FITOTERAPIA

Fitoterapia este o ramur a terapiei naturiste care folosete plantele i preparatele din plante ca mijloc de tratare a bolilor. Dupa remediile provenite din natur, include: terapia cu ceaiuri, terapia cu plante aromate (aromoterapie), terapia cu uleiuri (oleoterapie), terapia cu muguri de plante (gemoterapie), etc. ] Procedee de preparare Pentru a obine efectul maxim al substanelor care se gsesc n plantele medicinale se pot utiliza diferite procedee de preparare, cum ar fi infuzia, decoctul, maceratul. Tehnica se bazeaz pe extracia principiului sau grupului de principii active folosindu-se dizolvani ca apa, vinul, alcoolul, oetul sau uleiul. mpreun cu principiul activ al plantei se extrag i unele substane secundare, care au proprietatea de a mri efectul terapeutic al plantelor. Infuzia (ceaiul) este forma cea mai simpl i mai utilizat de a extrage substanele active din plantele medicinale. Infuzia se obine din meninerea plantei medicinale n contact cu ap clocotit timp de 15 minute. ntr-un vas smluit sau de porelan se pun 1 - 2 lingurie din planta mrunit, peste care se toarn 250 ml de ap clocotit. Vasul se acoper i se las 15 minute. Dup aceea ceaiul se strecoar i se ndulcete. Unele plante se prepar

numai prin infuzie, deoarece prin fierbere principiul lor activ poate disprea. Este cazul florilor de mueel, de tei, al frunzelor de ment sau de roini. Decoctul este procedeul prin care planta se amestec cu cantitatea indicat de ap rece, apoi produsul se fierbe un anumit timp. Decoctul se strecoar fierbinte i se completeaz cu ap cald, ct este necesar. Frunzele, florile i planta ntreag se fierb 10 - 15 minute, iar cojile i rdcinile se fierb 30 - 40 de minute. Dup fierbere decoctul se strecoar. Prin decoct se prepar plantele a cror consisten este lemnoas. Maceratul se folosete la prepararea extractelor apoase, vinurilor, tincturilor i o eturilor medicinale, pentru c unele principii active se extrag printr-un contact mai ndelungat cu dizolvantul. Unele plante, ca rdcina de nalb sau seminele de in, se prepar numai prin macerare cu ap rece, fr a se fierbe. Plantele mrunite ce urmeaz a fi macerate cu ap se spal n prealabil. Maceratul se prepar cu ap la temperatura camerei (15 - 25 de grade). n timpul extragerii, lichidul se agit de cteva ori. Dup trecerea timpului indicat, maceratul se strecoar prin tifon. Preparatul se consum n timp de 24 de ore i se pstreaz la rece, n sticle de culoare nchis. Cataplasma este un preparat de consisten moale, care se obine din plant mcinat, amestecat cu ap pn se formeaz o past. Aceast past se pune ntre dou buci de pnz i se aplic pe locul afectat. Cataplasmele se pot realiza cu ap rece (cataplasma de mutar) sau cu ap fierbinte (cataplasma de in). Tinctura se obine prin tratarea plantelor mrunite cu alcool de diferite concentraii. Tincturile sunt soluii extractive alcoolice, mai concentrate n principii active dect infuziile. Se administreaz intern, n puin ap sau ceai sau pe zahr. Siropurile sunt soluii extractive apoase la care se adaug zahr (640 g de zahr la 360 ml de lichid). n general siropurile se prepar dizolvnd zahrul ntr-o soluie ce conine substanele active ale plantei. Apoi preparatul se fierbe n baie de abur sau direct pe foc, conform timpului indicat n reet. Siropurile se prepar n vase smluite. Se strecoar fierbini prin tifon, direct n sticle uscate, de capacitate mic. Dopurile se fierb n prealabil i se fixeaz imediat ce sticlele au fost umplute. Apoi se pstreaz la rece. Vinurile se prepar prin macerarea plantelor mrunite, folosindu-se 30 - 40 g de plant pentru un litru de vin vechi de bun calitate. Macerarea se face la temperatura camerei. Dup 7 - 8 zile se strecoar. Se las 24 de ore, apoi se filtreaz printr-o pnz deas sau printr-un filtru de hrtie. Se adaug zahr dup gust i se completeaz cu vin pn la un litru. O eturile aromatice se prepar prin macerarea plantelor mrunite cu oet de vin, la temperatura camerei, timp de 7 - 8 zile. Dup trecerea acestui timp ntregul coninut se strecoar printr-o pnz deas, apoi se completeaz cu lichid. Pentru prepararea oeturilor aromatice se folosesc plante n proporie de 5 - 10 g la 100 ml de oet. Se ntrebuineaz numai extern.

Uleiurile medicinale se obin prin macerarea plantelor n ulei, timp de 4 - 6 sptmni. Peste plantele mrunite se adaug ulei la temperatura camerei (este mai indicat cel de porumb sau de msline). Sticla se ine ntr-un loc rcoros i ntunecat, astupat cu un dop de plut. O dat la 2 - 3 zile se agit preparatul, iar dup 3 sptmni se strecoar. Se pstreaz n sticle de culoare nchis, ferite de cldur sau lumin. Inhala iile se obin din plante medicinale aromatice sau din uleiurile extrase din plante. Peste planta mrunit sau uleiul volatil, puse ntr-un vas smluit sau de porelan, se toarn ap fierbinte. Vaporii de ap antreneaz uleiul volatil care este inhalat odat cu acetia, acionnd la nivelul cilor respiratorii. Bile din plante medicinale sunt utilizate n scop terapeutic. Se obin fie prin turnarea unei infuzii concentrate n apa de baie, fie prin introducerea plantelor mrunite, puse ntrun scule de tifon, direct n ap. Printre avantajele ei se numara accesibilitatea (plantele sunt usor de procurat si ieftine), actiunea blanda si lipsa efectelor adverse (cand se respecta dozele adecvate), tratarea bolnavului ca intreg (plantele au efecte fizice si psiho-emotionale si echilibreaza organismul la toate nivelele). Plantele medicinale se pot folosi in paralel cu medicamentele alopate (cu cateva mici exceptii, la care trebuie sa se tin seama de antagonismul dintre unele medicamente - de exemplu anticoagulantele - si unele plante). Fitoterapia moderna studiaza compozitia chimica a plantelor in laboratoarele farmaceutice si argumenteaza stiintific utilizarile traditionale ale unor plante. Tratamentul cu plante medicinale da rezultate foarte bune in afectiunile usoare, functionale sau in stadiile incipiente ale bolilor. In bolile cronice, in care a aparut deja afectarea organica, fitoterapia are un rol adjuvant si poate contribui la o partiala reversibilitate a simptomelor sau leziunilor. Aceste afirmatii se aplica la modul general, deoarece se constata in practica medicala ca important este pacientul si nu boala (diagnosticul), caci adeseori dorinta bolnavului de a se vindeca poate face adevarate minuni, in pofida statisticilor nefavorabile ale bolii de care acesta sufera. De asemenea, exista practicieni ai medicinei naturale care au demonstrat, prin studii efectuate in clinici, ca bolile grave pot fi vindecate; a se consulta in aceasta directie cartea doctorului Dean Ornish - Revolutie in terapia bolilor de inima (aparuta si la noi in tara), in care acesta arata cum leziunile coronariene grave sau ateroscleroza sunt fenomene reversibile daca se urmeaza un program de tratament naturist, sau lucrarea doctorului Max Gerson Terapia cancerului. Exist i practicieni naturopai nemedici care aduc numeroase mrturii ale unor cazuri vindecate prin terapii naturale (ex. Rudolf Breuss Modaliti de tratare a cancerului, leucemiei i a altor boli aparent incurabile .a.m.d.).

n general, rspund bine la tratamentul fitoterapeutic urmtoarele boli: - alergiile, astmul bronic, reumatismul (unele forme), bolile de piele - bolile psihosomatice, nevrozele, insomnia, tulburrile de memorie la vrstnici - infeciile cronice microbiene, parazitozele, unele afeciuni virale - strile de stres i epuizare, carenele n anumite vitamine i minerale - intoxicaiile cronice, hipercolesterolemia - ulcerul gastro-duodenal, dischinezia biliar, enterocolita, colonul iritabil Atenie! Efectele plantelor se instaleaz n timp i necesit o administrare prelungit - de la 2-3 sptmni la cteva luni, n funcie de gravitatea i vechimea bolii, reactivitatea organismului i perseverena bolnavului n a urma tratamentul. n cazul bolilor foarte grave, tratamentul poate dura i 2-3 ani, urmnd o schem terapeutic indicat de medic. Contraindicaiile fitoterapiei: Nu vom apela la fitoterapie n situaiile urgenelor medicale (cu foarte mici excepii) sau chirurgicale i nici n cazul bolilor infecioase grave (ex. septicemii, meningite etc.). Msuri orientative: 1 linguri=5 ml lichid sau 1-3 g plant uscat (cca. 1 g flori i frunze subiri, 2 g frunze i ramuri, 3 g scoare i rizomi) 1 lingur=15 ml lichid sau 5-10 g plant uscat 1 vrf de cuit=0,5-1 g plant uscat 1 can =200-250 ml lichid. 20 picturi ap distilat=1 g 50-60 picturi tinctur (n funcie de concentraia de alcool)=1 g Apropierea de natura, evadarea din climatul artificial creat de societatea de astazi trebuie sa fie primul pas n adoptarea unui nou stil de viata mai sanatos, mai liber, mai deplin. Dar comoditatea si obisnuinta vor sta mereu n calea practicilor naturale si nu vor putea fi nlaturate dect prin constientizarea efectelor benefice, tamaduitoare ale curelor si tratamentelor naturiste. Cultura si cunostintele n domeniul nutritiei si fitoterapiei pot fi dobndite foarte usor doar prin interes personal si prin experienta proprie. n sprijinul tuturor acelora care doresc sa cunoasca mai multe privind aceste domenii vin n ajutor n ziua de astazi tot mai multe publicatii si emisiuni televizate. Exista de asemenea tot mai multe organizari de seminarii si cursuri pe aceste teme, multe dintre acestea fiind chiar gratuite. De asemenea magazinele specializate n comercializarea produselor naturiste se nmultesc si prospera. Iata doar cteva dintre produsele pe care acestea le ofera: n primul rnd alimente sau surse de proteine, considerate nlocuitori ai carnii datorita aportului de proteine vegetale de o calitate deosebita cum ar fii soia, nautul sau lintea. Se stie ca boabele de soia au cel mai ridicat potential nutritiv vegetal continnd de doua ori mai multe proteine dect carnea de vaca. Una dintre prejudecatile puternice ale consumatorilor de carne este faptul ca, continutul proteinei rezultata din carne nu poate fi substituit cu cel vegetal, ntruct aceasta nu contine toti aminoacizii esentiali, indispensabili vietii. Orice nutritionist poate confirma nsa ca soia contine absolut toti aminoacizii

esentiali si n plus nu provoaca formarea acidului uric care se produce la consumarea carnii (n special carnii de porc), iar n ceea ce priveste mineralele soia contine de doua ori cantitatea continuta n legume, de trei ori mai multe dect pastele fainoase si de cinci ori mai multe dect carnea si ouale. Toate acestea alaturi de un continut ridicat de vitamine fac din soia un adevarat izvor de sanatate. n magazinele naturiste, soia poate fi gasita sub forma de boabe sau texturata. Soia texturata se poate gasi mai nou si la magazinele alimentare sub forma de semipreparat pentru snitele, droburi, chiftele sau sarmale. Din soia boabe se pot prepara o multime de alte produse conexe ca laptele de soia, untul de soia sau faina de soia. Asemanator cu soia este nautul care se poate folosi cu succes n prepararea sarmalelor chiftelelor sau pilafurilor fiind un bun nlocuitor pentru carne dar mult mai gustos dect soia. Nautul poate constitui chiar un nlocuitor pentru cafea. Prajite si macinate, boabele de naut au un puternic efect stimulent digestiv si nervos. Din naut si cicoare se poate realiza o cafea naturala buna pentru copii, pentru a le da pofta de mncare, iar apa de naut realizata prin strecurarea boabelor este un adevarat elixir de sanatate. Consumarea a cte un pahar pe zi este recomandata n timpul iernii combatnd raceala si dnd o stare de vioiciune si vitalitate. Apa de naut este foarte apreciata ca revigorant masculin, marind rapid potenta. Uleiul, un alt aliment foarte des folosit n toate gospodariile se poate gasi n aceste magazine sub forma de ulei presat la rece, care este net superior prin continutul de fibre, spre deosebire de cele cunoscute, fibrele fiind absolut necesare pentru realizarea unui trafic intestinal normal. Acestea actioneaza ca o matura n intestin absorbind toxinele si angrennd substantele nocive. n cantitati mai mari aceste fibre se pot gasi n cereale. Tot n aceste magazine veti gasi din abundenta cereale sau produse pe baza de cereale, cum ar fi germenii de gru. Acestia sunt considerati cel mai alcalin aliment. Elimina toxinele din organism avnd totodata proprietati energostimulante si revitalizante. Prin germinare grul si mareste continutul de vitamine, minerale si enzime necesare pentru mentinerea functiilor celulare. Germenii de grau contin octacosanol ce imbunatateste forta musculara, scazand durerea care poate sa apara dupa exercitiu fizic intens. Este recomandat n convalescenta, astenie. Medicina traditionala recomanda utilizarea lor in diabet, astm bronsic, reumatism, gastroenterite, constipatie, hemoroizi, litiaza biliara si renala, sindrom premenstrual. Alaturi de cerealele cunoscute ca ingrediente n diferite retete culinare, se poate gasi meiul care are calitati alimentare asemanatoare cu grul dar are un gust placut, dulce. Datorita compusilor pe care i contine meiul este recomandat anemicilor, convalescentilor, femeilor gravide, batrnilor si studentilor n perioada examenelor. Susanul, o alta cereala mai putin folosita n retetele traditionale are proprietati afrodiziace, stimulent intelectual si sexual, dar si proprietati emoliente motiv pentru care este folosit si n cosmetica. Sarea de mare este un alt produs destinat sa nlocuiasca sarea de bucatarie, avnd un continut ridicat de minerale, roscovele din care se poate obtine cacaua pentru prepararea deserturilor si multe alte produse se pot pot gasi n aceste magazine, sau mai bine spus farmacii naturiste. Fitoterapia va pune la dispozitie apoi o multitudine de produse naturale ca nlocuitori sau complementari ai medicamentelor clasice, care se stie foarte bine sunt realizate pe cale chimica. Aceste produse sunt deseori comparate sau asociate cu leacurile babesti sau cu practicile spirituale ne-ortodoxe necunoscndu-se fundamentul stiintific care sta la baza realizarii lor. Preparatele pe baza de plante, fara nici o prelucrare chimica descurajeaza de

multe ori prin efectul tardiv pe care l au n comparatie cu medicamentele clasice. Efectele lor nu pot fi nsa tagaduite, n fapt, chiar acest aspect reprezentnd cheia vindecarii eficiente si complete prin eliminarea completa a cauzelor care produc boala. Dintre acestea aloe-vera si spirulina au o vasta aplicare, acceptare si chiar sustinere din partea medicilor tocmai datorita efectelor vizibile pe care le produc ntr-un timp scurt. Efectele benefice, tardive ale medicinei naturiste Ayurvedice nu sunt vazute si acceptate n totalitate asa cum efectele daunatoare, tardive ale medicamentelor traditionale sunt ignorate de multe ori. Chiar de aceea este bine ca orizontul fiecaruia sa fie largit prin disponibilitati de tot felul astfel nct alegerea sa nu mai fie conditionata de lipsa de informatii, de lipsa diversitatii n alegerea modului propriu de viata, caci apropierea de natura trebuie sa constituie nsasi modul de viata al fiecaruia. Ramneti ntotdeauna cu natura. Gasiti tot ceea ce este natural deoarece n ne-natural va simtiti tensionati, nelinistiti, neconfortabil. Nimeni nu se poate simti bine ntr-o situatie nenaturala si cu toate acestea societatea creeaza n jurul nostru numai situatii de acest gen.