CURS 1 Vitaminele

Reprezinta un grup de substante organice naturale , majoritatea provenind din surse exogene si care in cantitati extreme de mici sunt esentiale pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. O cantitate extreme de mica de vitamine pot fi sintetizate de organism, dar nu pot acoperi nevoile acestora . Ex:( vit. D , K ,, unele vitamine din complexul !."ajoritatea neputand fi sintetizate de organism trebuie furnizate prin alimentatie sau in lipsa unei alimentatii corespunzatoare ,prin medicamente. #itaminele nici nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic org., dar prezenta acestora este indispensabila pentru desfasurarea atat a proceselor metabolice generatoare de energie(catabolism!, cat si a celor morfogenetice (anabolism!. Din aceste motive vitaminele sunt considerate biostimulatori si intra in grupa substantelor active alaturi de enzime si $ormoni. %uvantul vitamina dateaza din anul&'&( cand c$imistul polonez %azimir )un* denumea astfel o substanta izolata din taratele de orez si care avea azot in molecula si reactie alcalina ( o structura de amina ! si care a vindecat polinevrita porumbeilor $raniti cu orez decorticat. "ai tarziu s+a constata ca desi alte substante active din alimentatie, care nu aveau in structura lor azot ,deci nu erau amine, termenul de amina a vietii (vitamina! s+a extins si asupra acestora . ,tructura lor c$imica este foarte diferita si notiunea de amina a vietii este oarecum depasita . #itaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece pot fi sintetizate numai de catre plante, inclusiv de unele bacterii si sunt introduse prin alimentatie fie ca atare sau sub o forma premergatoare+provitamine. Exista si unele exceptii , deoarece unele vitamine (vit.%+care poate fi sintetizata de unele specii animale , vit. K, vit. D-+in cantitati insuficiente pentru organism!. .proape fiecare vitamina intra in componenta unei anumite enzime, sau a unui grup de enzime participand la procesele metabolice din organism. #itaminele se deosebesc de $ormoni care sunt produsi de secretie ai glandelor endocrine si sunt denumiti biocatalizatori endogeni. #itaminele, $ormonii si enzimele au importanta deosebita pentru mentinerea functiilor metabolice ale organismului. /n mod obisnuit organismul primeste cantitatea de vitamine de care are nevoie0 lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine derermina fenomenul de $ipovitaminoza. .portul prea mare de vitamine provoaca fenomene de $ipervitaminoza. .vitaminoza si $ipovitaminoza se manifesta prin asa numitele boli de carenta care dau fenomene caracteristice fiecarei vitamine . %ele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte fata de cele bioc$imice , ca urmare ele actioneaza numai in masura in care exista stari de $ipo sau avitaminoza si aduce la normal procesele bioc$imice perturbate. 1entru combaterea sau prevenirea bolilor de carenta se impune administrarea de vitamine sub forma de medicamente . #itaminele se recomanda in principal in urmatoarele cazuri: + .port insuficient care poate aparea in alimentatia restrictiva sau dezec$ilibrata , consum de alcool , scaderea apetitului, pregatire culinara neadecvata.

&

+ + +

2ulburari de absorbtie , in boli infectioase , paraziti intestinali, diaree prelungita %resterea nevoilor organismului in munci fizice, boli febrile, stres, alaptare , sarcina. 2ulburari in utilizarea vitamineleor :boli endocrine , boala de iradiere.

Stare naturala. ,e gasesc raspandite in diverse tesuturi animale si vegetale: germeni de cereale , tarata cerealelor, coji, frunze, drojdie de bere,ficat. Preparare . +prin extractie si purificare din materii prime +cea mai mare parte din vitamine se prepara astazi prin sinteza partiala sau totala. Denumirea si clasificarea vitaminelor: 3a inceput au fost diferentiate prin literele mari ale alfabetului latin sau prin numele bolii pe care o combat. Ex: vitamina D+ vitamina antira$itica vitamina %+ vitamina antiscorbutica. Dupa ce au fost obtinute in stare pura si s+a cunoscut structura c$imica ,fiecare a primit numele c$imic. "ajoritatea manualelor le clasifica dupa solubilitatea lor in grasimi sau in apa si le separa in doua mari grupe: &! 4rupa vitaminelor liposolubile: vitamina ., D,E,K, la care se adauga asa numita vit. ) care este defapt un complex de acizi grasi superiori nesaturati. (! 4rupa vitaminelor $idrosolubile din care fac parte complexul vit. , vit.%, si grupul 1.

1. Grupa vitaminelor liposolubile Caractere generale : +sunt solubile in grasimi si in solventi ai acesora si practic insolubili in apa.De aceea se vor gasi numai in alimente grase ,iar indepartarea lipidelor din alimentatie duce la saracirea in aceste vitamine. /nsolubilitatea in apa explica si pierderile minime in vitamine in timpul operatiilor de spalare si mentinere in apa a alimentelor fragmentate. +coeficientul de utilizare digestiva a vitaminelor liposolubile este dependent de prezenta lipazei gastrice , pancreatice,bila si saruri biliare . +daca sunt ingerate in cantitati mai mari decat necesarul zilnic, excesul se depoziteaza in lipidele tesuturilor si mai ales in cele $epatice si se formeaza rezerve care pot fi folosite in perioadele de carenta alimentara . ,tocarea vitaminelor liposolubile explica aparitia fenomenelor patologice de $ipervitaminoza cad se consuma regimuri alimentare foarte bogate in astfel de vitamine si mai ales cand se administreaza cantitati foarte mari de produse farmaceutice pe cale parenterala. +din punct de vedere al modului de actiune ele participa mai ales la procesele anabolice , morfogenetice( participa la formarea unor tesuturi!. De aceea copiii , adolescentii ,femeile in perioada maternitatii au nevoie mai mare de vitamine si sunt mai sensibili la carente decat alte grupe de populatie.

Vitamina A se prezinta sub ( forme:

+vitamina .&+retinol( axeroftol! +vitamina .(+de$idroretinol Din punct de vedere c$imic vitamina . este caracterizata prin prezenta in molecula a unui inel betaiononic de care se leaga o catena laterala in care valentele simple alterneaza cu cele duble si care se termina cu o functie de alcool primar. Stare naturala :%a atare se gasesc numai in alimentele de origine animala ,ficatul de peste , galbenusul de ou, unt, lapte. Organismul insa le mai poate forma din caroten care sunt pigmenti galbeni sau portocalii, care sunt sintetizati de plante. ,e cunosc mai multi caroteni : 5, 6, 7,8. Ele sunt provitamine deoarece sub actiunea unei enzime din mucoasa intestinala si ficat se scindeaza+retinolul. %el mai activ dintre provitaminele . este 6 carotenul, deoarece are in structura sa doua inele 6 iononice si in organism va forma doua molecule de vitamina .. %eilalti caroteni formeaza o singura molecula de vitamina .. 1rovitaminele se gasesc in majoritatea plantelor si legumelor verzi si in numeroase fructe , mai ales in morcovi, usturoi, ceapa, rosii, spanac, piersici, castane, banane, cereale, coacaze, macese. Prepararea : +prin extractie si purificare din ficatul ursilor polari sau din uleiul de peste +prin diferite metode de sinteza. Absorbtia vitaminelor Din alimente se absoarbe in prezenta enzimelor lipazei gastrice si pancreatice , bilei si sarurile biliare. 3ecitina si vitamina E favorizeaza absorbtia. 3a nivelul mucoasei intestinale vitamina . se esterifica cu acizii grasi, de obicei cu acidul palmitic si astfel este incorporata si trecuta in limfa. .bsorbtia intestinala a carotenului este redusa si se estimeaza a fi la &9- din cantitatea ingerata. .proximativ ':; din rezervele de vitamina . din organism se gaseste in ficat unde este scoasa sub forma de esteri. %and necesitatile organismului o cer se elibereaza din esteri vitamina . , care circula in sange legata de proteine. Proprietati fizice : + substanta cristalina de culoare galbena + solubila in uleiuri, grasimi si insolubila in apa + in prezenta luminii si aerului se oxideaza foarte usor + in prezenta vitaminei E este protejata de oxidare . Actiune : &. intervine in procesul vederii ,la elaborarea rodopsinei (pigment retinian care participa la distingerea culorilor si favorizeaza vederea la lumina slaba ,crepusculara!. /nsuficienta determina o scadere a vederii la lumina slaba , defect numit $emeralopie ( orbul gainilor !, apare si o diminuare a capacitati de diferentiere a culorilor , iar lipsa poate determina orbirea. (. intervine in redarea troficitatii mucoaselor si tegumentelor si influenteaza integritate functionala si structurala a celulelor epiteliale . /nsuficienta determina uscarea tegumentelor , a mucoaselor, ingrosarea determina uscaciunea conjunctivei, scade secretia lacrimala, secretia sebumului si datorita faptului ca se descuameaza si crapa, tegumentele si mucoasele nu isi mai pot exercita rolul de bariera protectoare si apar infectiile.

-. intervine in marimea rezistentei generale a organismului fata de infectii+stimuleaza formarea anticorpilor. <. intervine in reglarea multiplicarii celulelor , in deosebi in metabolismul protidelor influentand procesul de crestere , atat a oaselor+ proteino+geneza. =. influenteaza functionarea glandelor sexulale . R.a: >tilizarea de doze mari si timp indelungat duce la $ipervitaminoza manifestata prin anorexie, prurit, caderea parului, tumefactie a oaselor si a tesutului subcutanat . 2rebuie oprita administrarea , simptomele dispar dupa mai multe saptamani. Indicatii : + intarzierea cresterii la copii + dermatoze + infectii si inflamatii ale mucoaselor ( conjunctivite! + tulburari digestive cronice + arsuri + plagi infectate + seboree + acnee + rinite + afectiuni ale vederii + cobalescenta ,e folosesc sub forma de capsule gelatinoase moi, drajeuri sau solutie orala -:.::: u.i?ml

<