13/02/2017

Fitoterapia reprezinta o ramura a terapiei care se ocupa cu

mijloacele de prevenire si vindecare a bolilor cu ajutorul remediilor
vegetale.

Phiton = planta

Terapea = terapie

Tratamentul fitoterapeutic utilizeaza combinatii de plante

medicinale sub diferite forme (pulberi vegetale, macerate la rece,
extracte hidroalcoolice, siropuri, lotiuni, unguente) in vederea
restabilirii echilibrului organismului si a inlaturarii cauzelor care au
generat boala.

Utilizarea plantelor medicinale in procesul curativ presupune

cunoasterea principiilor active din fiecare planta, a partilor utilizate, a
actiunilor farmacodinamice, precum si a afectiunilor in care plantele
pot avea efectul scontat.

Exista 3 categorii de plante si substante biologic active cu rol

in tratamentul diferitelor afectiuni:

1.Plante si substante active biosintetizate din celula vegetala,

cu actiune terapeutica foarte puternica. Din aceasta grupa fac
parte in special plantele care contin alcaloizi, glicozide de tipul
cardiotonicelor sau saponozidelor hemolitice. (Unele plante contin
otravuri puternice cum sunt aconitina, stricmina si altele; ele pot
deveni medicamente foarte utile si necesare uneori, dar numai dupa
prelucrari speciale dozate exact si aplicate la recomandarea
specialistului.)

Tot din aceasta grupa fac parte si drogurile: narcoticele si

stupefiantele, cum ar fi morfina si derivatii sai (heroina, mescalina,
hasisul, nicotina).

2.Plante sau produse vegetale cu actiune medie sau blanda,

care corect administrate nu produc efecte secundare nocive
(valeriana, paducelul, anghinarea, coada soricelului), care
completeaza favorabil tratamentul de baza, si in special afectiunile
cronice.

3.Plante complet lipsite de toxicitate, care pot fi folosite fara

niciun risc terapeutic (musetelul, teiul, macesul, catina, patlagina,
sunatoarea).

Medicina alopata si terapiile naturale

Medicina alopata este practicata numai de medici, care au obtinut

dreptul de practica in urma unor studii universitare. Ea defineste
stiinta care se ocupa cu studiul bolilor sau maladiilor si tratamentul
acestora.

Medicina naturala defineste acele practici medicale inspirate si

legate strans de natura, putand fi considerata un sistem terapeutic in
care nu medicamentele, ci factorii naturali (apa, soare, aer, plante,
alimente naturale, miscare) sunt recomandati in tratamentul bolilor
umane. Ea poate fi practicata atat de medici, cat si de persoane care
sa nu fi absolvit facultatea de medicina, persoane denumite
terapeuti sau bioenergeticieni.

Dietoterapia naturala este acea metoda terapeutica bazata pe tipuri

particulare de alimentatie in scop curativ, dar si profilactic.
Pentru o viata si o alimentatie sanatoasa, se recomanda respectarea
unor principii:
-alimentele trebuie consumate asa cum se gasesc in natura, sau cat
mai aproape de starea lor naturala, printr-o prelucrare culinara
minima
-e necesar sa se acorde atentie capacitatii de agreere si de reactie a
organismului la alimentele care constituie mesele zilnice
-alimentele sa aiba o actiune "blanda" asupra procesului de digestie si
asupra unor functii ale organismului
-alimentatia individului trebuie sa se acomodeze dupa starea
bolnavului, sau daca individul este sanatos, in functie de starile
particulare fiziologice.

20/02/2017

Balneofizioterapia utilizeaza particularitatile climei (aer, apa, soare),

apele minerale pentru cura interna (creneterapie) sau pentru bai
locale sau generale, electricitatea, de asemenea masajul si
tratamentul cu namol.

Homeopatia cauta sa stimuleze energiile corpului uman si sa lupte

impotriva unora dintre imbolnavirile sale.

Legi proprii homeopatiei / principii

-vindecarea porneste din partea superioara a corpului si merge spre

partea sa inferioara, incepe dinspre interior spre exterior, si de la
organele mai importante spre celelalte, precum si de la simptomele
minore catre cele majore.

Acupunctura foloseste factori fizici lipsiti de toxicitate si este destul

de usor de aplicat; foloseste anumite puncte active ale corpului
numite meridiane.

Reflexoterapia
Forme fitofarmaceutice folosite in fitoterapie

A).Forme fitofarmaceutice de uz intern

-masticarea plantelor - se foloseste in caz de raceli, raguseli; se

repeta de 3-4 ori pe zi, cateva zile consecutive (3-4 zile) - ex.: nalba
mare

-calea orala - sub forma de pulbere - obtinuta fie dintr-o singura

planta, fie dintr-un amestec de plante; pulberea se obtine prin
macinarea diferitelor parti de planta (flori, frunze, radacina, tulpina)

-comprimatele - sunt preparate din pulberi de plante; au avantajul

ca sunt dozate precis, ca au un control analitic exact, un termen de
valabilitate si un ambalaj corespunzator

-drajeurile - sunt comprimate acoperite cu o pelicula speciala gastro-

solubila

1.Solutii extractive apoase - se prepara din diferite parti de planta

sau amestecuri de plante medicinale, folosind ca solvent apa distilata
sau dedurizata. In unele cazuri se recomanda alcalinizarea usoara a
apei cu bicarbonat de sodiu sau cu otet de mere.

-infuzia

-decoctul

-maceratul la rece

-siropul - se adauga o cantitate mare de zahar

2.Solutii extractive hidroalcoolice

-tinctura

-vinul medicinal

-cidru
Alte forme de administrare interna:

-extracte fluide

-pulberi liofilizate

-ceaiuri medicinale instant

-capsule

-celule

-solutii injectabile

-suspensii orale

B).Forme fitofarmaceutice de uz extern

-unguentele - sunt preparate de consistenta semi-solida, formate

dintr-o baza de unguent, care poate fi vazelina, ceara, in care se
incorporeaza tincturi din plante, extracte sau pulberi de plante; sau
substanta activa pura

-supozitoarele

-ovulele

-uleiurile medicinale - reprezinta o forma de macerare a plantelor in

ulei comestibil, de obicei de floarea soarelui, masline, arahide;
macerarea dureaza 46 de saptamani; se poate ca plantele sa se
umecteze cu alcool concentrat si sa se pastreze in vase inchise timp
de 10-12 ore, dupa care sa se adauge uleiul comestibil, fierbandu-se
pe baie de apa 2-3 ore; se lasa 2-3 zile in repaus, dupa care se
filtreaza si se pastreaza in sticle bine inchise la intuneric si la loc
racoros; astfel se poate obtine uleiul de sunatoare, de musetel, de
coada soricelului, de galbenele

-cataplasmele - se obtin din frunze proaspete de plante, sau din

seminte macinate (mustar, in); se amesteca cu apa calduta pana ce
se obtine o pasta care se pune pe un tifon sau o panza curata, si care
se aplica pe zona dureroasa; au efect antiinflamator, emolient,
revulsiv, activand circulatia periferica

-baile cu plante - bai partiale sau generale

-oteturile aromatice - reprezinta macerarea plantelor aromatice in

otet de vin

-inhalatiile - o forma de administrare a uleiurilor esentiale din plante

prin tractul respirator; se foloseste in laringite, sinuzite, bronsite,
traheite

-gargarisme - reprezinta o cale de dezinfectare a cavitatii bucale si a

faringelui cu ajutorul unor infuzii sau decocturi obtinute din plante

-badijonari - aplicarea directa pe o leziune a pielii sau a mucoaselor a

unor substante obtinute din plante, cu ajutorul unui betisor

01/03/2017

Medicamente miraculoase obtinute din plante

1.Aspirina

-obtinuta din pulberi din coaja de salcie (salix alba)

-principiu activ din aceasta este salicina, izolata din pulberea de

scoarta de salcie in sec. XVIII, si apoi mai tarziu s-a izolat acidul
salicilic care este precursorul aspirinei de astazi

-alte plante care contin substanta activa: mugurii de plop,

iasomia, visinele, prunele, maslinele, portocalele si o planta de camp
numita taula (stiintific spirea salicifolia)

Efecte:
-efect antitermic: rapid si eficient datorita actiunii ei asupra
mecanismelor de reglare termica din creier, si ca urmare cresterea
debitului de sange periferic si a transpiratiei

-efect analgezic: combate diferite tipuri de durere, mai ales cele de

intensitate mica sau medie; dureri de cap, musculare, articulare; prin
inhibarea centrilor nervosi din creier (nu prezinta riscul de
dependenta)

-efect antiinflamator: nespecific asupra tesuturilor inflamate

(reumatism acut sau cronic)

-favorizeaza eliminarea pe cale urinara a acidului uric aflat in

exces in cazul bolnavilor de guta

-combate sterilitatea masculina: prin mecanisme neelucidate

complet

-inhiba actiunea antimicrobiana a unor virusuri asupra

organismului

-deprima sau reduce actiunea antimicrobiana a leucocitelor,

impiedecand in felul acesta anumite procese imunologice care au
efect de aparare antiinfectioasa a organismului

-are efect antiagregant / plachetar - se opune coagularii

2.Chinina

-obtinuta din coaja arborelui de China

-efect de combatere a malariei

-folosita cu scop avortiv, in special mai demult; declansa contractiile

uterine puternice

-efecte spermicide; distruge sau neutralizeaza spermatozoizii

3.Atropina

-medicament de origine vegetala, obtinuta din matraguna sau Atropa

Belladona

-plante care contin atropina: jincsonul, datura stramonius, marul

porcului, laurul purcesc, iarba puturoasa; mai contin si scopolamina

Efecte terapeutice:

-combat spasmele dureroase (mai ales cele provocate de spasme

ale veziculei biliare sau a cailor biliare, a vezicii urinare)

-combat motilitatea exagerata a tubului digestiv

-atropina are efect asupra cordului, sporind bataile inimii

-atropina are efect si asupra sistemului vascular, provocand

vasodilatatie periferica si, in felul acesta, scaderea tensiunii arteriale;
efect antihipertensiv;

-atropina produce scaderea secretiilor salivare si sudorale si in felul

acesta, scade si secretia gastrica (folosit ca medicament antiulceros)

-atropina stimuleaza centrii respiratorii din bulbul cerebral si ca

urmare, regleaza respiratia

-actiune de dilatare a pupilei

-are efect ameliorator in boala Parkinson

-atropina suprima o parte din simptomele intoxicatiilor cu insecto-

fungicide de tip organofosforic

-sub forma de substanta injectabila, atropina este componenta unor

produse sau medicamente cum ar fi Scobutil, Bergonal

4.Preparate digitale sau cardiotonice

-au actiune specifica asupra activitatii cordului / inimii

-reprezinta tratamentul de predilectie al insuficientei cardiace, acute
sau cronice

-preparatele cardiotonice se gasesc intr-o serie de plante din speciile:

Digitalis si Strofantus

-actiunea principala este de a mari forta de contractie a

miocardului - efect principal

-ca efect secundar, produc o rarire a ritmului cardiac, precum si o

scadere a presiunii venoase; totodata, produc o buna oxigenare a
muschiului cardiac

5.Efedrina

-este un alcaloid care se gaseste in plantele din genul Efedra

-are efect asupra relaxarii musculaturii tubului digestiv, a stimularii

miocardului, asupra relaxarii muschilor respiratorii si asupra sistemului
nervos

-se foloseste de asemenea ca antidot in intoxicatiile medicamentoase

cu morfina sau cu medicamente barbiturice

-efedrina intra in componenta unor solutii cu aplicare locala, pentru a

realiza decongestionarea mucoaselor, mai ales a celor nazale (in
cazuri de rinita sau rinita alergica de exemplu)

6.Panax Ginseng

-este o specie de planta perena, care creste in China si in Coreea

-are o actiune deosebit de ampla: antiimbatranire cerebrala;

antiamnezica; imunostimulanta; antiagreganta asupra trombocitelor;
asupra aparatului cardiovascular; hipoglicemianta; in gastrite si
ulcere; antioxidanta; asupra sistemului digestiv in general; asupra
aparatului renal;
7.Aloe

-cea mai mediatizata planta

-efectele acesteia sunt: substantele active penetreaza in diferitele

straturi ale organismului, incepand de la epiderma spre zona osoasa;
patrunde pana la al 7lea nivel;

-rol: stimuleaza regenerarea celulara, tonifica si reechilibreaza functia

celulara; are actiune sedativa (induce starea de calm si de relaxare);
are actiune detoxifianta, datorita reglarii metabolice; are actiune
antiinfectioasa, datorita proprietatilor antibacteriene, antivirale,
antiparazitare si de intarire a sistemului imunitar; de asemenea, are
efect purgativ si usor diuretic; stimuleaza digestia si circulatia
sangvina; are efect antialergic; are afect in durerile reumatismale, in
astmul bronsic, in diabet, in afectiuni hepatobiliare, mai ales in
hepatita B si C;

8.Ginkobiloba

-este un arbore inalt, care are frunzele in forma de evantai

-este cultivat prin parcuri, ca arbore ornamental

-originar din China

-este bogat in substante active de tipul bioflavonoizilor (bilobetina,

ginkgetina, apigenina, luteolina, precum si polizaharide)

Efecte:

-asupra circulatiei; reduce vascozitatea sangelui; inhiba agregarea

trombocitara; mareste viteza fluxului sangvin;

-asupra microcirculatiei arteriale si capilare;

-in insuficienta cerebrovasculara

-in ateroscleroza

-indicat dupa accidente vasculare

-in deficitul de memorare

-in tulburari audiovestibulare

-in dementa senila

-in retinopatia diabetica si hipertensiva

-antialergic

Vitaminele

Cafeina

Ceaiul chinezesc <=> Teofilina - folosit in boli respiratorii

cronice

Cacao

08/03/2017

Fitoterapia in aparatul respirator

Aportul plantelor medicinale in ameliorarea afectiunilor aparatului

respirator consta in stimularea functiilor biologice si a reactiilor
fundamentale ale aparatului respirator.

Substantele active din plante au capacitatea de a stimula apararea

locala la infectii, de a inhiba dezvoltarea microorganismelor nocive si
de a stimula secretia unor substante absolut necesare, cum ar fi
mucusul sau hormonii, in neutralizarea si eliminarea substantelor
inutile sau daunatoare aparatului respirator.

In functie de specificul bolilor si de stadiul afectiunilor aparatului

respirator, se diferentiaza mai multe categorii de substante active din
plante, care au efect favorabil in tratamentul fitoterapeutic:

-antitusive (antispastice sau miorelaxante bronsice) cu efect inhibitor

asupra tusei; ele sunt indicate special in fazele de debut ale infectiilor
respiratorii, atunci cand tusea este frecventa, fara secretii bronsice,
uscata, iritativa, si mai ales chinuitoare pentru bolnav

-emoliente si fluidifiante ale secretiilor bronsice, indicate mai ales

in faza de coctiune a tusei, adica atunci cand tusea este insotita de
expectoratie

-dezinfectante ale cailor respiratorii, atat superioare, cat si

inferioare, indicate in infectiile microbiene sau virotice

-adjuvante ale tratamentului de baza al afectiunilor cronice,

obstructive ale aparatului respirator (bronsita cronica, astmul bronsic,
emfizemul pulmonar, silicoza)

Antitusive

Tusea nu este o afectiune, ci un simptom al diferitelor afectiuni

respiratorii. Ea reprezinta un act reflex produs de iritatia cailor
respiratorii, fie prin prezenta unor corpi straini, sau mai frecvent din
cauza unor produse patologice, cum ar fi: mucusul in exces, sputa sau
sange in caile respiratorii. Tratamentul cu plante, in bolile respiratorii
acute este diferentiat: in prima faza cand tusea este iritativa, seaca,
fara expectoratie, se recomanda plante cu substante active de tipul
codeinei, iar apoi cand tusea devine "productiva" sau cu secretii
abundente, se recomanda plante cu actiune emolienta si
expectoranta, adica sunt indicate plante bogate in saponozide si
uleiuri esentiale. Cele ma frecvente forme farmaceutice sunt infuziile
sau decocturile, care se beau calde, si nu fierbinti, de preferinta
indulcite cu miere. In faza iritativa, se recomanda urmatoareareteta:
petale de mac rosu 30g, rostopasca 10g, talpa gastii 40g, fructe de
anason 20g. Se face infuzie dintr-o lingura de amestec de plante, la o
cana cu apa. Se bea la fiecare 2 ore cate 3 linguri de infuzie,
ajungandu-se pe zi in total la 2 cani. Imediat dupa calmarea acceselor
de tuse, se recomanda infuzii sau decocturi din: flori de lumanarica,
infuzie 2 lingurite la 1 cana de apa; flori si frunze de nalba de cultura;
flori si radacina de nalba mare; frunze de potbal; flori de tei; au
proprietati puterinc emoliente, dar si calmante; favorizeaza
expectoratia prin fluidificarea secretiilor faringobronsice; frunze de
patlagina; cu rol calmant, dar mai ales fluidifiant al secretiilor
bronsice; lichenul de piatra, din care se prepara decoct, 1 lingurita la 1
cana cu apa, se beau 2 cani pe zi (de preferinta in amestec 1 la 1 cu
lapte, pentru a contracara efectul usor iritant gastric);

Dintre produsele farmaceutice se folosesc Codenal, Calmatusiv, sirop

si ceai Favitusin, Plantusin.

Un efect favorabil in tusea iritanta il are si infuzia din frunze de

eucalipt.

Expectorante:

-in acesta categoie intra 2 grupe de plante: cele fluidifiante ale

secretiilor bronsice si plante care excita centrii respiratorii, respectiv
inervatia musculaturii bronhiale, care faciliteaza expectoratia.

Astfel, speciile de Primola de la care se folosesc rizomii si radacinile

care contin cantitate mare de saponozide, heterozide, bogate in
uleiuri esentiale, zaharuri, taninuri, si o enzima numita Prinveraza,
saruri minerale, flavonoide.

Un bun expectorant indicat in bronsite, si mai ales in bronsitele uscate

este urmatoarea reteta:

-decoct de radacina si rizomi de ciubotica cucului, 6g la 180ml apa

-decoct de radacina de lemn dulce, 5g la 120ml apa

-infuzie de anason, 5g la 100ml apa

la care se adauga 200g de zahar sau miere.

Siropul se pastreaza la frigider.

Administrare adulti: cate 2 linguri sirop la fiecare ora

Administrare copii 2-5 ani: de 3 ori pe zi, cate 1 lingurita

Administrare copii peste 6 ani: cate 1 lingura de 3 ori pe zi

15/03/2015

Expectorante:

-in tratamentul bronsitelor, dupa faza acuta, se obtin rezultate bune

cu preparate din muguri de pin, sub forma de infuzie sau de sirop

Ca expectorante, se recomanda infuzii preparate din flori de coada

soricelului, scai vanat, ienupar sau decoct din radacina de lemn dulce
sau radacina de iarba mare. Intr-o faza mai avansata a infectiilor
bronsice, se recomanda flori de tei, frunze de nalba, de patlagina,
cimbrisor, talpa gastii.

De asemenea, se recomanda plante cu proprietati emoliente si

expectorante; la care se mai adauga frunze de potbal si flori de
lumanarica. Se pun in cantitati egale si se face infuzie dintr-o lingura
amestec de planta la o cana cu apa. Se recomanda 2-3 cani pe zi in
mai multe reprize la adulti; iar la copii 1 cana pe zi.

Se foloseste de asemenea ceaiul pectoral din plafar si siropul natural

Plantatusin produs de Fares.

Pentru sugarii mai mari de 6-12 luni sau copiii mici intre 1 si 3 ani, se
recomanda un preparat din miere de albine 20 g, la care se adauga
ulei esential de anason, 20 de picaturi. Se administreaza de 3 ori pe zi
cate 1/2 - 1 lingurita, copiilor cu infectii acute ale cailor respiratorii
superioare, in care tusea reprezinta simptomul cel mai frecvent si
suparator.
Bronhopneumopatiile:

In aceasta grupa intra o serie de afectiuni bronhopulmonare acute si

cronice: bronhopneumonia (mai ales la copii si persoane in varsta);
pleurezia; stafilococia pleuropulmonara; bronsita capilara; bronsiolita.

Tratamentul de baza in aceste afectiuni este cel antiinfectios si se

bazeaza pe chimioterapie si pe antibiotice, la care pot fi folosite ca
adjuvante substante active extrase din plante, ca de exemplu codeina,
cofeina, digitala, pentru efectul lor emolient, expectorant, tonic
cardiac si spasmolitic.

In cazul tulburarilor respiratorii, simple sau asociate cu tulburari

circulatorii, se recomanda comprese revulsive cu faina de mustar
negru.

De asemenea, se recomanda aplicarea de comprese calde pe gat si pe

torace, atat cu faina de mustar negru, cat si cu hrean ras.

Tot ca expectorante in faza de coctiune, se indica infuzii din flori de

ciubotica cucului, precum si infuzii din petale de mac de camp, frunze
de potbal, flori de lumanarica, flori si frunze de nalba mare, flori si
frunze de nalba de cultura, flori de tei, frunze de urzica si de
patlagina.

Infuziile se prepara din 1-2 linguri de plante la 1 cana cu apa.

Lichenuri de piatra se recomanda ca decoct; 1 lingura de planta la 1

cana cu apa; 1-2 cani pe zi;

O alta categorie de plante sunt cele care stimuleaza fluidificarea

secretiilor bronsice, si prin aceasta ajuta expectoratia. Ele contin in
principal saponozide sau uleiuri esentiale care mai au si un efect
antibacterian asupra unui mare numar de germeni patogeni.

Se recomanda flori si radacini de ciubotica cucului, radacina de

sapunarita, fie decoct, fie macerat la rece, trei frati patati, flori de
urzica moarta, acestea din urma se recomanda mai ales in bronsitele
alergice. Copiilor se recomanda mai ales preparate din anason si
chimen, sub forma de infuzie, 4 lingurite la 1 cana cu apa. Se beau
indulcite de preferinta.

In bronhopneumopatiile cronice, se recomanda siropul din muguri de

pin; 3-5 linguri pe zi adulti; 3 lingurite pe zi copii;

Se recomanda preparate din fructe de coriandru, anason, radacina de

iarba mare, flori si radacini din ciubotica cucului si frunze de potbal; in
parti egale; se prepara infuzie dintr-o lingurita amestec de plante la 1
cana cu apa; 1-2 cani pe zi;

Astmul bronsic:

Aceasta afectiune se caracterizeaza printr-o nevoie intensa de aer

oxigentat, deoarece evacuarea din plamani a aerului incarcat cu
dioxid de carbon se face cu dificultate.

Boala este datorata unui spasm bronsic, de origine alergica pura,

infectoalergica, mai ales la copii, sau neurogena.

Se caracterizeaza prin dispnee (dificultate respiratorie, tuse cu

expectoratie - mucoasa abundenta).

Sunt mai multe forme de astm bronsic.

1.Astm bronsic profesional - provocat prin sensibilizarea organismului

fata de o substanta manipulata in cursul activitatii profesionale, cum
ar fi: medicamente, detergenti, substante chimice diverse.

2.Astmul infantil - este infectoalergic; procesul infectios respirator

apare pe fond alergic; se intalneste mai frecvent la copii (varsta
scolara).

3.Astmul bronsic polenic - apare ca manifestare pur alergica, a carui

factor alergen este reprezentat de polenul unor plante sau flori; el se
manifesta mai ales in perioada de primavara, sau de inflorire a
pomilor.
4.Astm cardiac - insotit de dispnee.

Tratamentul astmului bronsic se face de obicei cu clorhidrat de

efedrina, substanta obtinuta pe cale naturala din planta numita
Efedradistachya.

Dintre plante, fitoterapia recomanda:

-cimbrisorul si cimbrul de cultura, sub forma de infuzie; 2-3 linguri de

planta la 1 cana cu apa; 2 cani pe zi;

Cu efect calmant se folosesc si infuziile din frunze de patlagina, de

potbal, la care se mai adauga (mai ales pentru copii) flori de musetel,
frunze de salvie si de levantica.

La bolnavii care sunt si hipertensivi, se recomanda plante cu efect

sedativ si antihipertensiv, cum ar fi: frunzele de vasc sub forma de
pulbere sau macerat; 1 varf de cutit de 3 ori pe zi.

La persoanele cu astm bronsic si cu o stare de anxietate sau de

nervozitate, se recomanda tinctura de valeriana sau de talpa gastii;
20-30 picaturi de 3 ori pe zi.

Alte boli ale aparatului respirator:

-scleroenfizemul pulmonar

-silicoza

Sunt boli cronice ale aparatului respirator si se datoreaza unor procese

de scleroza ale tesutului pulmonar, mai ales a elementelor elastice din
anatomia pulmonara, ca rezultat al bronsitelor acute frecvente, al
unor boli cronice severe, de lunga durata.

Enfizemul pulmonar duce la insuficienta respiratorie, si cu timpul la

insuficienta cardiaca.

Se recomanda urmatoarea formula:

-frunze de potbal 30 g
-frunze de patlagina 40 g

-radacina de ciubotica cucului 15 g

-radacina de lemn dulce 15 g

Se mai recomanda si radacina de ciubotica cucului, din care se face

decoct - in silicoza (forma de scleroza pulmonara datorata mai ales
inhalarii de pulberi de siliciu; intalnita ca boala profesionala a
minerilor care lucreaza in cariera de piatra).

In amigdalitele cronice si acute si in adenoidita acuta si cronica (polipi

nazali), se recomanda preparate obtinute din pir, deoarece contin
mucilagii, saruri minerale, de potasiu, fosfor, siliciu, si vitamine din
complexul B, cu actiune antiinflamatorie.

De asemenea, in amigdalitele cu puroi, se recomanda gargara de 4-5

ori pe zi, cu infuzie din flori de salvie si musetel, precum si decoct din
coaja de salcie; 4 linguri de coaja la 1 cana cu apa.

Se mai indica un amestec de 2-3 g sare de bucatarie cu 1 varf de cutit

de pudra de ardei iute, cu sucul de la 1 lamaie si 2 lingurite de miere,
la care se adauga 150 ml apa; gargara de 4-5 ori pe zi.

In cazul sinuzitelor, se recomanda masaje locale in regiunea fruntii, cu

uleiuri esentiale de levantica, menta sau eucalipt, dizolvate in putin
ulei de floarea soarelui (vehicul).