pielea cu sapun de calitate si se va
unge cu alifie de galbenele, ulei de sunatoare sau ulei de
musetel. #e beau ilnic M!B cani de ceai de urici.
,12. ?ecingine vei Impetigo
,1-. ?emfigus
$ste denumirea unor dermatoe caracteriate prin formarea
unor veicule +basici/ pline cu lic%id seros pe piele. Dupa ce
basicile se sparg, apar pe locul lor eroiuni foarte dureroase.
7neori are loc o crestere a temperaturii, iar pacientul si pierde
pofta de mncare, slabeste si are insomnii. 9ratamentul se face
cu ceai de soc. Infuia se prepara din , lingurite de flori de soc
oparite cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai R i.
?entru bai locale si comprese, se foloseste ceaiul preparat din
BK g de flori de soc la 1KKK ml de apa clocotita.
,1.. ?ete senile +pete de batrnete/
Aparitia petelor senile, de fapt pete de batrnete, obliga la o
cura soc pentru revitaminiarea organismului si deci si a
dermei. #e recomanda a se consuma multe legume si fructe, iar
peste
acest regim alimentar bogat n vitamine si minerale se indica a
se administra'
!nainte de fiecare masa principala' , capsule cu comple> AD5
S multiaminoacii&
!n timpul fiecarei mese', capsule de comple> AD5 S
vitaminele $ si )&
!dupa fiecare masa' , capsule de comple> AD5 S vitaminele A
si D.
,1A. ?ete pe cornee
9ratamentul se va face cu suc de rostopasca cu care se vor unge
pleoapele.
5oaptea, se aplica frune de rostopasca, proaspete si bine
spalate, peste oc%ii nc%isi si se leaga cu o fsie de tifon sau de
pna.
,,K. ?icioare
#enatia de ace n picioare este provocata de tulburari ale
circulatiei sanguine la nivelul picioarelor.
9ratamentul recomandat este'
!#e va bea ilnic seara, la culcare, o cana de ceai cald din coada
soricelului. Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK
ml de apa clocotita&
!#e vor face bai calde la picioare, seara, nainte de culcare, timp
de 1L minute.
,,1. ?ielo!cistita vei Cistita
,,,. ?ielita
?ielita este o inflamatie a bainului renal, portiune incipienta a
cailor urinare venita de la veica +infectie ascendenta/ sau
produsa de preenta unui calcul. #e poate complica adesea cu
inflamatia rinic%iului +pielonefrita/.
)itoterapia recomanda n tratamente ciresul si visinul,
merisorul, pinul.
a/ !9ratament cu ceai de merisor
$ste antiinflamator si puternic antiseptic al cailor urinare.
Ceaiul se face din 1!, lingurite de frune fierte timp de L!1K
minute n ,LK ml de apa. #e beau , cani de ceai R i,
adaugndu!se un vrf de cutit de bicarbonat de sodiu.
b/ !9ratament cu ceai de cires +visin/
Ceaiul are actiune diuretica, antiinflamatoare si este
recomandat n tratarea afectiunilor catarale ale tractului urinar.
Ceaiul se prepara prin decoctia a , lingurite de coi de cirese
+visine/ n ,LK ml de apa. #e beau ilnic ,!B cani de ceai.
,,M. ?ielonefrita
$ste o inflamare a bainului renal +pielita/, complicata cu
inflamatia rinic%iului +nefrita/. $ste cronica sau acuta, poate
afecta unul sau ambii rinic%i si apare mai frecvent la copii si
femei.
?lantele medicinale utiliate n fitoterapie sunt' ciresul, visinul,
ciubotica cucului.
,,B. ?ietre la rinic%i si la veica biliara vei Calculi
,,L. ?ipi n pat vei $nureis nocturn
,,2. ?iroa
?iroa +?irois/ apare ca o senatie de arsura care porneste din
epigastru spre esofag si faringe si care, nu rareori, este nsotita
de regurgitatii acide. $a este produsa de tulburari n
functionarea stomacului, iar aparitia %iperaciditatii se datoreaa
alimentelor si bauturilor ingerate. )itoterapia se face cu'
salcm, meur.
a/ !9ratament cu ceai de salcm
Infuia se prepara din , lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de meur
Fitoterapie curs )6
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de meur la ,LK
ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceaiRi.
,,-. ?itiriais
?itiriaisul este afectiunea pielii caracteriata prin descuamatia
ei fina, asemanatoare tartei. Apare cauata de ciuperci si
preinta diferite aspecteclinice'
1. ?itiriais rubra pete rosii, rugoase, pe partea dorsala a
degetelor de la mini si picioare, din caue necunoscute

,. ?itiriais versicolor pete de culoare cafenie care se co:esc
usor pe gt si torace, produse de o ciuperca.
)itoterapia recomanda n tratamente rostopasca.
Infuia se prepara din o :umatate lingurita de planta la ,LK ml
de apa clocotita.
#e va bea ceaiul n cursul ilei. #e pot pune cataplasme cu
infuia indicata mai sus. Ca unguent se poate folosi preparatul'
MK g pulbere de planta, 1L g lanolina, 1L g vaselina, 1K picaturi
de acid fenic.
,,.. ?laga +rana/
?laga +rana/ apare prin' taiere, ntepare, mpuscare, drobire,
penetrare, etc. 5ecesita tratament urgent pentru a opri
%emoragia si a combate infectia. )itoterapia se face cu' arnica,
cerentel, cimbrisor, cimbru de cultura, frasin, galbenele, nuc,
pelin, salcm, salvie, sapunarita, ste:ar, sulfina, tataneasa,
troscot, plamnarica, plop, roinita, unguras, urica, volbura,
levantica, coada soricelului.
a/ !9ratament cu ceai din flori de galbenele
Infuia se prepara din 1!, linguri de flori de galbenele la ,LK
ml de apa clocotita. #e fac bai locale sau se aplica cataplasme.
#e fac spalaturi cu 1K g de tinctura diolvata n 1KK ml de apa
fiarta si racita. 9inctura se prepara prin macerarea timp de .
ile a ,K g de flori de galbenele n 1KK ml de alcool.
b/ !9ratament cu tinctura din flori de arnica
9inctura se prepara din ,K g flori de arnica n 1KK ml de alcool,
tinute la macerat 1K ile. #e fac bai locale si badi:onari cu 1K!
,K g de tinctura diluata cu 1KK ml de apa fiarta si racita.
c/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
Infuia se prepara din , lingurite de muguri de plop drobiti cu
,LK ml de apa clocotita. #e fac bai locale.
d/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Infuia se prepara din 1!M linguri de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e fac bai locale si se pun comprese. $fectul
cicatriant creste prin adaugare n reteta ceaiului a radacinii de
tataneasa +1!, linguri la cana/
e/ !9ratament cu ceai de levantica
Infuia se prepara din , lingurite de flori de levantica la ,LK ml
de apa clocotita. #e fac bai locale. $ficienta cicatriarii creste
daca n baia de apa se adauga M!B g dintr!un amestec, n parti
egale, de ulei de levantica si alcool.
,,A. ?leoape
Inflamarea marginilor pleoapei este, cel mai adesea, un semn al
unor boli de oc%i, de cele mai multe ori asociata cu
con:unctivita. 6ecomandam urgent a se consulta medicul
specialist.
?entru tratament va indicam ceaiul din frune de salvie. Infuia
se prepara din din M lingurite de frune de salvie oparite cu LKK
ml de apa clocotita.
#e va lasa la infuat L!1K minute. #e vor spala oc%ii de M!B ori
pe i cu acest ceai cald.
n caul n care inflamatia pleoapelor este mai vec%e si mai
puternica se vor face spalaturi de M!L ori R i cu ceaiul preparat
dupa reteta'
!)lori de tei !BK g
!)rune de soc negru !BK g
Infuia se prepara din M lingurite din amestecul vegetal peste
care se vor turna LKK ml de apa clocotita. #e lasa la infuat L
minute.
,MK. ?oala albavei 3eucoree
,M1. ?ofta de mncare
Inapetenta, lipsa poftei de mncare se poate trata cu ceaiul'
! )rune de cimbru ! BK g
! #eminte de c%imen ! BK g
! 6adacini de gentiana ! BK g
! )rune de trifoiste de balta ! BK g
! #eminte de fenicul ! BK g
! )rune de busuioc ! .K g
!)umarita +planta, fara radacini/ ! .K g
Ceaiul se prepara din , lingurite de amestec cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, una nainte de
prn, cea de!a doua nainte de cina. ?entru cresterea poftei de
mncare se vor lua doua capsule de angelica nainte de fiecare
masa principala.
,M,. ?rostata
?rostata este glanda ane>a a aparatului genital masculin, situata
n :urul portiunii initiale a uretrei, naintea ampulei rectale si
sub veica. ?rodusul sau de e>cretie contribuie la formarea
spermei, ve%iculnd spermatooiii formati n testicule.
?rostatita repreinta inflamatia prostatei. Fipertrofia prostatei,
mai precis a glandelor periuretrale, din segmentul prostatic al
Fitoterapie curs )&
uretrei este o afectiune frecventa la barbatii vrstnici si se
datoreaa tulburarilor de ec%ilibru %ormonal. #e poate produce
o strmtorare c%iar pna la nc%iderea totala a uretrei,
mpiedicnd eliminarea totala a urinei.
)itoterapia utilieaa urmatoarele plante medicinale' urica
moarta, %olera +g%impele/, castanele salbatice. 5ota' n
tratamentul de prostata se recomanda a nu se bea alcool, a se
consuma alimente fara condimente si a manca cu putina sare.
ntruct este o maladie care intereseaa un numar mare de
barbati vrstnici, vom da o amploare mai mare acestui
subcapitol.
a/ !9ratament cu ceai de %olera +g%impele/
Decoctul se prepara din 1 g de planta fiert n ,LK ml de apa,
timp de 1K minute. #e beau , cani de ceai pe i, dimineata si
seara, nainte de mesele principale. Cura dureaa 2!1. luni.
Descoperirea proprietatilor terapeutice ale %olerei +g%impele/
este o prioritate romneasca, si anume a unui colectiv de la I@)
Clu:, condus de dr. ?avel ?etcu.
b/ !9ratament cu ceai de urica moarta
Ceaiul se prepara dintr!o lingurita din partile aeriene ale plantei
cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai R i. n ca ca
sunt utiliate flori de urica moarta, infuia se obtine din W
lingurita de flori la ,LK ml de apa clocotita. ?rima cana de ceai
se bea dimineata, iar cea de!a doua ntre masa de prn si cea
de seara.
c/ !9ratament ce ceai dupa formula'
!)rune de ienupar !2K g
!7rica moarta alba !2K g
!)lori de iarba neagra !2K g
!)umarita +planta, fara radacini/ !2Kg
!?arac%ernita +planta, fara radacini/ !2K g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal n 1KKK ml
de apa, lasat sa fiarba 1 minut si apoi infuat 1K!1L minute.
Acest ceai este recomandat preventiv barbatilor cu vrsta peste
BK de ani, ct si n tratamente. ?reventiv se va face o cura de MK
de ile R an, iar n tratamente curele vor fi de lunga durata.
d/ !9ratament cu castane salbatice
#e utilieaa n starile congestive ale afectiunii. #e prepara o
tinctura din ,K g de castane salbatice maruntite cu 1KK ml de
alcool de -K de grade, macerarea durnd 1K ile. #e recomanda
a se lua , lingurite pe i. #e poate utilia si decoctul din ,!M
castane maruntite n 1KKK ml de apa. #e va bea o cana de ceai,
nainte de fiecare masa, ,K de ile pe luna. Cu acest decoct,
tratamentele se pot face si cu bai de seut.
e/ !9ratament cu ulei de dovleac
#e ia o lingura de ulei de dovleac, seara, nainte de culcare.
f/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de urica moarta ! LK g
!)rune de mesteacan rios ! LK g
! 9eci uscate de fasole ! LK g
!)rune si radacini de papadie ! LK g
! Coada calului ! LK g
Decoctul se obtine prin fierbere L!1K minute a unei lingurite de
plante n ,LK ml de apa. #e beau ilnic M!L cani de ceai R i.
g/ !7n tratament recomandat de 4ela ?ater
?entru o cana de ceai, am luat o mna de seminte de dovleac,
le!am uscat bine, asa nct sa fie drobite, le!am pisa cu coa:a
cu tot si le!am lasat sa fiarba L minute, apoi am strecurat si am
baut acest ceai cald, ndulcit. Am baut ilnic ,!M cani si dupa M
ile a nceput sa diminuee greutatea pe care o aveam la
urinare.
%/ !9ratament cu bai de seut
#e recomanda bai de seut cu ceai de musetel si mici clisme.
i/ 9ratament dupa "vidiu 4o:or si @ircea Ale>an
#e vor face bai de seut si spalaturi locale, calde, cu ceai dupa
reteta'
! 6adacini de tataneasa ! ,K g
! )lori de urica moarta!alba ! 1K g
! )lori de musetel ! ,K g
! )lori de galbenele ! MK g
! 4usuioc ! ,K g
Decoctul se prepara din M linguri de amestec vegetal la 1KKK ml
de apa.
4iologul Carmen Ale>an recomanda n trata!mentele calitatile
antiinflamatoare ale verei. 6ecunoscuta specialista indica n u
e>tern aplicatii cu frune de vara, nmuiate n apa fiarta,
curatate de nervuri si aplicate n ona perianala. 9ratamentul se
aplica L!- ile.
,MM. ?rebitism
?resbitia repreinta dificultatea de a distinge clar obiectele
apropiate, cauata de o diminuare a puterii de acomodare a
oc%iului.
?resbitia apare dupa vrsta de BK!BL de ani si se datoreaa
pierderii elasticitatii cristalinului. )itoterapia recomanda
tratamente cu' afin, telina, cimbrisor, cimbru, pelin, nalba.
a/ !9ratament cu ceai din frune de afin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita.
Decoctul se obtine dintr!o lingurita de fructe drobite cu ,LK ml
de apa. #e beau ,!M cani de ceaiRi.
b/ !9ratament cu ceai de telina
Fitoterapie curs ))
Decoctul se prepara din ,L g de radacina de telina rasa cu ,LK
ml de apa.
#e tamponeaa usor sau se picura cteva picaturi n oc%i.
,MB. ?rurit
?ruritul este o senatie de mncarime cutanata care poate fi
produsa de o boala de piele sau de o afectiune generala.
)itoterapia recomanda' ang%inarea, patlagina, brusturul,
frasinul, cimbrul, pinul, cimbrisorul. De la o anumita vrsta
poate aparea un prurit nocturn, scitor, care nu lasa pacientul
sa doarma. 5u e>ista nici o metoda pentru a nlatura definitiv
senatia de mncarime. Caua fiind n interiorul organismului,
se recomanda a se bea B cani de ceai pe i, din decoctul dupa
reteta'
!)rune de frasin !BK g
! 6adacini de pir ! BK g
! 6adacini de brustur! BK g
Infuia se prepara din :umatate de
lingurita de plante la ,LK ml de apa clocotita. #e ia o lingura de
ceai la M ore.
Infuia poate fi utiliata si pentru comprese.
! )rune de trifoiste de balta ! ,K g
!?arac%ernita +planta, fara radacini/ ! BK g
! )rune de cimbru ! .K g
Ceaiul se prepara din B linguri de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit fiert , minute n 1KKK ml de apa.
,ML. ?soriais
$ste o afectiune a pielii necontagioasa, caracteriata prin
aparitia pe piele a unor pete rosiatice acoperite de scuame
groase, stratificate, lucioase. Dupa ndepartarea scuamelor apar
mici puncte %emoragice. Acestea apar pe toata suprafata pielii,
dar mai des n onele e>puse traumelor mecanice' mini, coate,
genunc%i, picioare.
?soriaisul provoaca mncarimi, dureri, fisuri care sngereaa.
)itoterapia recomanda urmatoarele plante medicinale'
tataneasa, nuc, migdal, gorun, mur, spanac, pin, rostopasca,
bradisor, mesteacan.
a/ !9ratament cu spanac
#e pun cataplasme din frune fierte de spanac n ulei de
porumb.
b/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Ceaiul se obtine prin fierbere ,K!MK de minute a unei lingurite
de radacini de tataneasa maruntite n ,LK ml de apa. #e beau M!
B cani de ceai R i. #e pun comprese cu un decoct cu , lingurite
de radacina maruntita la ,LK ml de apa. ?entru spalaturi locale
sau cataplasme se foloseste maceratul sau decoctul concentrat
cu B!L linguri de radacini maruntite la ,LK ml de apa.
c/ !9ratament cu ceai de rostopasca
d/ !9ratament cu frune de nuc
#e ung onele afectate cu suc din co:ile veri de nuc. Decoctul
se prepara din ,K g de frune de nuc n ,LK ml de apa.
Ceaiul se va folosi pentru comprese. ?entru bai se prepara un
decoct prin fierberea timp de 1L minute a 1KK g de frune de
nuc n M l de apa. Ceaiul obtinut se va amesteca cu apa din cada
baii avnd M-K C.
e/ !#e unge pielea afectata cu alifie dupa reteta
!7ntura de porc dupa intestin !LK g
!#uc de rostopasca !L g
Alifia se va pastra n frigider.
f/ !9ratament cu ceai de deditel
Infuia se prepara din , lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e va utilia pentru cataplasme.
g/ !#e ung partile afectate cu suc din tulpini tinere de laptele
cucului
%/ !@aurice @essGgnG si @ic%el 4ontemps recomanda a se lua
nainte de fiecare masa , capsule de brustur, iar n timpul
meselor principale' o capsula de comple> A5D S vitaminele $
si ) si o capsula de comple> multivitamine.
,M2. ?urgativ
?urgativul este un medicament care favorieaa eliminarea
scaunului prin stimularea peristaltismului intestinal. )itoterapia
recomanda' volbura.
8olbura are calitati de la>ativ energic.
Infuia se prepara din 1 lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. Ceaiul se bea dimineata.

#e mai poate utilia si pulbere amestecata cu miere, luata
dimineata nainte de micul de:un.
,M-. 6a%itism
6a%itismul este o boala care apare n copilarie si adolescenta si
se datoreaa n mod esential unei carente de vitamina D. #e
produc tulburari n metabolismul fosforului si calciului, ceea ce
determina o calcifiere defectuoasa a oaselor, care ramn moi si
osificatia ntrie.
)itoterapia apeleaa la nuc. Infuia se prepara din 1!, lingurite
frune la ,LK ml de apa clocotita. #e beau 1!, cani de ceai R i.
#e pot face bai locale si aplica cataplasme cu o infuie
concentrata din ,!M linguri frune de nuc maruntite n ,LK ml
de apa clocotita.
,M.. 6agade +crapaturi si pistrui/
Fitoterapie curs )1
#unt fisuri, sub forma de santuri, localiate pe palme, picioare,
pe mameloane, survenite n timpul alaptarii la sn a copilului.
?ot fi superficiale, epidemice sau profund dermice.
#e trateaa cu %rean. ntr!un litru de otet se va introduce o mna
de %rean ras. #e lasa la macerat L!2 ile. Dupa filtrare se va
folosi la ungerea pistruilor. 6agadele se ung cu miere sau se
pun comprese cu miere.
,MA. 6ana vei ?laga
,BK. 4oala lui 6aInaud
#e manifesta prin tulburari vasomotorii simetrice ale
e>tremitatilor, evolund n pusee cu urmatoarele etape'
isc%emie, cianoa dureroasa si a>fisie locala cu senatie de
degete moarte. ?ot duce la cangrena. Aceste tulburari pot fi
declansate de frig sau de socuri emotive.
9ratamentul profilactic indica' evitarea frigului, intericerea
fumatului, reducerea n dieta a carnii si a sarii. )itoterapia
apeleaa la' paducel, talpa gstii.
a/ !9ratament cu ceai de paducel
#e folosesc' frune, flori si fructe de paducel. Infuia se prepara
din 1 lingurita planta la ,LK ml de apa clocotita.
Ceaiul se infueaa 1L minute. #e bea n cursul ilei. Acest ceai
are calitati de vasodilatator coronarian si periferic.
b/ !9ratament cu ceai din talpa gstii
Infuia se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i. #e poate utilia si o
infuie concentrata preparata din M linguri de planta la o cana
de ,LK ml de apa clocotita. 3a infuia concentrata se iau M!L
linguri de ceai R i. ?entru comprese ale minilor, n fiecare
seara se va folosi un ceai preparat din L linguri de planta la ,LK
ml de apa clocotita.
,B1. 6aceala vei <uturai
,B,. 6aguseala vei 3aringita
,BM. 6espiratie urt mirositoare
6espiratia urt mirositoare poate fi cauata de o dantura stricata
si atunci se va merge urgent la stomatolog sau de diverse
afectiuni ale stomacului si atunci se vor lua masurile de rigoare.
3a bolnavi, la digestie proasta veti citi si apoi veti lua masurile
indicate la subcapitolul Aerofagie +-/. 3a arsuri la stomac va
veti trata de Aciditate gastrica +,/.
Cnd va supara ficatul si aveti gust amar n gura sau va simtiti
gura ncleiata, veti lua masurile cuvenite pentru a trata )icatul
si suferintele lui +1KA/. Cnd mirosul respiratiei dvs. povine de
la stomac, va recomandam ceaiul dupa formula'
! #eminte de anason ! BK g
! #eminte de c%imen ! BK g
! )une de menta ! BK g
#e iau M lingurite din amestecul vegetal si se oparesc cu LKK ml
de apa clocotita. #e lasa ceaiul la infuat L minute. Cu acest
ceai se va face gargara si se va spala gura. 7n alt remediu pe
care vi!l propunem este ceaiul dupa reteta'
!4oboci de trandafir de dulceata ! 2K g
! #eminte de fenicul ! 2K g
!3amita +planta, fara radacini/ ! 2K g
! )rune de romarin ! 2K g
! )rune de badian ! 2K g
! )rune de menta ! 2K g
Ceaiul se prepara din L linguri de amestec vegetal n 1KKK ml
de apa clocotita. #e lasa ceaiul la infuat L!1K minute. #e va
bea ceaiul, n portii mici, ntr!o i.
,BB. 6etentie urinara
6etentia urinara repreinta imposibilitatea de a urina.
)itoterapia se face cu' urica moarta, cretisoara, troscot, traista
ciobanului, coada soricelului, coada calului.
a/ !9ratament cu urica moarta
Infuia se prepara din 1 lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai R i. #e fac bai de seut cu un
ceai obtinut din L!2 linguri de plante la 1KKK ml de apa
clocotita.
b/ !9ratament n atonie veicala
#e fac bai de seut cu traista ciobanului siRsau coada soricelului
siRsau coada calului 1KK g de plante la L l de apa, macerate 1,
ore.
,BL. 6eumatism
6eumatismul este o boala produsa de alergia organismului la
infectii cu streptococ %emolitic, caracteriata prin inflamatia
tesutului con:unctiv din ntregul organism, dar n special din
articulatii, inima si vase.
Infectia se localieaa n faringe +n amigdale/, mai rar n alte
focare +granulom dentar/ de unde to>inele microbului
difueaa, producnd accese repetate de reumatism acut.
?lantele medicinale utiliate n fitoterapia reumatismului sunt'
urica moarta, catina alba, cimbrisorul, cimbrul, coada calului,
frasinul, iarba mare, ienuparul, ima, levantica, mesteacanul,
pirul, mustarul negru, papadia, plamnarica, plopul negru,
podbalul, porumbul, salcia, salvia, socul, sulfina, troscotul,
turtita mare, urica.
A 9ratarea reumatismului cardio!vascular
$ste o mbolnavire a articulatiilor si a inimii. 4oala se numeste
reumatism 4ouilaud. Infectia streptococica este faringiana si
amigdaliniana.
a/ !9ratament cu ceai din flori de musetel
Fitoterapie curs 13
Infuia se obtine din 1 lingurita de flori cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i. ?entru in%alatii se pun ,
lingurite de flori n ,KK ml de apa clocotita. #e fac ,!M
in%alatii R i.
b/ !9ratament cu ceai de romarin
Infuia se prepara din 1 lingurita de frune cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai R i. #e pot face si ,!M in%alatii
pe i.
c/ !#e mesteca si se suge rasina de brad +1K!1L g pe i/ pna la
vindecarea amigdalelor
d/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se face din 1 lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai R i. ?entru gargara se foloseste
o infuie preparata din L g de frune la 1KK ml de apa clocotita.
e/ !9ratament cu ceai de fenicul
Infuia se prepara dintr!o :umatate de lingurita de fructe
drobite n ,LK ml de apa clocotita. #e bea 1 cana de ceai pe i,
n M reprie, dupa mesele principale.
4 6eumatism degenerativ vei Artroa
C 6eumatismul abarticular
#unt afectate tesuturile periarticulare' tendoane, teci sinoviale,
burse, fascii, aponevroe, musc%i, nervi.
a/ !9ratament cu ceai de deditel
Infuia se prepara din 1 lingurita de flori cu ,LK ml de apa
clocotita. #e bea 1 cana de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se prepara din , lingurite de flori de soc la ,LK ml de
apa clocotita. #e beau M cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de iedera
Decoctul se prepara din 1 lingura de frune maruntite si fierte
1L minute, n ,LK ml de apa, la un foc moale. #e beau , cani de
ceai pe i.
d/ !9ratament cu suc din piciorul cocosului
n nevralgii, lumbago si neuromialgii se fac frectii cu suc
proaspat din piciorul cocosului.
e/ !9ratament cu ulei din fructe de ienupar
#e fac frectii cu ulei de ienupar, 1Q n alcool.
D 6eumatism metabolic +pseudoguta si guta/
$ste o boala cronica, legata de o puternica dereglare a
metabolismului proteinelor. Apar depuneri de acid uric, cu
crie foarte dureroase ale articulatiilor.
a/ !9ratament cu ceai de ienupar
Decoctul se prepara din 1L!,K de pseudobace la 1KKK ml de
apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de mesteacan
Infuia se face din , lingurite de frune maruntite la ,LK ml de
apa clocotita.
#e lasa sa se raceasca si se va introduce n ceai un vrf de cutit
de bicarbonat de sodiu. Dupa 2 ore de repaos, ceaiul se va bea
n , reprie, ntre ele fiind un interval de B ore.
5ota 0 9ratamentele cu bai ale reumatismului se vor trata ntr!
un capitol
special.
,B2. 6iduri
6idurile apar ca un semn al deteriorarii fibrelor de colagen care
mentin elasticitatea fetei si sunt un apana: al batrnetii.
9ratamentul cere o regenerare a fibrelor si se va face prin cure
cu vitamine si oligoelemente. " dieta cu fructe si legume, ct si
utiliarea unor crUme de piele pe baa de e>tracte naturale sunt
de un real folos.
#e va utilia si uleiul vegetal pur, astfel'
a/ !3a tenul gras ulei de tarte de ore
b/ !3a tenul slab ulei de opaita +luminita/
c/ !3a tenul mi>t ulei de trandafir
Drept creme pe baa de e>tracte vegetale se folosesc'
!#unatoare S salvie S coada
calului
!Famei S vitamine
!Cu ceruri florale
,B-. 6inic%i atrofiat
Distrugerea tesutului renal si nlocuirea lui cu tesut cicatriceal
duce la micsorarea rinic%iului, iar bolnavul sufera de dureride
cap, nu are pofta de mncare, este palid, preinta insuficiente
coronariene. #cade capacitatea de eliminare renala si apare
pericolul uremiei.
@aria 9reben recomanda tratamentul ce ceaiul dupa reteta'
!6adacini de osul cinelui !1K g
!6adacini de leustean !1K g
! 6adacini de pir ! 1K g
! 6adacini de salcie ! LK g
Fitoterapie curs 11
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal, fierte timp
de L!1K minute n -LK ml de apa. #e beau ilnic M cani de ceai
cald.
,B.. 6inita
6initele sunt inflamatii ale mucoasei naale. #e manifesta prin'
stranuturi repetate, nfundarea nasului, secretii naale, cefalee si
febra. Cnd apar complicatii se a:unge la' sinuite, otite,
laringite, etc.
9ratamentele cu plante medicinale apeleaa la' busuioc, soc,
tei, maces, tintaura, salcie, pir, ciubotica cucului, cuisoare.
a/ !9ratament cu ceai de tei
Infuia se face din 1 lingurita de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i, se fac spalaturi naale
si in%alatii.
b/ !9ratament cu ceai de soc
Infuia se prepara din , lingurite de flori de soc la ,LK ml de
apa clocotita. #e beau M!B cani de ceai pe i si se fac ,!M
in%alatii.
c/ !9ratament cu ceai de busuioc
Infuia se obtine din 1 lingurita de planta n ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i si se fac in%alatii
dimineata si seara.
d/ !9ratament cu ceai din riomi de pir
Decoctul se obtine din 1 lingurita de riomi drobiti la o cana
de ,LK ml de apa. #e beau M!B cani de ceai R i. 5ota 0
)ebra fnului, rinita alergica a fost tratata la subcapitolul
<uturai de fn +1,./.
,BA. #arcina
a/ !?entru femeile gravide care au ameteli si greturi
recomandam ceaiul din coada soricelului. Infuia se prepara din
, lingurite de flori la ,LK ml de apa clocotita. #e beau 1!M cani
de ceai pe i.
b/ !?entru gravidele nervoase recomandam ceaiul de sunatoare.
Infuia se face din 1 lingurita plante la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau ,!M cani de ceai pe i.
c/ !?entru gravidele care vor sa se simta bine recomandam ca
seara, dupa cina, sa bea o cana de ceai dupa reteta'
!)lori de musetel !BK g
!)rune de menta !BK g
!)rune de roinita !BK g
!)rune de busuioc !BK g
Infuia se obtine din , lingurite de amestec vegetal oparite cu
,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se va infua 1K!1L minute.
,LK. #cabia +ria/
#cabia este o boala cutanata paraitara, contagioasa, foarte
pruriginoasa. $a produce mncarimi puternice si leiuni.
?lantele medicinale utiliate n tratamente sunt' ima,
rostopasca, troscotul, nucul, iarba amorului.
a/ !9ratament cu ceai de ima
#e freaca leiunile cu frune proaspete de ima, iar apoi ona
afectata se tamponeaa cu infuie preparata din 1KK g de planta
uscata la 1KKK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu suc de rostopasca
#e pot pune comprese cu infuie din 1 lingurita de plante la ,LK
ml de apa clocotita.
c/ !9ratament prin spalari cu infuie de troscot si de nuc
d/ !9ratament cu iarba amorului
#e iau 1KK g de radacini de iarba amorului si se maruntesc, iar
apoi se fierb M!B minute n ,LK ml de ulei. #e strecoara uleiul
cu un tifon si cu el se unge pielea afectata de , ori R i, timp de
M!L ile.
#emnul ca tratamentul este eficient este ca apare o eruptie care
precede vindecarea.
,L1. #ciatica
#ciatica este o boala care se manifesta prin dureri mari n
regiunea salelor, care radiaa de!a lungul unuia sau a ambilor
nervi sciatici, de la sold la calcie. )itoterapia se face cu'
sunatoare, ciubotica cucului, osul iepurelui, rotungioara.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta
! #unatoare !BL g
! Ciubotica cucului !BL g
! )rune de virnant! BL g
#e beau ilnic M cani de ceai cald din infuia preparata din B
lingurite de amestec vegetal, peste care se toarna 2KK!-LK ml de
apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! "sul iepurelui !BL g
! )lori de vetrice !BL g
! )rune de rotungioara !BL g
#e beau M cani de ceai cald R i din infuia preparata din B
lingurite de amestec vegetal la 2KK!-LK ml de apa clocotita.
,L,. #eboree vei ?ar
,LM. #edativ
#edativul repreinta un medicament cu proprietati de a linisti o
stare de e>citatie. )itoterapia utilieaa urmatoarele plante
medicinale' teiul, urica, talpa gstii, sulfina, sovrvul, coada
Fitoterapie curs 12
calului, iarba mare, levantica, musetelul, menta, roinita, salvia,
salcia, rostopasca, odoleanul, porumbarul.
,LB. #emne din nastere
#emnele din nastere sunt acele pete colorate de pe piele, uneori
acoperite de par, care se detaseaa de aspectul epidermei
ncon:uratoare. #unt diverse semne din nastere si apar n locuri
e>trem de diferite. ?entru unele semne din nastere, tratamentele
pot consta n'
a/ !#palaturi cu ceai de dragaica
Ceaiul se obtine din , lingurite de dragaica oparite cu 1KKK ml
de apa clocotita. #e va folosi la spalarea ilnica a semnelor din
nastere.
b/ !9ratament cu alifie de dragaica
#e prepara din LKK g de untura de porc topita ntr!o cratita,
peste care se toarna B pumni de dragaica si se amesteca bine. #e
lasa sa faca spuma, se amesteca si se trage de pe foc. 8asul
acoperit se lasa . ore sa se raceasca. Apoi se ncaleste pna se
fluidifica alifia si se va filtra printr!o pna curata. Alifia
obtinuta se pune n cutii si se va pastra n frigider. Cu ea se vor
unge ilnic semnele din nastere.
,LL. #inuita
6ino!sinuita este o inflamatie a mucoaselor nasului si a
sinusurilor. De obicei, este o complicatie a gripei, a guturaiului,
a ru:eolei si a scarlatinei. #e manifesta cu' cefalee, dureri
frontale, astuparea nasului cu secretii. )itoterapia apeleaa la
urmatoarele plante medicinale' musetel, salvie, rac%itan, trei
frati patati, cerentel, coada soricelului.
a/ !9ratament cu ceai de musetel
Infuia se prepara din 1 lingurita de flori de musetel la ,LK ml
de apa clocotita. #e beau M cani de ceai pe i si se fac ,!M
in%alatii din , lingurite de plante la ,KK!MKK ml de apa.
b/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
#e beau , cani de ceai R i, se fac in%alatii +,!M in%alatii pe i/ si
se aspira naal infuia preparata din , lingurite la ,LK ml de apa
clocotita.
c/ !9ratament cu ceai de cerentel
Decoctul se obtine din , lingurite de radacini cu ,LK ml de apa.
#e fierbe la foc moale, timp de MK de minute. #e fac cu acest
ceai aspiratii naale.
,L2. #labiciune
#tarea de slabiciune e>agerata se poate datora unei subnutritii
cronice. n aceasta stare se poate apela la tratamentul cu plante.
Deficitul de fier, de saruri minerale, vitamine, etc. poate fi tratat
cu plantele medicinale' musetel, coada soricelului, tintaura,
sc%induf, busuioc, fenicul, romarin, gentiana, etc. Daca
persoanele subponderale sunt tratate cu ceaiuri trebuie aratat ca
ceaiurile maresc pofta de mncare si, desi nu ngrasa,
compenseaa lipsurile de vitamine si minerale din corp,
facilitnd mbunatatirea proceselor metabolice de asimilare a
%arnei.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! 9intaura ! BK g
! Coada soricelului !BK g
! )lori de musetel ! BK g
#e beau M cani de ceai cald R i din infuia preparata cu M
lingurite de amestec vegetal, oparit cu LKK ml de apa clocotita.
Ceaiul se va infua L!. minute.
b/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
! )rune de busuioc ! BK g
!@uguri florali de portocal amar ! BK g
! 6adacini de gentiana ! BK g
!)umarita +planta, fara radacini/ !BK g
!)rune de romarin !.K g
!#eminte de fenicul !.K g
Ceaiul se prepara din , lingurite de amestec vegetal fiert ,
minute n ,LK ml de apa. #e va infua ceaiul 1K!1L minute. #e
va bea o cana de ceai dupa fiecare masa principala.
c/ !9ratament pentru copiii foarte slabi
#e prepara o infuie din 1 lingurita de frune de cimbru oparite
cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau , cani de ceai R i.
,L-. #omn nelinistit
nainte de culcare se va bea o cana de ceai din tei, levantica,
urica moarta, musetel, etc. +8ei subcapitolul #edativ / sau
un pa%ar cu lapte cald, ndulcit cu miere de albine.
,L.. #tari depresive
$>ista un numar mare de preparate antidepresive. ?lantele
medicinale din care se pot prepara aceste antidepresive sunt'
sunatoarea, levantica, valeriana, socul, musetelul, teiul, roinita,
se%inelul, mag%iranul.
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)lori de musetel !,K g
!)rune de levantica !BK g
!)rune de romarin !,K g
!@uguri florali de portocal amar !BKg
!)rune de cimbrisor !BK g
Din amestecul vegetal se ia o lingura care se va opari cu ,LK ml
de apa clocotita. Dupa o infuare de L!1K minute se va strecura
ceaiul. #e va bea o cana de ceai, seara, dupa cina.
b/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
Fitoterapie curs 13
! )rune de roinita ! BK g
! #c%inel ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal oparite cu
LKK ml de apa clocotita, cu infuare de L minute. #e beau ilnic
,!M cani de ceai cald.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )lori de musetel ! BK g
! #unatoare ! BK g
! )lori de soc negru ! BK g
! 6adacini de valeriana ! BK g
! )lori de levantica !BK g
! )lori de tei ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite din amestec vegetal fiert cu
-LK ml de apa, timp de L!1K minute. #e beau ilnic M cani de
ceai cald. Acest ceai este e>celent pentru a trata starile de
depresie, avnd totodata si o actiune linistitoare si tonifianta.
d/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara din , lingurite de plante oparite cu ,LK ml de
apa clocotita.
#e beau , cani de ceai R i, una dimineata si alta seara, nainte
de culcare.
5ota 0 Cititorii trebuie avertiati ca un consum ndelungat de
ceai de sunatoare poate instala n organismul uman o
sensibilitate fata de lumina puternica a soarelui
+fotosensibilitate/
,LA. #terilitate
#terilitatea repreinta incapacitatea de a procrea. Cu toate
cuceririle medicinii moderne, ramnem nca fideli fitoterapiei
cu urmatoarele plante medicinale' ventrilica, vsc.
a/ !9ratament cu ceai de ventrilica
#e iau M lingurite de ventrilica, peste care se toarna LKK ml de
apa clocotita si ceaiul se va infua L!1K minute. #e beau ilnic M
cani de ceai cald.
b/ !9ratament cu suc de vsc
#peranta Anton recomanda a se lua ,L de picaturi de suc de
vsc pe i, dimineata si seara.
,2K. #toma%ic #toma%ic repreinta un produs care favorieaa
digestia prin e>citatia sucurilor gastro!intestinale. )itoterapia
apeleaa la urmatoarele plante medicinale' talpa gstii, tintaura,
ungurasul, cicoarea, roinita, cimbrul si cimbrisorul.
,21. #tomatita
#tomatita repreinta orice inflamatie a mucoasei bucale.
#tomatita apare ca urmare a ingerarii de lic%ide fierbinti,
substante iritante sau a unor infectii. ?lantele medicinale
utiliate n tratamente sunt' ste:arul, turtita mare, nucul,
sovrvul, musetelul, urica, salcia, patlagina, murul, cerentelul.
A 9ratarea stomatitei catarale
a/ !9ratament cu ceai de musetel
#e face gargara de M!L ori R i cu un ceai preparat din M!B
lingurite de plante oparite cu ,LK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai de cerentel
#e face gargara de M!L ori R i cu un decoct din , linguri de
radacini maruntite de cerentel fierte cu ,LK ml de apa.
c/ !9ratament cu ceai pentru gargara tip ?lafar
Infuia se prepara din 1!, lingurite de amestec vegetal oparite
cu ,LK ml de apa clocotita. #e fac M!L rnduri de gargara pe i
cu acest ceai.
4 9ratamentul glositei
Inflamatia limbii se numeste glosita.
a/ !9ratament cu ceai de salvie
#e va face de M!L ori pe i gargara cu un ceai preparat din L g
de frune de salvie oparite cu 1KK ml de apa clocotita.
b/ !9ratament cu ceai de trandafiri de dulceata
#e va face gargara de M!L ori R i cu un ceai preparat din ,
lingurite petale de trandafir oparite cu ,LK ml de apa clocotita.
c/ !9ratament cu ceai de sulfina
#e beau , cani de ceai R i si se face de M!L ori R i gargara cu
ceaiul preparat din 1 lingurita de flori cu ,LK ml de apa
clocotita.
,2,. #uc gastric
3ipsa sucului gastric sau o secretie insuficienta a acestuia
mpiedica realiarea normala a digestiei si sta la baa aparitiei a
numeroase maladii, dintre care mentionam' anemia +de diverse
forme/, colita, unele boli infectioase, unele forme de
constipatie, etc.
?lantele medicinale utiliate n fitoterapie sunt' sc%inelul,
pelinul, obligeana, gentiana, tintaura.
a/ !9ratament pentru stimularea secretiei
stomacale cu ceaiul dupa reteta'
! Coa:a de portocale ! BL g
! 6adacini de gentiana ! BL g
! 6adacini de obligeana ! BL g
! )rune de trifoiste de apa ! BL g
! 9intaura ! 2K g
! ?elin ! 2K g
Fitoterapie curs 14
Ceaiul se obtine fierbnd n -LK ml de apa, la foc mic, trei
lingurite de amestec vegetal, timp de L!1K minute si facnd o
infuare de L minute. #e beau ilnic M cani de ceai cald.
b/ !9ratament pentru a stimula secretia deficitara de suc gastric
#e utilieaa ceaiul avnd reteta'
!?elin !2K g
!#c%inel !2K g
!9intaura !2K g
Infuia se prepara din 1 lingurita de amestec vegetal la o cana
de ,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se va infua L minute. #e
beau ilnic ,!M cani de ceai.
,2M. #ug%it
#ug%itul apare ca o contractie spasmodica involuntara a
diafragmului, determinnd o secusa brusca a abdomenului si
toracelui si care se nsoteste de un gomot ragusit caracteristic,
prin constrictia glotei si vibratia caracteristica a coardelor
vocale.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale' fenicul,
marar, lamie.
a/ !9ratament cu suc de lamie #e iau cteva picaturi de suc de
lamie.
b/ !9ratament cu ceai din seminte de marar
#e prepara un ceai nendulcit din 1 lingurita de seminte de
marar la ,LK ml de apa clocotita. #e bea ceaiul cu ng%itituri
mici.
c/ !9ratament cu ceai de fenicul
ntr!o cana de apa clocotita se pune o lingurita de seminte de
fenicul si se lasa la infuat 1K minute. #e inspira profund de
cteva ori, apoi se va bea ceaiul.
d/ !#e mai poate trata si astfel'
!se bea un pa%ar cu apa rece&
!se ia o lingurita de a%ar&
!se retine respiratia cteva eci de secunde.
,2B. #urditate
#e recomanda a se consuma' vara, migdale dulci. #urditatea
poate fi produsa si de otoscleroa' osificarea labirindului, n
:urul vrstei de LK de ani.
a/ !9ratament cu suc de lamie #e fac instilatii repetate n
urec%i.
b/ !9ratament cu suc de vara #e fac instilatii repetate n urec%i.
c/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se prepara din 1 lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e introduce o mesa n urec%e mbibata cu acest ceai.
,2L. #urmena: intelectual
n caul unui surmena: intelectual, tratamentele sunt foarte
diversificate'
a/ !?entru mbunatatirea memoriei se va bea suc de lamie sau
se va consuma lamie cu a%ar. #e recomanda si , cani de ceai
de urica pe i.
b/ !?entru eliminarea nervoitatii se va bea suc de vara sau se
va consuma salata de vara alba.
c/ !?entru mbunatatirea puterii de concentrare se va bea ceai
de menta, coada calului, ventrilica.
,22. 9abagism
9abagismul repreinta into>icatia cu nicotina si se datoreaa
fumatului. $a poate fi acuta si se manifesta prin ameteli,
paloare, vomitismente, oboseala de tip cronic cnd apar
palpitatii, dureri de tip anginos, nervoitate, insomnie, scaderea
memoriei, leiuni vasculare, bronsita.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale n
tratamente' arnica, salvie, menta, podbal, castan salbatic, urici.
a/ !9ratament cu frune uscate de arnica
$le a:uta la a devata de fumat pe fumatorii nraiti.
b/ !9ratament cu frune uscate de salvie
#e fac tigari care fumate i fac pe fumatori a se lasa de fumat.
c/ !Combaterea fumatului cu radacina uscata de obligeana'
@estecarea lenta a radacinii uscate de obligeana si apoi
scuiparea ei.
d/ !9ratament cu suc de podbal #e iau ,!M lingurite de suc de
podbal R i pentru a trata tusea tabagica.
e/ !9ratament cu tigari pentru a combate tabagismul
Ima, sniana de padure, podbalul se vor lasa n apa ndulcita
peste noapte la macerat. #e usuca plantele la aer si se toaca
marunt. Din ele se fac tigari pentru a combate tabagismul.
,2-. 9a%icardie
9a%icardia este o accelerare a frecventei cardiace, care
depaseste valoarea normala fiiologica corespunatoare vrstei
si se>ului.
3a omul adult, n mod normal, inima pulseaa de -K de ori pe
minut.
Fitoterapie curs 15
?ulsul creste n timpul unui efort fiic sustinut, n starile de
e>citatie, ct si n starile febrile. ?lantele medicinale care pot fi
utiliate n fitoterapie sunt' vscul, paducelul, ungurasul.
,2.. 9aieturi vei ?lagi
,2A. 9en
ngri:irea pielii si n special a tenului, mai ales la femei, este
una din problemele de mare importanta n viata cotidiana.
?lantele medicinale recomandate pentru ntretinerea tenului
sunt' arnica, brusturul, cimbrisorul, cimbrul de cultura, coada
soricelului, galbenelele, sunatoarea, salvia, nalba mare,
musetelul.
A 9en palid
?entru activarea circulatiei periferice se pun comprese din ceai
de arnica. Infuia se face din 1 lingurita de flori de arnica la
,LK ml de apa clocotita.
4 9en nrosit, iritat
#e pun comprese cu ceai din' coada soricelului, musetel,
papadie, pin, sunatoare, patlagina, nalba, patrun:el.
Compresele se mentin pe fata timp de 1L!,K de minute, dupa
care tenul se unge cu o crema calmanta.
C 9enuri uscate
n tratamente vor fi utiliate plante medicinale cu calitati
emoliente si de activare a circulatiei periferice, si anume'
galbenele, musetel, sunatoare, radacini de nalba, florile de pin,
etc. Ca demac%iant se indica sucul de castravete.
#e recomanda a se bea nainte de fiecare masa o cana de ceai
preparat dupa reteta'
! )rune de romarin ! 2K g
! )rune de menta ! 2K g
! 6adacini de gentiana ! 2K g
! )rune de cimbru ! 2K g
! #eminte de fenicul ! 2K g
! )rune de mag%iran ! MK g
Infuia se prepara dintr!o cana de apa clocotita tur!nata peste ,
lingurite din amestecul vegetal bine omogeni!at si maruntit.
Ceaiul sta la infuat 1K1L minute.
D 9enuri grase
n caul tenului seboreic, gras, cu pori dilatati, tratamentele se
fac cu' musetel, podbal, brustur, cimbrisor, cimbru, %amei, nuc,
menta, salvie, ceai c%ineesc, marar, salcie, cosu!popii. #e pot
pune comprese cu aceste ceaiuri sau se fac masti cosmetice cu
tomate +rosii/, se lotioneaa fata cu suc de lamie, castravete S
alcool si masca de fragi S albus batut. ?entru persoanele care au
tenuri grase recomandam sa faca o cura de curatire a tenului de
M!L ile, bnd B cani de ceai R i din decoctul preparat dupa
reteta'
!)lori din coada soricelului !BK g
!6adacini de pir !BK g
!6adacini de brustur !BK g
!)rune si flori de papadie !BK g
!)rune si flori de lamita !.K g
!)rune de fumarita !BK g
Ceaiul se obtine prin fierberea a B linguri din amestecul vegetal
bine omogeniat si maruntit, timp de , minute, la un foc moale,
n 1KKK ml de apa. Ceaiul se bea nendulcit. Dupa aceasta cura
de curatare a tenului, puteti utilia cosmetice recomandate de
specialisti.
$ 9enuri cu afectiuni
n caul unor afectiuni ale pielii +acnee, furuncule, eceme,
urticarie, etc./ se vor folosi pentru u intern ceaiuri cu caracter
depurativ' brusture, trei frati patati, teci de fasole, ct si bai si
comprese cu plante antiseptice si cicatriante' musetelul,
sunatoarea, salvia, levantica, socul, isopul, troscotul, sulfina,
nucul, patlagina, muguri de pin, ste:arul, salcia, iarba mare,
tataneasa.
Ceaiul de sunatoare, sub forma de comprese, nvioreaa
tenurile uscate si mbatrnite.
) $liminarea ridurilor vei 6iduri
,-K. 9endinita
9endinita repreinta inflamarea unui tendon.
Apare n conditiile efectuarii unui efort fiic sau facnd sport.
Daca e>ista tendinta de a face tendinita des, este necesar a
efectua de urgenta o cura de eliminare a deseurilor si to>inelor
din corp si de remineraliare a organismului. n acest ca, va
recomandam a lua nainte de fiecare masa , capsule de coada
calului, dimineata si la prn, n timpul mesei , pastile de
comple> germeni de gru.
Atentie si la dieta dvs.
Completati regimul alimentar cu multe fructe si legume. 8a
recomandam sa beti , cani de ceai de urici pe i sau sa va
remineraliati cu ceaiuri de maces, catina sau afin.
,-1. 9eniaa vei ?araiti intestinali
,-,. 9opirea substantei osoase
n caul topirii substantei osoase, al aparitiei de umflaturi la os,
osteomielita +inflamatia maduvei osoase/ se fac tratamente cu'
coada soricelului si sc%induf.
a/ !9ratament cu ceai din coada soricelului
Infuia se prepara din , lingurite de plante oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e beau ilnic , cani de ceai de coada soricelului
repartiate n B portii. n doua :umatati de cana de ceai se va
adauga W lingurita de seminte de sc%induf.
b/ !9rupul se unge cu tinctura de coada soricelului.
,-M. 9ra%eita
Fitoterapie curs 16
9ra%eita repreinta inflamatia mucoasei tra%eei. #e manifesta
prin' pierderea vocii +disfonie/, tuse seaca, dureri la stern.
?lantele medicinale recomandate n tratamente sunt' nalba
mare, patlagina, pinul, sovrvul, isopul, ima, lemnul dulce,
musc%iul de piatra, cimbru, cimbrisor, scaiul vnat.
a/ !9ratament cu ceai de nalba mare
Infuia se prepara din ,!M g de flori si frune de nalba mare
oparite cu ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai
pe i si foloseste la tratarea tusei nsotite de secretie +flegma/
greu e>pectorabila.
b/ !9ratament cu ceai din lic%en de piatra
Decoctul se prepara din , lingurite de plante fierte cu ,LK ml de
apa. Acest ceai are calitati emoliente, sedative si antibiotice. #e
beau , cani de ceai R i.
c/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta oparita cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau , cani de ceai R i. #e pot lua si ,!M
vrfuri de cutit pe i din planta bine maruntita. #e pot face
tratamente si cu sucul plantei.
,-B. 9ranspiratie vei Diaforea
,-L. 9ricofitie
$ste o boala provocata de ciuperci microscopice si se manifesta
prin caderea parului, cruste si ngrosarea pielii n plagi. ?lantele
medicinale utiliate n tratamente sunt' brusturul, mesteacanul,
musetelul, urica. A se vedea si ?ar +,1B/
,-2. 9roficitate
9roficitatea se refera la starea de nutritie a diverselor organe si
tesuturi. $a este strict determinata de intensitatea activitatii
fiecarui organ sau tesut, ct si de necesitatile nutritive de
ansamblu ale organismului uman. #istemul endocrin este cel
care coordoneaa troficitatea n organism. 9ulburarile specifice
de troficitate produc distrofii, adica scaderea n volum a
organelor sau tesuturilor corespunatoare. ?lante medicinale
care sunt utiliate' ang%inare +trofic %epatic/, urica, etc.
,--. 9uberculoa
9uberculoa este o maladie infecto!contagioasa datorata
bacilului Ooc%. ?oate mbraca diverse forme, dupa locul
inocularii, ntinderea leiunilor, dupa modul evolutiv, etc.
A !9ratarea tuberculoei pulmonare
Fitoterapie curs 1&
$ste o boala contagioasa, localiata la nivelul aparatului
respirator, prin patrunderea si nmultirea bacilului Ooc% n
bran%iolele si plamnii omului sanatos.
)itoterapia recomanda n tratamente plantele medici!nale'
%ameiul, troscotul, usturoiul, coada calului, lemnul dulce,
ciubotica cucului, roua cerului, salvia.
a/ !9ratament cu ceai de %amei
Infuia se face din 1K g conuri de %amei drobite n ,LK ml de
apa clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, n cura de lunga
durata.
b/ !9ratament cu ceai de troscot
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai R i n cure de lunga durata.
c/ !Cura cu usturoi
#e vor consuma M catei de usturoi pe i sau se va bea apa
usturoiata. Apa usturoiata, conform recomandarii lui 8irgil
<eiculescu, se prepara astfel' se toarna ntr!o cana ,LK ml de
apa clocotita peste o cantitate de usturoi curatat si dat pe
raatoare.
#tabilirea cantitatii de usturoi se va face n functie de vrsta
pacientului, si anume'
1! pentru copii sub , ani !1L g
,!pentru copii de ,!L ani ! ,L g
M!pentru copii de 1K!1, ani ! BK g
B!pentru celelalte vrste ! 2K!.K g
9ratamentul cu apa usturoiata se face dupa cum urmeaa'
1!pentru copii pna la L ani se iau ilnic .!1K lingurite
,!pentru copii de 1K!1, ani !se iau ilnic .!1K linguri
M!pentru celelalte vrste !se iau ilnic .!1K linguri supa
d/ !9ratament cu ceai dupa o reteta de ". 4u:or si @ircea
Ale>an'
! Coada calului !BK g
!)rune podbal !BK g
!9ei !,K g
Decoctul se prepara din L linguri de amestec vegetal fiert n
1LKK ml de apa. #e beau, ndulcite cu miere, M!B cani de ceai R
i, n cura de 2!,B de luni.
e/ !9ratament cu ceai remineraliant dupa reteta urmatoare'
!Coada calului !,K g
!Famei !,K g
!9roscot !1L g
!)rune podbal !,K g
!@enta !L g
!6iomi de pir !1L g
!)ructe de ienupar !L g
Decoctul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal bine
maruntit si omogeniat la ,LK ml de apa. #e beau ilnic ,!M
cani de ceai, n cure de M!2 luni.
n timpul acestor cure se recomanda a se consuma saptamnal
LKK g miere amestecata cu 1!, radacini de %rean ras. #e va lua
cte o lingura din amestecul miere!%rean cu MK de minute
nainte de de:un si cina.
4 9ratarea tuberculoei cutanate
$ste o boala contagioasa localiata la nivelul pielii. #e trateaa
cu' rostopasca, muguri de plop, trei frati patati.
a/ !9ratament cu rostopasca
#e amesteca MK g de planta maruntita pna la stadiul de pulbere
cu 1L g de lanolina, 1K g vaselina si 1L picaturi de acid fenic.
Cu alifia astfel obtinuta se va unge rana si se va sc%imba
pansamentul din M n M ile pna la vindecarea afectiunii.
b/ !9ratament cu ceai din muguri de plop
Infuia se face din ,K!MK g de muguri de plop drobiti, opariti
cu 1KKK ml de apa clocotita. #e fac bai locale sau se pun
cataplasme nainte de ungere cu propolis.
c/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! #teluta ! BK g
! Coada calului ! BK g
! ?atlagina ! BK g
! ?elin ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal peste care
se toarna LKK ml de apa clocotita si se infueaa timp de L!1K
minute. #e beau ilnic M cani de ceai cald.
,-.. 9ulburari de vorbire
9ulburarile de vorbire, respectiv blbiala, ssiala, etc. nu sunt
ntotdeauna reultatul functionarii defectuoase a organelor
vorbirii +ma>ilare, dinti, limba, gura, etc./, ci apar adesea din
caua unei stari de iritare nervoasa anormala, declansata de un
soc sau de o alta mbolnavire. n caul copiilor la care blbiala
are o caua emotionala sau afectiva va recomandam
urmatoarele tratamente dupa @aria 9reben'
a/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se prepara din , lingurite de planta cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu frectii
#e iau n parti egale flori de coada soricelului, musetel,
sunatoare si traista ciobanului, se amesteca si se maruntesc.
Apoi se pune amestecul de plante ntr!un
vas la macerat timp de 1K ile, la caldura, peste care se toarna
rac%iu de secara sau de fructe +M.!BKQ/.
Dupa macerare si filtrare se vor face copilului ,!B frectii pe i.
Fitoterapie curs 1)
c/ !9ratament cu bai generale cu cimbru sau cu urici
3a o baie se vor utilia ,KK g din una dintre plante. 9oata
cantitatea de plante se pune ntr!o galeata cu apa rece si se lasa
acolo peste noapte la macerat. A doua i se va da ntr!un clocot
si se va turna n apa baii.
Atentie 0 Apa va trece de rinic%ii copilului, dar nu va depasi
nivelul inimii.
4aia dureaa 1L!,K de minute si se face la M2!M-
K
C. Dupa baie
copilul nu se sterge, ci se culca acoperit cu un prosop plusat.
Cura se face timp de - ile cu bai de cimbru si - ile cu bai de
urici, pna la vindecare.
,-A. 9umoare
9umoarea apare ca o umflatura sau o e>crescenta la nivelul
unui organ sau al unui tesut. Dupa natura lor, tumorile pot fi
benigne, ca n care seamana din punct de vedere structural cu
tesuturile din care au plecat, cresc ncet, nu invadeaa tesuturile
ncon:uratoare si se separa de acestea printr!o capsula, putnd fi
inlaturate usor prin operatii c%irurgicale si tumori de origine
maligna, care nu au structuri asemenea cu cele din care au
plecat, cresc rapid, invadeaa tesuturile ncon:uratoare,
recidiveaa dupa operatie si produc metastae. ?lantele
medicinale utiliate n fitoterapie sunt' rostopasca, tataneasa,
urica moarta, vscul.
,.K. 9use
9usea nu este o afectiune propriu!isa, ci un simptom care
apare datorita diverselor afectiuni respiratorii, repreentnd un
act refle> produs de o iritatie a mucoasei cailor respiratorii, fie
de preenta unor corpi straini, cel mai adesea acestea fiind
produse patologice +mucus n e>ces, snge, sputa/.
9ratamentul cu plante medicinale preinta mai multe fae'
a/ !faa iritativa a tusei cnd tusea este seaca se indica a se
utilia n tratamente plante emoliente, bogate n mucilagii&
b/ !faa de coctiune cnd sunt utile plantele e>pectorante, cu
continut mare n uleiuri volatile, saponoide.
?entru faa iritativa se vor utilia plantele medicinale' macul de
cmp, lumnarica, nalba de cultura, nalba mare, podbalul, teiul,
patlagina, lic%enul de piatra.
?entru faa de coctiune a tusei se vor utilia n tratamente
plantele medicinale' ciubotica cucului, pinul, isopul, scaiul
vnat, iarba mare, ienuparul.
A 9ratarea tusei n faa iritanta
a/ !9ratament cu ceai de mac de cmp
Infuia se prepara dintr!o lingurita de petale oparite cu ,LK ml
de apa. #e bea ceaiul fragmentat n timpul unei ile.
b/ !9ratament cu ceai de tei
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i. De notat ca ceaiul de
tei are si calitati e>pectorante.
c/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se face cu , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e va bea treptat n cursul ilei.
d/ !9ratament cu ceai de podbal
Infuia se prepara din 1!, lingurite de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e
beau ,!M cani de ceai R i.
4 9ratarea tusei n faa de coctiune
a/ !9ratament cu ceai de scai vnat
Decoctul se prepara din B lingurite de planta la ,LK ml de apa.
#e iau B!2 linguri de ceai R i.
b/ !9ratament cu ceai din ciubotica cucului
Infuia se prepara din 1!, lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i. #e poate utilia si
decoctul dintr!o lingurita de radacini maruntite la ,LK ml de
apa. 3a ceaiul din radacini se va adauga un vrf de cutit de
bicarbonat de sodiu. #e beau ,!M cani de ceai R i.
c/ !9ratament cu ceai din muguri de pin
Infuia se prepara dintr!o lingurita de muguri de pin drobiti cu
,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i. n
tratamente se poate utilia si uleiul de pin, care se
administreaa astfel'
!se iau pe o bucatica de a%ar MB
picaturi de L!2 ori pe i&
!la copii se iau ntr!o lingurita cu a%ar ,!M picaturi de L!2 ori
pe i.
d/ !9ratament cu ceai de isop
Infuia se face din 1!, lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
e/ !9ratament cu ceai de iarba mare
Decoctul se prepara din M!B linguri de planta la ,LK ml de apa.
#e iau B linguri de ceai pe i.
C 9ratament n tusea persistenta
a/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!Coada calului !BK g
!@ierea ursului !BK g
!)rune de podbal !BK g
Fitoterapie curs 11
Ceaiul se obtine prin fierberea unei lingurite de plante n
amestec cu ,LK ml de apa, timp de L!1K minute. #e beau M cani
de ceai cald pe i.
b/ !9ratament cu ceai pectoral dupa formula ?lafar
Infuia se prepara din 1!, lingurite la ,LK ml de apa clocotita.
#e beau ,!M cani
de ceai pe i. Acest ceai are actiune att emolienta, ct si
fluidifianta si antiseptica.
c/ !9ratament cu ceai dupa
reteta'
!Cimbru !BL g
!#eminte de in !BL g
!#eminte de fenicul !MK g
! #eminte de anason ! MK g
Decoctul se obtine fierbnd timp de L!1K minute o lingurita din
amestecul vegetal la foc moale, n ,LK ml de apa. #e beau M
cani de ceai pe i.
,.1. 9use convulsiva
9usea convulsiva este o boala foarte contagioasa si este produsa
de bacilul pertusis.
$a se caracterieaa clinic prin catarul cailor respiratorii si
accese de tuse puternica. 9ratamentul se face cu urmatoarele
plante medicinale' fenicul, porumbar, scai vnat, vsc, sovrv,
cimbru, soc, roua cerului, anason, nalba mare, salvie, patlagina,
isop, mac de cmp, salcm, sc%inel, tei, urica, meur.
a/ !9ratament cu ceai de podbal
#e prepara infuia din 1!, lingurite de planta oparite cu ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai cald pe i.
b/ !9ratament cu ceai de patlagina
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de scai vnat
Decoctul se obtine din , linguri de plante la ,LK ml de apa
clocotita. #e iau B linguri de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai de sovrv
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
e/ !9ratament cu ceai avnd reteta'
! ?atlagina ! BL g
! )lori de soc negru ! BL g
! 6oua cerului ! MK g
! 9oporasul doamnei ! MK g
Infuia se face dintr!o lingurita de amestec vegetal bine
omogeniat si maruntit, peste care se toarna ,LK ml de apa
clocotita si se lasa la infuat L!1K minute. #e beau ilnic 1!,
cani de ceai cald
,.,. 7lceratii
7lceratia repreinta o pierdere de substanta la nivelul pielii sau
mucoasei, mai ales cnd preinta o slaba tendinta de cicatriare
si o evolutie cronica. 9ratamentele se fac cu' coada calului,
casul popii, rostopasca, galbenele, patlagina, cimbru, urica.
a/ !9ratament cu patlagina
#e pun cataplasme cu frune de patlagina drobite.
b/ !9ratament cu suc de rostopasca
#e ung marginile ranii cu suc de rostopasca, iar apoi se aplica
alifia de galbenele.
c/ !#e spala ulceratia cu decoct din coada calului si cu decoct
din casul popii, alternativ.
Decoctul din coada calului se prepara din 1KK g de plante la
1KKK ml de apa. Decoctul din casul popii se obtine din LK g de
frune la 1KKK ml de apa.
5ota 0 #e vor bea ceaiuri de curatire a sngelui din
a/ !urici, ventrilica, galbenele, coada soricelului
#e ia cte o lingurita din fiecare planta la ,LK ml de apa. #e
beau ,!B cani de ceai pe i.
b/ !Ceai dupa reteta'
!7rica !1KK g
!<albenele !MKK g
!Coada soricelului !1KK g
#e beau ,!B cani de ceai pe i.
,.M. 7lcer gastric
7lcerul gastric repreinta o afectiune a stomacului caracteriata
prin aparitia pe mucoasa a unei ulceratii, de obicei rotunde, cu
margini neregulate, cu tendinte scaute de a se vindeca.
?acientul are dureri, varsaturi, tulburari n tranitul alimentar,
%emoragii si pot c%iar apare perforari ale stomacului.
)itoterapia apeleaa la urmatoarele plante medicinale'
sunatoarea, salcmul, tataneasa, volbura, busuiocul, coada
calului, dudul, frasinul, galbenelele, lemnul dulce, patlagina,
plamnarica, rac%itarul.
a/ !9ratament cu ceai de sunatoare
Infuia se face din 1!, lingurite la ,LK ml de apa clocotita. #e
beau , cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai din flori de galbenele
Fitoterapie curs 133
Infuia se prepara din , lingurite de flori cu ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, de preferinta pe stomacul
gol.
c/ !9ratament cu ceai de salcm
Infuia se face din , lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, ntre mese, nendulcite.
d/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Decoctul se prepara din 1!, lingurite de radacini la cana de apa.
#e beau ,!M cani de ceai pe i, nendulcite, ntre mese.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
!)lori de urica moarta alba ! MK g
! )lori de musetel mare ! -L g
! )lori de nalba de padure ! -L g
Ceaiul se prepara din , linguri de amestec vegetal oparite cu
LKK ml de apa clocotita. #e lasa la infuat 1K!1L minute. #e va
bea o cana de ceai nainte de fiecare masa.
,.B. 7lcer varicos
7lcerul varicos repreinta o dermatoa care apare la gambe, n
general la indivii care au tulburari de circulatie +varice,
periflebite, arterite/ si se preinta sub forma de plagi, cu
tendinte reduse de vindecare.
9ratamentul se face prin ceaiuri, comprese, cataplasme si bai,
apelnd la calitatile terapeutice ale urmatoarelor plante
medicinale' tataneasa, papadie, salvie, rac%itan, rapita, vara
alba, coada soricelului, patlagina, urica, urica moarta.
A 9ratament cu ceaiuri
a/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se prepara din , lingurite de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
b/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se prepara din , lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i.
c/ !9ratament cu ceai de tataneasa
Decoctul se obtine dintr!o lingurita de radacini maruntite la ,LK
ml de apa, fierte ,K!MK de minute, la foc mic. #e beau ,!M cani
de ceai pe i.
d/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de menta !2K g
!)rune de vita de vie !2K g
!)rune de cimbru !2K g
!6adacini de brusture !2K g
!6adacini de pir !2K g
#e iau B linguri din amestecul vegetal si se lasa la macerat timp
de , ore n 1KKK ml de apa rece. #e dau ntr!un clocot si apoi se
lasa la infuat 1K!1L minute. #e vor bea ilnic M!B cani de ceai.
4 9ratament cu sucuri, comprese si bai locale
a/ !9ratament cu frune de vara alba
#e pun frune de vara alba bine drobite pe rana si se
banda:eaa. 9ratamentul dureaa pna la vindecare.
b/ !9ratament cu frune de rapita
)runele de rapita se lasa pe ulcerul varicos ,B de ore. #e pot
pune si comprese din infuia preparata cu LK g de plante la
1KKK ml de apa clocotita.
c/ !4ai locale si comprese cu ceai de coada soricelului
Infuia se prepara din MK!2K g de flori din coada soricelului cu
1KKK ml de apa clocotita.
d/ !4ai locale si comprese cu ceai de tataneasa
LK g de radacini maruntite de tataneasa se fierb la un foc moale,
timp de ,K!MK de minute.
,.L. 7mflarea snilor
a/ !#e vor bea ilnic B cani de ceai preparate dupa reteta
urmatoare'
! )rune de menta ! BK g
! 6adacini de pir ! BK g
! )rune de frag ! .K g
! #eminte de fenicul ! .K g
#e fierb timp de un minut L linguri din amestecul vegetal n
1KKK ml de apa.
Ceaiul se infueaa timp de 1L minute. #e recomanda a se
introduce n regimul alimentar multe fructe si legume.
b/ !#e vor aplica cataplasme cu ceaiul preparat din doi pumni
de frune de frag n 1KKK ml de apa clocotita
,.2. 7ng%ii casante
6uperea ung%iilor este un semn ca in organism lipseste calciul.
7ng%iile friabile sau accidentate se ung cu suc de ceapa sau de
piciorul cocosului un timp ndelungat.
n caul unei inflamatii la patul ung%iei, se lasa LK g de nalba la
macerat n,!Mlitri de apa rece, timp de . ore. nainte de a merge
la culcare, se fac bai ncalite la picioare sau la mini, timp de
,K de minute. @aceratul se poate utilia de ,!M
ori. #e va unge ung%ia cu alifie de galbenele. @aurice
@essGnguG si @ic%el 4ontemps recomanda a se lua ilnic'
!nainte de fiecare masa , capsule de coada calului&
Fitoterapie curs 131
!n timpul meselor principale , pastile de comple> structural&
!dupa mese , capsule de coc%ilii de stridii
,.-. 7ree uremie
Daca nivelul ureei n snge are tendinta sa creasca, trebuie
consultat imediat un medic specialist care sa va recomande un
tratament de drenare, de purificare, de curatare a ntregului
organism +snge, rinic%i, ficat, intestine/.
7remia repreinta ultimul stadiu al insuficientei renale,
caracteriat prin cresterea foarte mare a ureei n snge si a altor
produsi to>ici. ?acientul preinta clinic stari de voma,
convulsii, putnd c%iar sa a:unga n coma. ?entru o cura de
mare curatire a organismului de to>ine, va recomandam
ceaiul&
!)rune de romarin !2K g
!6adacini de pir !2K g
!6adacini de papadie !2K g
!)rune de salvie !2K g
Ceaiul se prepara din B linguri de amestec vegetal fierte n 1KKK
ml de apa, timp de , minute, cu infuare de L!1K minute. #e vor
bea ilnic, ntre mese, M!B cani de ceai. 9ot pentru curatarea
organismului se mai recomanda a se lua'

!dimineata, pe nemncate' M capsule de ridic%i negre&
!nainte de masa de prn si seara' , capsule de brustur&
!n timpului de:unului si cinei' , capsule de salcie.
9ratarea uremiei se face astfel'
a/ !Cu suc de afine sau cu ceai de afine
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune de afin la ,LK ml
de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
Acest ceai este un e>celent diuretic si un foarte bun
deinfectant al tubului urinar.
b/ !9ratament cu ceai de porumbar
Infuia se prepara dintr!o lingurita flori la ,LK ml de apa
clocotita. Decoctul se obtine dintr!o lingurita de fructe n ,LK
ml de apa. #e beau ,!M cani de ceai pe i.
Acest ceai este e>ceptional n tratarea uremiei.
c/ !9ratament cu ceai din ceapa
Decoctul se prepara din M cepe mari rase cu 1KKK ml de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i, una dimineata si alta
seara. Acest ceai este un e>celent diuretic.
d/ !9ratament cu suc de tomate
#e beau 1!, pa%are de suc pe i.
e/ !9ratament cu suc de ceapa
#e beau 1!, pa%are de suc pe i.
f/ !9ratament cu ceai din frune de mesteacan
Infuia se prepara din 1!, lingurite de frune maruntite n ,LK
ml de apa clocotita. 3a racire se adauga un vrf de cutit sau
bicarbonat de sodiu si se lasa n repaos 2 ore. #e beau ,!M cani
de ceai pe
i.
,... 7retrita
7retrita repreinta inflamatia uretrei. Cititorii nostri stiu ca
uretra repreinta canalul de comunicare al veicii urinare cu
e>teriorul, prin care se elimina urina.
9ratamentul se face cu ceai de pin. Infuia se prepara dintr!o
lingurita demuguri de pin la ,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!
M cani de ceai pe i.
,.A. 7rticarie
7rticaria este o afectiune cutanata caracteriata printr!o eruptie
cu papule ro sau albicioase, asemanatoare uricaturilor si dnd
senatia de arsura. 7rticaria da senatia de mncarime si este
nsotita de prurit. Cel mai des apare datorita unor to>iinfectii
alimentare sau medicamentoase, dar poate aparea si pe un fond
alergic. ?lantele medicinale utiliabile n tratament sunt' nalba
mare, pelinul, salvia, urica, catina alba, trei frati patati, ima.
a/ !9ratament cu ceai din trei frati patati
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai R i.
b/ !9ratament cu ceai de ima
Infuia se prepara dintr!o lingurita de frune la ,LK ml de apa
clocotita. #e beau M cani de ceai R i.
#e pot face si bai n care se vor introduce cca M!B l de ceai de
ima pregatit din .!1K linguri de frune la MKKK!BKKK ml de apa
clocotita.
c/ !9ratament cu ceai de catina alba
Infuia se prepara din , linguri de fructe drobite cu LKK ml de
apa clocotita.
#e infueaa ceaiul MK de minute. #e beau , cani de ceai n
cursul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai de pelin
#e fac spalaturi, se fac bai sau se pun comprese cu ceai preparat
din L!. linguri de plante la MKKK!BKKK ml de apa clocotita.
,AK. 7rinare dificila
Coada calului este un diuretic e>ceptional. 8a recomandam n
caul acestei afectiuni a va trata cu ceai din coada calului
preparat din M lingurite de plante peste care se toarna LKK ml de
Fitoterapie curs 132
apa clocotita. #e infueaa ceaiul timp de L minute. #e beau
ilnic M cani de ceai cald.

,A1. 8aginita
8aginita este o inflamatie a mucoasei vaginului. ?lantele
medicinale care pot fi utiliate n tratamente sunt' nalba mare,
pelinul, salvia, urica, galbenele, %amei, iasomia.
a/ !9ratament cu ceai de galbenele
Infuia se face din 1KQ flori de galbenele cu apa clocotita. 3a o
spalatura vaginala se utilieaa M!L l de ceai.
b/ !9ratament cu ceai din conuri de %amei
Infuia se prepara din 1KK g de conuri de %amei drobite, la 1 l
de apa clocotita. ?entru o spalatura vaginala se pot utilia ,!L l
de ceai.
c/ !9ratament cu ceai de iasomie
Infuia se prepara din 1KK g de planta la 1 litru de apa clocotita.
3a o spalatura vaginala se utilieaa ,!L litri de ceai.
,A,. 8arice
8aricele repreinta o dilatare venoasa patologica permanenta la
nivelul retelelor superficiale ale membrelor inferioare.
8aricele apar ntre ,K!BK de ani, fiind mai frecvente la femei.
?rintre factorii e>terni, unul din cei mai importanti este
profesiunea care obliga sa se stea mult n picioare +profesori,
coafori, ospatari, bucatari/. ?lantele medicinale utiliate n
tratamente sunt' papadia, salvia, coada soricelului, patlagina,
rac%itanul, tataneasa, turtita mare, urica, urica moarta.
a/ !9ratament cu ceai de papadie
Infuia se face din , lingurite de plante n ,LK ml de apa
clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i, dupa mesele
principale.
b/ !9ratament cu ceai de salvie
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la o cana de apa
clocotita. #e beau , cani de ceai pe i. Cu ceai de slavie se pun
si comprese, dar reci.
c/ !9ratament cu ceai preparat dupa reteta'
!)rune de cimbru !2K g
!)rune de salvie !2K g
!)rune de frag !2K g
!Coada soricelului +planta, fara radacina/! 2K g
!)rune de romarin !2K g
Infuia se prepara din L linguri de amestec vegetal oparite cu
1KKK ml de apa clocotita. Ceaiul se lasa la infuat 1K!1L
minute. #e beau ilnic M!B cani de ceai.
d/ !Cura de MK de ile cu preparatul dupa reteta urmatoare'
!2KK ml suc de ceapa rosie
!MKK g miere de salcm sau de fneata
#e amesteca bine cele , componente, iar preparatul se tine
+obligatoriu/ n frigider. #e iau cte LK g nainte sau dupa cele M
mese principale, timp de MK de ile. Dupa cura se face o paua
de o luna de ile. 9ratamentul se face de , ori pe an, primavara
si toamna.
e/ !9ratarea ulcerelor varicoase
#e fac tratamente cu bai si cataplasme cu plante care
mbunatatesc circulatia si au proprietati antiseptice si
cicatriante' musetel, coada soricelului, frune de alun, radacini
de tataneasa.
,AM. 8oma
8oma repreinta eliminarea e>ploiva a continutului gastric
prin cavitatea bucala. #enatia de voma nu este o boala propriu!
isa, ci un semn de boala. $ste corect ca pacientul sa se
adresee medicului specialist. )itoterapia se face cu
urmatoarele plante medicinale' ang%inare, roinita, ima,
cerentel, busuioc, musc%i de piatra, pelin, odolean, paducel,
coada soricelului, etc.
a/ ! 9ratament cu ceai de ima
Infuia se prepara dintr!o lingurita de planta la ,LK ml de apa
clocotita. Ceaiul se va bea rece, ng%ititura cu ng%ititura,
nendulcit.
b/ !9ratament cu ceai de paducel
Infuia se prepara din 1!, lingurite de planta n ,LK ml de apa
clocotita. #e bea n cursul unei ile, ng%ititura cu ng%ititura.
c/ !9ratament cu ceai de busuioc
Infuia se face dintr!o lingurita de frune oparite cu ,LK ml de
apa clocotita. #e bea n cursul unei ile.
d/ !9ratament cu ceai de cerentel
$ste un ceai cu o actiune comple>a' e>celent deinfectant,
calmant foarte bun si astringent eficient. Ceaiul se prepara
dintr!o lingurita de riomi maruntiti la ,LK ml de apa si se va
fierbe ,K!MK de minute. $fectul lui va creste daca se combina
cu musetel, menta si sunatoare.
e/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! #coarta de ste:ar ! BK g
! )rune de plop ! BK g
! )rune de menta ! BK g
! 6ostopasca ! BK g
Ceaiul se prepara din M lingurite de amestec vegetal fiert n -LK
ml de apa, timp de L!1K minute. #e beau n cursul unei ile M
cani de ceai cald.
Fitoterapie curs 133
f/ !9ratament cu ceai dupa reteta'
! )rune de menta ! 2K g
! #eminte de fenicul ! 2K g
!@uguri florali de portocal amar ! 2K g
! )lori de musetel ! 2K g
! )rune de busuioc ! 2K g
Ceaiul se prepara dintr!o lingura de amestec vegetal n ,LK ml
de apa clocotita.
#e lasa la infuat 1K minute. #e bea cu ng%itituri mici, la prn
si seara, nainte de mese.
5ota 0 Cnd preentati indispoitii, greturi, stresuri digestive va
recomandam sa mncati mai putin, mai usor sau deloc. 8eti
evita regimurile alimentare cu grasimi, pra:elile, carne multa,
etc., n general toate mncarurile grele.
Daca aveti predispoitia de a vomita usor, luati , capsule de
musetel ilnic, la micul de:un, pna vomele vor dispare.
Capitolul L
96A9A@$59$ C7 4AI C7 ?3A59$
@$DICI5A3$
Apa a fost si ramne cel mai la ndemna si cel mai simplu
mi:loc terapeutic avut la dispoitie de om pentru a!si trata
diverse afectiuni.
Din cele mai vec%i timpuri, n apa utiliata, pentru a!i creste
virtutile terapeutice, au fost introduse plantele medicinale. n
numeroase papirusuri egiptene, n cartile de lut, n 8edele
indiene, lucrarile marilor medici si naturalisti ai antic%itatii sunt
aratate ct de bine erau cunoscute si aplicate terapiile naturiste
si cum era practicata fitobalneologia.
8ec%iul afroism #pala!ma!voi cu isop si de toate voi fi curatat,
atribuit legendarului rege evreu David, arata ca din antic%itate
se cunosteau si se foloseau cu succes efectele curative ale
plantelor. #e crede ca proverbiala tinerete fara batrnete a
reginei 5efertiti si frumusetea nu mai putin celebra a reginei
Cleopatra se datorau, n cea mai mare parte, ntretinerii lor cu
bai dese cu plante si uleiuri aromate. 7n adevarat fanatic al
tratamentelor cu apa rece este cunoscutul parinte Oneipp. #i
totusi acest celebru terapeut arata' Cnd fac bai cu apa clada
nu folosesc niciodata sau cel putin foarte rar apa simpla. $u
adaug ntotdeuna diferite plante medicinale. 3a rndul lor,
@aurice @essGnguG si @ic%el 4ontemps, doi mari terapeuti
contemporani spun n cartea lor #ecretele plantelor'
?racticarea bailor cu plante sau de uleiuri esentiale, ori cu
saruri sau cu ape gaoase, sulfuroase, ori baie simpla, rece,
calda ori alternativa, mai bine spus a bailor medicinale, si are
originea undeva n negura timpului& n toate mitologiile,
indiferent de originea lor, de tarile care le!au dat nastere,
regasindu!se ideea apei ce regenereaa, o baie de ntinerire.
Astai, baile cu plante au capatat o mare devoltare si tind sa
fie aplicate n terapeutica, att n statiuni balneare, ct si acasa
la pacienti. 9erapeutica cu bai cu plante se baeaa pe actiunea
directa, la nivelul tegumentului, a diverselor principii active si
cu actiuni specifice' antiseptice, antiinflamatoare, cicatriante,
att n bolile de piele, dar si ntr!un larg domeniu de alte
afectiuni, cum ar fi' reumatism, nevroe, gripe, insomnii, guta,
etc. 4aile cu plante si arome erau folosite n $giptul antic si n
6oma vec%e att pentru pastrarea frumusetii fiice, dar si
pentru ntretinerea sanatatii s rela>are. ?rin baile cu plante, o
serie de principii active a:ung n one subiacente +5A aceasta
e>plica actiunea lor vindecatoare n reumatism, guta, etc./ sau
sunt transportate apoi, prin curentul sanguin, n ntregul
organism, cu efecte tamaduitoare n cele mai diverse maladii
ale organelor interne. 5u trebuie subestimat faptul ca prin
respiratie, substantele active din baie patrund n organism prin
aerul in%alat si actioneaa ca un vindecator.
Ca mod de tratament, baile cu plante medicinale sunt utiliate
n doua moduri'
a/ bai generale +n cada/ si cu actiune asupra ntregului corp&
b/ bai locale sunt aplicate doar pe o anumita ona a corpului
uman.
?ractic se fac bai de oc%i, de mini, de picioare, de seut,
pentru anumite plagi, etc.
5ota 0 9ratamentele cu bai cu plante se fac n cure de lunga
durata si, desi reultatele sunt adesea spectaculoase, ele nu apar
dect dupa tratamente facute, adesea, luni si c%iar ani.
?entru ca reultatul tratamentului cu bai cu plante medicinale sa
fie mai rapid si cu o eficienta crescuta trebuiesc aplicate o serie
de reguli, si anume'
1/ plantele sa fie maruntite ct mai fin&
,/ plantele utiliate sa fie recoltate din
one nepoluate
M/ planta uscata, maruntita se va introduce ntr!un saculet de
tifon, iar
peste saculet se va turna apa clocotita&
B/ la prepararea ceaiurilor utiliate se vor aplica strict
instructiunile specifice.
n baile cu plante sunt utiliate infuii si decocturi. Cantitatea
de produs vegetal este variabila si specifica fiecarui tratament.
"rientativ, ea este de L!1K gRl n caul bailor generale si ,KgRl
pentru baile locale. " regula care se va respecta strict este ca
temperatura bailor cu plante va fi de M2!M-,L
K
C, egala cu cea a
corpului uman. #e evita astfel a se produce contractii, spasme,
ct si o vasodilatatie accentuata care sa favoriee absorbtia
substantelor active ntr!un ritm nenatural.
n cele ce urmeaa, vom da o serie de recomandari medicale
utile n tratarea unor maladii, folosind baile cu plante
medicinale'
1 Alergie
Fitoterapie curs 134
Alergiile care pot fi alimentare, la atingerea unor substante
produc papule asemenea unor uricaturi, nsotite de mncarimi,
urticarie, eceme, edeme, prurit, etc.
#e fac bai de ima, urica, dragaica, coada soricelului, musetel,
coada calului, urica S soc, ore.
a/ ! 4ai tonice cu ima
4aile cu ima se prepara cu , l de infuie concentrata avnd MK!
BK g de frune la 1 l de apa clocotita, care se adauga n apa
caii de baie. #e mai poate prepara din M!L g amestecate n parti
egale de ulei de menta si alcool. Durata unei bai este de 1L
minute. #e face cura pna la vindecare.
b/ !9ratamente cu bai de musetel
#e fac bai locale sau se pun cataplasme cu infuia preparata din
MK!BK g flori la 1 l de apa clocotita.
c/ ! 9ratamente cu bai din coada soricelului
#e fac bai sau se pun comprese cu o infuie preparata din ,
linguri de plante la o cana de apa clocotita.
d/ 9ratamente cu bai de soc
#e fac bai locale cu o infuie din MK!BK g R 1 l de apa clocotita.
?entru a se creste eficienta, se pot utilia bai de soc S urica,
cele doua plante fiind luate n parti egale.
, Anore>ie
#caderea accentuata a poftei de mncare sau c%iar pierderea ei
se poate trata printr!o baie cu cimbrisor sau cimbru cu LK g
planta R 1 l de apa. #e recomanda a se face o asemenea baie cel
putin o data pe luna, ea avnd rolul de a ntari si sistemul
imunitar. Atentie 0 n timpul baii, apa nu va acoperi nivelul
inimii.
M Arsuri
?lantele medicinale utiliate pentru tratamentele cu bai sunt'
plopul, coada soricelului, tataneasa, ste:arul, galbenelele, socul,
sunatoarea.
a/ !9ratamente cu bai din flori de musetel
4aile locale folosesc infuia preparata din , linguri la ,LK ml
de apa clocotita.
b/ !9ratamente cu bai din flori de galbenele
#e fac bai sau se pun cataplasme cu o infuie preparata din 1L!
MK g de flori la 1
l de apa clocotita.
c/ !9ratamente cu bai din sunatoare
#e fac bai sau se pun cataplasme cu o infuie preparata din MK!
BK g de flori la 1
l de apa clocotita.
d/ !9ratamente cu bai din muguri de plop
#e fac spalaturi si bai locale cu infuie preparata din ,K g de
muguri de plop la 1 l de apa clocotita.
B Arterite, flebite
#e recomanda bai terapeutice cu' romarin si casul!popii.
a/ !9ratamente cu bai cu romarin
1!, linguri de e>tract de romarin se adauga n apa dintr!o baie,
la o temperatura de M2!M-K C. Durata unei bai este de 1L!,K de
minute si se face o baie pe i, n cure de ,1 de ile.
b/ !9ratamente cu bai cu casulpopii
#e fac spalaturi si bai locale cu decoct concentrat din LK g de
frune la 1 l de apa.
L Artrite
#e recomanda baie de seut cu coada calului. #e va utilia un
decoct concentrat cu 1KK g de plante la 1 litru de apa.
2 Artroa soldului
?lantele medicinale utiliate n tratamente sunt' coacaul,
nucul, frasinul.
a/ !4ai cu infuie de coaca negru, nuc si frasin
#e pun cte un pumn de frune din fiecare n 1K!1L l de apa si
se fierb cteva minute. Dupa strecurare, se toarna n apa baii.
#e fac cure de ,1 de bai, care se pot repeta dupa o paua de B
luni.
b/ ! 4ai generale cu faina neagra de mustar
#e pun ntr!un saculet de tifon ,LK g de faina de mustar. Acest
saculet se agita n baie cteva minute, pentru ca n apa sa se
diolve substantele active. 4aia se face la M2!M-
K
C si are o
durata de 1L!,K de minute. #e fac cure de ,1 de bai.
c/ !4ai cu flori de fn sau cu paie de ov
#e fierb ntr!un vas cteva minute doi pumni cu flori de fn
+flori, seminte, frune/ n L l de apa. Dupa filtrare, lic%idul
obtinut se va turna n apa baii avnd M2!M.
K
C. #e fac cure de ,1
de bai.
- Arteroscleroa cerebrala
9ratamentele cu bai sunt eficiente n semiparee. n acest sens,
sunt recomandate baile cu flori de fn. #e iau
1,L Hg de flori de fn si se fierb la foc mic, MK de minute, n L l
de apa. #e filtreaa ceaiul si se introduce n apa avnd M2!M.
K
C.
#e fac bai ilnice, cu durata de 1L!,K de minute, n cure de ,1
de ile.
Fitoterapie curs 135
. 4acterii +Clamidia 9rac%omatis, @Icoplasma Fominis,
7reaplasma 7realIticum/
#unt boli venerice care se manifesta cu uretrita +dureri la
mictiune si secretie uretrala/, ct si metroane>ita +dureri n
fosele iliace si scurgeri abundente/. 9ratamentul se face prin bai
de seut calde cu macerat din coada soricelului. @aceratul se
obtine din ,KK!MKK g de coada soricelului puse sa stea cu apa
rece ntr!un borcan timp de ,B de ore.
4aia se face la M2!M.
K
C.
A Cicatriari de rani
n tratamente sunt recomandate si bai locale cu infuii si
decocturi din'
galbenele, levantica, nuc, plop, sunatoare, pin, arnica,
cimbrisor, cimbrul de cultura, frasin, pelin, salcm, salvie,
sapunarita, ste:ar, sulfina, tataneasa, troscot, turtita mare,
musetel.
9ratamentul are scopul de a opri %emoragia, de a combate
infectia si de a a:uta la refacerea tesutului afectat. Daca sunteti
ntr!o situatie n care nu puteti face o baie locala ca la carte, si
va gasiti n lunile iunie, iulie, august, culegeti flori de
sunatoare, drobiti!le ntr!un mo:ar si aplicati!le direct pe rana.
Cataplasma aplicata va opri sngerarea si va grabi cicatriarea
ranii.
a/ !4ai locale cu flori de levantica
#e va folosi o infuie preparata din , lingurite de flori la ,LK ml
de apa clocotita.
b/ !4ai locale cu flori de galbenele
#e utilieaa o infuie cu ,!B lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita.
c/ !4ai locale cu flori din coada soricelului
Infuia se prepara din ,!2 lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita.
d/ !4ai locale cu frune de urica
Infuia se prepara din 2!. lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita..
e/ ! 4ai locale cu muguri de pin
Infuia se prepara din , lingurite de muguri de pin la ,LK ml de
apa clocotita.
1K Circulatie periferica
?entru mbunatatirea circulatiei periferice se fac bai locale cu'
castan, urica.
a/ !4ai locale cu frune uscate de castan
#e fac bai locale cu ,KK g de frune uscate de castan, maruntite
bine, la B!L l de apa la M-!M.
K
C. 4aia se face ilnic, timp de MK
de minute, n cura de 1, ile pe luna. Dupa o paua de M luni, se
reia tratamentul.
b/ !4ai locale cu frune de urici
Infuia se prepara din 2!. lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita.
11 Cistita
n afara tratamentelor cu ceaiuri indicate la cap. B L1 Cistita,
indicam a se face bai de seut cu urica moarta, ct si bai cu
aburi cu coada calului.
1, Clavus +bataturi/
9ratamentele se fac prin comprese, cataplasme si bai locale cu'
urici, paducel, galbenele, etc. 8a recomandam consumul de
ceai de urici, bai locale cu macerat de urici si dupa baie a se
unge batatura de cteva ori pe i cu esenta de urici.
1M Con:unctivita
#e trateaa si prin bai de oc%i cu ceaiuri de' musetel, fenicul,
patlagina, sulfina, albastrele.
a/ !4ai oculare cu ceai de musetel
Infuia se prepara din , lingurite de flori la ,LK ml de apa
clocotita.
b/ !4ai oculare cu ceai de patlagina
Infuia se prepara din , lingurite de frune la ,LK ml de apa
clocotita.
1B Contuii
#e trateaa cu comprese, cataplasme si bai locale cu ceaiuri din'
coada soricelului, flori de soc, coada calului, talpa gstii,
tataneasa, arnica.
a/ !4ai locale din coada soricelului
Infuia se prepara din 2K g de flori de coada soricelului n 1KKK
ml de apa clocotita.
b/ !4ai locale cu flori de soc
Infuia se obtine din BK g de flori de soc n 1KKK ml de apa
clocotita.
c/ !4ai locale cu coada calului
Decoctul se prepara din , lingurite de planta la o cana de apa.
1L Degeraturi
Fitoterapie curs 136
9ratamentele cu comprese si bai locale se fac cu ceaiuri din'
galbenele, sc%inel, ste:ar, plop, telina, soc, cicoare, nuc, coada
soricelului.
a/ !4ai cu decoct din coada soricelului
Decoctul se face din MK!LK g de plante la 1KKK ml de apa.
b/ !4ai cu decoct de telina
#e taie o telina cu frune cu tot marunt si se fierbe BL de
minute, la foc moale, n ,KKK ml de apa. #e introduce partea
degerata n decoctul ct se poate de cald. Decoctul se ncaleste
de trei ori pe i si se utilieaa n tratament.
"peratia se repeta ilnic, timp de ML ile.
c/ !4ai locale cu coa:a de ste:ar
#e prepara un decoct cu ,K!MK g de scoarta de ste:ar maruntita
n 1KKK ml de apa.
d/ !4ai locale cu muguri de plop
Infuia se prepara din ,K!MK g de muguri maruntiti n 1KKK ml
de apa clocotita.
12 Depresii
9ratamentele recomanda bai de seut cu coada calului,
sunatoare, cimbru.
1- Diaforea +transpiratie/
?lantele medicinale recomandate n tratamentele antisudorifice
sunt' brusturul, isopul, ima, musetelul, teiul, florile de cmp,
ste:arul, salvia, nucul.
a/ !4ai cu decoct din coa:a de ste:ar
Decoctul se prepara din M lingurite de coa:a pisata de ste:ar la
,LK ml de apa rece.
b/ !4ai cu decoct din frune de nuc
Decoctul se prepara din LK!1KK g de frune maruntite de nuc n
MKKK!BKKK de apa rece.
c/ !?arintele #ebastian Oneipp recomanda o baie ntaritoare
pentru picioare cu flori de cmp
#e oparesc L pumni de flori de cmp n 1KKK ml de apa
clocotita si se lasa la infuat 1K minute. Cu acest ceai, avnd
florile de cmp incluse, se va face baia de picioare. $a are un
efect e>ceptional, caci vindeca picioarele bolnave, cu
transpiratie fetida, si n caul n care ele au rani de tot felul.
4aia se face de trei ori pe i, iar cura dureaa -!1L ile.
c/ !4ai de picioare cu paie de ova
Oneipp recomanda aceasta baie pentru pacientii care transpira
puternic la picioare, cu bataturi, ncarnatia ung%iilor, noduri din
caua podagrei, reumatisme si c%iar rani desc%ise, purulente si
degete ranite, arse de sudori fetide.
4aia se prepara din paie de ova cca 1 Hg ntr!o oala de 2!. l cu
apa rece. #e fierb paiele de ova 1L!MK de minute, iar baia se va
face de M ori pe i si va dura ,K!MK de minute.
e/ !@arele medium american $dgar CaIee recomanda n
3ectura 1KKL 1L' Ar fi bine sa spalati picioarele n apa foarte
calda, adaugnd mustar pentru a activa circulatia n aceste parti
ale corpului +D/
#i n cauri de gripa, raceli, tineti picioarele n apa la care se
adauga mustar. 9ineti picioarele n apa pna la genunc%i si
c%iar pna la sold.
1. $ceme
A 9ratarea ecemelor emuinde
a/ !4ai locale cu ceai de coada
soricelului
Infuia se prepara din MK!2K g cu flori de coada soricelului la
1KKK ml de apa clocotita.
b/ !4ai locale cu ceai de galbenele
Infuia se obtine din ,K!MK g de flori de galbenele la 1KKK ml
de apa clocotita.
c/ !4ai locale si generale cu frune de nuc
Decoctul se prepara din ,KK g frune la 1KKK ml de apa si care
se amesteca cu apa din baie. 3a baile locale decoctul se va
prepara din MK!BK g de frune de nuc maruntite la 1KKK ml de
apa.
d/ !4ai locale din ceai de sapunarita
Ceaiul se prepara din MK!2K g de plante la 1KKK ml de apa.
4 9ratarea ecemelor uscate
a/ !9ratament cu ceai de iarba mare
#e pun comprese si se fac bai locale cu decoctul din ,K!LK g de
radacini de plante maruntite n 1KKK ml de apa.
b/ !9ratament dupa #ebastian Oneipp
4aia partiala cu flori de cmp are un efect general terapeutic si
serveste contra umflaturilor si bubelor e>terne. L pumni de
flori de cmp se pun ntr!un saculet de tifon si se fierb la foc
mic 1L!MK de minute n 1KKK ml de apa.
1A $ndocardita postreumatica
Fitoterapie curs 13&
$ndocrinita este o inflamatie a endocardului care poate fi
localiata la nivelul valvelor. 9ratamentul cu bai se face cu flori
de fn si cu faina de fructe de castan.
a/ ! 4ai cu flori de fn
1!1,L Hg de flori de fn se fierb ,L!MK de minute n L l de apa.
Ceaiul strecurat se adauga la o baie cu apa calda avnd ,KK!,LK
l. Durata unei bai este 1L!,K de minute, iar temperatura de M2!
M.
K
C. 4aia se face ilnic, cura fiind de ,1 de ile.
b/ ! 4ai cu faina de castane
1!1,L Hg de faina din fructe de castan se fierb n L l de apa, timp
de MK de minute. Dupa filtrare se adauga n cada baii cu ,KK!
,LK l de apa calda. #e face ilnic o baie, iar cura este de ,1 de
ile.
,K $pilepsie
?rintre tratamente este indicat si cel de calmare si revigorare cu
bai utilind ca ingredient decoctul de flori de fn. ?entru
preparare vei mai sus.
,1 )isuri anale
Ceaiul din muguri de plop are proprietati antiseptice si
analgeice. #e recomanda n tratamente a se face bai locale cu
infuie preparata din 1L!,K g de muguri de plop drobiti cu
1KKK ml de apa clocotita.
,, )oliculita
9ratamentele se realieaa cu bai locale si cataplasme cu
ceaiuri din' musetel, soc, urica, volbura, urica moarta alba,
plop.
a/ !4ai locale cu ceai de urica moarta alba
Infuia se prepara din LK g de plante la 1KKK ml de apa
clocotita.
b/ ! 4ai locale cu ceai de soc
Infuia se prepara din BK g de flori de soc oparite cu 1KKK ml de
apa clocotita.
c/ !4ai locale cu ceai de musetel
Infuia se prepara din cca 1K linguri de flori de musetel la 1KKK
ml de apa clocotita.
,M )urunculoa
9ratamentele se fac cu comprese si bai locale cu ceaiuri de
brustur, cicoare, in, papadie, soc, sapuna!rita, sovrv, nalba
mare, nuc, osul iepurelui, trei frati patati, unguras, volbura, flori
de cmp.
a/ !4ai cu ceai din frune de nuc
Decoctul din frune de nuc se prepara din 1KKK g de planta
maruntita cu M!B l de apa. 3ic%idul obtinut se amesteca n cada
cu cca ,KK l de apa calda la M-
K
C si se sta n baie 1L!,K de
minute. #e fac tratamente pna la vindecare.
b/ !9ratament cu decoct de brusture
Decoctul se obtine din ,KK g de radacini proaspete de brusture
maruntite la 1 l de apa.
c/ !9ratament cu ceai din flori de musetel
#e fac bai partiale sau se pun cataplasme cu o infuie preparata
din M!B linguri de flori la ,LK ml de apa clocotita.
d/ !9ratament cu ceai din flori
de soc
#e fac bai locale sau se pun cataplasme cu o infuie din BK g de
flori de soc la 1KKK ml de apa clocotita.
,B ! <uta
#e recomanda bai cu tataneasa.
,L Femoroii
Aceste varice veno!rectale pot fi tratate cu bai din plantele
medicinale urmatoare' ste:ar, musetel, salvie, frasin, pelin,
tataneasa, marar.
a/ ! 9ratament cu bai din ceai de tataneasa
#e fac , bai de seut pe i din decoctul de radacini de tataneasa.
Ceaiul se prepara din B!L linguri de radacini maruntite care se
fierb timp de ,K!MK de minute, n ,LK ml de apa. Acest ceai se
introduce n baia de seut. #e pun comprese si se fac bai de
seut, una dimineata si alta seara, nainte de culcare.
b/ ! 9ratament cu bai din ceai de marar
Infuia se prepara din B!L linguri din partea aeriana a plantei, la
,LK ml de apa clocotita. Ceaiul se toarna n baia de seut. #e
fac , bai de seut R i.
c/ !9ratament cu bai din ceai preparat din'
!)rune de frasin
!Coa:a de ste:ar
!)lori de musetel
!?elin
?entru o baie de seut, se iau L linguri din fiecare planta n
parte si se oparesc cu L l de apa clocotita. #e fac ilnic , bai de
seut cu acest ceai, din care una nainte de culcare. n prealabil
se va face toaleta regiunii anale, iar baile de seut se fac la M2!
M.
K
C si au o durata de 1L minute. 9ratamentul se va e>ecuta
pna la descongestionarea totala a %emoroiilor si a fisurilor
anale, atunci cnd ele e>ista.
d/ !9ratament cu bai dupa
reteta lui D.<r. Constantinescu si $lena
Fitoterapie curs 13)
@aria Fatieganu'
!Coa:a de ste:ar ! 1K g
!#alvie ! Lg
!@usetel ! Lg
Cu amestecul de plante de mai sus se prepara 1KKK ml de ceai si
se fac 1!, bai de seut pe i.
,2 Fipertensiune arteriala
n tratamente sunt recomandate bai cu o infuie din MKK!LKK g
de frune de menta la L l de apa clocotita. Acest ceai se adauga
n apa baii, iar baia se face la M2!M.
K
C, timp de 1L!,K de
minute. #e face o baie pe i, iar cura dureaa ,1 de ile.
,- Fipotensiune
#e recomanda bai cu infuie de romarin preparata din LK g de
plante oparite cu LKK ml de apa clocotita. Ceaiul obtinut se
adauga n apa caii, care este la M-!M.
K
C. 4aia dureaa 1L!,K
de minute si se recomanda a se face o baie pe i. 9ratamentul se
realieaa n cure de ,1 de ile.
,. Insomnie
9ratamentul cu bai din plante medicinale al insomniei se face
cu'
levantica, tei, cimbru de cultura, cimbrisor.
a/ ! 9ratament cu bai cu ceai din flori de tei
Aceste bai sunt recomandate pentru copiii cu iritabilitate
crescuta. Infuia se prepara din LK g de flori de tei la 1 l de apa
clocotita. #e adauga ceaiul n baia copilului. ?entru cei mari,
ceaiul se va prepara din 1KK!1LK g de flori de tei n M!B l de apa
clocotita. Ceaiul se adauga la baie.
b/ !9ratament cu bai cu ceai de
levantica
Ceaiul se prepara din 1KK g de levantica n M l de apa clocotita.
#e adauga la apa baii. Durata unei bai este de 1L!,K de minute,
iar temperatura baii de M-K C.
c/ !4ai cu tinctura de valeriana
3a o baie totala se adauga ,LK ml de tinctura de valeriana sau o
infuie preparata din 1KK g de radacini de valeriana. Aceasta
baie are un puternic efect calmant si stimuleaa somnul. 4aia se
va face doar seara, nainte de culcare.
,A 3umbago
9ratamentul consta n a aplica pe regiunea lombara comprese
cu o infuie calda si apoi a face bai de mini si picioare cu
ceaiul preparat dupa reteta'
!)lori de paducel !un pumn
! )lori si frune de brustur ! un pumn
! )rune proaspete de urica ! un pumn
!)rune si flori de floarea brosteasca ! un pumn
! Ceapa data pe raatoare !o ceapa mare
8olumul de apa este de M!L l.
6eteta este indicata de dr. Arcadie ?erceH.
MK Afectiuni metabolice
4aia cu flori de fn este e>celenta n tratarea unor afectiuni
metabolice. $a se prepara din LKK g de flori de fn, fierte timp
de MK de minute ntr!o oala cu L l de apa. #ebastian Oneipp o
recomanda sub forma de baie de seut n tratarea' constipatiei,
%emoroiilor si pentru diolvarea stagnarilor n pntece.
M1 9ulburari de menstruatie
n tratarea durerilor lombare cauate din motive ginecologice
este recomandata o baie de seut cu coada soricelului. 3a
femeile cu tulburari de climacteriu sunt indicate bai totale cu
levantica. n caul tulburarilor legate de menopaua, dr.
Arcadie ?erceH recomanda pacientelor a face spalaturi vaginale
si bai de mini si picioare cu infuie calda preparata din'
! )lori de paducel ! un pumn
! )rune de salvie ! un pumn
! )rune si ti:e de vsc !un pumn
5ota 0 )runele si ti:ele de vsc se vor recolta nainte de
aparitia fructelor.
Amestecul de plante se va prepara n M!B l de apa clocotita.
M, 5efrita
#e trateaa cu bai de seut cu ceai din coada calului. Decoctul
este foarte concentrat si anume 1KK g la 1 l de apa.
Apar ca dureri pe traiectul sau ramificatia unui nerv senitiv.
9ratamentul se poate realia cu bai locale de mustar.
Acestea se prepara din ,L!MK g faina de mustar n ,!M l de apa
calda. 4aia dureaa 1L!MK de minute.
n caul bailor generale, se vor folosi ,LK g faina de mustar
pusa ntr!un saculet. Durata unei bai va fi de ,K!MK de minute.
MM 5evralgii
MB 5evrita
Cauate de diverse maladii, nevritele apar ca paraliii mai des
ale picioarelor, nsotite de amorteli, arsuri, furnicaturi, etc.
9ratamentele cu bai se fac din' musetel, menta, mustar.
a/ !9ratament cu bai cu flori de musetel
#e infueaa LKK!1KKK g de flori de musetel n B!L l de apa
clocotita. Acest ceai se pune n cca ,KK!,LK l de apa ai caii,
baia facndu!se timp de 1L!,K de minute, la M-
K
C. #e
recomanda a se face o baie pe i, n cure de ,1 de ile.
b/ !9ratament cu bai cu ceai de menta
Infuia se prepara din MKK!LKK g de frune de menta n B!L l de
apa clocotita. Ceaiul se va introduce n apa baii la M-
K
C. Durata
Fitoterapie curs 131
unei bai este de 1L!,K de minute. #e fac cure de ,1 de ile, cu o
baie ilnica.
c/ !9ratament cu bai de mustar
LK!1KK g de mustar se amesteca cu apa calduta de ,,!,L
K
C.
?asta se va introduce ntr!un saculet de pna. #e va agita
saculetul n cei ,KK!,LK l ai apei din cada pna substantele
active se vor diolva. #e face o baie pe i, timp de 1L!,K de
minute.
ML 5evroa
#unt tulburari patologice functionale ale creierului, cu ecou
asupra ntregului organism. $le se manifesta sub diverse forme'
nevroa astenica, obsesivofobica,
isterica.
A 9ratarea cu bai cu plante a nevroei astenice
a/ !9ratament cu bai cu e>tract de ace de pin
1LK g de e>tract de ace de pin se pun la o cada de apa avnd M-!
M.
K
C. Durata baii este de 1L!,K de minute si se face o baie pe
i. Cura de bai este de 1L!,K de bai, iar anual se fac ,!M cure.
b/ !9ratament cu bai cu e>tract de levantica
#e amesteca , linguri de e>tract de levantica la o cada de apa
avnd M-!M.
K
C. 4aia dureaa 1L!,K de minu!te si se face o baie
pe i. 9ratamentul recomanda cure de 1L!,K de bai pe serie, iar
curele se repeta de ,!M ori pe an.
c/ !9ratament cu bai cu decoct de angelica
Ceaiul preparat din 1KK!MKK g de radacini de angelica fierte n M
l de apa este e>celent n reec%ilibrarea nervoasa. $l va fi
introdus si amestecat cu cei ,KK!,LK l de apa ai baii la M-!M.
K
C. 4aia va dura 1L!,K de minute.
4 9ratamente n nevroa an>ioasa
#e recomanda n tratamente bai de seut cu coada soricelului
sau cu cimbru.
C 9ratamente n nevroa cardiaca
9ratamentele cu bai se fac cu' esenta de conifere, valeriana, pin,
levantica +vei mai sus retetele/.
D 9ratamente n nevroa isterica
#e recomanda a se face o baie pe luna cu decoct de cimbru
salbatic.
M2 "boseala cronica
n oboseala cronica sunt recomandate bai de' dafin, c%imen,
nuc.
a/ !9ratament cu bai rela>ante de foi de dafin
6eteta este de , lingurite de plante la 1 l de apa.
b/ !9ratament cu bai de frune de nuc
Ceaiul se prepara din ,KK g de frune maruntite la 1 l de apa. #e
introduce n apa caii de baie. $ste o baie tonica care se face la
M-K C, timp de 1L!,K de minute. #e va face cteva ile pentru a
se elimina oboseala cronica.
c/ !9ratament cu bai cu menta
ntr!un saculet cu tifon se pun ,KK!,LK g de frune de menta
care se vor agita n apa baii pentru a se diolva substantele
active. 4aia dureaa 1L!,K de minute si se face la M-!M.
K
C.
d/ !4ai n care se introduc' M picaturi de ulei de c%imen, M de
ienupar, . de romarin, , lingurite de sare de lamie. 9oate
aceste ingrediente vor fi amestecate n apa baii. n timpul baii
care se va face n conditiile de M-!M.
K
C
temeperatura si durata de 1L!,K de minute, se va bea si sucul a
W lamie.
M- ?anaritiu
#e fac de mai multe ori pe i bai fierbinti de musetel. #e unge
ona afectata cu alifie de galbenele si se pune banda: cu argila
alba.
M. ?araliia si paree ale nervilor periferici
a/ !4ai cu decoct de iarba grasa
?entru bai se prepara decoctul din 1LK!,KK g de planta cu M!B l
de apa. Acest decoct se va introduce n apa caii. #e face o baie
pe i.
b/ !4ai cu decoct de g%iocel
?entru bai se utilieaa decoctul din LK!1KK g de bulbi, flori si
frune de g%iocei la M!B l de apa. Decoctul se amesteca cu apa
din cada baii, temperatura apei fiind de M-!M.
K
C. #e face o baie
pe i.
c/ !4ai cu decoct de macris marunt
Decoctul utiliat pentru o baie se prepara din 1KK!,KK g de
macris marunt n M!B l de apa. #e face o baie pe i, cu durata de
1L!,K de minute, la M-!M.
K
C.
MA ?ar
ngri:irea parului, pastrarea lui sanatoasa, cu aspect stralucitor,
ct si lupta mpotriva caderii lui, a seboreei etc. implica o serie
de tratamente specifice cu plante medicinale.
#peranta Anton recomanda n cartea sa Incursiune n medicina
naturista' $u am obtinut reultatele bune prin' introducerea
regimului naturist, a spalarii parului dupa samponare cu
galbenus de ou trecut prin tifon n amestec cu ,!M picaturi de
suc de lamie si 1!, picaturi de ulei de ricin, porumb sau
masline, iar apoi clatirea cu decoct de plante.
Fitoterapie curs 113
?arul se spala cu decoct din' cimbru, cimbrisor, coa:a de ste:ar,
brustur, tintaura si infuie din frune de mesteacan, urica,
%amei, salvie, musetel sau cu plante proaspete' frune de nuc
+da parului refle>e brune/ S mesteacan S soc S 1 tulpina de
rostopasca !infuie. #ucul de lamie da parului nu numai
stralucire, ci si suplete.
B1 ?olinevrite
Definita, polinevrita repreinta o afectiune de!generativa a mai
multor nervi periferici, caracteriata prin deficit motor bilateral,
simetric, asociat cu tulburari senitive. Apar paree sau
paraliie simetrica a membrelor, mai ales a picioarelor, nsotite
de amorteli, arsuri, furnicaturi, etc. 9ratamentele cu bai de
plante medicinale se fac cu' flori de musetel, frune de menta si
mustar.
a/ !9ratament cu bai din flori de musetel
#e oparesc LKK!1KKK g de musetel n B!L l de apa clocotita si
apoi acest ceai se va introduce n apa caii +cca ,KK!,LK l/. 4aia
se face la M-!M.
K
C, dureaa ,K!MK de minute, iar cura este de
,1 de bai. #e va repeta tratamentul dupa B!2 luni.
b/ !9ratament cu bai cu frune de menta
Ceaiul se prepara din MKK!LKK g de frune de menta oparite cu
B!L l de apa clocotita. Infuia se toarna peste apa din cada baii
care are M-!M.K C. #e face o baie pe i care dureaa ,K!MK de
minute.
9ratamentul se recomanda n cure de ,1 de bai si se repeta la B!
2 luni.
c/ ! 9ratament cu bai de mustar
#e iau LK!1KK g de mustar si se amesteca pna se face o pasta
cu apa calduta de ,,!,L
K
C. ?asta de mustar se va introduce
ntr!un saculet de pna care se va agita pna la diolvarea
substantelor active n apa baii. 9emperatura apei este de M2!
M.
K
C., baia dureaa ,K de minute si se face o baie pe i. Cura
este de ,1 de bai, iar tratamentul se repeta la B!2 luni.
B1 #ec%ele poliomielitice
#ec%elele poliomielitice constau n' atrofieri musculare, paree
si tulburari trofice. 9ratamentele recomanda a se face ilnic o
baie cu romarin, cu durata de ,K de minute, cu ,1 de bai pe
cura. #e va repeta tratamentul la B!2 luni. ?entru o baie se vor
utilia 1!, linguri de e>tract de romarin +procurat de la
farmacie/.
B, ?soriais
Aceasta boala de piele se trateaa cu bai de plante, n felul
urmator'
a/ !9ratamentul cu bai din tataneasa
#e prepara decoctul din 1K lingurite de radacini maruntite de
tataneasa n L l de apa. Dupa strecurare se adauga ceaiul si se
amesteca cu apa baii la M-!M.
K
C.. 4aia dureaa 1L!,K de minute
si se face o baie pe i.
b/
!9ratament cu bai din frune de nuc
?entru bai se fierb 1L minute, 1KK g de frune de nuc maruntite,
n M!L l de apa. 3ic%idul reultat se introduce n apa baii care
este la M-!M.
K
C.. #e face o baie pe i, timp de 1L!,K de minute.
c/ !4ai cu casul!popii si coada calului
#e fac M bai pe saptamna. ?lantele se pun peste noapte la
macerat n apa rece, ,KK g pentru o baie si se dau n clocot
nainte de a se introduce n apa baii. 4aia
dureaa ,L!MK de minute. 5ivelul lic%idului apei nu va depasi
nivelul inimii.
BM 6eumatism
$ste o maladie produsa de infectia organismului cu streptococul
%emolitic, caracteriata prin inflamarea tesutului con:unctiv din
ntregul organism, dar n special din' articulatii, inima si vase.
A 9ratarea reumatismului abarticular
n reumatismul abarticular sunt afectate' tendoanele, tecile
sinoviale, musc%ii, nervii. 9ratamentele cu bai pe care le
recomanda sunt'
a/ !9ratament cu bai de tataneasa
Decoctul se prepara din 1KK!,KK g de radacini maruntite de
tataneasa, fierte n M!L l de apa. Dupa strecurare, decoctul se
adauga n apa baii de M-!M.
K
C.. Durata unei bai este de 1L!,K
de minute. #e face o baie pe i, n cure de ,1 de ile.
b/ ! 9ratament cu bai de iedera
Decoctul se prepara din 1KK!1LK g de frune de iedera, n M!L l
de apa. Dupa filtrare, ceaiul se va introduce n apa baii de M-!
M.
K
C.. #e face o baie pe i, n cure de ,1 de ile. Durata unei
bai este de 1L!,K de minute. #e obtin reultate bune n tratarea
unor boli, precum sciatica si mialgia paresteica.
c/ ! 9ratament cu bai de soc
Infuia se obtine din LK!1KK g de flori si fructe de soc oparite
cu M!L l de apa clocotita. Ceaiul filtrat se va introduce n apa
baii cu temperatura de M-!M.
K
C..
Durata unei bai este de 1L!,K de minute. #e face o baie pe i,
cura fiind de ,1 de bai.
d/ !9ratament cu ceai de mustar
,LK g de faina de mustar se pun ntr!un saculet de pna. Acest
saculet se va agita n apa baii pentru a se diolva substantele
active. 9emperatura baii este de M-!M.
K
C., durata ei este de 1L!
,K de minute si se face o baie pe i, n cure de ,1 de bai.
4 9ratarea reumatismului cardio!articular
Fitoterapie curs 111
$ste vorba de a trata mbolnavirea articulatiilor si a inimii.
6ecomandam urmatoarele tratamente realiate cu bai din plante
medicinale'
a/ !9ratament cu bai din flori de fn
#e prepara decoctul fierbnd 1,,1,L Hg de flori de fn n L l de
apa, timp de MK de minute. #e filtreaa ceaiul si se va introduce
n apa baii care este de M-!M.
K
C..
Durata unei bai este de 1L!,K de minute, se face ilnic, iar cura
este de ,1 de ile.
b/ !9ratamentul cu bai din frune de frasin
Ceaiul se prepara din LKK g de frune de frasin fierte n L l de
apa. Dupa filtrare, ceaiul se va introduce n apa baii care este de
M-!M.K C. #e face o baie pe i, iar durata ei este de ,K de
minute. #unt recomandate n tratament cure de ,1 de bai. #e fac
,!M cure pe an.
c/ !9ratament cu bai de castan
#e fierb 1!1,L Hg de faina de fructe de castan timp de MK de
minute, n M!L l de apa. Dupa decoctare, se adauga lic%idul n
apa baii care este la M-!M.K C. Durata unei bai este de 1L!,K de
minute, se face ilnic
o baie, iar cura este de ,1 de bai.
C 9ratarea reumatismului degenerativ
Apar mbolnaviri cronice ale articulatiilor, de natura
degenerativa, caracteriate prin deteriorarea cartila:ului
articular, ct si leiuni proliferative osoase de vecinatate. #e
recomanda a se face bai generale cu faina de mustar negru. #e
vor pune ,LK g de faina de mustar ntr!un saculet de pna si se
va agita n apa baii de M-!M.
K
C. 4aia dureaa ,K de minute, se
face ilnic si cura este de ,1 de bai.
BB Combaterea seboreei, matretii si
tonifierea parului
?entru tratament recomandam a se face urmatoarele bai cu
plante medicinale'
a/ !9ratament cu bai cu cimbru de cultura
#e fac bai si spalari ale capului cu decoct din 1K!1, linguri de
plante la 1KKK ml de apa.
b/ !9ratament cu bai din scoarta de ste:ar
#e prepara un decoct din 2 linguri de scoarta maruntita la 1KKK
ml de apa. #e fac 1!, bai si spalari pe saptamna.
c/ !9ratament cu bai cu frune de nuc
#e fac bai si spalari ale parului cu o infuie din LK g de frune
de nuc, la 1 l de apa. Da parului refle>e nc%ise.
d/ !9ratament cu bai din flori de musetel
#e fac spalari si bai ale parului cu o infuie preparata din 1KK g
de flori de musetel la 1 l de apa clocotita. ?arul capata refle>e
blond!aurii.
BL #pondilita anc%iloanta
#pondilita anc%iloanta este o inflamatie reumatismala a
articulatiilor coloanei vertebrale, cu evolutie progresiva pentru
anc%iloa. 9ratamentul cu plante medicinale recomanda'
a/ !9ratament cu bai din radacini de tataneasa
Decoctul se prepara din 2K!.K g de radacini maruntite de
tataneasa n 1KKK ml de apa. Ceaiul filtrat se va introduce n apa
baii la M-!M.
K
C.. Durata unei bai este de 1L!,K de minute si se
face o baie pe i. #e fac tratamente n cure de ,1 de bai, curele
efectundu!se de ,!M ori pe an.
b/ !9ratament cu bai cu flori de fn
#e oparesc , pumni de flori, seminte si frune de fn cu L l de
apa clocotita. Dupa filtrare, lic%idul se va introduce n apa baii.
#e face o baie pe i, cu durata de 1L!,K de minute. 9ratamentul
consta n cure de ,1 de bai, de ,!M ori pean. n mod asemanator
se pot face bai cupaie de ova. n acest ca, se vor lua 1!, mini
de paie taiate si se vor fierbe timp de MK de minute n L l de apa.
c/ !9ratament cu bai cu frune de frasin
Decoctul se prepara din LKK g de frune de frasin maruntite,
fierte n L l de apa. Dupa filtrare, lic%idul se va amesteca cu apa
baii avnd M-!M.
K
C.. Durata unei bai este de ,K!MK de minute,
se face o baie pe i, n cure de ,1 de ile. #e recomanda a se
efectua ,!M cure pe an.
d/ !9ratament cu bai din trifoi rosu
?entru o baie, decoctul se obtine din ,KK g de trifoi rosu la M!L l
de apa. 9ratamentul recomanda a se face o baie pe i, n cure de
,1 de bai. #e repeta cura de ,!M ori pe an.
B2 Disfunctii ale glandelor sudorifice
?entru a combate sudoratia e>cesiva va recomandam
urmatoarele tratamente cu bai cu plante medicinale'
a/ !9ratament cu bai cu frune de nuc
Decoctul din LK g de frune de nuc maruntite fierte n M!L l de
apa se va utilia la o baie de picioare.
b/ !9ratament cu bai din coa:a de ste:ar
#e fac bai locale cu un decoct din ,K!MK g de coa:a de ste:ar
maruntita, fiarta ntr!un litru de apa.
B- #edative
Fitoterapie curs 112
4aile cu caracter sedativ au calitatea de a linisti o stare de
e>citatie. 8a recomandam bai cu ulei de cimbru cu alcool +n
parti egale/.
B. 9remurul membrelor
#e recomanda a se face bai de seut cu vrfuri proaspete de
molid, sunatoare, coada soricelului sau cimbru. #e fac M bai n
1L ile, la fiecare baie utilindu!se 1KK g de plante.
BA 9uberculoa cutanata
8a recomandam tratamentul cu bai locale cu o infuie din ,K!
MK de muguri de plop drobiti opariti cu 1 l de apa clocotita.
LK 7lcer varicos
7lcerul varicos este o dermatoa care apare la gambe, la
persoanele care au probleme cu circulatia periferica.
9ratamentele cu bai locale, cu plante medicinale pe care vi le
recomandam sunt'
a/ !9ratament cu bai din tataneasa
#e fac bai locale cu decoct din LK g de radacini de tataneasa
maruntite, fierte MK de minute ntr!un litru de apa.
b/ !9ratament cu bai din coada soricelului
n baile locale se va utilia infuia cu MK!2K g de plante la 1 l de
apa clocotita. Atentie 0 Aceasta infuie se va folosi rece.
Capitolul 2
)"69A 9A@AD7I9"A6$ A )3"6I3"6 #I A
C"?ACI3"6
#tudiile au aratat ca att florile ct si copacii au o forta
tamaduitoare e>traordinara. $dTard 4ac%, medic si cercetator
engle, a descoperit o forma de tratament cu plante, pentru un
grup restrns de oameni cu dificultati psi%o!sociale, utilind
esente sau concentrate de flori. Au fost aduse M. de plante
medicinale cu care dr. $dTard 4ac% a obtinut reultate
e>ceptionale n lecuirea unor grupuri de indivii cu dificultati,
si anume'
1 care sufera de nesiguranta&
, carora le este frica&
M care sunt singuratici&
B care nu manifesta suficient interes pentru situatii preente&
L care sunt descura:ati si disperati&
2 care sunt %ipersensibili&
- care si fac gri:i pentru altii.
9erapia cu flori a dr. 4ac% da reultate e>ceptionale. ntruct
sunt preparate de laborator si nu se obtin acasa de fiecare
pacient, va recomandam de unde pot fi gasite si cumparate' Dr.
$dTard 4ac% Centre, cu adresa $ppendorfer 3andstrasse M,, D!
,KKK Famburg, <ermania.
?entru cititorii nostri, oferim cteva tratamente cu flori e>trem
de eficiente'
A 9ratamentele cu petale de narcisa alba
nca din vremuri stravec%i, petalele de narcisa alba au fost
utiliate n vindecarea bolilor de piept si a bolilor de inima. n
tratamente se folosesc n special ceaiurile care se prepara astfel'
n putina apa se pun , lingurite de flori si frune uscate de
narcisa si se lasa acoperite la macerat ,!M ore. #e filtreaa si
peste flori si frune se pun ,LK ml de apa clocotita, se
amesteca, se acopera si se lasa la infuat ceaiul 1L!,K de
minute.
#e filtreaa si n ceaiul obtinut se adauga si filtratul de la
macerat. #e beau ,!M cani de ceai pe i. 9ratamentele cu narcisa
alba recomandate de noi sunt'
a/ !n stari de nervoitate, de an>ietate, depresii si nevroa
astenica se indica pacientului sa consume M cani de ceai pe i,
n cure de 1L!,1 de ile.
b/ !n stari de panica, cosmaruri, frica, emotii mari, pacientii
vor consuma nainte de culcare cu o ora o cana de ceai
de narcisa alba. ?entru ca eficienta ceaiului sa fie mai mare, se
poate adauga n el W lingurita de pulbere de talpa gstii.
c/ !9ratarea nevroei cardiace si a ta%icardiei se fac cu un ceai
preparat din petale de narcisa alba si flori de paducel n parti
egale. #e beau M!B cani de ceai pe i, n cure de lunga durata.
d/ !9ratarea astmului se va face cu un ceai dupa reteta'
!?etale de narcisa alba !LK g
!Cimbrisor !LK g
!)rune de menta !LK g
Din amestecul vegetal se iau , lingurite care se vor opari cu
,LK ml de apa clocotita. #e beau ,!M cani de ceai pe i,
consumat cald, ndulcit cu miere de albine.
" cura dureaa MK de ile si se fac M cure pe an.
e/ !9ratarea tusei se face cu ceai cald de flori de narcisa alba n
amestec cu frune de mesteacan +n parti egale/
f/ ! Dulceata din petale de narcisa alba este nu numai deosebit
de %ranitoare, dar are si valori terapeutice e>ceptionale.
$a este recomandata n tratarea tusei +se iau ,!M lingurite pe i/,
n stari de panica, frica, cosmaruri, nervoitate astenica, etc.,
att la copii, ct si la adulti +,!L lingurite pe i/.
Dulceata se prepara prin a se pune ntr!un borcan straturi
succesive de miere de albine si petale proaspete de narcise albe.
#e va porni cu un strat de meire gros de cca K,L!1 cm si se va
sfrsi tot cu un strat de miere de aceeasi grosime. 4orcanul
ermetic nc%is se va pastra la rece timp de , luni. Dupa trecerea
Fitoterapie curs 113
acestui interval de timp, dulceata se poate consuma. $ste un
aliment e>ceptional, cu calitati terapeutice deosebite.
4 9ratamente cu flori de maces
Ceaiul din flori si frune de maces se prepara din , lingurite de
plante oparite cu ,LK ml de apa clocotita. 9rebuie stiut ca ceaiul
preparat din flori proaspete are calitati la>ative, iar cel preparat
din flori uscate este astringent si antiseptic pentru intestin, fiind
recomandat si n tratarea diareei. n cele ce urmeaa, va
recomandam cteva tratamente cu flori de maces'
a/ !?entru tratarea constipatiei se indica a se bea ,!M cani de
ceai pe i din flori de maces proaspete. Ceaiul se va bea pe
stomacul gol. $ficient este a se consuma si flori de maces, cu
sau fara miere de albine.
b/ !?entru alergie la polen se indica a se consuma M!B cani de
ceai pe i preparat din flori uscate de maces
c/ !n inapetenta sau into>icatia alimentara se recomanda a se
bea M!B cani de ceai pe i, cu MK de minute nainte de mese.
d/ !n tratarea afectiunilor renale si a cistitei se indica a se bea
un ceai dintr!o lingurita de flori si frune de maces si o lingurita
de boabe de ienupar la o cana de apa. #e beau B cani de ceai pe
i.
C 9ratament cu flori de paducel
)lorile de paducel repreinta un adevarat eli>ir si sunt utiliate
n vindecarea a peste LK de afectiuni, dintre care amintim ca
fiind de mare importanta afectiunile nervoase si cele cardiace.
5u trebuie uitat si faptul ca florile de paducel sunt un adevarat
eli>ir al batrnilor& franceii l consuma ilnic si cred ca viata
lor se prelungeste cu 1K ani bnd ceaiul din flori de paducel.
Infuia se prepara din , lingurite de flori si frune la ,LK ml de
apaclocotita. ntruct n carte am tratat pe larg utiliarea
ceaiului de paducel n cele mai diverse tratamente, aici nu vom
face dect sa reamintim ca el este recomandat n vindecarea si
ameliorarea unor afectiuni ca' tulburari cardiace cu substrat
nervos,
%ipertensiune arteriala, tensiune oscilanta, angina pectorala,
arteroscleroa, tulburari de menopaua, ca tonic cardiac, varice,
etc.
?adurea, copacii au o putere tamaduitoare, pe care o simte
fiecare din noi. n padure gasim linistea visata, simtim ca
suntem aparati de stresurile vietii, ne rela>am, iar n noi
patrunde o forta subtila care ne da nu numai noi energii, dar si
mai multa ncredere n viata, ne mbarbateaa, ne purifica si n
acelasi timp ne da sperante de mai bine.
n mi:locul padurii sau sub un copac favorit, va tamaduiti de
spaimele vietii cotidiene, va goliti creierul de gnduri negre si
gri:i si simtiti cum corpul si sufletul se tonifica, capata noi
energii.
9rebuie stiut ca att grecii antici, dar si dacii si germanii
stravec%i cunosteau forta tamaduitoare a copacilor si o utiliau
cu toata ncrederea.
5u fara o acoperire, @i%ai $minescu, poetul nostru plin de
romantism a ales teiul ca simbol al dragostei curate. #a
constatat prin studii ca teiul are darul de a alina durerile
sufletesti, mblneste c%iar si inimile celor mai duri indivii,
limpeeste sentimentele. 9eiul este capabil sa creee armonia
ntre minte si suflet, sa aline durerea, sa alunge suferinta si sa
faca fiinta umana mai puternica si mai ncreatoare n ea.
Astfel, nu surprinde pe nimeni ca ceaiul din flori de tei este
neurosedativ, antispastic si %ipnotic, calmeaa tusea si este
recomandat n surmena:ul intelectual, insomnii, etc.
Cercetarile au aratat ca fagul ofera pna la o distanta de trunc%i
de 1K!1L m o adevarata purificare sufleteasca. $l reuseste nu
numai sa creasca puterea de concentrare a fiecaruia dintre noi,
dar are calitati de a crea o asemenea stare de spirit, nct simtim
cum se armonieaa
sentimentele si ne alunga stresul.
)itoterapia cu frunele de fag este legata de cteva calitati ale
acestui copac, si anume' mbunatateste randamentul bioritmic,
alina durerile de cap si elimina din corp deseurile si to>inele.
Despre frasin, o calugarita celebra din secolul al JII!lea,
Fidebrand, spunea' $ste simbolul :udecatii cuminti.
#tnd n apropierea frasinului, va veti simti mai puternic, mai
%otart, mai putin apasat de greutati, mai decis de a nfrunta
viata cu toate neplacerile ei. Cei care au studiat acest copac au
constatat ca prin cmpul sau energetic el face posibila o mai
buna legatura ntre constient si inconstient si prin aceasta da
fiintei umane mai multa ncredere, independenta si posibilitatea
de a lupta cu problemele vietii de i cu i. )itoterapia frasinului
permite eliminarea deseurilor si to>inelor din organismul uman,
vindeca bolile de ficat, durerile reumatice si febra musculara.
5u putem uita de puterea tamaduitoare a castanului. 3a umbra
lui, fiinta umana gaseste linistea sufleteasca, si vindeca ranile
sufletului si si ncarca bateriile cu energie. )itoterapia
castanului stimuleaa metabolismul, accelereaa irigatia
sanguina si vindeca crampele musculare, dreneaa si fortifica
tesuturile.
5u trebuie uitat sa discutam despre forta tamaduitoare a padurii
de conifere, ct si a copacilor individuali, oricare ar fi ei'
bradul, molidul, pinul, etc. $i aduc linistea n suflet, dau
ncredere, vindeca de frica, ncarca bateriile cu energie
benefica.
)itoterapia pinului vindeca bolile aparatului respirator, a:uta la
eliminarea to>inelor din organism, trateaa reumatismele, da o
noua frumusete tenului.
Capitolul &
TERAPIA CU AROME
Aromoterapia este o ramura distincta a fitoterapiei si are ca
esenta utiliarea aromelor n prevenirea si tratarea unor
afectiuni.
9erapia cu a:utorul aromelor este cunoscuta din vremuri
imemoriale.
Cercetarile ar%eologice arata ca nanticul
Fitoterapie curs 114
4abilon parfumurile erau la mare pret, iar n vec%iul $gipt, cu
uleiuri esentiale si diverse arome se faceau terapii si se
vindecau bolnavii. Astfel, faraonii distribuiau ilnic miilor de
truditori de la piramide ratii de usturoi si ceapa, alimente cu
specific aromatic care prote:eaa mpotriva mbolnavirilor si
mai ales a epidemiilor. n mormintele faraonilor s!au gasit
recipiente cu esente parfumate, ceea ce demonstreaa locul si
rolul parfumurilor n civiliatia epocii. 9ot n $giptul antic,
tamia era arsa pentru purificarea mintii, iar la mbolnavirea
trupurilor erau utiliate esente aromate al caror secret s!a
pastrat pna astai. Conform legendei, Fipocrate a folosit
parfumurile pentru a alunga o epidemie de ciuma care decima
locuitorii Atenei. $l a adus n fiecare casa flori mirositoare, a
raspndit pe straile cetatii arome puternice si a reusit sa
nvinga teribila maladie.
Cititorii nostri trebuie sa stie ca n anul MKKK .F., un vestit
mparat c%ine a scris Cartea mirodeniilor, o e>ceptionala
marturie a rolului :ucat de arome, nu numai n alimentatia
oamenilor, ci si n pastrarea bunului lor cel mai de pret,
sanatatea. #ecole de!a rndul, populatia din "rientul apropiat si
din India a utiliat usturoiul si alte plante aromatice att n
bucataria traditionala, ct si ca mi:loace de protectie si
terapeutice n lupta mpotriva bolilor. 3a marile civiliatii ale
antic%itatii, daca aurul era simbolul puterii, parfumul repreenta
forta spiritului. $dgar CaIce, un mare medium american, arata
ntr!una din lecturile sale ca n $giptul antic
parfumurile aveau o mare importanta n viata religioasa, ct si
n vindecare, caci cele doua elemente sunt strns legate ntre
ele. 6olul parfumurilor era sa favoriee meditatia, contribuind
la ((desc%iderea centrilor glandulari** +c%aHre/, n cursul
acesteia indienii +din India/ n!au uitat functia parfumurilor.
3a rndul lor, grecii vor descoperi efectul sedativ si stimulator
al plantelor aromatice si!l vor folosi pentru masa:e si bai.
4iserica "rtodo>a a utiliat si utilieaa cu mare succes efectul
binefacator al aromelor. Cei credinciosi stiu ca n 4iserica se
arde tamie, se da ag%iama si se miruiesc enoriasii. Att
ag%iama ct si #fntul mir sunt pregatite cu o gri:a deosebita si
au n compoitia lor o ntreaga serie de plante aromate.
n $vul @ediu, cei care comercialiau parfumuri au constatat
ca erau imuni la marile flageluri ale epocii' ciuma, %olera sau
variola. 6asfoind un dictionar 3arousse, aflam ca n timpul
epidemiilor de %olera care s!au abatut asupra 3ondrei si
?arisului nici un vnator de parfumuri nu s!a mbolnavit.
9otodata, s!a constatat ca, n afara rolului lor terapeutic,
parfumurile ascut simturile si sunt favorabile e>citatiei se>uale
si meditatiei. 7tiliarea uleiurilor esentiale a fost mai mult
intuitiva pna n prima :umatate a secolului al JJ!lea, iar
cercetarile legate de ele au avut un caracter limitat, episodic. #i
aceasta n conditiile n care cei vec%i aveau suficiente
cunostinte despre arome. Cine citeste 8ec%iul 9estament, n
ntia carte a lui @oise +MK, M-!BM/ va fi surprins, caci aici este
descrisa n amanunt o crestere selectiva a oilor, utilind terapia
cu arome.
n 1AKB, Cut%bert Fall a descoperit efectele antiseptice ale
uleiului esential de eucalipt. 3a sfrsitul secolului al JIJ!lea,
;. @iguel a facut cercetari si va semnala
calitatile e>ceptionale ale vaporilor de cimbru de a distruge
bacteriile din laboratorul sau. ?. <riffon a demonstrat practic ca
dispersia sub forma de aerosoli de esente de menta, lavanda,
romarin, pin, cimbru, scortisoara si cuisoare distrug
mucilagiile si stafilococii din ncapere. 5otiunea de
aromoterapie a aparut n 1AM- si i se datoreaa franceului
6enG @aurice <atefosse. 9ot de numele unui cunoscut om de
stiinta france, dr. ;ean 8alnet, sunt legate studii asupra
uleiurilor esentiale care au fost utiliate n terapia unor afectiuni
medicale specifice. 3ucrarea sa Aromoterapia tratamentul
bolilor prin esente de plante este celebra. @. ;ourdain arata ca
toate gospodinele, la gatit, utilind ceapa, usturoiul, cimbrul,
mararul etc. practica fara sa!si dea seama fito si mai ales
aromoterapia.
-.1. 7leiurile esentiale
7leiurile esentiale se obtin din plante aromatice prin diverse
metode' antrenare cu vapori, e>tractie si, mai rar, prin presare.
Compoitia lor este foarte variata si depinde de natura plantei
din care se e>trag, de stadiul ei de devoltare, de clima, de sol,
altitudine, momentul recoltarii, etc.
3a prepararea uleiurilor esentiale se
va tine cont de'
!se folosesc doar flori si plante proaspete, aflate la maturitate,
culese din locuri nepoluate&
!nainte de utiliare, masa vegetala se spala cu apa, iar uscarea
se va face la soare sau cu prosoape absorbante. #e impune o
uscare completa a plantelor&
!plantele se maruntesc ct mai mult posibil nainte de e>tractie&
!uleiurile medicinale aromatice folosite n scopuri teraputice se
obtin prin macerarea plantelor n caua n ulei comestibil timp
de B!L saptamni. @acerarea se face cu ulei de masline +de
preferinta/, de floarea soarelui sau de soia. 3a macerare se
utilieaa vase de sticla, iar plantele se acopera cu ulei cca ,!M
cm&
!macerarea se face la soare sau la caldura.
9ratamentele cu uleiuri esentiale pot fi interne sau e>terne.
1 7leiurile de conifere
Au efecte antiseptice si antiinflamatorii asupra cailor
respiratorii si sunt utiliate n tratarea bronsitelor si
tra%eofaringitelor. 9ratamentele se fac prin in%alatii. ntr!un vas
cu apa clocotita se toarna cteva picaturi de ulei volatil si
pacientul va respira adnc si repetat vaporii cu ulei volatil. 7n
alt tratament este acela de a lua cu a%ar, de M ori R i, 2!.
picaturi de ulei de conifere. Cu ulei de conifere se mai trateaa'
durerile gastrice si intestinale, colecistita, litiaa biliara. 7tiliat
n apartamente, n bai si ca deodoriant, uleiul de conifere
aduce n spatiul locuit ceva din aroma padurilor si veg%eaa la
sanatatea noastra.
, 7leiul de menta
Fitoterapie curs 115
$ste un tonic general, inclusiv un tonic nervin. $ste recomandat
pentru a trata' indigestii, aerofagii, cu scop antiseptic +spasme
gastrice, colici intestinali, biliari/, antivomitiv, colereticcolagog
si antilitiaa biliara. $l este un puternic deodoriant al
ncaperilor si al gurii, cori:nd mirosul neplacut al acesteia.
#ub forma de in%alatie este indicat n tratarea laringitelor si
tra%eitelor. Amestecul a L ml de ulei de menta diolvat si a AL
de ml de alcool este eficient n tratarea mncarimilor
urticariene, prin frectii locale. ". 4o:or si @ircea Ale>an
recomanda n tratarea durerilor de cap, a migrenelor scitoare
si a guturaiului urmatoarea reteta'
!7lei de menta !1K g
!7lei de fenicul !L g
!7lei de pin !L g
!<licerina !,K g
!#pirt eterat !LK g
Cu acest amestec se vor unge fruntea si tmplele, de ,!M ori pe
i. pentru a preveni descuamarea pielii n onele respective,
aceasta se va unge n prealabil cu vaselina sau lanolina. ?entru
prevenirea racelilor, ct si pentru stimularea circulatiei
sngelui, va recomandam bai utilind ca adaosuri'
!7lei de ienupar !M picaturi
!7lei de levantica !L picaturi
!7lei de menta !, picaturi
M 7leiul de sunatoare
$ste recomandat n a trata' rani desc%ise, entorse, %ematoame,
inflamatii, ganglionare, dermatoe, acnee, dureri de spate,
sciatica, reumatism, lumbago, arsuri.
B 7leiul de musetel
Are actiune terapeutica n' nevralgii, eceme ale picioarelor,
oboseala picioarelor. n tratarea basicii bolnave se pun
comprese n amestec cu apa. 3a cei care au insomnii sau care
adorm greu recomandam o baie calda de M2!M.
K
C.,
avnd ca adaosuri'
! 7lei de musetel !, picaturi
! 7lei de levantica !L picaturi
! 7lei de flori de portocal !, picaturi
4aile cu adaos de ulei de musetel si ulei de pin sunt indicate n
a trata' nervoitatea, insomnia, stresul, spasmele musculare,
durerile articulare la persoanele nervoase si avnd reumatism.
4aia se va face timp de 1L minute, la temperatura de M2!M.
K
C.
si se termina cu un dus rece la picioare, cu insistenta la glene.
L 7leiul de cimbru
$ste cel mai puternic pe scara antiseptica. $ste recomandat n
tratarea' paraliiilor, apople>iei, n scleroa multipla, atrofie
musculara, reumatism si lu>atii. $l este un e>celent
deinfectant digestiv n enterocolite, respirator n bronsite si
c%iar da un spri:in pretios n tratarea 94C!ului si colibaciloe.
$l este un tonic eficient n a trata' starile de astenie,
nervoitatea si angoase si un e>celent stimulator al circulatiei
capilare. 7leiul de cimbru produce ridicarea tensiunii arteriale
si poate fi utiliat la tratarea celor %ipotensivi.
Atentie 0 $ste contraindicat celor %ipertensivi. $l se foloseste ca
antitusiv si e>pectorant n' astm, tuse convulsiva, enfiem. Dr.
Arcadie ?erceH recomanda n tratarea bronsitelor si starilor
gripale reteta'
! 7lei de cimbru ! 1g
! 7lei de pin ! 1g
! 7lei de fenicul ! 1g
! 7lei de menta ! ,g
! 7lei de salvie ! 1 g
! 7lei de eucalipt ! ,g
! Alcool etilic ! 1KK ml
#e vor lua ,L de picaturi din acest amestec si se vor amesteca
cu apa calduta si ndulcita. #e vor lua de M ori pe i. 7leiul de
cimbru este carminativ si un stimulent al digestiei. ?uternic
vermifug, este utiliat mpotriva o>iurilor, teniei, ascariilor,
etc.
#e iau M!L picaturi de M ori pe i. #ub forma de solutie alcoolica
,Q se fac frectii n tratarea durerilor sciatice, reumatismale si
de guta. 4aia cu adaos de ulei de salvie si ulei de menta este
indicata n tratarea obeitatii, menstrelor neregulate si a oboselii
cronice.
2 7leiul de levantica
Are o paleta larga de utiliari n terapeutica'
!sedativ n iritabilitate crescuta, spasme, migrene, verti:uri,
!insomnii&
!afectiuni respiratorii' astm,tuse convulsiva, gripa, bronsita
!atonie gastrica sau intestinala
#e indica n tratamente a se lua B!L picaturi de M ori pe i.
?entru tratarea unor rani atone, infectii, cangrene, si dermatoe
se folosesc solutii de ulei comestibil, 1 parte si ulei de
levantica, 1 parte. Atentie 0 " baie cu adaos cu ulei de portocal
si ulei de levantica este nu numai placuta, dar si odi%nitoare si
rela>anta.
-. 7leiul de ienupar
$ste indicat n tratarea deec%ilibrului uric, oliguriei,
reumatismului, gutei si a afectiunilor respiratorii, contribuind la
fluidificarea secretiilor bron%ice. 9ratamentul consta n a lua M!
L picaturi de M ori pe i. n u e>tern, se fac frectii cu o solutie
alcoolica ,Q pentru a calma durerile reumatismale.
" baie facuta dimineata cu adaosurile din reteta de mai :os are
nu numai un caracter tonifiant, ci si rela>ant'
!7lei de ienupar !L picaturi
!7lei de menta !, picaturi
!7lei de romarin !M picaturi
.. 7leiul de coriandru
Fitoterapie curs 116
$ste un bun carminativ si stoma%ic, un stimulent al memoriei si
se recomanda n tratarea asteniei nervoase. #e indica a se lua M!
L picaturi de ulei de coriandru de M ori pe i, dupa mese.
A. Cteva retete de bai
6etetele de mai :os au fost recomandate n revista @edicina
naturista'
a/ !Adaos n baie pentru eliminarea oboselii cronice'
! 7lei de salvie !L picaturi
! 7lei de lamie !1K picaturi
! 7lei de levantica !1L picaturi
b/ !Adaos n baie pentru tratarea depresiei si a insomniei'
! 7lei de salvie !1L picaturi
! 7lei de lamie !1K picaturi
! 7lei de levantica !L picaturi
c/ !Adaos n baie pentru tratarea an>ietatii'
! 7lei de iasomie !1K picaturi
! 7lei de levantica !1K picaturi
! 7lei de geroniu !1K picaturi
-.,. )olosirea plantelor aromatice n bucataria traditionala
?lantele aromatice sunt folosite n bucataria traditionala, dnd
gust bucatelor si n acelasi timp transformnd alimentele n
adevarate medicamente culinare'
Anasonul $ste folosit n condimentarea preparatelor de
patiserie si a verei murate. Ca efecte terapuetice, anasonul
activeaa digestia, este antiinflamator, antiseptic si calmeaa
tusea.
9otodata, el alunga stresul, elibernd sufletul de tensiune.
Ardeii iuti !#unt foarte bine apreciati de gurmani. 9erapeutic,
ei omoara bacteriile, fac sa scada febra si au un rol important n
circulatia sanguina si digestiva. Ca o curioitate pentru cititori,
ardeii iuti combat timiditatea.
C%imenul !#e utilieaa la preparate de patiserie, vara murata
si la supe. $ste foarte bine apreciata supa de c%imen.
9erapeutic, potoleste crampele si balonarile, alina suferintele
aparatului respirator si aduce o stare de calm si rela>are.
Coriandrul !A:uta la eliminarea starilor de depresie, regleaa
somnul, a:uta digestia si scapa bolnavii de migrene si epuiare.
Cuisoarele !Aduc arome e>trem de apreciate n arta culinara si
totodata fac bine digestiei, calmeaa durerile, sunt depurative si
au actiune antibacteriana.
Cimbrul de gradina si cimbrul de cmp ocupa un loc si un rol
important n bucataria traditionala. $i aromatieaa preparatele
din ciuperci, fasole, maare, condimenteaa preparatele de
gratar +mititei, fripturi, crnati, etc./, sarmalele, tocanele, etc.
9erapeutic, au efect de e>citare a secretiilor gastrice si efecte
carminative.
)enicul este larg utiliat n bucataria traditionala. 9erapeutic
este util n' oprirea racelilor, aduce starea de calm si elimina
tensiunea nervoasa, fortifica sistemul imunitar, scade
balonarile.
@ag%iranul este folosit n aromatiarea preparatelor din vnat,
pasari, carne de porc, pateuri, salate orientale, ciorbe de rosii,
etc. 9erapeutic aduce calm n starile de an>ietate, nlatura
migrenele, fiind si sedativ, carminativ, antiseptic si mareste
diurea.
@enta se foloseste n condimentare preparatelor din carne, a
omletelor, ca si a celor din cartofi noi. 9erapeutic, actioneaa
ca' antispetic intestinal, antidiareic, antivomitiv, carminativ,
nervin, diuretic, antitusiv si analgeic.
?iperul este foarte util n condimentarea preparatelor culinare.
9erapeutic, piperul stimuleaa digestia, mareste asimilarea
substantelor nutritive din alimente, combate oboseala si lipsa de
concentrare, alunga raceala si elimina constipatia.
6omarinul este utiliat n condimentarea preparatelor
marinate, a fripturilor de pasare si a celor de miel. 9erapeutic,
este un stimulent nervos si al circulatiei, iar n aplicatii e>terne,
el stimuleaa functiile pielii.
#cortisoara este e>trem de bine apreciata n preparatele de
cofetarie. 9erapeutic, ea este utila n activitatea cerebrala,
ntareste memoria si calmeaa emotiile.
#alvia !Da gust bun si aromat la rulade cu carne, preparate de
vnat si gsca, marinate si preparate pe baa de fasole si
maare. $ste folosita pentru a trata bronsita cu e>pectoratie
abundenta, amigdalita, inflamatiile din cavitatea bucala si gt,
balonarile.
9ar%onul se foloseste sub forma de frune veri sau frune
uscate si sub forma de macerat n ulei. Cu tar%on sunt
condimentate preparatele reci din vnat, pui, peste, ct si
sosurile pentru peste, salatele de cruditati, ciorbele si
preparatele pe baa de oua. 9erapeutic, tar%onul stimuleaa
digestia si apetitul, este carminativ, diuretic, cu eliminare
puternica de acid uric, e>pectorant si calmant al spasmelor
bron%ice.
8anilia este folosita n cofetarie. 8anilia a:uta foarte puternic
sistemul imunitar si elimina micoele din organism.
-.M. 6ecomandari si contraindicatii
@onteigne spunea' @edicii ar putea sa traga mai multe foloase
din arome, dect o fac. 5oi consideram ca n caul terapeuticii
naturiste pe care o promovam, aromoterapia trebuie sa :oace un
rol din ce n ce mai important. Ca ramura a fitoterapiei,
aromoterapia si
baeaa tratarea diverselor afectiuni pe folosirea uleiurilor
esentiale. Administrarea uleiurilor esentiale se face tinnd cont
de caracteristicile lor, de pacient, de afectiuni
Fitoterapie curs 11&
si de tratament. n tratamentele e>terne, uleiurile esentiale sunt
folosite diluate, sub forma de aerosoli +n in%alatii, 1!M picaturi
n vasul cu apa clocotita/, unguente +1 picatura de ulei la 1 g
baa de ungere/, bai generale sau locale +L!. picaturi la apa
caii/ sau n tratamente interne, singure sau asociate, diluate n
ulei vegetal, miere sau apa n care s!a diolvat miere +1
lingurita de miere la o ceasca de apa calda/, solutii alcoolice,
etc. 5ota 0 n utiliarea uleiurilor vegetale se va asculta cu toata
atentia de sfaturile medicului specialist sau de instructiunile
medicale specifice.
n tratamentele aplicate cu uleuri aromatice se va tine cont de
urmatoarele recomandari generale'
!nu se vor folosi niciodata nediluate&
!se respecta strict indicatia de administrare sau recomandarile
medicului specialist.
#ub nici un motiv nu se accepta idei personale n tratamente, si
anume'
!nu se vor pune mai multe picaturi dect indica tratamentul&
!numarul de administrari ilnice nu va fi mai mare de trei&
!durata unui tratament nu va depasi ,1 de ile&
Cele mai importante contraindicatii n aromoterapie sunt'
!n %ipertensiuni arteriale severe se interice a se utilia'
cimbrisorul, cimbrul de cultura, romarinul, eucaliptul.
!la copii este interis tratamentul cu' cimbrisor, cimbru de
cultura, fenicul, isop, busuioc, salvie. Cnd nsa acestea sunt
utiliate, depasirea doelor si durata tratamentului dau
posibilitatea aparitiei la micuti a unor forme convulsive.
!pentru femeile nsarcinate se recomanda a se evita arome cum
ar fi' busuiocul, mag%iranul, menta, musetelul, salvia, iasomia,
trandafirul, romarinul.
3egat de utiliarea condimentelor si mirodeniilor n alimentatia
cotidiana, noi suntem adeptii principiului decretat de un mare
spirit, ?itagora, care spunea' n cumpatare sta forta spiritului.