FITOTERAPIA SI

APITERAPIA

FITOTERAPIA
Dincolo de definitii si teorie, medicina naturista (complentara sau alternativa) reprezinta o
grupare de sisteme , practici si produse de ingrijire a sanatatii care in timp si-au dovedit
eficacitatea, fiind abordate ca masuri de profilaxie, tratament, vindecare sau punere in
forma, acolo unde medicina alopata, ce trateaza prin insasi denumirea ei altceva decat
boala - simptomele acesteia, a dat gres, sau a intarziat sa dea rezultate .
In timp, anumite practici alternativ - complementare au fost acceptate si oficial , fiind
integrate alaturi de medicina clasica in ceea ce se cheama medicina integrativa sau
holistica
Fara a incerca sa realizam o clasificare a terapiilor alternativ complementare iata mai jos o
lista cu cele mai cunoscute dintre acestea:

ACUPUNCTURA - terapia cu ace .

AROMATERAPIA - terapia cu uleiuri aromatice.

terapie in functie de zodie.

ASTROLOGIE MEDICALA -

AYURVEDA terapie indiana care consta in sunete si

cuvinte.

BALNEOTERAPIA terapia cu ape minerale, termale si

namoluri terapeutice.

BIOENERGOTERAPIA terapia prin echilibrarea energetica

a organismului

BOWTECH terapie prin relaxarea totala a corpului.

CHI KUNG - terapie

prin energia vitala. Armonia dintre corp, minte si spirit.

CRISTALOTERAPIA
cristalelor

terapia prin energia pozitiva a

CROMOTERAPIA terapia prin culori si lumina.

DIETOTERAPIA
intre alimentele Yin si alimentele

terapia prin echilibru

Yang.

FITOTERAPIA terapia prin

utilizarea plantelor.

HOMEOPATIA
terapia care are la baza tratamente
care ajuta corpul sa lupte impotriva unor imbolnaviri.

MASAJ terapia prin relaxarea muschiilor.

MELOTERAPIA terapia prin

muzica.
PRESOPUNCTURA terapia prin aplicarea de presiune
folosindu-i degetele.

REFLEXOTERAPIA terapia asemanatoare acupuncturii

doar se se folosesc degetele in loc de ace.

SARE - terapia cu sare.

Ce este fitoterapia?
Fitoterapia - phyton = planta + therapea = tratament, este o stiinta straveche, care foloseste
plantele medicinale, numite si oficinale, in scopul vindecarii. Odata cu descoperirile stiintifice
ale secolului XX, fitoterapia a ieit din empirism, punandu-se bazele terapeuticii cu plante pe
baze stiintifice. Nu mica le-a fost insa mirarea cercetatorilor, cand pe baza analizelor chimice i a
testelor clinice, au confirmat n proportie de peste 80%, proprietatile farmacodinamice ale
plantelor, intocmai cum erau prescrise de catre medicina populara.
Desi fitoterapia azi se bazeaza pe efectele curative ale unor compusi bio din plante,care poarta
denumirea de principii active, aceasta veche stiinta a tamaduirii isi respecta regulile originare,
valorificand materialul vegetal fara a extrage selectiv anumite substante sau principii din
esuturile plantelor, aa cum fac alte stiinte care valorifica vegetalele, ca farmaceutica sau
aromoterapia. Din acest motiv, se poate spune, ca fitoterapia a ramas cea mai curata si mai
naturala dintre stiinte.
Principiile active din plantele medicinale se sintetizeaza la nivelul celulelor vegetale. Pentru
ca aceste substane naturale, cu actiune biologica asupra omului, sa poata fi valorificate
corespunzator de catre organism, in diferite tulburari ele se vor regasi n diferite forme
fitoterapeutice (fitofarmaceutice).

Care sunt formele terapeutice ?

Cele mai simple forme fitofarmaceutice sunt acelea in care anumite parti ale plantelor se
mesteca sau se consuma ca atare, fie crude, fie uscate i macinate - sub forma de pulberi - praf.
Majoritatea plantelor medicinale care se folosesc in stare cruda, apar primavara, fiind usor de
consumat prin fragezimea lor. De cele mai multe ori, insa, fitoterapia recurge la extragerea, insa
neselectiva, a principiilor active din plante prin diferite metode, obinandu-se preparate numite
extracte fitoterapeutice.

Care sunt extractele terapeutic?

Extractele folosite in fitoterapie, sunt acele preparate obtinute din plante medicinale, in care se
regasesc principiile active din organele vegetale, dupa ce acestea au parasit materialul vegetal si
s-au dizolvat in anumite medii (apa, alcool, ulei vegetal, alte grasimi). In cazul acestor preparate,
plantele medicinale devin o materie prima care poarta denumirea de drog.
Cele mai cunoscute preparate fitoterapeutice de acest fel, sunt extractele hidrice - infuzia,
decoctul, maceratul, siropul si extractele hidroalcoolice - tinctura. Extractele hidrice (apoase)
sunt cunoscute sub denumirea uzuala de ceaiuri.
Infuzia
Infuzia este un extract apos obtinut printr-un procedeu simplu, la indemana oricui, numit
infuzare. Infuzarea consta in turnarea unei cantitati prestabilite de apa clocotita peste materialul
vegetal aflat intr-un vas (pahar, cana, vase de lut), dupa care recipientul se acopera 15-20 de
minute cu o farfurioara, perioada numita timp de infuzare. Dupa scurgerea timpului de infuzare,
3

lichidul (soluia) se strecoara, se indulceste (de preferinta cu miere) sau nu, si se administreaza
dupa indicatii (rece, cald, inaintea meselor, dup mese, etc.).
Decoctul
Decoctul este un extract preparat prin fierbere, procedeu numit decoctie. Materia prima
vegetala (plante medicinale,legume, cereale, leguminoase), adaugata unui lichid (de obicei apa),
se fierbe intr-un vas, depasindu-se momentul in care apa a dat n clocot. Timpul de decoctie
incepe atunci cand apa fierbe (da in clocot) si continua inca o anumita perioada, care se stabileste
fie in minute, fie dupa cantitatea de lichid care se evapora. Decoctia intotdeauna trebuieste
realizata la foc mic.
Dupa ce fierberea a fost incheiata, compozitia se strecoara si se administreaza dupa indicatii.
In fitoterapie, decoctul se realizeaza in cazul organelor vegetale (radacini, rizomi, scoarta, etc.)
din care principiile se extrag mai greu.
Maceratul la rece
Maceratul la rece este un extract hidric rezultat in urma unui proces numit maceratie. Maceratia
consta in extragerea principiilor active din plante, in apa, la temperatura camerei (17-22oC).
Timpul de maceratie este de 4-8 ore.
In timpul procesului de maceratie, materialul vegetal asezat intr-un vas cu apa neincalzita, se
imbiba cu apa iar substantele active trec in solutie.
Maceratul la cald pe baia de apa
Metoda se utilizeaza si pentru obtinerea uleiurilor, alifiilor si unguentelor din plante.
Pentru obtinerea baii de apa, cunoscuta si sub denumirea de bain marin, se folosesc doua vase
metalice, de marimi diferite. Vasul mai mic trebuie sa fie emailat. El se scufunda in recipientul
mai mare, care va fi umplut in prealabil, pe jumatate, cu apa. In vasul mic se introduce lichidul
cu materia prima din care urmeaza sa se extraga principiile active.
Dupa improvizarea baii, cele doua vase se pun la foc domol. Desi apa va da in clocot in
recipientul mare, lichidul din vasul de deasupra se va incalzi treptat, si nu va fierbe, astfel incat
principiile active pot trece in solutie incet, fara a fi degradate de temperatura prea inalta sau de
incalzirea brusca. Fitoterapia utilizeaza aceasta metoda in cazul plantelor cu principii active care
se distrug prin fierbere, dar care nu se extrag nici la temperaturi obisnuite (principii
semitermolabile).
Dupa un anumit timp de la asezarea baii pe foc, perioada stabilita de reteta, lichidul se strecoara
si se utilizeaza mai departe, conform prescriptiilor.
Siropul
Siropurile sunt extracte (sucuri naturale obtinute prin stoarcere, infuzii, decocturi, macerate) la
care se adauga mult zahar.
Rolul zaharului din sirop este acela de a corecta gustul si mai ales de a conserva produsul.
Siropurile naturale prezinta valoare alimentara sau terapeutica. Fitoterapia foloseste aceste
extracte si pentru proprietatea lor de a corecta gustul unor ceaiuri, in special al acelora destinate
copiilor.
Tinctura
Tinctura este o formula fitoterapeutica sau homeopata, mai rar farmaceutica, obtinuta prin
4

extragerea substantelor active din plante, de obicei proaspete, in solutii hidroalcoolice.

Concentratia alcoolului, a materiei prime ce se macereaza, si timpul de desfasurare a procesului
se aplica conform retetei.
Tinctura se obtine in recipiente de sticla prevazute cu capac etans, compozitia agitandu-se
macar o data pe zi, pe tot parcursul macerarii. Dupa scurgerea perioadei de tincturare, se executa
decantarea, solutia hidroalcoolica rezultata, tragandu-se in sticlute colorate mici, cu capac
insurubabil.
Principalul avantaj al tincturii consta in faptul ca in solutie se extrag toate principiile din planta
proaspata, substante active care pot fi conservate o perioada lunga de timp.
Prepararea tincturilor homeopate este mai elaborata, desfasurandu-se in mai multe etape
succesive, in scopul obtinerii unor dilutii precis dozate.
Care sunt formele fitoterapeutice ?
A. Forme fitofarmaceutice de uz intern
1. Solutii extractive apoase
Infuzie
Decoct
Maceratul la rece
Siropul
2. Solutii extractive hidro-alcoolice
Tincturile
Vinurile medicinale
Cidrurile
3. Alte forme de administrare interna
Necesita deobicei proceduri si instalatii speciale pentru realizarea lor
Extracte fluide
Pulberi liofilizate (cel mai bun procedeu de conservarea a produselor biologice
fragile de exemplu sucurile celulare din produse proaspete obtinute prin
presare)
B. Forme farmaceutice de uz extern
unguente
supozitoare
uleiuri medicinale
cataplasme
baie cu plante
otet aromatic
inhalatie
gargarisme
badijonaje
Care sunt medicamentele obtinute din plante?

ASPIRINA acid acetilsalicilic. Obtinuta din coaja de Salcie alba.

CHINIDINA principiul activ este obtinut din Arborele de China.
ATRIPINA este un alcaloid extras din MATRAGUNA.
DIGITALA se gasesc intr-o serie de plante numite DIGITALIS PURPUREA.
EFEDRINA este un alcoloid extras din planta MA HUANG.
5

GINSENG
ALOE.
GINKGO BILOBA.
CEFEINA - fructul ARBORELUI DE CAFEA.
TEOFILINA frunzele plantei CEAI CHINEZESC.
MORFINA preparata din specia de MAC denumita PAPAVER SOMNIFERUM.

A. APARATUL RESPIRATOR
Respiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat, atat aportul de oxigen din
aerul atmosferic pana la nivelul celulelor care il utilizeaza, cat si circulatia in sens invers a
dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular.
6

Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase, din aerul atmosferic
si organism, constituie aparatul respirator.
Componentele aparatului respirator sunt: cavitatea nazala, faringele, laringele, traheea,
bronhiile principale, caile pulmonare si plamanii. In alcatuirea plamanului, se disting doua
componente structurale si functionale: arborele bronsic si tesutul pulmonar propriu-zis.
Arborele bronsic este format din caile respiratorii extra- si intrapulmonare, constituite dintrun sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul aerului.
In interiorul tesutului pulmonar (parenchim), bronhiile principale se ramifica progresiv in
bronhii lobare, segmentare, interlobulare din care se formeaza bronhiolele terminale din care iau
nastere bronhiolele respiratorii, care se continua cu canalele alveolare ai caror pereti prezinta
dilatatii in forma de saci -saci alveolari- in care se deschid alveolele pulmonare (figura de mai
jos).
Traheea si bronhiile extralobulare, au in peretii lor inele cartilaginoase, cu rolul de a mentine
deschise caile respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie.
Bronhiolele terminale si respiratorii, lipsite de inelul cartilaginos, contin un strat muscular
dezvoltat, regland astfel circulatia aerului in caile respiratorii intrapulmonare.
Plamanii

R
es
pi
r
at
ia

Care sunt bolile aparatului respirator si plantele folosite pentru tratarea lor?

1. Bronsita
Bronsita se manifesta prin colectarea de mucus, tuse, febra, dureri
de piept sau de spate, durere in gat, dificultatie de respiratie,
oboseala si uneori frisoane. Bronsita apare mai ales iarna

EUCALIPT
Frunzele de eucalypt sunt folosite in majoritate afectiunilor
respiratori Bronsita este o inflamatie sau o obstructive a canalelor
bronsice

IENUPAR
Ca planta medicinala, ienuparul trateaza si vindeca reumatismul,
raceala, bronsita

VASCUL
8

Vascul este folosit si pentru ameliorarea unor afectiuni respiratorii precum astmul bronsic,
tusea si bronsita

BUSUIOCUL
In urma cu mai multe secole indienii foloseau doua tipuri de busuioc,
adica Ayurveda, busuiocul Ocimum tenuiflorum, si busuiocul Ocimum
american Aceste doua tipuri de planta aromatica au dovedit ca au
proprietati de reducere a inflamatiilor si umflaturilor, adicaau potentialul
de reducere a artritei, dar sunt folosite si in cazuri de bronsita, astm
bronsic, de boli ale pielii si febra.

CIMBRU
Asadar, contra racelii si bronsitei se recomanda tinctura de cimbru,
cate o lingurita de 4-6 ori pe zi, in cure de maximum 12 zile. Pentru o
eficienta sporita, tinctura de cimbru se poate combina in proportia de
2:1 cu tinctura de radacina de ciubotica-cucului, combinatia
administrandu-se in aceeasi doza

2. Cancerul bronhopulmonar
Const din localizarea unor tumori maligne la nivelul plmnilor, cu
punct de plecare din bronhii i extindere spre parenchimul pulmonar.
- infuzie de coada-oricelului preparat dintr-o linguri flori la 250 ml
ap clocotit, se infuzeaz acoperit 10 minute i se beau 3-4 cni pe zi,
pe stomacul gol, cu 30 de minute nainte de mese;
- infuzie de coada-calului, preparat ca i infuzia de coada-oricelului,
din care se bea dimineaa i seara cu 30 minute nainte de mese;
- infuzie de lemn dulce preparat din 9 g rdcini uscate n 200 ml ap
clocotit i se beau trei cni pe zi;

- macerat din rdcini de obligean, din care se iau 6 linguri pe zi.

- Hreanul este foarte util in aceasta afectiune. Se rad 100 g de hrean, se
pun intr-un borcan si apoi se adauga peste el 1 kg de miere. Se tine timp
de 7 zile la macerat si se consuma apoi dupa amestecare cate 1 lingurita
de 3 ori pe zi. Se mai indica in unele cazuri sa se puna borcanul in aluat
de paine si apoi sa se coaca painea. Diferenta este ca prin acest procedeu
se vor distruge enzimele si de aceea tratamentul nu este asa de eficient, insa se prepara mult mai
repede decat prin macerare
9

- Ulei de soia - 1-2 linguri pe zi, dimineata, cu

putin suc de lamaie.
- macerat timp de 8 zile cu 50 g flori de arnic n
ulei de msline; se ia cte o linguri de 3 ori pe
zi;

3. Emfizemul pulmonar
Este o boala pulmonara obstructiva (face parte din categoria bolilor pulmonare obstructive
cronice, BPOC, alaturi de bronsita obstructiva cronica si astm bronsic), care se caracterizeaza
prin distensia parenchimului pulmonar datorita dilatarii pana la pocnire a alveolelor pulmonare.
Aceasta afectiune apare de cele mai multe ori in urma unei bronsite cronice sau a unei bronsite
obstructive cronice la fumatorii cu varsta peste 50 de ani.Emfizemul pulmonar este consecinta
distrugerii arhitecturii tesutului pulmonar, adica a peretilor dintre alveole si caile aeriene mici.
Cand boala este avansata, efortul expirator este atat de mare, incat simplul act al respiratiei poate
conduce foarte usor la epuizare.
Alte simptome ale emfizemului pulmonar.
- tuse cronica moderata - cand apare, este uscata, neproductiva (fara
expectoratie)
-scaderea apetitului
- pierderea in greutate
SALVIA: Infuzie
- pentru uz intern: o lingurita de frunze la 100 ml apa clocotita.
- pentru uz extern: 5 g frunze la 100 ml de apa clocotita.

TEI: Factorul curativ: florile cu sau fara bractee

Ce produse apicole putem folosii in tratarea bolilor

respiratorii?
a) Astmul bronic.
Astmul este o boal inflamatorie a cilor respiratorii, care
provoac crize repetate de respiraie uiertoare, dispnee
(dificulti de respiraie), senzaia de apsare n piept i tuse.
Cnd se produce o criz de astm, bronhiile se ngusteaz i nu
mai permit trecerea cu uurin a aerului. Unii pacieni au
episoade prelungite n care se confrunt cu dificultatea respiraiei.
Se manifest prin crize de respiraie, cu impresia de asfixiere. n termeni medicali aceast
dificultate exgerat din partea persoanei afectate de a expira se numete dispnee paroxistic
10

expiratorie. Aceasta are la baz o activitate crescut a bronhiilor din cauza unor factori precum
cei alergici sau infecioi. Pe lnga astmul alergic care se manifest doar n anumite perioade ale
anului, mai exist i alte forme de astm bronsic. Amintim, n aceast categorie, astmul care se
declanseaza la persoanele cu tulburari neuro-psihice.
Tratamente:
- administrare de lptior de matc (procurat din magazine naturiste), cte 1 linguri pe
zi, dimineaa i dup amiaza, pe stomacul gol - mare atenie la persoanele ce prezint
antecendente alergice la acest produs!
- inhalaii de 2 ori pe zi, timp de
20-30 de zile cu soluie apoas de miere
50%. n paralel cu inhalaiile se aplic i
electroforez cu miere;
- 10 zile inhalaii de 2 ori pe zi cu
soluie apoas de miere n amestec cu
lptior de matc, alternativ cu inhalaii
de soluie apoas de miere cu propolis (o
zi cu lptior, o zi cu propolis). Se face o
pauz de 10-15 zile, dup care se reia
ciclul de 10-12 edine de inhalaii
numai cu amestecul de miere i propolis;
- 1 inhalaie pe zi de soluie hidroalcoolic de propolis 5% sub form de aerosoli, timp de
5 zile;
- aerosoli i electroaerosoli cu soluie hidroalcoolic de propolis 5% n emulsie cu ulei de
trandafir (n proporie de 1:1) timp de 1-5 minute; dac este necesar, tratamentul se repet la
interval de 1 - 3 luni;
- se va administra soluie alcoolic de propolis 20%, cte 5-7 picturi de 3 ori pe zi;
- tinctur de propolis 8%, 30 de picturi de 3 ori pe zi. n plus, pe cale oral se
administreaz polen i miere;
- extract de propolis, 2 mg/kg corp repartizat n 2 aplicaii zilnice;
Din tratamentele enumerate mai sus se
va
aplica numai unul singur. Dac se
dovedete ineficiena tratamentului ales, se
poate aplica alt tratament dup o pauz de
2-3
zile. Nu se aplic mai multe tratamente n
acelai timp.

b) Bronho adenit.
Inflamaie a ganglionilor limfatici
bronhiali, para traheali,
mediastinali, de obicei de origine
tuberculoas, cu creterea lor n volum i formarea unor conglomerate care produc
compresiuni ale peretelui bronic. n cazul acesta se vorbete despre bronho adenita
pseudo tumoral. Se poate complica cu obstrucii bronice, atelectazie, pneumonie, fistule
ganglio-bronice, etc.
Tratament: se administreaz o soluie apoas de propolis 10%, n inhalaii de cte 211

6 ml pe edin. Asociat, se poate administra o soluie alcoolic de propolis 30%, n

cantitate de 15 pn la 35 de picturi, de 3 ori pe zi, nainte de mas. Tratamentul dureaz
10-16 zile. Se repet la recomandarea medicului.

c) Bronit cronic.
Este o afeciune caracterizat prin tuse i nsoit de creterea secreiilor bronice,
permanent sau intermitent (se manifest cel puin 3 luni pe an pe o perioad de minim 2
ani de la apariie). Aceast afeciune nu este cauzat de vreo boal sau leziune
bronhopulmonara specific. Afecteaz bronhiile mici, unde leziunile inflamatorii i
secreiile produc stenoz, spasm, colaps expirator i disfuncie ventilatorie obstructiva.
Principalele cauze care determin apariia acestei afeciuni sunt: factorii iritani, infecia
i alergia, droguri. Principalii factorii iritani (n ordinea cauzalitii): fumatul i alcoolul,
vaporii iritani din industria chimic (dioxidul de sulf, dioxidul de azot) sau de la locul de
munc (gaze toxice), suspensii (industria bumbacului), poluanii aerieni, condiiile
atmosferice nefavorabile (frig, umezeala, cureni de aer). Infecie cu rinovirusuri i
pneumonia viral sever.
Tratament: se consum de patru ori pe zi cte o lingur de miere propolizat, pe o
perioad de 3 sptmni. Mierea propolizat acioneaz ca un antibiotic, inhibnd
dezvoltarea coloniilor microbiene, refcnd esuturile afectate de ctre acestea.
Favorizeaz eliminarea secreiilor n exces de pe cile respiratorii. Se prefer o miere de
tei sau eucalipt. n funcie de rezultate se va relua tratamentul dup o pauz de 1
sptmn.

d) Bronit asmatiform.
Se manifest prin bronit cronic i obstrucie, asociat cu dispnee intens i "wheezing"
aparent, la inhalarea unor ageni iritani sau n timpul infeciilor respiratorii acute. Simptome:
tuse i dispneee la efort fizic, sput mucoas i vscoas. aceste simptome apar iniial numai n
anotimpul rece, ulterior apar n tot cuprinsul zilei cu creterea cantitii de sput. Periodic apare
wheezing. Weezing-ul este uieratura respiratorie acut, ntotdeauna pe aceeai tonalitate,
perceptibil la inspiraie i la expiraie sau doar la inspiraie.
Wheezing-ul este cauzat de o ngustare sau de o obstruare parial i localizat a cilor
respiratorii (laringe, trahee, bronhii) de ctre o tumor, un corp strin, o inflamaie etc.
Tratament:
- aerosoli cu miere de salcm i ser fiziologic n raport 1:1 la o presiune de 1,5 atm. Se
fac edine de 15-20 minute, pe o perioad de 15-20 de zile;
- aerosoli cu soluie apoas 50% de miere de albine, de 2 ori pe zi, timp de 20-30 de zile;
- inhalaii de miere cu lptior de matc timp de 10-15 zile, de 2 ori pe zi;
- inhalaii de miere cu propolis timp de 10-15 zile, de 2 ori pe zi. Se repet dup o pauz
de 12 zile;
- aerosoli cu soluie hidroalcoolic 5% de propolis, cte una pe zi timp de 5 zile.

e) Congestie bronic.
Congestia bronic este rezultatul inflamaiei cailor respiratorii i traheei. Inflamaia poate fi
cauzat de o infecie bacterian sau viral, sau din cauza inhalrii n mod constant a unor
substane iritante, cum ar fi praf, fum sau ali poluani. Congestia mucoasei bronhice se
12

agraveaz la pacienii care fumeaz, sufer de astm sau sunt subnutrii.

Tratament. Se prepar (numai n farmacii) un sirop expectorant din miere de tei la care se
adaug: benzoat de sodiu, tinctur aconiti (Aconitum napellus), tinctur de belladon (Atropa
belladona) iinfuzie de tei (Tilia europeae).

f) Tuberculoz pulmonar.
Tuberculoza este o infecie cronic, recurenta,
care afecteaz mai frecvent plmnul.
Stadiile evolutive sunt: infecie primar,
infecie latent, infecie recrudescenta.
Dup infecia primar, la vrful plmnului
rmn cicatrici nodulare sau calcificri i/sau
adenopatie hilar rezidual calcificata. Din aceste
sedii TBC se poate activa la orice vrst
producnd localizri pulmonare sau n alte
organe (rinichi, ganglioni limfatici, oase lungi,
vertebre). Frecvent activarea survine la 1-2 ani
de la infecia iniial sau este favorizat de boli i tratamente imunodepresoare, silicoza, etilism,
stress.
Complementar terapiei convenionale, propolisul favorizeaz resorbia focarelor de infecie
i susine lupta organismului mpotriva agentului responsabil, bacilul Koch.
Tratament. Se administreaz aerosoli cu soluie de propolis 10% sub form de inhalaii, cu
cte 2-6 ml pe edin. Concomitent se administreaz oral tinctur de propolis 30%, cte 15-35
picturi de 3 ori pe zi nainte de mas. Tratamentul dureaz 10-16 zile. Se poate repeta numai cu
avizul medicului.

g) Tuse rebel
Tratament:
- se prepar urmtorul amestec: miere, 1 linguri, semine de anason, 2 linguri, sare gem,
un vrf de linguri i 250ml ap. Amestecul se d n clocot i apoi se rcete. Se administreaz
cte 2 linguri la fiecare 2 ore.
- se fierbe o lmie ntreag ntr-o cantitate de ap ct s o cuprind, la foc lent, nu mai
mult de 10 minute; se taie n jumtate i se stoarce sucul ntr-un pahar, peste care se adaug 2
linguri de glicerina,
la care se adaug 3 linguri cu miere, dup care se omogenizeaz. Se administreaz la fiecare
mas: 1 linguri nainte i 1 dup mas i 1 linguri nainte de culcare.
- se spal bine o ridiche neagr, se face o scobitur la partea superioar ct s cuprind 2
linguri de miere. Se acoper i se las n repaus, timp de 3-4 ore. Se administreaz cte 1
linguri nainte de mas i 1 linguri nainte de culcare.

h) Traheite i traheobronite
Tratamen
- se fac inhalaii cu urmtoarele soluii:
miere 50% (soluie apoas), de 2 ori pe zi, timp de 20-30 de zile;
miere cu lptior de matc, de 2 ori pe zi timp de 10-15 zile n alternan cu miere cu
13

propolis (o zi cu lptior, o zi cu propolis). Se face o pauz de 12 zile, dup care se pote relua
tratamentul numai cu amestecul de miere i propolis;
- aerosoli cu soluie hidroalcoolic de propolis 5%, 1 inhalaie pe zi timp de 5 zile;
- aerosoli i electroaerosoli timp de 1-5 minute pe zi pe o perioad de 10 zile. Se
administreaz soluie alcoolic de propolis 5% n emulsie cu ulei de trandafir (n proporie de
1:1);
- administrare de soluie alcoolic de propolis 20%, cte 5-7 picturi de 3 ori pe zi;
- tinctur de propolis 10%, cte 10 de picturi de 4 ori pe zi;
- administrare de propolis 2mg/kg corp, de 2 ori pe zi.

B. APARATUL CARDIO VASCULAR

1. Angina pectorala

14

Ce este angina pectorala?

Angina pectoral este modul n care se exprim afeciunea cunoscut sub numele de
cardiopatie ischemic i reprezint durerea toracic ce apare cnd o parte din muchiul inimii nu
primete suficient oxigen.
De cele mai multe ori acest lucru se ntmpl cnd exist ngustri ale vaselor care hrnesc
inima i care se numesc artere coronare. Cauza cea mai frecvent a acestor ngustri este
ateroscleroza - formarea n interiorul vaselor a unor depuneri de lipide (grsimi) care se
organizeaz n "plci de aterom". n timp, acestea cresc n dimensiuni i ajung s realizeze
ngustri (stenoze) ale vaselor prin care sngele ajunge la muchiul inimii.

Cum v doare?
Angina pectoral este
resimit de obicei ca o
senzaie
de
presiune,
greutate, apsare, strngere,
constricie
la
nivelul
sternului, n profunzime.
15

De multe ori angina pectoral nu este descris ca durere ci ca o senzaie neplcut de jen, de
disconfort toracic sau ca o arsur la nivelul sternului.
Unde v doare?
Durerea din angina pectoral este o durere difuz, nu are o localizare precis, pentru c locul
de unde pornete este situat n profunzimea cutiei toracice. Senzaia este resimit pe o arie mare,
la nivelul sternului i de o parte i de alta a acestuia.
Unii pacieni prezint durere doar n partea stng a toracelui i mult mai puini pot avea
durere doar n partea dreapt a toracelui.
Durerea poate merge i n alte zone (numite zone de iradiere): spre zona gtului, n umeri, n
brae (n ambele brae sau doar n braul stng, uneori pn la nivelul ultimelor dou degete de la
mna stng), n ncheietura pumnului stng sau de ambele pri, n spate sau chiar la nivelul
dinilor i al maxilarului inferior.
n puine cazuri, durerea din angina pectoral poate s apar doar n locurile unde de obicei
iradiaz - adic n umeri, brae, antebrae, la nivelul gtului, n maxilarul inferior sau la nivelul
dinilor, fr durere toracic.

Cnd apare durerea?

Tipic, durerea din angina pectoral apare n timpul efortului fizic i oblig la ntreruperea
efortului.
Iniial, apare la eforturi mai mari: mersul mai rapid, n pant, cratul de greuti, urcarea
ctorva etaje. n timp, durerea poate s apar la eforturi din ce n ce mai mici: urcarea ctorva
trepte, mersul obinuit, efortul de mbrcare.
Acest lucru trdeaz progresia bolii vaselor coronare i v "oblig" s v prezentai la medic!
Exist i alte situaii care sunt interpretate de ctre inim ca eforturi. De exemplu: situaiile
conflictuale, stresante (emoii, comar, fric), expunerea la frig, mesele copioase.
Apariia la efort este una dintre trsturile cele mai sugestive pentru angina pectoral.

Ct ine durerea?
Un episod obinuit de angin pectoral dureaz de la 2 la 10 minute. Durerile foarte scurte de
cteva
secunde,
lancinante,
ascuite - nu sunt de obicei
angin pectoral ci dureri de
origine muscular, dureri cu
caracter "funcional" - care apar
fr
o
boal
organic.
n cazul unei dureri toracice
care dureaz peste 30 de minute,
uneori ore n ir, nentrerupte de
perioade de acalmie, trebuie s
v adresai de urgen unui
medic!
16

Chiar dac aceste dureri in frecvent de boli musculare sau anxietate, exist posibilitatea ca ele
s apar n cadrul unor afeciuni cardiovasculare care necesit ngrijire medical de urgen:
infarct miocardic acut, disecie de aort, embolie pulmonar.

Ce facei s treac durerea?

De obicei, durerea toracic din angina pectoral obinuit dispare la ncetarea efortului fizic.
Repausul - n picioare sau eznd - calmeaz durerea i o face s dispar n 1 minut pn la 5
minute.
Administrarea de nitroglicerin tablete sau spray sublingual calmeaz de asemenea durerea din
angina pectoral n 1 - 5 minute.
Rspunsul la nitroglicerin nu este specific anginei pectorale. Durerea din unele afeciuni
esofagiene trece de asemenea la nitroglicerin sublingual.

Cu ce se asociaz durerea?
Uneori, durerea din angina pectoral se asociaz cu transpiraii abundente, senzaie de
lips de aer, palpitaii. Durerea din infarctul miocardic acut se poate nsoi i de grea, vrsturi,
ameeli,
sincop.
Caracterele durerii sunt judecate ntotdeauna n context, de ctre medicul care v examineaz.
Cu ct sunt prezeni mai muli factori de risc pentru boala cardiovascular i cu ct sunt ntrunite
mai multe dintre caracteristicile tipice ale anginei pectorale, cu att mai probabil este ca durerea
toracic pe care o simii s fie una de natur ischemic.
Nu sunt de obicei dureri anginoase:
- durerile localizate ntr-o zon superficial i
care se accentueaz sau reapar la palparea
toracelui;
- durerea pe o zon mic - sub 3 cm;
- nepturile scurte de cteva secunde;
- durerile cu caracter de junghi care se
modific cu respiraia i care se accentueaz la
mobilizarea toracelui, a gtului sau a braelor.
n cazul n care suntei la prima durere
toracic din via - consultai un medic pentru
stabilirea unui diagnostic.
Dac aceast durere toracic este localizat
n spatele sternului, a aprut n repaus, are
caracterele anginei pectorale descrise mai sus,
dureaz de peste 20 de minute i se nsoete
de transpiraii abundente, lips de aer, grea trebuie s v prezentai urgent la spital.
Acestea pot fi semnele unui infarct miocardic
acut! Infarctul miocardic acut poate fi prima
durere
toracic
din
via!
Dac suntei deja diagnosticat cu angin
17

pectoral, trebuie s v prezentai la medic de urgen n cazul n care avei unul din urmtoarele
semne:
- apariia anginei la eforturi din ce n ce mai mici;
- apariia anginei n repaus;
- durere anginoas care v trezete din somn;
-durere peste 30 de minute care nu dispare n repaus sau la nitroglicerin sublingual;
- durere care se rspndete pe o arie mai mare dect suntei obinuit - spre spate, n zona
gtului, a umerilor, a ambelor brae;
- durere de intensitate mult mai mare dect de obicei nsoit de:
- transpiraii abundente;
- lips de aer;
- grea sau vrsturi;
- ameeli, lein, sincop.

Infarct miocardic
Este cea mai grav form de angin pectoral. Difer de durerea tipic de angin doar prin
intensitate - care este de obicei mult mai mare - i prin durat - peste 30 de minute. Nu cedeaz la
nitroglicerin sublingual. Poate, de asemenea, s iradieze pe o zon mai mare i se nsoete
frecvent de transpiraii abundente, grea, stare de oboseal marcat, lips de aer.
n infarctul miocardic acut cea mai mare parte din muchiul afectat moare n primele 6
ore de la debut. Prezentai-v ct mai rapid la spital deoarece beneficiile tratamentului de urgen
sunt cu att mai
mari cu ct este
realizat
mai
devreme!

Alte cauze frecvente de durere toracica

Durerea de cauz esofagian - Esofagul, conductul muscular care face legtura ntre
cavitatea bucal i stomac, se afl foarte aproape de inim i de vasele mari. Deseori durerile
care apar n afeciunile esofagului seamn foarte mult cu durerile tipice de angin pectoral.
Durerea poate fi ns situat mai jos, sub stern, are des caracter de arsur, poate s apar dup
18

mas, cnd pacientul se aeaz n pat s-i fac siesta, se poate nsoi de regurgitri cu caracter
acid i se amelioreaz dup medicamente antiacide.
Durerea care apare n spasmul esofagian poate s cedeze la nitroglicerin sublingual la fel
ca durerea toracic din angina pectoral.
Dureri toracice pot s apar, de asemenea, i n alte afeciuni gastroenterologice cum sunt
pancreatita acut, ulcerul gastric sau duodenal.
Uneori, durerile care apar n afeciunile esofagului i stomacului mimeaz angina pectoral
i este nevoie de unele investigaii cum ar fi endoscopia digestiv pentru a putea pune un
diagnostic corect.
Disecia de aort - Aorta este cel mai mare vas din orga - nism i transport snge de la inim
n tot corpul. Disecia aortei reprezint fisura peretelui acestui vas i este o mare urgen
cardiologic. n acest caz, durerea toracic se instaleaz brusc, este foarte intens, persistent,
iradiaz des ntre omoplai i n regiunea spatelui.
Pleurita/pleurezia - inflamaia foiei care nvelete plmnii - produce deseori o durere cu
caracter de junghi toracic, mai ascuit dect cea care apare n angina pectoral i care se
modific cu poziia i cu respiraia. n cazul acestei afeciuni exist tendina de a respira
superficial pentru c orice inspir profund produce accentuarea durerii.
Pericardita - inflamaia foiei care nvelete inima - durerea este resimit mai mult spre
partea stng a toracelui, "n zona inimii", poate s mearg ctre gt, umeri i posterior, uneori
chiar n braul stng. Are durat mai mare, se modific la schimbarea poziiei i se accentueaz n
respiraia
profund.
Durerea "funcional" - fr cauz - este un tip special de durere toracic care apare de
obicei n situaii de stress, oboseal, care nu are legtur cu efortul fizic. Nu exprim suferina
unui organ ci o stare de anxietate. Localizarea frecvent este n regiunea precordial, la "vrful"
inimii. Durata este mai mare dect n angina pectoral - dureaz ore n ir, este o durere surd,
presrat de episoade de junghiuri scurte, ascuite, de cteva secunde. Se asociaz frecvent cu
amoreli ale minilor i picioarelor, furnicturi, ameeli, atacuri de panic, uneori lein. Acest tip
de durere toracic este mai frecvent ntlnit la femei, sub 40 de ani, cu semne de instabilitate
emoional i depresie.

Care sunt investigatiile in caz de durere toracica?

Deoarece cauzele durerii toracice sunt att de multe i foarte variate, investigaiile pot fi
de asemenea numeroase. Ceea ce trebuie reinut este faptul c, n cazul unei suspiciuni de angin
pectoral, electrocardiograma (ECG) este, de obicei, prima investigaie. Aceasta reprezint
nregistrarea semnalelor electrice provenite din interiorul inimii. n unele cazuri ea este normal
i acest lucru nu nseamn c durerea pe care o simii nu este de la inim. n multe cazuri, chiar
dac n afara durerii nu exist modificri pe ECG, o electrocardiogram n timpul unei crize de
durere poate arta modificri i acest lucru este foarte important pentru diagnostic.
Cel mai frecvent, la pacienii care prezint angin pectoral la efort i la care
electrocardiograma nu arat modificri importante, se recomand de ctre medic efectuarea
unui test de efort. Pacientul este pus s mearg pe un covor rulant sau s pedaleze pe o biciclet
medicinal. n tot acest timp este nregistrat electrocardiograma i se msoar pulsul i
tensiunea arterial. Dac apar modificri ale electrocardiogramei efectuate n timpul efortului,
testul se consider pozitiv, acest lucru indicnd prezena unei boli a arterelor coronare.

19

n acest context, medicul curant ar putea decide c este nevoie de efectuarea unei
coronarografii, o investigaie care ofer informa ii legate de starea circulaiei coronariene i care
este foarte important pentru stabilirea unui tratament adecvat al anginei pectorale.

Ce este coronarografia?
n cazul anginei pectorale, substratul anatomic al afeciunii este reprezentat de ngustarea
n diferite grade a arterelor coronare - vasele de snge care irig muchiul inimii. Arterele
coronare sunt primele ramuri care iau natere din aort - artera care transport snge de la inim
n ntreg organismul. Coronarografia este o metod de diagnostic care folosete razele X n
scopul vizualizrii arterelor coronare. Deoarece arterele nu se vd pe o radiografie simpl, pentru
efectuarea coronarografiei este necesar introdu ce - rea n arterele coronare a unei substane de
contrast care permite opacifierea acestora. Astfel, arterele coronare i ramurile lor devin vizibile
pe filmul radiologic i pot fi ulterior analizate n detaliu.
Coronarografia este necesar pentru a vedea exact locul i severitatea ngustrii arterelor
coronare, lucru extrem de important pentru stabilirea unui tratament adecvat. De exemplu, dac
ngustarea este uoar, tratamentul medical poate fi de ajuns i nu sunt necesare alte intervenii
cum ar fi angioplastia coronarian sau tratamentul chirurgical.

Cum se efectueaz coronarografia?

Coronarografia se efectueaz ntr-o sal prevzut cu aparatur special, n condiii sterile.
Pentru introducerea substanei de contrast la nivelul arterelor coronare sunt necesare
puncionarea unei artere din periferie (de obicei una dintre arterele femurale, cele care irig
membrele inferioare) i introducerea unei sonde-cateter (un tub subire i flexibil din plastic) care
este avansat prin aort, sub control radiologic, pn la locul de unde pleac arterele coronare.
Substana de contrast este apoi injectat n arterele coronare principale i se nregistreaz n
dinamic modul n care aceast substan de contrast umple arterele coronare i ramurile lor.

Ce simte pacientul n cursul efecturii coronarografiei?

Coronarografia nu necesit anestezie general, deci pacientul este treaz pe toat durata
examinrii. Se efectueaz doar anestezie local la nivelul locului de puncie a arterei. Pacientul
nu simte introducerea sau avansarea cateterului n aort. Uneori poate simi palpitaii sau durere
asemntoare cu crizele de angin pectoral, dar, n majoritatea cazurilor, aceste simptome nu
reprezint un pericol i dispar de la sine. n timpul injectrii substanei de contrast se poate simi
o senzaie de cldur care dureaz cteva secunde i asupra creia pacientul va fi avertizat de
ctre medicul care efectueaz procedura. Pe tot parcursul procedurii, pulsul i tensiunea arterial
sunt atent monitorizate. La sfritul coronarografiei, dac puncia s-a efectuat la nivelul arterei
femurale, este necesar aplicarea unui pansament compresiv care s previn sngerarea.

Ce complicaii pot s apar la coronarografie?

Cele mai frecvente complicaii apar la locul puncionrii arterei i constau, deseori, n mici
vnti sau hematoame dureroase care pot s necesite aplicarea de ghea i care frecvent dispar
n cteva zile.
Deoarece pentru opacifierea arterelor coronare se folosete substan de contrast (care de cele
mai multe ori conine iod) pot s apar reacii alergice, de obicei uoare. n unele cazuri, aceste
reacii alergice pot fi ns severe, de aceea este important ca medicul curant s fie informat n
legtur cu existena n istoricul pacientului a unor alergii medicamentoase cunoscute.
20

Complicaiile grave care pot s apar n cursul coronarografiei sunt rare (n jur de 1%) i de
multe ori apar la pacienii care au deja o boal cardiovascular sever. Ele sunt reprezentate n
principal de:
- disecia unei artere coronare (ruptur n peretele arterei, care poate fi reparat pe loc sau poate
necesita intervenie chirurgical de urgen);
- infarctul miocardic acut;
- accidentul vascular cerebral;
- disecia de aort.
Medicul care v ngrijete va cntri riscurile i beneficiile coronarografiei i v va propune
aceast investigaie doar dac beneficiul ei depete riscurile unor complicaii grave.

Tratamentul anginei pectorale.

In terapia acestui tip,plantele medicinale si produsele farmaceutice obtinute din ele joaca
un rol deosebit.
Dintre plantele medicinale utilizate in afectiunile cardiace se recomanda urmatoarele:

Paducelul
Atat florile ,frunzele ce insotesc inflorescenta cat si
fructele mature contin crataeguslactone,substante de
natura purinica, care au proprietatea de a stimula
activitatea cardiaca, similare cafeinei, cuactiune asupra
vaselor sanguine, a miocardului si asupra centrilor
nervosi vascular. Flavonele din Paducel diminueaza
tensiunea arteriala, stimuleaza functia miocardului si
tonifica peretii capilalelor
Degetelul rosu (Digitalis purpurean ), Lacramioare
(Convallaria majalis).
Rp/ Frunze de menta
20g
Frunze de roinita
20g
Talpa gastii
30g
Coada racului
10g
Flori de soc
10g
Radacina de valeriana 10g
Se pregateste o infuzie si se beau 2-3 cani pe zi.
Pe langa tratamentul
medicamentos si fititerapeutic se
vor lua o serie de masuri ca:
renunarea la fumat,
tratamentul adecvat al
hipertensiunii arteriale,
tratarea dislipidemiei,
21

tratamentul diabetului zaharat,

scderea n greutate,
exerciiul fizic regulat,
adoptarea unui stil de via sntos.

2. Ateroscleroza cardiovascular
Cunoscuta drept intarirea arterelor, ateroscleroza este o boala in care arterele se intaresc si
obstrueaza, ca rezultatul unei depuneri de aterom in peretii vaselor. Ateroscleroza se poate
dezvolta in orice artera mare sau medie din orice zona a corpului. Termenul ateroscleroza
provine din grecescul athere care inseamna depozit.

Formarea placilor de aterom in arborele vascular coronarian este cauza principala de

mortalitate. Milioane de persoane prezinta aceasta boala, dar nu au cunostinta de ea, fiind inca in
stadiu incipient, asimptomatic.
Factorii care cresc riscul de a dezvolta ateroscleroza sunt: diabetul, fumatul, sedentarismul,
obezitatea, hiperlipidemia.
In stadiile initiale de ateroscleroza, endoteliul arterelor este traversat de celule inflamatorii si
LDL-colesterol care se acumuleaza in intima - al doilea strat al peretilor vasculari. Peste ani,
acumularea de elemente ateromatoase determina formarea unei placi calcare in peretele arterial.
Placa ateromatoasa devine din ce in ce mai mare pe masura ce procesul patologic continua.
La un moment dat placa se va fisura sau rupe si va elibera elementele aterosclerotice care vor
22

declansa agregarea plachetelor sanguine si formarea unui trombus. Trombusul va obstrua partial
sau complet artera implicata.
Placile de aterom determina trei entitati clinice:

boala arteriala coronariana care determina angina, moartea cardiaca subita si infarctul
miocardic

boala cerebrovasculara care cauzeaza infarctele cerebrale si atacurile cerebrale tranzitorii

boala arteriala periferica care determina circulatie sanguina deficitara in picioare, cu

durere la mers si vindecare incetinita a ranilor. Boala severa poate conduce la necesitatea
amputarii unei portiuni din membrul afectat.
Ateroscleroza este cauza principala a jumatate din decesele lumii dezvoltate. Este mai
frecventa printre barbati decit femei. Prevalenta inalta a aterosclerozei le barbati este datorata
efectelor protective ale estrogenului la femei. Efectul sexului dispare dupa menopauza la femei.
Incidenta bolii de inima coronariene printre femei este aceeasi cu cea la barbati, dar manifestarile
clinice la femei sunt intirziate cu zece ani.
Majoritatea cazurilor de ateroscleroza vor deveni aparente clinic la virsta de 40-70 de ani.
Tratamentul pentru ateroscleroza presupune controlul factorilor de risc modificabili ai acestei
boli: hipertensiunea, dibetul, hiperlipidemia si dependenta de fumat.
Plante utilizate n tratamentul aterosclerozei
Anghinarea - infuzie dintr-o lingura de frunze maruntite, la 500 ml de apa.
Se beau 250 ml dimineata, pe stomacul gol, iar 250 ml fractionat, cu 30 de
minute inaintea meselor principale. Dupa administrare, se recomanda
repaus la pat 20 de minute, culcat pe partea dreapta. Se fac cure progresive
de 20-30 de zile (pomindu-se cu cantitati mici), cu pauze de o luna.
Capsunul - cura de capsuni proaspete, timp de 7-l4 zile, cate 1-l,5 kg pe
zi. Catina alba - decoct din 5 g de fructe, la 100 rnl de apa. Se beau 2
cani pe zi. Ceapa de munte - infuzie dintr-o lingurita de ta, la o cana cu
apa (250 ml). Se beau 1-2 cani pe zi.
Coacazul negru - decoct din 5 g de fructe, la 100 ml de apa. Se beau 2
cani pe zi. Fragul - se consuma fructe proaspete, intre 500 g la 1 kg pe zi.
Leurda-infuzie dintr-o lingura de frunze, la o cana cu apa (250 ml). Se
beau 1-2 cani pe zi. Macesi// - decoct din 2-5 g de fructe, la 100 ml de apa.
Se beau 2 cani pe zi. Mesteacanul - infuzie din 2 linguri de frunze, la o
cana cu apa. Dupa racire, se adauga un rf de cutit de bicarbonat de sodiu.
Se bea in cantitati mici, in cursul unei zile. Nucul - ulei de nuca, se ia
zilnic cate o lingura.
Paducelul - infuzie dintr-o lingura de flori, frunze si fructe, la o cana cu
apa. Se bea o cana pe zi.
Papadia - infuzie din 1-2 lingurite din frunzele si partile aeriene ale tei, la
o cana cu apa (250 ml). Se beau 2-3 cani pe zi.
Patlagina - infuzie din 1-2 linguri de frunze, la o cana cu apa. Se beau 2
cani pe zi. Patlagelele rosii - suc de rosii sau bulion, se bea zilnic 1 pahar.
Prazul - consumat proaspat sau preparat culinar.
Sulfina - infuzie din 1-2 lingurite din flori, la 250 ml de apa. Se beau 1-2
cani de ceai pe zi.
23

Traista ciobanului - infuzie din 2-3 lingurite din partea aeriana a tei, la o cana cu apa (250
ml). Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.
Usturoiul - se utilizeaza bulbili (catei) in stare proaspata.
Se administreaza 2-3 catei pe zi, seara.
Vascul - macerat la rece din 3 lingurite de frunze, la 500 ml de apa, timp
de 8 ore. Se beau 2 ceaiuri pe zi.
1. Vasc - frunze (20 g), Mesteacan - frunze (40 g), Coada calului - ta verde
sterila (20 g). Infuzie dintr-o lingura de amestec, la o cana cu apa. Se bea cate
o cana dimineata si seara.
2. Vasc - frunze (30 g), Paducei - flori, frunze si fructe (20 g). Traista ciobanului -partile aeriene
ale tei (10 g), Anghinare - frunze (20 g), Mesteacan - frunze (20 g). Infuzie dintr-o lingurita de
amestec, la o cana cu apa (250 ml). Se beau 2 cani pe zi, dimineata si seara.
3. Vasc- frunze (20 g),Paducel~ fructe (20 g), Valeriana -radacina (30 g) Amica -flori (5 g),
Mu$etel - flori (5 g), Coada soricelului - flori (15 g), Roinita - frunze (10 g). Infuzie dintr-o
lingurita de amestec, la o cana cu apa (250 ml). Se beau 2 cani pe zi.
4. Coada soricelului - flori. Mesteacan - frunze. Coada calului - ta aeriana verde (sterila), Osul
iepurelui - radacina. Ienupar - fructe, loate in parti egale. Decoct dintr-o lingurita de amestec, la o
cana cu apa. La masa de pranz, se beau 1-2 cani cu ceai cald.

3. Infarctul miocardic
Infarctul miocardic (IM) sau Infarctul miocardic acut (IMA), numit frecvent si atac de cord,
este ntreruperea fluxului sangvin la nivelul unei portiuni a cordului, ce determin moartea
celulelor miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstrus si celule albe (n special
macrofage) la nivelul peretelui arterial. Ischemia (reducerea fluxului sangvin) si hipoxia
rezultate, netratate n timp util, duc la moartea (necroza) muschiului inimii (miocardului).
Care sunt simptomele?
Debutul simptomelor
infarctului miocardic este, de
obicei, gradual, pe parcursul a
cteva minute, rareori fiind
brusc. Durerea toracic
anterioar este cel mai
frecvent simptom al
infarctului miocardic acut si
este descris frecvent ca o
ghear, constrictie sau ca o
senzatie de presiune. Durerea
toracica datorat ischemiei
miocardului (aport insuficient
de snge si, prin urmare, de
oxigen) se numeste angin
pectoral. Durerea iradiaz cel
mai frecvent n bratul stng,
dar poate iradia si n
24

mandibul, bratul drept, interscapular si n epigastru, unde poate mima un pirozis. Semnul lui
Levine (pacientul localizeaz durerea strngndu-ti pumnul deasupra strernului) a fost descris, n
mod clasic, ca fiind predictiv pentru durerea toracic de origine cardiac, ns un studiu
observational prospectiv a artat c are o slab valoare predictiv.
Respiratia dificil (dispnea) apare atunci cnd afectarea miocardului reduce debitul cardiac al
ventriculului stng, producnd insuficient ventricular stng urmat de edem pulmonar. Alte
simptome pot fi diaforeza (transpiratie excesiv), astenie fizic (slbiciune), ameteli, great,
vom, si palpitatii. Aceste simptome sunt cel mai probabil cauzate de descrcarea masiv n
snge a catecolaminelor de ctre sistemul nervos simpatic ca rspuns la durere si tulburrile
hemodinamice ce rezult din disfunctia cardiac. Pierderea strii de constient (datorit perfuziei
cerebrale inadecvate si socului cardiogen) si moartea subit (frecvent datorit fibrilatiei
ventriculare) pot aprea n infarctul miocardic.

Care sunt cauzele?

Obstructia arterei coronare este aproape intotdeauna consecinta formarii unui cheag pe o
placa de aterom, constituita din depuneri de colesterol, pe peretele arterial intern. Aceasta
afectiune survine cel mai des la pacientii care prezinta factori de risc ca tabagismul,
hipertensiunea arteriala, nivelul de colesterol mai mare de 3,40 grame la litru, diabetul,
sedentarismul, surmenajul profesional.

Cum diagnosticam infarctul?

Diagnosticul poate fi pus inca de la primele ore prin doua examene complementare: pe de o
parte dozarea, in sange, a enzimelor cardiace, care pun in evidenta o crestere a creatinkinazei, pe
de alta parte de electrocardiograma, care arata semnele unei suferinte acute a miocardului
(undele Q de necroza) in cursul opririi fluxului sangvin intr-una din arterele coronare.
Tratamentul consta in spitalizarea de urgenta, pus sub supravegherea electrocardiografica
permanenta si supus unui tratament trombolitic (injectarea unei substante care sa vizeze
distrugerea cheagului, ca streptokinaza si urokinaza) - de asemenea, i se administreaza trinitrina,
care exercita un efect vasodilatator asupra arterelor coronare. Alte medicamente (betablocante,
aspirina, heparina) sunt asociate in continuare cu scopul de a micsora necesitatile in oxigen ale
muschiului cardiac si de a preveni o recidiva prin formarea unui nou cheag.
In paralel, o radiografie a arterelor coronare permite sa se decida asupra unei eventuale
dezobstructii a arterei astupate. Aceasta se realizeaza prin angioplastie transcutanata: o sonda cu
balonas este introdusa prin piele apoi este impinsa in circulatia arteriala pana la coronara, care
este dilatata prin umflarea balonasului. Coronarografia prezinta in plus avantajul de a permite un
bilant al leziunilor, daca ea a dezvaluit leziuni multiple (mai multe artere ingustate), poate fi
propus un pontaj aorto-coronarian.

Cum il prevenim?
Prevenirea infarctului de miocard consta, in principal, in suprimarea factorilor de risc:
incetarea fumatului, tratarea hipertensiunii arteriale, a
diabetului sau a hipercolesterolemiei. Prevenirea
infarctului miocardic mai presupune si tratarea imediata a
oricarui angor.
25

Ce remedii naturiste folosim?

Se consuma usturoiul sub toate formele; usturoiul contine substanta numita acilina, care
franeaza formarea de depozite (ateroame) pe peretii vaselor, normalizeaza circulatia sangelui si
amelioreaza irigatia sanguina a vaselor inimii; totodata, usturoiul scade nivelul de cholesterol

- daca este cazul, reduceti excesul in greutate

- adoptati masuri de scadere a tensiunii si a colesterolului, consumand vitamina C, morcov,
alimente care contin lecitina si potasiu
- renuntati la consumul de nicotina si alcool, consumati vin rosu in cantitate rezonabila, deoarece
contine tannin, beti cafea fara cofeina
- reduceti stresul, nu faceti eforturi multe, faceti exercitii de relaxare si exercitii de respiratie
- frectii cu peria uscata, dusuri cu jet, comprese reci in regiunea
inimii
- frecati regiunea inimii cu alifie de paducel
- consumati ceaiuri de plante: camfor natural, vasc si paducel - au
efect vasodilatator, scaderea tensiunii arteriale si linistirea ritmului
cardiac
- pentru prevenire, se consuma: ulei de germen de grau si seminte
de in.

4. Hipertensiune Arteriala
Ce este hipertensiunea arteriala?
In populatia generala valorile TA prezinta o distributie normala usor deplasata spre dreapta si sa demonstrat o relatie directa , continua , intre aceste valori si riscul de evenimente
cardiovasculare , boala renala si deces chiar in registrul de valori ale TA considerate ,,normale,, (
120/80 mmHg ) .

26

In peste 90% din cazurile de HTA

exista o cauza unica , identificabila ,
pentru cresterea valorilor TA .
Mecanismele incriminante in aparitia
acestei forme de HTA cunoscuta sub
numele de HTA esentiala sunt
numeroase : predispozitia genetica ,
retentia renala de apa si sare ,
remodelarea vasculara , disfunctia
endoteliala , hiperactivitatea
sistemului nervos simpatic .

nu

Diagnosticare
Diagnosticul HTA include pe langa
obiectivitatea valorilor TA crescute ,
identificarea unor posibile cauze de
HTA secundara in contex clinic
sugestiv si nu in ultimul rand evaluarea riscului cardiovascular global prin identificarea prezentei
altor factori de risc si/sau a afectarii de organ tinta .
Demersul diagnostic presupune :
determinari repetate ale valorilor TA ,
anamneza,
examenul fizic,
investigatii de laborator .

Cum se masoara tensiunea

arteriala?
Data fiind variabilitatea spontana ,
circardiana si sezoniera a valorilor TA ,
diagnosticul de HTA impune masuratori
repetate ( cel putin 2 masuratori/vizita ) pe
perioade mai lungi de timp ( cel putin 2-3
vizite la interval de 2-3 saptamani ) .
Diagnosticul se poate baza pe un singur set
de
masuratori in cazul in care valorile TA sunt
sever crescute .
Masurarea valorilor TA se poate face :
de catre personalul medical in
cabinetul medical,
de catre pacient la domiciliu ,
automat pe o perioada de 24 de ore .
Desi valorile TA masurate in cabinetul
medical sunt considerate de referinta , studii clinice recente au demonstra ca valorile TA obtinute
prin monitorizarea ambulatorie automata pe o perioada de 24 de ore se coreleaza mai strans cu
afectarea de organ tinta si riscul de evenimente adverse cardio-vasculare decat valorile ,,de
cabinet,,
27

Valorile medii ale TA (diurne , nocturne sau zilnice) otinute prin monitorizarea ambulatorie/24
de ore sunt in general mai mici decat cele ,,de cabinet,, astfel incat interpretarea lor se va face
conform recomandarilor Societatii Europene de Cardiologie.

TA sistolica
(mmHg)
140

Ta diastolica
(mmHg)
90

Valori masurate in cabinetul medical

Valori masurate prin monitorizare ambulatorie
125-130
80
valori medii/24 de ore
130-135
85
valori medii diurne
120
70
valori medii nocturne
Valori masurate de pacient acasa
130-135
85
O scadere de 10-20% a valorilor TA in timpul somnului fata de valorile masurate pe parcursul
perioadei active e considerata normala . Exista studii care arata ca pacientii la care aceasta
scadere nu se observa , prezinta risc crescut de evenimente cardiovasculare.
Principalele masuri nefarmacologice de tratament al HTA , cu efect dovedit de reducere a
Valorilor TA si a riscului cardiovascular global al pacientului hipertensiv sunt reprezentate de :
oprirea fumatului,
moderarea consumului de alcool,
scaderea ponderala , in cazul pacientilor supraponderali ,
reducerea cosumului de sare,
activitatea fizica ,
cresterea consumului de fructe si legume si reducerea consumului de grasimi saturate .
Fumatul determina cresteri de scurta durata ale valorilor TA si frecventei cardiace , probabil
prin stimularea SNC si periferic cu eliberare de catecolamine .
Consumul de alcool prezinta o corelatie liniara cu valorile TA si prevalenta HTA in populatia
generala . Mai mult decat atat , consumul excesiv de alool se asociaza cu o reducere a eficientei
medicatiei hipertensive si cu cresterea riscului de accident vascular cerebral.
O serie de studii au aratat ca reducerea consumului de sare la 4,7-5,8 g de clorura de sodiu pe
zi fata de consumul initial de 10 g/zi in cazul pacientilor hipertensivi, determina o reducere
28

medie a valorilor TA cu 4-6 mmHg , cu o mare variabilitate individuala. Efectul reducerii

consumului de sare asupra valorilor TA este mai evident la populatia afro-americana , la
hipertensivii de varsta medie si la varstnici , precum si la hipertensivii diabetici sau cu boala
renala cronica .
Reducerea valorilor TA asociata cu scaderea in greutate , reducerea depozitelor adipoase , a
circumferitei taliei , a rezistentei la insulina si cresterea de HDL colesterol se observa chiar
pentru nivelele moderate de exercitiu fizic . De aceea se recomanda activitate fizica de intensitate
moderata , cu durata de minim 30-45 de minute zilnic , de tip alergare , mers alert , inot ,
suplimentata cu exercitii de rezistenta
.
Fitoterapia in tratarea hipertensiunii.
Exist plante cu principii active cunoscute ca avnd efect sedativ i
de
reducere a stresului. Dintre ele, enumerm:
- Talpa-gtei (Leonurus cardiaca partea aerian); este o plant cu
un bun efect calmant i se recomand mai
ales n cazul HTA care survine pe un fond de iritabilitate, mnie,
ncordare. De asemenea, este util, alturi de pducel, n HTA instalat
la menopauz.
- Pducelul (Crataegus monogyna, C. oxyacantha de la care se
folosesc frunzele, florile i fructele). A fost studiat tiinific de ctre
farmaciti i s-a demonstrat c are un efect de scdere a TA, de dilatare
a vaselor coronare i tonic al inimii i vaselor de snge; nu este toxic i
nu d efecte secundare. El este nelipsit din tratamentele naturiste pentru bolile inimii i ale
vaselor de snge (este acceptat astzi i de ctre unii medici cardiologi).
- Tei (Tilia platyphyllos, Tilia argentea, Tilia cordata flori)
este indicat pentru efectul su linititor la pacienii care au HTA
nsoit de stri de nelinite, ngrijorare sau chiar insomnie.
- Valeriana (Valeriana officinalis rdcin)
este un binecunoscut sedativ i se recomand
la persoanele care fac HTA pe fondul strilor
de nelinite i de nervozitate i care au adesea palpitaii, crize de
sufocare sau dureri abdominale.
-Levnica (Lavadula angustifolia de la
care se folosete n special uleiul volatil n aromaterapie sau intern
2-3 picturi de 3 ori pe zi, cu ap).
- Roinia (Melissa officinalis
frunzele) este i ea un bun calmant,
antidepresiv i ajut la eliminarea strilor de
mnie, iritabilitate i frustrare care adesea ntrein sau pot declana
pusee de HTA. Este indicat mai ales la persoanele agitate, care nu se
pot odihni i care sunt sensibile la influenele
exterioare.

29

- Suntoarea (Hypericum perforatum partea aerian) elimin tensiunea psihic i se

recomand n HTA asociat cu dureri de cap, stri de agitaie sau
insomnie.
Unele plante acioneaz prin efectul diuretic:
- Mesteacn (Betula pendula, Betula verrucosa de la care se folosesc
frunzele are i un bun efect de scdere a acidului uric din snge)

- Coada-calului (Equisetum arvense partea

aerian)

Modul de administrare al plantelor

medicinale
Cel mai bine este ca, pentru un
tratament optim, s
asociem 4-7 plante medicinale cu efect
antihipertensiv
(combinarea plantelor le sporete efectul) i
s administrm acest
amestec un timp mai lung 3-4 luni, deoarece plantele medicinale au un efect blnd, care se
instaleaz n timp. Cel mai bine este s luai plantele sub form de pulbere, macerat la rece sau
tinctur, deci utilizarea plantelor fr fierbere, deoarece fierberea distruge multe din
componentele active ale plantelor.
Pulberea din planta uscat se obine prin mrunirea sau mcinarea plantei sau a amestecului
de plante ntr-un mojar sau cu rnia electric. De obicei se administreaz cte 1 linguri de 4
ori pe zi, (doz valabil pentru plantele lipsite de toxicitate). Se ine pulberea (umezit cu ap)
sub limb 15 minute, apoi se nghite cu ap sau cu puin miere.
Macerat la rece: se prepar de obicei, pentru uz intern, dintr-o linguri de plant mrunit
sau amestec de plante la o can cu ap plat rece (la temperatura camerei). Se las la macerat 6-8
ore (timp n care se agit periodic), apoi se strecoar i se bea. Doza de macerat este de 4-5
cni/zi. Se poate prepara de la nceput cantitatea de macerat pentru 24 ore (se pun 4-5 lingurie
amestec la 1 litru de ap rece).
Infuzia cel mai puin eficient: se nclzete apa pn
fierbe, apoi se pune 1 linguri de plant mrunit la o can
cu ap clocotit. Se oprete focul, se acoper vasul cu o
farfurioar i se mai las 5-10 minute; apoi se strecoar i se
bea. Doza este de 3-4 cni/zi.

Plante folosite pentru

tensiunea arterial
1. Rozmarin
Extractul din mldie de rozmarin, consumat de trei ori pe zi, timp de
cel puin o lun, normalizeaz valorile tensiunii arteriale, mai ales
cnd este vorba despre hipotensiune cu tendin spre lein. Se evit
consumul seara, fiindc pot determina insomnii.
2. Ciubotica-cucului
Planta este benefic att n tratarea hipotensiunii, ct i n tratarea hipertensiunii arteriale. Ceaiul
din flori de ciuboica-cucului se prepar dintr-o linguri de flori mrunite i oprite la 250 ml de
30

ap clocotit. Se beau cte 2-3

cni pe zi.
3. Ctina
Aproape toate componentele
ctinei pot fi folosite n scop terapeutic. Frunzele, fructele, chiar i scoara sunt bogate n
vitamine i n minerale care tonific organismul. Dar cel mai
eficient preparat obinut din ctin este uleiul, fiind recomandat n
mod special celor care sufer de
hipertensiune arterial. Uleiul de ctin se
obine prin presarea la rece a fructelor,
iar sucul obinut se depoziteaz ntr-un
loc rcoros, pentru o perioad de cteva
zile. Se poate folosi zilnic, nainte de
mas sau cu puin timp nainte de a lua tratamentul alopat.
4. Frunze de mslin
O infuzie de plante medicinale destinat normalizrii tensiunii se
poate obine din 25 g de frunze de mslin, 50 g de frunze de pducel
i 25 g de mtase de porumb. Se pun dou lingurie de amestec la o
ceac de ap i se pot bea mai multe ceti pe zi.
5. Usturoi
Tinctura de usturoi scade tensiunea i nivelul colesterolului.
Remediul se obine din 40 de cei de usturoi tiai n bucele,
care se introduc ntr-o sticl. Se acoper cu alcool pur i se las la
macerat timp de 15 zile. Ulterior, se filtreaz lichidul. Doza
recomandat pentru normalizarea tensiunii este de 15-20 de picturi pe zi, diluate n jumtate de
pahar de ap. Se bea nainte de mese.
6. Ardeiul iute
Ardeiul iute este un vasodilatator puternic care ajuta la extinderea vaselor de sange si
imbunatateste circulatia sanguina. Acesta scade in mod natural nivelurile tensiunii arteriale
crescute prin acclerarea vitezei circulatiei sangelui. Amestecati una sau doua lingurite de ardei
iute cu putina apa calda sau ceai cu miere si aloe vera pentru a reduce hipertensiunea arteriala.
Daca gustul bauturii este prea picant, puteti lua capsule de ardei iute.
7. Sfecla rosie
Un pahar de suc de sfecla rosie pe zi impiedica cresterea tensiunii arteriale.
8. Leurd

31

Frunzele sau bulbii tiai marunt se introduc ntr-o sticl pn la gt fr a se ndesa, se toarn
rachiu de secar sau orice alt rachiu de 38-40 % fcut n cas i se las 14 zile la soare sau n
apropierea sobei. Se iau de 4 ori pe zi cte 10-15 picturi n puin ap.

5. Boala reumastismala
Ce este reumatismsul?
Denumirea generic de reumatism este atribuit diferitelor dureri sau probleme ale
ncheieturilor, oaselor sau muchilor. Reumatismul nu este o boal n sine ci este termenul uzual
folosit pentru mai mult de 200 de afeciuni musculo-scheletale. De aceste diverse afeciuni sufer
n jur de 50% din populaie la nivel global. Dac vorbim despre Romnia procentul urc la 60%
din populaie.

Simptome reumatism
Primele simptome pot fi diverse: dureri
articulare, la schimbarea vremii sau dureri
ocazionale, dup un efort, sensibilitate la frig
i accentuarea durerilor n anotimpul rece.
Durerile sunt la nceput de intensitate uoar
spre moderat. Deasemenea o cauz
declanatoare poate fi o infecie streptococic
netratat sau tratat ineficient. Durerile pot fi
ignorate la nceput dar devin insuportabile i
pot duce la restrngerea activitii zilnice
uzuale.

Diagnosticarea reumatismului.
Fiind vorba de multiple afeciuni, diagnosticul difereniat exact l poate pune doar medicul
specialist dup un consult aprofundat i dup efectuarea mai multor analize sanguine. Este foarte
important s apelai la medicul specialist de la primele simptome ale oricror boli. Diagnosticate
din timp, bolile reumatismale pot fi ameliorate parial sau total.
32

Exist numeroase forme clinice de reumatism, n functie de localizarea leziunilor, de vrsta

pacientului ori de starea evolutiv a bolii. Dup clasificare, bolile reumatismale se mpart n dou
grupe:

Prima, cea a reumatismelor inflamatorii, cuprinde : reumatismul inflamator acut, reumatismul

secundar infecios, poliartrita cronic evolutiv, spondilita anchilozant, artrozele, spondilozele,
mialgiile, tendinitele i nevralgiile reumatice.
n cea de-a doua grup se ncadreaz suferinele osteo-musculo-articulare de tip reumatic,
aprute n cazul altor boli: alergoze, endocrinopatii, boli neurologice, neoplazii, colagenoze.
- Reumatismul articular acut, numit boala Sokolski-Bouillaud, este o afectiune cu un caracter
infectios, cauzata de infectia cu streptococi si stafilococi, care ating atat articulatiile, cat si inima.
Boala apare cel mai frecvent intre 7-15 ani (in proportie de 75%), scade la 15% intre 15-25 ani si
este mult mai rara dupa varsta de 30 de ani. Sexul feminin este cel mai puternic afectat, mai ales
in perioada pubertatii si a graviditatii. Durerile sunt acute chiar de la inceput, dar pot fi
intrerupte, prin intervale trecatoare, care dau senzatia de vindecare aparenta. In schimb, poate sa
evolueze spre invaliditate (imposibilitate de miscare), iar prin atacul asupra sistemului
cardiovascular se poate instala endocardita miocardica, stenoza mitrala si chiar decesul.
Statisticile arata ca peste 40% din totalul bolilor cronice de inima sunt de origine reumatica.
Factorii favorizanti ai reumatismului articular, pe langa infectia streptococica, sunt conditiile
de viata (locuinta umeda si rece, munca grea cu eforturi fizice excesive, traumatisme si poluarea
atmosferei, mai ales in localitatile situate in zonele puternic industrializate).
Afectiunile articulare pot fi localizate in toate partile corpului, cu deplasari de la o articulatie
la alta, dupa un interval de 4-5 zile, incepand cu inflamatii si dureri la solduri, genunchi, oase
tibiotarsiene si trecand spre umeri si coloana vertebrala.
- Reumatismul secundar infectios consta din forme reumatismale articulare provocate de diferite
infectii localizate in focare (dentare, amigdaliene, sinuzale) sau de anumite boli infectioase
(scarlatina, venerice, dizenterie, tifos, tuberculoza, gripa, hepatita epidemica, sifilis).
- Poliartrita reumatoida este o inflamatie poliarticulara cronica, cu puseuri acute, localizate, de
predilectie, la articulatiile mici ale extremitatilor (degetele de la maini si picioare). Boala
afecteaza in special sexul feminin, cu viata si activitate in conditii de frig si de umezeala (cu
atentionare la gospodinele care folosesc frecvent apa rece la spalat rufe sau vesela).
33

- Spondilita anchilozanta este o leziune inflamatoare, de natura reumatismala sau infectioasa,

care afecteaza articulatiile coloanei vertebrale, cu evolutie progresiva de cronicizare catre
anchiloza, printr-un proces de osificare, facand imposibila miscarea coloanei, a umerilor si a
soldurilor. Boala este mai frecventa de 5-7 ori la barbati decat la femei si poate sa inceapa chiar
de la varsta de 20 de ani, prin crize intermitente de lumbago (dureri de sale), cu iradieri spre fese,
spre coapse si in lungul nervului sciatic. Durerile se simt mai intens la excesele de tuse
convulsiva si stranut, mai ales noaptea si spre dimineata.

FITOTERAPIA
In urma cu 50-100 de ani se foloseau, in bolile reumatice, numai doua medicamente: aspirina
(extrasa din scoarta de salcie) si colchicina (extrasa din brandusa de toamna). In prezent,
fitoterapia recomanda o gama larga de tratamente din plante, cu efecte in sepcial
antiinflamatoare.
Mesteacanul: se folosesc atat frunzele si mitisorii, cat si
scoarta si seva, toate avand efecte diuretice (cresc de 3 sau 4
ori cantitatea de urina eliminata) si de eliminarea a acidului
uric, scazand uricemia. De asemenea, contribuie si la scaderea
colesterolului sanguin. Se prepara infuzie din 30-40 g frunze la
litru de apa fiarta, la care se adauga 1 g bicarbonat de sodiu,
cand apa a ajuns la 40 grade C; se beau 2-3 cani pe zi. Din
mitisori se obtine decoct, dintr-o cantitate de 150 g la un litru apa, care se fierbe pana se
reduce apa la 2/3 si se bea pe parcursul unei zile. Seva de mesteacan se poate consuma ca
atare, 100 g pe zi.

Canepa: se administreaza ca
infuzie, preparata din 20 g frunze
sau seminte, la un litru apa; se beau
2 cani pe zi. Actioneaza in calmarea
durerilor din reumatismul cronic.
34

Levantica: are actiune diuretica, sudorifica si de calmare a durerilor de reumatism; se

foloseste ca infuzie obtinuta din 15-30 g flori la un litru apa; aceasta cantitate se consuma
in cursul unei zile. Se recomanda indeosebi bolnavilor reumatici care prezinta vertije,
dureri de cap , migrene.

Scoarta de salcie alba este de baz: Unele ceaiuri se pot obine acas, chiar de ctre
bolnav, iar alte preparate se gsesc n magazinele cu specific
naturist sau n farmacii (unguente, loiuni, frecii). Fitoterapia
n reumatism se recomand att pe cale intern (oral), ct i
extern (prin aplicarea de unguente, frecii, sub form de bi cu
plante medicinale, practic denumit fitobalneologie).
Din scoara salciei albe se poate prepara fie pulbere (prin
mcinare), din care bolnavul ia de 3 ori pe zi cte o linguri, fie un
decoct (prin fierbere, din dou linguri de coaj marunit fin la o can cu ap), din care se beau
4-5 linguri pe zi.
Se mai poate face i un ceai compus, din coaj de salcie, rdcin de brusture, rizomi de pir i
fructe de ienupar. Pentru cei ce nu au la ndemina aceste plante, le st la dispozitie ceaiul
antireumatic de la Plafar, care are o compoziie asemntoare formulei de mai sus.
Excelente rezultate n tratamentul spondilitei anchilozante d cura cu bi de salcie. Terapia
const n efectuarea a 21 de bi consecutiv, de 3-4 ori pe an, cu decoct din coaj. Acesta se
prepar din 150 g scoar marunit la un litru de ap, care se fierbe
circa o jumtate de or. Dup filtrare, ceaiul se adaug la apa din cad,
a crei temperatura nu trebuie s o depaeasc pe cea a corpului.
Durata unei bai este de 20 de minute.
Salvia de gradina: sub forma de infuzie are utilizare interna
(preparata din 10 g frunze la 1/2 litru de apa, care se consuma
in cursul unei zile) iar extern se foloseste sub forma de bai (se
pune un pumn de frunze in apa fierbinte).

Caprifoiul: contine salicilat de metil si aldehida salicilica,

substante "surori" cu aspirina. Se foloseste infuzia din 50 g
flori, proaspete sau uscate la un litru apa, din care se beau 3-4
cani pe zi. Se indica si utilizarea unei alcoolaturi, preparate
prin macerarea a 50 g flori proaspete, in 50 ml alcool de 400,
timp de 12 ore. Se indica 1-2 lingurite pe zi.

Cura de varza: este indicata pentru ameliorarea durerilor

reumatismale. Timp de 10-20 de zile se consuma 300 g varza
pe zi, din care 150 g cruda si restul fiarta.

Punctul forte al fitoterapiei: preparatele pentru uz extern

Decoct, preparat din 100 g coaj de salcie la 2 l ap, care, dup o fierbere de 40 de minute i
filtrare, se toarn n apa de baie, peste care se adaug (nu obligatoriu) i 1 kg sare grunjoas.
Decoct, obinut din 150 g muguri de pin i 50 g cimbrior sau cimbru de grdina la 4 l ap; se
procedeaz la fel ca mai sus.
35

Fin de mutar negru (250 g, umectat cu ap cldu) pus ntr-un tifon dublu care se aplic
sub form de compres pe articulaiile dureroase.
Unguent din spinz (plant recunoscut ca toxic, atunci cnd este utilizat pe cale oral sau n
doze inadecvate); se gseste comercializat sub denumirea de Boicil forte (nume dat chiar de
creatorul acestui medicament) i se aplic prin frecie uoar, pe zonele articulare sau musculare
dureroase.
Dintr-un amestec de coaj de salcie, de castan slbatic, de creuc i de ment, Societatea Plafar
a preparat un ceai care se comercializeaza sub denumirea de Ceai balneologic antireumatic
(indicaiile de utilizare sunt menionate n amnunt pe ambalaj).

Apiterapia recomanda:
Cataplasma din 2 linguri polen uscat si maruntit, amestecat cu 100 ml ulei vegetal; se fierbe 5-10
minute la foc redus pana se obtine o pasta care se intinde pe zona dureroasa si se lasa peste
noapte.

Regimul alimentar
La persoanele care sufera de reumatism, alimentatia trebuie sa fie completa pentru a satisface
necesarul de proteine, vitamine (A, C, K) si saruri minerale. Se incepe cu o cura depurativa de 57 zile pe luna cu zarzavaturi crude din care sa nu lipseasca varza, morcov, telina, sfecla rosie,
marar, patrunjel, praz, ceapa, urzici, la care se adauga supe de legume sau de fasole boabe, lapte
acru, lapte proaspat (1/2 litru), zer, iaurt, branza, margarina, untura de peste, orez (fiert in lapte),
seminte crude de dovleac sau floarea
soarelui, nuci, arahide, cartofi (fierti in
lapte si amestecati cu ulei de masline si
un galbenus de ou). Se mai poate
consuma terci de grau incoltit cu miere
de albine si cafea de cicoare.
Dimineata, inainte de micul dejun, se
beau 250 ml suc de telina, timp de 21 de
zile consecutiv iar seara sunt indicate
sucuri de morcov (200 ml), radacini de
pastarnac sau patrunjel (100 ml), sfecla
rosie (100 ml) si varza (100 ml).
Se va consuma carne de pasare si de
vitel, peste, cereale (fulgi), supe, cartofi
tineri, sucuri naturale de fructe.
Se interzice consumul de mancaruri
grase, carne de porc si de vanat, grasimi
animale, mezeluri, afumaturi, conserve,
muraturi in saramura sau otet, hrean,
ardei iute, tutun, bauturi alcoolice si sare
(pentru a evita inflamatiile articulare). Se
controleaza consumul alimentelor acre care maresc decalcifierea si reduc rezistenta oaselor la
presiune, frecare si frangere.
Deoarece exista o relatie directa intre reumatism si afectiunile cardiace, sunt indicate, in
primul rand, statiunile situate intr-un climat moderat, cu ape termale obisnuite, sarat36

carbogazoase si radioactive (Baile 1 Mai, Felix, Calacea, Moneasa, Vata, Covasna si Malnas).
Pentru temperatura apelor ridicate intre 35 si 54C, sunt mult cautate izvoarele termale de la
Baile Herculane si Felix.

C. AP ARATUL GASTRO-INTESTINAL

Fitotrapia segmentului gastrointestinal foloseste plante si produse farmaceutice cu actiune

asupra glandelor din intestine, asaupra mucoaselor, florei microbiene, a sintezei enzimatice si
resorbtiei substantelor nutritive.

Sunt utilizate un mumar mare de specii medicinal cu diferite principia active in functie de
numeroasele afectiuni in care fitoterapia este indicata.
37

1. Anorexia
Pentru stimularea secretiei gastrice se folosesc plante cu proprietati tonic-amare si plante
aromatice, toate administrandu-se cu cca.1/2 ora inaintea meselor principale.Formele de
administrare sunt variate;deoarece la infuzie sau decoct ,gustul amar este greu de suportat de
unele persoane , se pot folosi tincturile sau pulberile.Pentru copii,se potbutiliza cu success
siropurile amare, iar pentru adulti foarte eficienta este folosirea si sub forma de vinuri medicinal
cand acestea nu sunt contraindicate.
Dintre plantele cu principii amare se recomanda:
Radacina de ghintura:
Este recomandata in special pentru copiii slabiti, fara pofta
de mancare.
Infuzie sau decoct, cu jumatate de lingurita la o
cana; se bea cate un sfert de cana inaintea meselor.
Tinctura din 20 g macerate timp de 7-8 zile in 100
ml alcool; inainte de mese se iau 5-10 picaturi
pentru copiisi 10-15 picaturi pentru adulti.
Vin tonic, 3 linguri de planta se lasa la macerat in 60 ml alcool in vas inchis timp de
24 ore, apoi se adauga 1 l de vin si se lasa 10 zile, agitandu-se intre timp. Se filtreaza
si se adauga 100 g zahar. Se ia cate o lingura cu jumatate de ora inainte de mese, fiind
containdicat copiilor.
Sirop, peste o lingura de planta se adauga 150 ml de apa in clocot si se lasa la macerat,
6 ore, dupa care se strecoara, se adauga 1/4 kg zahar si se fierbe pana capata
consistent siropoasa. Se iau 3-4 lingurite pe zi, inainte de mese.

Tintaura:
Infuzie, o lingurita la cana din care se bea cate un
sfert cu cate o jumatate de ora inainte de mese.
Tinctura, din 20 g de planta macerate in 100 ml
alcool timp de 7-8 zile; se beau cate 3-4 picaturi in
apa sau vin, inainte de mesele principale.
Vin, din 60 g planta macerate 8 zile intr-un litru de
vin negru; se bea cate un paharel inaintea meselor
principale.
Sirop, dintr-o infuzie cu doua linguri de planta la 300 ml apa,la care se adauga, dupa
filtrare, 1/2 kg zahar. Se fierbe pana capata consistenta siropoasa. Copiilor li se
administreaza cate un paharel inaintea meselor principale.

Lichen de piatra:
Specie cu gust intens amar, cu actiune de
stimulare a secretiilor biliare dar si cele pancreatice.

38

Decoct, o lingurita de planta la o cana de apa; pentru neutralizarea aciditatiise adauga un

varf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se bea cate un sfert de cana inainte de mese.
Tinctura, din 20 g lichen macerat timp de 8 zile in 100 ml alcool, din care se iau cate 1520 picaturi inainte dec mese.

Anghinare:
Se recomanda tot in stimularea apetitului, in special celor
care sufera de insuficienta biliara, de colecistite subacute sau
cornice si de hipercolesterolemie.
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta
la o cana de apa. Se bea cate o jumatate de
cana inaintea meselor principale.
Tot in lista plantelor medicinal recomandate ca stimulante
gastrice, datorita substantelor amare pe care le contin, sunt incluse urmatoarele: Ungurasul,
Papadia, Coada soricelului, Albastrele.
O alta serie de plante care stimuleaza secretiile gastro-intestinale le cuprinde pe cele ale caror
fructe contin uleiuri esentiale: Anasonul, Feniculul, Coriandrul. Toate acestea se folosesc sub
forma de infuzie, preparata din 1/2 lingurita la o cana cu apa.Infuzia se bea calduta, cate o cana
inainte de masa.

2. Varsaturile.
Atat senzatia de greata cat si varsaturile nu le putem considera boli, ci simptome ale unor
afectiuni (infectii sau intoxicatii alimentare, afectiuni gastrice, hepatice, renale etc.). Varsaturile
pot fi datorate unui act reflex care insoteste anumite faze ale graviditatii sau ca reactii brutale la
emotii puternice;ele mai apar si in raul de altitudine raul de mare sau de miscare (tren, avion,
automobil).
Remediile naturiste sunt utile pentru reducerea starii de greata, fie folosite solitary daca greata
apare ca o situatie ocazionala, fie adjuvante in tratamentele bolilor care au ca efect secundar
starea de voma.
Tratamentul fitoterapeutic recomanda plante cu proprietati
calmante sau/si antiemetice din care se prepara diverse
decocturisi infuzii.
Dintre acestea sunt recomandate:
Menta :
Datorita continutului bogat in mentol, frunzele acestei plante
au efecte favorabile in calmarea varsaturilor atat in cazul
adultilor,cat si al copiilor.
Infuzia,se prepara dintr-o lingura de planta uscata
la o cana cu apa.Se bea rece, 1-2 cani zilnic.
Roinita :
Infuzia, preparata din 1-2- lingurite cu Frunze la o cana cu apa,
se recomanda 1-2- cani zilnic, in varsaturi de diverse cause si cu
deosebire in cele de sarcina, frecvente la femeile gravid.
39

Valeriana :
Tinctura, se prepara din 20 gr de radacina macerate opt zile in
100 ml de alcol de 70 grade.datorita actiunii sedative asupra
sistemului nervos vegetative,este indicate in varsaturile provocate
de emotiile puternice sau de frica.
Pulberea de radacina de valeriana, din care se poate lua cate un
sfert de lingurita cu putina apa de 3-4 ori pe zi.
Pelinul :
Aceasta planta se utilizeaza cu bune rezultate in combaterea
varsaturilor,dar nu timp indelungat ,deoarece adiministrarea
repetata o perioada mare ,poate duce la aparitia unor tulburari
nervoase si digestive.
Infuzia se prepara dintr-o lingurita cu planta la o cana de
apa.Se bea in 3-4 reprize.
Tinctura se prepara din 20 gr plana macerata timp de 8 zile in 100 ml de alcool de 70
grade.Se vor bea 15-20 de picaturi de 3 ori pe zi.

3. Dureri de burta.
Sindromul dureros abdominal,cu colici intermitente poate fi cauzat de contractii gastrice sau
intestinale spasmodic ale unui organ abdominal.
Dintre plantele medicinale care se folosesc in aceste afectiuni
pot fi urmatoarele
Obligeana :
Decoct sau macerat la rece,se prepara dintr-o lingurita de
rizom la o cana cu apa.Toata cantitatea se bea in cursul
unei zile,in mai multe reprise.
Tinctura se prepara din 20 de rizomi macerate in 100 ml
de apa timp de 8 zile.se iau cate 20 de picaturi de 2-3 ori
pe zi in putin ceai.

Sunatoarea :
Sunatoarea este un remediu excelent in gastrita,ulcer
gastric,dureri de stomac,digestive defectuoasa,ulcer
duodenal.

O reteta pentru aceste afectiuni se prepara din : 10 g sunatoare, 5 g menta, 2 g seminte de

anason, 50 g miere lichida.Aceste ingredient se dau in clocot cu 1 litru de vin alb de calitate,
dupa care se strecoara si lichiorul obtinut se administreaza dupa msaa de pranz si dupa cina, cate
un paharel.

40

4. Gastrita hiperacida
Gastrita reprezinta o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei gastrice. Aceasta
inflamatie duce la aparitia de leziuni ce pot avea o evolutie variabila, de la autocicatrizare pina la
complicatii grave cum ar fi hemoragia sau
perforatia.

Gastrita este o afectiune raspandita.

Se intimpla sa auzim pe cineva zicand ca are
arsuri. Ei bine, acesta este doar unul din
semnele gastritei. Este important sa
intelegem in ce constau simptomele acestei
afectiuni, pentru a putea face o diferenta intre
o gastrita si alte boli ce afecteaza abdominal
superior si anume: boli ale vezicii biliare sau
ale pancreasului.
Gastrita acuta reprezinta inflamaia
acuta a mucoasei stomacului data de
medicamente (antiinflamatoare), alergie,
stres, ageni infecioi. Se manifesta prin durerile gastrice (arsuri de stomac) declanate sau
accentuate de luarea unei mese si exista riscul unei hemoragia digestiv de gravitate
imprevizibil.
Gastrita cronica- inflamaie cronica ale mucoasei stomacului date de unii ageni iritani
sau de unele fenomene de autoimunitate (fabricarea de ctre organism a unor anticorpi ndreptai
mpotriva propriilor organe). Se manifeste prin prezenta sau nu a durerilor gastrice, o pierdere a
poftei de mncare sau o mic hemoragie persistent.
Termenul de hiperaciditate a fost folosit pentru a desemna un suc gastric foarte acid, o
secretie abundenta de suc gastric, de obicei hiperacid si un grup de simptome clinice:

senzatie de plenitudine
disconfort si arsuri epigastrice

uneori
asociate
materialului acid

cu

regurgitarea

Un mod eficient si usor de a elimina

excesul de acid gastric este evitarea alimentelor
iuti si condimentate. Condimentele pot determina
inflamatia mucoasei gastrice. Pirozisul constant si
refluxul de acid duc la leziuni severe ale mucoasei sensibile a esofagului si faringelui. Controlul
41

aciditatii gastrice in exces este posibila prin modificarea alimentatiei si administrarea unor
adjuvante terapeutice.

Cauzele hiperaciditatii gastrice

Intelegerea cauzelor hiperaciditatii gastrice este un pas important inainte de a incerca
reglarea aciditatea stomacului folosind metode naturale sau medicamente.
Adesea modificarea stilului de viata poate fi indeajuns pentru a reechilibra nivelul normal
al acidului in stomac. Deshidratarea este una dintre principalele cauze ale acidului gastric in
exces. Apa are un pH neutru, adica nu este nici acida, nici bazica. Cand corpul are suficiente
cantitati de apa, isi poate regla natural aciditatea continutului gastric. Pierderile de fluide
anormale sau fortate pot contribui la aciditatea in exces. Tulburarile alimentatiei, cum este
bulimia si anorexia pot de asemenea contribui la acumularea in exces a acidului gastric. Atunci
cand corpul nu primeste alimente suficiente sau este fortat sa regurgiteze alimentele deja
ingerate, aciditatea gastrica poate creste. Modificarea stilului de viata pentru a controla aceste
probleme este un mod eficient de a combate hiperaciditatea gastrica.

Semne si simptome
Posibilele simptome ale hiperaciditatii gastrice cuprind:

pirozisul
balonarea

gazele formate in exces

indigestia

greata

senzatia de plenitudine sau

prezenta ulcerelor.

Alte simptome pot cuprinde:

respiratia neplacuta
caderea parului

pruritul perianal

multiplele alergii alimentare

alimentele nedigerate in scaun

unghii fragile
42

infectii candidozice cronice

epistaxisul sau congestia nazala.

Toate aceste simptome pot indica dezechilibrul aciditatii gastrice.

Ce putem sa facem sa diminuam aciditatea?

consumul de lapte combate efectele hiperaciditatii gastrice

alimentele bogate in proteine regleaza sistemul digestiv

se vor evita alimentele acide, sosurile sarate, iuti, acre sau foarte grase

mestecatul mentei scade continutul acid si promoveaza o digestie eficienta

se recomanda consumul incet pentru a evita ingestia de aer si balonarea

mesele copioase trebuiesc evitate ele depasind spatiul de depozitare gastric si

determinand secretia excesiva de acid

se vor evita bauturile carbogazoase si legumele crude sau care sunt recunoscute pentru
procesul de fermentatie si eliberarea de gase intestinale (cruciferele, boabele)

tehnicile de relaxare si evitarea stresului zilnic, ulcerele esofagiene si gastrice sunt adesea
atribuite stresului

sportul regulat mentine sanatatea generala a corpului si a ameliora simptomele de

indigestie

pirozisul poate fi si datorat unei digestii lente, un supliment cu enzime digestive alaturi de
alimente poate fi util. (3) (2)

Leacuri naturiste de calmare a gastritei

Ceaiul de glbenele - pentru c sunt un cicatrizant de excepie, antiseptic i antibacterian,
glbenelele ajut la refacerea mucoasei gastrice. Trebuie s bei dou cni pe zi, de preferat pe
stomacul gol.
Ceaiul de suntoare - a intrat deja n legend, mai ales printre cei care sufer de afeciuni
gastrice. Are remarcabile proprieti cicatrizante.
Ceaiul de coada-calului - neutralizeaz aciditatea gastric responsabil de declanarea
lungului ir de probleme.
Ceaiul de salvie - se beau treptat, de-a lungul unei zile, 2-3 cni de infuzie de salvie.
Acioneaz ca un pansament asupra mucoasei gastrice.
Ulei de migdale dulci - pentru gastrita nsoit de hiperaciditate se iau cte 20-30 picturi
n fiecare zi.
43

Tinctura de mueel - 10 picturi de 5-6 ori pe zi calmeaz durerile de stomac, au

proprieti antiinflamatorii, anestezice i dezinfectante la nivelul mucoasei gastrice.
Ulei de suntoare - se ia cte o lingur seara i una dimineaa.
Tinctura de rostopasc - se administreaz mai ales n cazul crizelor de gastrit. Dac se
iau cte 10 picturi, de cteva ori pe zi, va scdea hiperaciditatea gastric i se vor calma
crampele stomacale.
Alimente benefice
Orezul constituie un remediu cu efect de tampon pentru stomacul bolnav. Este indicat
n gastritele de orice tip.
Sucul de cartofi s-a dovedit a fi extrem de benefic n eliberarea simptomelor cauzate de
gastrit. Doza recomandat este o jumtate de ceac consumat de 2-3 ori pe zi, cu aproximativ
1/2 sau o or nainte de mas.
Mierea de salcm (o lingur diluat n 100 ml ap cald i luat cu dou ore nainte de
mas) diminueaz aciditatea gastric i se absoarbe repede, calmnd arsurile. Laptele din
interiorul nucii de cocos este un remediu excelent pentru
durerile i disconfortul cauzate de gastrit.
Produse care trebuiesc evitate: alcoolul, tutunul,
condimentele picante, carnea, dulciurile, ceaiul negru i
cafeaua, alimentele grase, murturile, pastele, apa
mineral.

5. Tratamentul buco-faringian
Aparatul digestive prin nsui posibilitile sale de a intra n contact direct i imediat cu
diferite substane ingerate, se preteaz cel mai bine la utilizarea plantelor medicinal, alturi de
ali factori terapeutici (dieta, folosirea apelorminerale, apiterapia etc.), de regul ca adjuvan
ipreioi ai tratamentului medicamentos. n forme simple, incipiente, fitoterapia poate regal
singur unele disfuncii.
Sunt utilizate un mare numr de specii cu aciuni foarte variate (tonic-amare, laxative,
antidiareice, carminative, antiulceroase), aciuniinteresnd de la segmental buco-faringianipn
la glandeleanexe.

44

Sunt utilizate plante cu aciune antiseptic, antiinflamatoare, cicatrizant, emolient.

Administrarea se face exclusiv extern

a) Gingivite

Flori de mueel (Flores Chamomillae): infuzie, 3 linguri la

can. Se ine cldu n gurtimp de cateva minute. Se fac 4-5
astfel de tratamente pe zi.

Frunze de salvie (Folium Salviae): gargar cu infuzie, 2

lingurie la 100 ml ap(eficientacrestedaca se
adaugaMusetel).

Sulfin (HerbaMeliloti): gargar cu infuzie din 2 lingurie sulfin la

100 ml ap.

Suntoare (HerbaHyperici): gargar cu

infuzie din 2 linguri la 200 ml ap.
45

Foarte utile sunt speciile cu coninut ridicat n tanin, care au proprieti astringent.

Rizomi de cerenel (RhizomaGei), utile i n gingivite sngernde:

decoct, 2 lingurie la can; aceasta fie se ine n gur, cldu, fie se
folosete pentru mbibarea unor tampoane cu vat pentru tamponarea
zonelor afectate.

Coadaracului (HerbaAnserinae): efect

astringent, antiinflamator i sedativ; splturi
locale cu infuzie sau decoct, o lingur la
can.

Turi mare (HerbaAgrimoniae): gargar cu infuzie din 2 linguri

plant la can.
Ceai pentru inflamatii bucale:

Rp./ Flori de mueel (30g), cimbrior (10g), frunze de salvie (10g) cu efecte
antiinflamatoare i dezinfectante
Frunze de nalb mare (20g)efecteemoliente
Capsule de mac (15g) uoranestezice
Rizomi de cerenel(15g)efecte astringent, dezinfectante i hemostatice
M.f. species
Infuzia pentru uz extern se preparadintr-o lingura amestec de plante la o cana cu apa.
Pentru a obtine rezultate mai bune, se recomanda adaugarea de 15-20 picaturi de tincture de
propolis la fiecarecana de infuzie.Se fac gargare de 3-4 ori pe zi.

b) Stomatite

Se recomanda, de asemenea, plante medicinal cu

proprietati dezinfectante, antiinflamatoare si astringente.
Flores Chamomillae (flori de Musetel). Gargara cu infuzie, 3
linguri la cana, la care se adauga 4 g
acid boric.
46

Folium Salviae (frunza de Salvie). Gargara cu infuzie, 2 lingurite la 100 ml (eficienta

creste daca se adaugaMusetel).
Flores Tiliae (flori de Tei). Gargara cu infuzie, 4 linguri la cana; pentru
neutralizare se adauga 1/2 lingurita de bicarbonat de sodiu.
Folium Juglandis (frunze de
linguri la cana.

Nuc).Gargara cu decoct, 3

Folium Rubifruticosi (frunze de

linguri la cana.

Mur). Gargara cu infuzie, 2

Folium Plantaginis (frunze de

infuzie 2 linguri la cana.

Patlagina).Gargara cu

Folium Urticae (frunze de Urzica).Gargara cu infuzie, 2 linguri la

cana.
RadixSymphyi (radacina de Tataneasa). In
asociere cu plante cu azulene: Musetel,
Coadasoricelului).
CortexSolida (coaja de Salcie).Gargara cu
decoct, 4 linguri la cana.

c) Abcese dentare
Din grupa plantelor medicinal cu actiune antiseptic se
recomanda cele doua specii bogate in azulene:
FloresChamomillae (flori de Musetel).Infuzie calda
obtinuta din 3 linguriflori la cana; se tine in gura, cite 5
minute, se repeta la interval de 1 ora.
47

Flores Millefolii (flori de Coadasoricelului).Infuzie calda, o lingura flori la cana se tine

in gura, repetand la fiecareora.

Efecte favorabile se obtin si cu:

FoliumSalviae (frunze de Salvie) la care se imbina efectul antiseptic foarte energic cu cel
astringent, cicatrizant.Gargara cu infuzie, cu 2 linguriteja 100 ml apa.
HerbaMeliloti (Sulfina).Gargara cu infuzie, cu 2 lingurite la 100
ml apa.
RhizomaGsi (rizom de Cerentel) printer speciile cele mai
bogate in tanin, cu actiune astringent si
antimicrobiana marcanta.Decoct, 2
lingurite la o cana cu care se fac
spalaturi locale; se pune local tampoane
cu vata sau tifon imbibate in acest
decoct.
Flores et Folium Malvae, Flores et
Folium Althaeae (florisifrunze de Nalba
de culturasiNalba mare) cu actiune emolienta recunoscuta,
datorita continutului in mucilagii. Gargara cu infuzie, cu 2 lingurite la o cana,
Radix Symphyti (radacini de Tataneasa) produs care-sidatoreaza actiunea cicatrizanta
si antiinflamatoare alantoinei. Gargara cu decoct din 45 linguri la o cana.
HerbaHyperiei (Sunatoare) calmeaza durerile dentare.Gargara cu infuzie, 2 linguri
virfuri florale la 200 ml.

d) Afte
FoliumSalviae (frunze de Salvie).Gargara cu
infuzie, 2 lingurite la 100 ml apa (efectul creste prin
adaugare de RhizomaGei Rizom de Cerentel
cca. 1/4 din
continut).
HerbaBasilici (Busuioc).Gargara cu infuzie, 2 linguri
la 100 ml.

HerbaMeliloti
(Sulfina).Gargara cu infuzie, 2 lingurite la 100 ml.
Flores Rosarum (petale de Trandafir).Gargara cu
infuzie, 2 linguri la 200 ml.
48

Macerat din petale de trandafir in miere se utilizeaza cu deosebit efect la aftele si

micozele bucale ale sugarilor tamponandu-se repetat in cursul unei zile zonele respective.
Una din retete prevede ca 100 g petale sa fie lasate la foc moale in 400 ml apa in clocot;
dupace se strecoara peste lichid se adauga 650 g de miere.

e) Amigdalite
Se recomanda gargare cu plante
medicinal dezinfectante, astringente,
emoliente.
Flores Chamomillae (flori de Musetel).Infuzie, 3 linguri la cana;
dupa racire se strecoarasi se adauga 4g acid boric. Se foloseste
pentru gargara.
Folium Salviae (frunze de Salvie).Gargara cu infuzie, 2 lingurite la 100 ml. (Efectul
creste prin adaugare de Musetel).
RhizomaGei (rizom de Cerentel).Gargaracu decoct, 2
lingurite la cana
Flores et folium Malvae (florisifrunze de Nalba de
cultura)
Folium et Radix Althaeae (frunzesiradacini de Nalba
mare).Gargara cu infuzie, 2 lingurite la cana (Efectul
creste prin asociere cu Musetel).
Flores Tiliae (flori de Tei).Gargara cu infuzie, 4 linguri la
cana, la care se adauga o jumatatelingurita de acid boric.

Rp./

Flores Lavandulae (flori de Levantica)

HerbaSerpylli (Cimbrisor)
partiegale
Gargara cu infuzie, 2 lingurite la cana.

49

Apiterapia
Apiterapia, adica terapia prin produse apicole (produse ale albinelor), are o istorie
foarte veche, ea fiind cunoscuta si utilizata
cu
succes de vechii egipteni si de
mesopotamieni
-Ulceraii (mierea este
un agent antibacterian
i
regenerativ natural).
-Carii (mierea are o
activitate antiStreptococcus mutans ;
hrnete gingiile, care
rndul lor hrnesc
dinii).

la

-Gingivite (mierea este un agent antiinflamator i regenerativ, n special pentru esutul

conjunctiv).
-Diverse afeciuni ale buzelor
-Faringite (aciune antiinflamatoare, antibacterian i regenerativ).
-Gt dureros (aciune antiinflamatoare, antibacterian i regenerativ).
Apiterapia, strveche ramur a tratamentelor naturiste, nc din preistorie s-a bazat cel mai
mult pe miere, n scopul ameliorrii sau pstrrii sntii oamenilor.
Mierea - nectarul zeilor
Ceara se utilizeaza pentru afectiuni ale aparatului respirator, pentru inflamatii ale cavitatii bucale
si calmarea inflamarii amigdalelor si ingredient de baza in produsele cosmetice.

50

D. ORGANELE SENZITIVE
Analizatorul vizual - Ochiul
Ochii sunt, fr doar i poate, cele mai delicate structuri din organismul uman i poate
cele mai uimitoare. Ei reprezint fereastra prin intermediul creia vedem lumea nconjurtoare,
fiind responsabili de toate informaiile pe care creierul nostru le primete, motiv pentru care
analizatorul vizual este analizatorul pe care ne bazm cel mai mult.
Globul ocular este organul ce asigur funcia vizual, fiind un organ neuro-senzorial,
cu form sferic. Prezint o parte anterioar ce este transparent i poart denumirea de cornee.
Globul ocular are un diametru antero-posterior de 21-26 de mm la emetropi, pe cnd la
hipermetropi axul este mai mic, iar la miopi axul este mai mare.

51

Alcatuirea analizatorului vizual:

a) glob ocular: - 3 tunici: sclerotica, coroida, retina;
- medii transparente: corneea, umoarea apoasa, cristalinul, corpul vitros.
b) organe anexe: - de protectie: sprancene, pleoape, gene, conjunctiva, glande lacrimale;
- de miscare: 6 muschi.

Tunicile ochiului
Sclerotica (albul ochiului) este o tunica fibroasa, o membrana conjunctiva, cu rol
protector si de insertie a musculaturii extrinsece a globului ocular.
Coroida, tunica vasculara este pigmentata si ofera globului ocular calitatea de camera
obscura. Din ea se constituie in partea anterioara a globului ocular irisul si corpul ciliar cu fibre
circulare si radiale. Rolul sau este de hranire, ea fiind bogat vascularizata.
Retina, tunica nervoasa ce contine celule fotoreceptoare de tipul celor cu conuri (pentru
vederea diurna; contine iodopsina) sau cu bastonase (vederea nocturna; contine rodopsina).
Posterior prezinta pata galbena unde se formeaza imaginea clara a obiectelor si pata oarba, locul
prin care iese nervul optic.

Mediile transparente
Corneea este transparenta si nevascularizata, inervata puternic de terminatiile nervoase
libere.
Umoarea apoasa se afla in camera anterioara si este un lichid transparent, secretat
permanent de procesele ciliare si drenat prin sistemul venos.
Cristalinul - lentila biconvexa, transparenta, invelita intr-o capsula cristaloida. Este situat
in spatele irisului si legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Este lipsit de vase sanguine
si nervi.
Corpul vitros este un gel transparent ce umple cavitatea posterioara a globului ocular
intre cristalin si retina.
Principalele plante indicate in caz ca suferiti de vreo boala de ochi sint: afin (Vaccinium
myrtillus); albastrele (Centaurea cyanus); catina de garduri (Lucium eurpaeum); cerentel (Geum
urbanum); cimisir (Buxus sempervirens); coacaz negru (Ribes nigrum); cornul secarei (Claviceps
purpurea); fenicul (Foeniculum vulgare); hasmatuchi (Anthriscus cerefolium); iarba de silur
(Euphrasia officinalis); linarita/gura leului salbatica (Linaria vulgaris); matraguna (Atropa
belladonna); musetel (Matricaria chamomila); nalba de padure (Malva silvestris, Malva sp.);
sulfina (Melilotus officinalis, Melilotus sp.); tei (Tilia sp.).

Colir antiinflamator
52

Aceasta solutie este calmanta si antiinflamatorie. Este eficienta in infectiile banale ale
ochilor. Se curata doua cepe rosii, se spala, se taie marunt si se fierb in 200 ml apa timp de un
sfert de ora, intr-un vas cu capac, la foc domol. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se adauga o
lingurita de miere. Cu aceasta solutie se spala ochii infectati si apoi se pun cu o pipeta cite douatrei picaturi in fiecare ochi.
Atentie! Este contraindicata persoanelor care nu suporta ceapa sau mierea.
Preparatul tinut peste trei ore la temperatura camerei sau 24 de ore la frigider devine
toxic. Remediul este cu atit mai activ cu cit este mai proaspat. Pentru a evita actiunea iritanta este
preferabil ca, dupa preparare, sa fie lasat o ora si apoi administrat.

Conjunctivita
Reprezinta orice inflamatie a conjunctivei (mucoasa care
acopera suprafata globilor oculari, precum si fata interna a
pleoapelor), provocata de o infectie bacteriana sau virala, de o alergie
sau printr-o iritatie mecanica (corpi straini, lichide).
Infuzie de musetel. Faceti o infuzie din doua lingurite de
planta la 200 ml apa clocotita. Strecurati si aplicati comprese sterile sau faceti bai oculare. Are
efect calmant, dezinfectant, antiinflamator, antiseptic si bacteriostatic.
Infuzie de albastrele. Turnati peste o lingurita de flori uscate doua
cesti de apa clocotita. Lasati vasul acoperit 15-20 de minute, apoi
strecurati printr-o pinza deasa. Aplicati de mai
multe ori pe zi comprese pe pleoape.
Infuzie de fenicul. Turnati peste o lingurita de
fructe 200 ml apa clocotita. Faceti bai oculare de mai multe ori pe zi,
folosind ceai caldut, strecurat.
Seva de vita-de-vie. Puneti in fiecare zi in ochiul bolnav citeva picaturi.
Alergii
Pot adesea afecta pleoapele, determinind inflamarea grava a acestora.
53

 Infuzie de coacaze negre (pentru uz intern). Se pune

lingurita de fructe la o cana cu apa clocotita, se lasa la infuzat 5

minute. Se beau trei cani zilnic, dupa mesele principale.
Spalaturi cu silur. Preparati un decoct din o lingura
de planta la 300 ml apa. Dupa ce a dat in clocot, opriti focul si acoperiti vasul pentru 10 minute.
Strecurati si faceti spalaturi cu ceaiul caldut.
Instilatii cu sulfina. Faceti o

infuzie din doua lingurite de

flori la 200 ml apa clocotita. Strecurati.

Folositi ceaiul sub forma de

comprese, bai oculare sau instilatii in ochi.

Are

un

puternic

rol

antiseptic, calmant si antiinflamator.

Bai

de

patlagina.

Faceti

infuzie din o lingura de frunze uscate si maruntite la 200 ml apa

clocotita. Acoperiti vasul pentru 10 minute, apoi strecurati. Faceti bai
oculare de mai multe ori pe zi. Are rol antiinflamator.

Acuitate vizuala scazuta

Reprezinta o micsorare a capacitatii de perceptie a ochiului.
De cele mai multe ori se datoreaza unei carente de acizi grasi.
Cura cu ulei de masline. Un astfel de tratament se intinde pe durata a 10 zile si
asigura necesarul de acizi grasi. In prima zi, luati o lingurita de ulei dimineata, pe stomacul gol.
Cresteti doza progresiv cu cite o lingurita in fiecare zi, pina in ziua a patra. In ziua a cincea si a
sasea consumati cinci lingurite de ulei. Din ziua a saptea, descresteti progresiv cu cite o lingurita,
astfel incit in ziua a zecea doza sa fie din nou de o lingurita. Cura poate fi reluata in fiecare luna.
Blefarita
54

Reprezinta inflamatia acuta sau cronica a marginii pleoapei. Netratata la timp sau
abordata cu superficialitate, se poate complica prin inflamarea concomitenta a conjunctivei.
Infuzie de patlagina ingusta. Puneti peste doua linguri de frunze uscate si maruntite 200
ml apa clocotita. Lasati la infuzat 10 minute, apoi strecurati.
Faceti spalaturi locale cit mai des.
Cataplasme cu asmatui. Aplicati pe pleoape
cataplasme cu planta proaspata, spalata si zdrobita usor in
prealabil.
Suc de lamaie. Picurati pe globul ocular suc
proaspat de lamiie diluat in proportie de 1/1 cu apa fiarta si racita.
Decoct de salata. Fierbeti o lingurita de frunze uscate si
maruntite in o cana cu apa timp de 30-35 de minute. Strecurati si
faceti spalaturi locale, folosind un tampon de vata.
Infuzie de silur. Infuzie din trei lingurite de pulbere de planta la 200 ml apa
clocotita. Lasati la infuzat 10 minute, apoi fierbeti doua minute. Strecurati. Spalati ochii cu un
tampon de vata.

Urcior
Este o infectie cel mai adesea stafilococica a glandelor de
la marginea pleoapelor.
Hidroterapie. Tratamentul consta in aplicarea de
comprese umede si fierbinti pe ochiul afectat timp de 10-15 minute, de patru ori pe zi, timp de
citeva zile. In felul acesta, se diminueaza durerea si inflamatia, grabindu-se vindecarea. Pentru a
determina urciorul sa se sparga mai repede, imbibati o bucata de tesatura moale in apa fierbinte si
stoarceti-o usor compresa trebuie sa fie suficient de uscata, incit sa nu curga apa din ea, dar
destul de uda cit sa mentina temperatura ridicata timp de citeva minute. Reumeziti compresa in
apa fierbinte atunci cind i-a scazut foarte mult temperatura. Cind urciorul este gata sa se sparga,

55

asezati cit mai des comprese pe el. Va veti diminua astfel durerea si veti grabi eliminarea
puroiului. In nici un caz nu incercati sa stoarceti dvs. urciorul.
Infuzie de marar. Turnati peste o lingura de seminte 200 ml apa clocotita. Dupa 25
de minute strecurati. Cu infuzia obtinuta spalati pleoapele, folosind un pansament steril.

Uscaciunea ochilor
Se datoreaza unor factori diversi, cum ar fi poluare, factori alergeni, precum si din cauza
unei scaderi a functiei glandelor lacrimale, cauzata de procese naturale
de imbatrinire.
Decoct de macese (pentru uz intern). Fierbeti doua linguri de
fructe uscate in 1/2 l apa timp de 10-12 minute. Lasati apoi vasul
acoperit timp de 30 de minute. Strecurati printr-o pinza curata. Beti
solutia obtinuta pe parcursul unei zile, timp de o luna.
Apiterapie. Faceti o solutie din praf de propolis dizolvat in apa calda. Se strecoara
prin tifon si se pun doua-trei picaturi in fiecare ochi. Atentie, ustura!
Decoct combinat. Preparati un decoct din doua lingurite de amestec in parti egale de
frunze si flori de silur, flori de salvie si flori de roinita. Fierbeti amestecul 3-5 minute. Acoperiti
vasul si lasati ceaiul sa se raceasca, pina devine doar caldut.
Strecurati. Spalati ochii cu acest ceai, folosind un tampon de
vata, apoi aplicati comprese care se pastreaza 30 de minute.
Keratita
Reprezinta inflamarea corneei, ce se manifesta prin inrosirea ochiului si adeseori prin
dureri foarte violente la acest nivel. Se adauga tulburarile vizuale, fotofobia (intoleranta la
lumina) si inchiderea pleoapelor. Netratata, boala poate duce la tulburari ireversibile de vedere si
la afectarea grava a corneei.
Comprese cu napraznic. Fierbeti 5 minute la foc domol partile aeriene ale unui
exemplar. Strecurati si aplicati pe pleoape comprese cu decoctul obtinut.

56

 Infuzie de nalba de padure. Puneti peste o jumatate de lingurita de flori 200 ml apa
clocotita. Lasati vasul acoperit 15-20 de minute, dupa care strecurati. Cu infuzia obtinuta faceti
spalaturi locale sau aplicati comprese cu ajutorul unei bucati de vata sau pansament steril.

Urechea
Urechea (analizatorul auditiv) - la specia uman are un rol foarte important n ceea ce
privete comunicarea i socializarea cu alte persoane, totodat avnd i funcie n echilibru i
direcionarea spaial.
Aparatul acustico-vestibular prezint mai multe segmente i anume:
- un segment periferic alctuit din urechea extern, urechea medie i urechea intern;
- un segment intermediar reprezentat de calea acustic i cea vestibular;
- un segment central reprezentat de centrii auditivi corticali i subcorticali i centrii
echilibrului.

Sistemul auditiv periferic este mprit n trei componente i anume:

- urechea extern alctuit din pavilionul urechii i conductul auditiv extern;
- urechea medie alctuit din membrana timpanic, lanul osicular, muchii de la
nivelul urechii medii i poriunea pneumatizat a mastoidei;
- urechea intern localizat la nivelul stncii temporalului ce este mprit n vestibul,
sistemul canalelor semicirculare vestibulare i cohleea definit ca fiind organul auditiv.

Tratarea afeciunilor urechii

57

Otita - poate avea localizare externa, medie sau interna.

Otita externa este o inflamatie congestiva sau supurata, acuta sau cronica, a pielii
conductului auditiv extern provocata de scurgeri auriculare, de iritatiile produse prin scarpinatul
in urechi cu diferite obiecte tari (chibrit, scobitori, agrafe etc) care provoaca eczeme si furuncule
sau de patrunderea unor corpi straini sau a unor substante iritante.
Se manifesta prin mancarimi intense in ureche, senzatie de caldura si dureri vii,
accentuate prin miscarile de la mestecat si cu o secretie cremoasa galben-maronie.
Otita medie este o inflamatie acuta sau cronica a casei timpanului, datorata infectiilor cu
streptococi si stafilococi, proveniti frecvent din nas si gat.
Daca nu este tratata la timp, otita medie se cronicizeaza, cu scurgeri muco-purulente,
poate evolua in complicatii foarte grave. Sunt posibile paralizia faciala, encefalita, septicemia
cerebrala si, mai frecvent, labirintita.
Labirintita - este o inflamatie a labirintului din urechea interna, datorita infectiilor
cronice aparute in urechea medie si mastoida. Bolnavul are ameteli, vertij, greturi, varsaturi,
zgomote in urechi (acufene), tulburari de echilibru static, cu deviere in mers si surditate
accentuata. Uneori infectarea labirintului poate evolua spre infectarea meningelui (meningita).
Tratamente fitoterapeutice pentru otita
labirintita
Cele mai frecvent utilizate sunt pentru uz
extern.
infuzie de musetel sau de urzica (1
lingura la 250 ml apa clocotita); se fac
spalaturi calde sau bai de aburi la ureche timp de 10 minute seara;
infuzie din amestec cu flori de
galbenele, trifoi rosu si coada soricelului, frunze
de salvie si radacini de tataneasa (in parti egale);
se ia 1 lingura amestec la 250 ml apa fiarta, se
infuzeaza acoperit 5 -10 minute, se strecoara si se
fac spalaturi calde in ureche, dupa care se usuca lichidul din ureche.

58

si

 instilatie pe conductul auditiv cu ulei de musetel (3 picaturi), ulei de cimbru (3

picaturi) sau suc de sovarv (15 picaturi), repetate de 3 ori pe zi.
tampon de vata imbibata cu fiertura din samanta de
canepa in lapte;
ulei din cimbrisor, musetel, canepa si usturoi (cate 3
picaturi puse in ureche la intervale de 2 zile), alternativ cu 3 picaturi
suc de urechelnita.
comprese calde pe urechea bolnava cu 250 ml vin alb
fiert cu o lingura de herba proaspata de rozmarin;
comprese calde cu zeama de varza acra tinuta o ora pe ureche;
uleiuri esentiale pe baza de busuioc care patrunde in interiorul tesuturilor
conductului auditiv si actioneaza asupra nucleului ce a generat infectia (eficacitate mult mai
mare decat antibioticele).

In uz intern se foloseste:
infuzie din amestec de plante, in parti egale, cu salvie, galbenele, coada calului,
patlagina si echinaceea, din care se ia o lingurita la 250 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit
2-3 minute, se strecoara, se adauga o lingurita de bitter suedez la cana si se beau 2 ceaiuri pe zi.
Prin tratament se urmareste combaterea infectiilor din nas, gat si urechi prin instilatii
nazale, de 3-4 ori pe zi, cu cate 5-6 picaturi cu substante antiseptice, sedative, tonice si
vitaminice.
Curatirea urechii se face prin spalaturi, repetate de cateva ori pe zi, cu solutii de acid
boric (1%), alcool boricat (4%), apa oxigenata, borat de sodiu (3%). Dupa uscare, se
pulverizeaza in urechi un praf de acid boric iodat (1%).

Oreionul (parotidita epidemica)

Numita si boala copilariei, este o infectie foarte contagioasa provocata de virusul
urlian, transmisibil pe cale aeriana, dupa un contact prelungit sau repetat cu sursele de infectie.
59

Se aplica comprese si cataplasme cu terci sau rondele de cartof crud, foi de varza
murata, zeama de varza acra si bitter suedez pe regiunea parotidiana.
De cateva ori pe zi se fac masaje cu unguent de galbenele si extract uleios de galbenele,
coada soricelului, albastrele, catusnica si lumanarica, in zonele limfatice, maxilo-temporale,
amigdale si glande genitale.
O metoda populara care promite vindecare in 3 zile consta din folosirea unei hartii
albastre de ambalaj, perforata des cu un ac si unsa cu un amestec din miere de albine, tuica si
lamaie stoarsa; dupa ce se lipeste in spatele urechii, se fixeaza cu un bandaj sau plasture si se
schimba zilnic.

Acufenele
Reprezinta o senzatie auditiva reala care este perceputa
numai de bolnav, manifestata sub forma de vajaituri, fluieraturi,
orchestre muzicale, murmur oceanic, batai de ciocanele sau clopote. Tratamentele
fitoterapeutice - sunt atat pentru uz intern cat si pentru uz extern.
In uz intern se folosesc:
infuzie din flori uscate de paducel (50 g la 1 litru apa
clocotita) din care se beau 2 cani pe zi;
infuzie din herba de roinita (60 g la 1 litru apa fiarta)
din care se bea cate o cana dupa mesele principale;
macerat timp de 12 ore din 1 lingura malai la 250 ml apa; se strecoara si se bea, pe
stomacul gol, 14 zile consecutiv, timp in care nu se consuma carne de porc si alcooluri.
In tratamente externe se utilizeaza:
tamponari in urechi cu vata imbibata cu ulei de sunatoare;
picaturi in urechea bolnava cu ulei din samburi de piersic sau suc de ceapa;
comprese cu decoct din amestec (3 linguri tarate de grau, 1 lingura petale de
trandafir si 2 lingurite de pelin) la 250 ml vin rosu natural care se fierbe de 2 ori cate 3-5
minute.
60

Sindromul Mnire
Boala se manifesta prin ameteli puternice, aparute brusc, vertije, scaderea auzului,
acufene timp de ore sau chiar 1-2 zile, dezechilibru static care necesita
sprijin de pereti, greturi, varsaturi, paloare, sudori reci, palpitatii, teama,
stare de neliniste si anxietate profunda.
Medicamentele naturiste vor avea proprietati vasodilatatoare,
antispastice, diuretice si sedative.

Otoscleroza
Este procesul de osificare progresiva a labirintului. Incepe la articulatia dintre talpa
scaritei si fereastra ovala care blocheaza aparatul de transmisie a sunetelor. Se produce o
surditate de transmisie. Treptat, leziunile progreseaza la nivelul urechii interne (melc) si se
produce surditatea mixta sau de perceptie.

Surditatea (hipoacuzia)
Este o boala neurosenzoriala la nivelul urechilor care consta
din scaderea acuitatii auditive datorita deteriorarii functionarii
nervilor.
Tratamentele naturiste pentru otoscleroza si surditate
Exista metode diverse de folosire a unor tampoane de vata,
introduse in urechea bolnava dupa imbibare in:
infuzie din 2 lingurite frunze uscate si maruntite de salvie la 100 ml apa clocotita; se
strecoara si se fac bai locale;
suc de varza si suc de lamaie, in parti egale sau suc de usturoi;
suc de urechelnita in ulei de migdale dulci, in parti egale;
suc de cimbru (cate 3 picaturi de 3 ori pe zi);
suc de ceapa (30 g) + rachiu (30 ml) pus de 3 ori pe zi
cate 3 picaturi;
61

 suc de piersici (cate 3 picaturi de 3 ori pe zi) in caz de surditate insotita de acufene;
decoct la rece timp de 4 zile din 60 g musetel + 60 g varnant in 60 g ulei cald de
masline, care se picura in ureche sau pe un dop de vata;
cataplasme cu frunze proaspete de muscata, salvie sau iedera;
comprese cu bitter suedez in zona temporala;
bai de aburi din cimbrisor, menta sau pelin care se fierb in otet (conduse in urechi
cu ajutorul unei palnii), timp de 15 zile consecutiv.
Apiterapia recomanda:
propolis, solutie alcoolica 30-40%, in amestec cu
ulei de masline sau porumb, in proportii de ; se agita bine si se
introduce in ureche prin imbibarea unei mese de tifon, la copiii
mai mari de 5 ani.

1. Retete

utilizate

in

fitoterapia

afectiunilor dermatologice
Vom prezenta in continuare o parte din retetele utilizate
in tratamentul fitoterapeutic al celor mai frecvente afectiuni
dermatologice (acneea, alopecia seboreica, eczema, urticaria, efelidele/pistruii).

Acneea
Radacina de Brusture (Radix Bardanae)
Decoct din 3 linguri la 1 l apa; intreaga cantitate se bea intr-o zi.
Masca faciala: doua linguri pamant medicinal (lut, argila); o lingura ulei din radacina
de brusture; apa fierbinte.Se incalzeste uleiul din radacina de brusture la bain marie, si se
amesteca argila pana cand rezulta o pasta vascoasa, apoi se adauga apa fierbinte pana pasta se
transforma intr-o crema ce poate fi intinsa. Se amesteca incet, avand grija ca aceasta sa nu devina
prea lichida. Masca se recomanda tenului cu impuritati si acneic. Are efect calmant,
antiinflamator, curativ si purificator.

Apa de fata:
trei linguri rase radacina de brusture;
62

150 g apa distilata;

50 g apa de hamamelis;
1/2 lingurita miere de albine;
o lingurita tinctura de radacina de brusture.
Partile vegetale uscate se pun intr-un castron de portelan
si se umecteaza cu apa distilata. Se acopera si se lasa sa stea
peste noapte. Ziua urmatoare, se filtreaza lichidul brun-auriu si
se storc bine radacinile. Se incalzeste apa de hamamelis si se
dizolva in ea mierea de albine. Se amesteca ambele lichide, se
adauga tinctura de brusture si se toarna in sticla de culoare
inchisa. Se recomanda mai ales tenului cu impuritati si acneic.
Buberic (Scrophularia nodosa)
alifie, pregatita din pulbere rizom, radacina si unt
proaspat. Se amesteca pana devine o pasta omogena. Se aplica
local.
decoct, din 2 linguri (30 g) pulbere planta, inclusiv, semintele la 1/2 1 apa.
Se fierbe 10-15 minute la foc domol. Se strecoara. Se maseaza, se aplica cata-plasme pe rani si
zonele tegumentare cu diferite afectiuni.
Cicoare, radacini si partea aeriana (Radix et Herba Cichorii).

Spalaturi locale si cataplasme cu

infuzie preparata din 40 g planta la 1 litru apa.

Fumarita (Fumaria officinalis)

Infuzie, din 1 lingura planta uscata

maruntita la o cana (250 ml) cu apa clocotita. Se

lasa acoperita 15-20 minute.
in cursul unei zile prin inghitituri rare.

63

Se strecoara; se bea

Flori de Galbenele (Flores Calendulae)

Infuzie, din 20-30 grame la un litru de apa, cu care se fac spalaturi ale fetei (sau a
altor regiuni afectate).
Cataplasme locale cu infuzie preparata in acelasi mod.
Tinctura, preparata din 20 g flori, macerate timp de 8 zile in 100 ml alcool de 70. Se
aplica pe locurile lezate comprese cu 10 ml tinctura diluata in 100
ml apa fiarta si racita
Conuri de Hamei (Strobuli Lupuli)

Infuzie, din 2 linguri conuri maruntite la o cana

(250 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15-20 minute, se strecoara, se aplica comprese locale.

Orz (Hordeum vulgare)

Uz intern. 1. Pentru tratarea acneei, eczemelor si ca tonic general:
orz incoltit se mananca 1-2 linguri pe zi. Pentru a obtine orz incoltit se
pun boabele pe o farfurie si se imbiba cu apa. Se tin 1-2 zile in
bucatarie. Tot pentru tratarea acestor boli in terapeutica populara se mai
folosesc sucul de orz verde si pudra de orz verde.

Dozele de tratament:
a) suc de orz verde, 50 ml diluat cu apa, suc de mere sau suc natural din alte fructe; o
doza se ia dimineata si alta seara, intotdeauna cu 30 minute inainte de masa;
b) macerat, din 1 lingurita pudra orz verde la 100 ml de apa rece. Se lasa 2-3 ore. Se
strecoara. Se bea cu 30 minute inainte de masa. Se poate consuma si nestrecurat.
Uz extern. 1. Utilizat in alopecie, acnee, pistrui, eczeme: cataplasme, cu faina de orz
umectata cu apa calda. Se aplica local pentru 1-3 ore.
Patlagele rosii (Lycopersicon esculentum)
64

 tamponarea pielii fetei de mai multe ori pe zi cu felii de rosii proaspete, bine coapte;
procedura se face zilnic, 3-4 saptamani;
tamponarea pielii cu o felie de rosie, iar a doua zi cu frunze de macris strivite; dupa o
jumatate de ora se spala cu apa rece.
Plop negru (Populus nigra)
Infuzie, din 1 lingurita muguri peste care se
toarna o cana (250 ml) cu apa clocotita. Se acopera pentru
15 minute. Se strecoara. Se aplica comprese.
Portocal
Masca de portocala: sucul unei jumatati de portocala se amesteca cu 20 de picaturi
vitamina F si caolin.
Radacini de Sapunarita sau de Ipcarige (Radix
Saponariae vel Radix Gysophillae).

Decoct, preparat din 2 linguri de radacini la 1/2 1 apa;

se fac spalaturi, dupa care se continua cu aplicarea de

comprese locale cu tifon imbibat in acelasi decoct.
Flori de Soc (Flores Sambuci)

Infuzie, preparata din 40 g flori la 1 litru apa, cu care se fac spalaturi sau se aplica

local cataplasme.
Trei frati patati (Herba Violae tricolaris)

Infuzie, dintr-o lingura planta la o cana cu apa; se

prepara si se admi-nistreaza 3-4 cani pe zi.

Infuzie concentrata, pregatita din 4 linguri planta

la o cana cu apa, din care se poate lua cate o lingura la 3 ore.

Sunt recomandate, de asemenea si urmatoarele
formule:
Rp/. Macese (Fructus Cynosbati)

30 g
65

Frunze de Nuc (Folium Juglandis)

20 g

Frunze de urzica (Folium Urticae)

30 g

Trei frati patati (Herba Violae Tricoloris)

M.f. species

20 g

D. S. intern: infuzie, din 3 linguri amestec plante la 1 litru apa; se bea intr-o zi toata
cantitatea.
In tratamentul acneei fetei si spatelui se poate aplica seara urmatoarea solutie pe baza de
uleiuri volatile:
Rp/.

Ulei de lavanda

1g

Ulei de origan

1g

Ulei de cimbru

1g

Ulei de migdale

ad 125,00 ml

D.S.extern
Pe cale interna in tratarea acneei se poate administra un ceai cu urmatoarea formula:
Rp/. Radacina de brusture (Bardanae radix)
Sunatoare (Hyperia herba)
Trei frati patati (Violae tricoloris herba)
Frunze de mesteacan (Betulae folium)
Flori de musetel (Chammomillae flos)
Ciubotica cucului-flori (Primulae flos)
Flori de tei (Tiliae flos)
D.S. intern
Se prepara infuzia 6/200 si se administreaza 3-4 pahare / zi.
Din punct de vedere alimentar, se recomanda un regim vegetarian, bazat pe: salata
preparata din Untisor, din Salata verde, din frunze de Papadie (inainte de formarea tulpinii
florifere), Varza alba, Napi, Tomate sau salata de Sfecla rosie.

Alopecie (chelie)
66

Ardei (Capsicum annuum)

Pentru combaterea alopeciei (cheliei): tinctura de ardei iute este folosita la masajul
firelor de par, determinand tonifierea radacinii. Efectul revulsiv activeaza circulatia sanguina.
Frectii, 1-2 pe saptamana.
Coada-soricelului (Achillea millefolium)

Suc de coada-soricelului se amesteca cu ulei de masline in proportie de 1:10 si se

maseaza radacina firului de par.

Hamei (Strobuli lupuli)
Se infuzeaza 10 g conuri de hamei la 1 pahar de apa, o jumatate de ora. Se spala
parul, se clateste.
Levantica (Lavandula angustifolia)

Pentru combaterea caderii parului: tinctura, obtinuta ca

mai sus, prin macerare, se aplica la radacina firului de par prin

tamponari cu vata si frectionare usoara.
Maslin (Olea europaea)
Contra caderii parului: frectionarea pielii capului cu ulei
de masline, timp de zece zile. Procedeul se aplica seara. In timpul
noptii capul se acopera cu o basma, un fes.
Obligeana (Acorus calamus)
Pentru tratarea calvitiilor (cheliei) partiale:
Infuzie, din 4 linguri pulbere rizom peste care se
toarna 500 ml apa clocotita. Se lasa acoperita 20-25 minute. Se
strecoara. Se aplica 2-3 cataplasme pe zi cu o panza umezita in
solutia obtinuta din infuzie.

Decoct
din

lingura rizom la un pahar de apa. Se maseaza pielea capului.

Rostopasca (Chelidonium majus)

Pentru combaterea cheliei:

67

 alifie obtinuta din 6 g suc planta, sapun alb si unguent camforat. Dupa tunderea
parului, se spala bine capul cu sapun si apa calda. Se aplica pe tot capul, 6-8 minute, compresa cu
decoct din frunze, apoi se aplica alifia si se frictioneaza bine.
cataplasme, cu faina de rizom umezit in putina apa.
Eczema
Pentru uz intern se recomanda in special plante cu
actiune calmanta si diuretica, iar pentru uz extern, specii de
plante cu actiune antiseptica, cicatrizanta si emolienta.
Se recomanda preparate din :
Afin (Vaccinium myrtillus)
Decoct din 1 lingurita de fructe uscate la o cana (200 ml) cu apa. Se fierbe 5 minute
la foc domol, se lasa la racit 15-20 de minute, se strecoara, apoi se aplica cataplasme pe locul
afectat folosindu-se un pansament steril.
Radacina de Brusture (Radix Bardanae )
decoct, din 25 g pulbere radacina la 1 1 de apa sau 30 g radacina taiata marunt. Se
fierbe 20 minute. Se lasa apoi acoperit 15-20 minute. Se strecoara. Se aplica spalaturi locale,
folosindu-se un tampon de vata;
alifie, pregatita din o jumatate de pahar suc de frunze
obtinut la mixer si o jumatate pahar ulei sau alt unguent. Se
amesteca bine. Se aplica unguente locale.
cataplasme, cu suc obtinut prin stoarcerea radacinilor
proaspete (mai ales cele recoltate primavara).
Catina alba (Hippophae rhamnoides)
Unguent in proportie de 3 : 5% (ulei de catina :
baza de unguent). Baza de unguent poate fi: grasime de
porc, spermatet, crema pentru copii. Daca uleiul de catina
depaseste 5% unguentul este iritant. Se amesteca si se
administreaza pe piele de 2 ori pe zi.
68

Intern, se administreaza 2-3 ml pe zi.

Coada-soricelului (Achillea millefolium)

Infuzie, din 2-3 linguri peste care se toarna o cana (250 ml) cu apa clocotita. Se lasa

acoperita 20-30 minute. Se strecoara. Se aplica comprese locale sau se fac bai locale folosindu-se
un tampon cu vata.
Crin alb (Lilium candidum)

Cataplasme cu bulb copt sau fiert aplicate pe zona afectata; se banda-jeaza..

Papadia (Radix, Folium et Herba Taraxaci)

Decoct scurt (5 minute) preparat din 4 linguri planta la 1 litru apa; se beau 3-4 cani

pe zi.
Pin (Pinus sylvestris)

decoct, din 500-1 500 g frunze proaspete si 3 1 de apa. Se

acopera vasul si se fierbe 30 minute. Se strecoara si se toarna
in apa de baie, la temperatura la 36-37s C. Baia dureaza 10-15
minute. Cura de 20 de bai.

gudroanele obtinute prin distilarea uscata a lemnului si radacinilor

(contin acizi organici, hidrocarburi, gaicol, creozol, crezoli) sunt
utilizate in fitoterapia externa: alifie, pregatita din gudron, sulf, untura ranceda. Amestecul se
incalzeste usor pe baia de apa pentru omogenizare. Se unge partea afectata.
infuzie, din 1 lingura muguri P. la o cana cu apa. Se fierbe 5 minute. Se lasa acoperita
15 minute pentru racire. Se strecoara. Se fac bai locale.
Plop negru (Populus nigra)

Infuzie, din 20 g muguri pisati la 1 1 de apa clocotita. Se lasa acoperita 15-20 minute.

Se pun comprese pe locul afectat, de mai multe ori pe zi.

Portocal (Citrus aurantium)

Se fac tamponari locale cu suc obtinut prin stoarcerea unei

portocale.
Stirigoaie (Veratrum album)

69

 decoct concentrat din rizom si radacini, taiate marunt, la 1/2 apa. Se fierbe 15-20
minute la foc moderat. Se lasa acoperit 2 zile. Se strecoara. Cu solutia obtinuta se ung zonele
afectate;
decoct, din 1 lingurita parti aeriene si radacina la
200 ml apa. Dupa 2 zile de la preparare, se badijoneaza
eczema cu decoct.
Sunatoare (Hypericum perforatum)

Ulei de sunatoare pregatit din plamadirea la

soare sau pe cuptor a florilor in ulei. Se lasa 5-6 zile. Cu

acest produs se unge locul afectat.
Trei frati patati (Herba Violae tricoloris) cu
actiune diuretica si antialergica.

Infuzie din 3 linguri planta la 1 litru apa; intreaga

cantitate se bea in cursul unei zile.

Infuzie concentrata, preparata din 4 linguri planta la o cana cu apa; se beau cate 2

linguri la 3 ore.
Radacini de Tataneasa (Radix Symphyti)

Decoct concentrat, preparat din 4-5 linguri radacina la 1 litru apa, cu care se fac

spalaturi locale, sau se aplica sub forma de cataplasme pe zona afectata.

Rezultate bune se obtin si cu urmatorul preparat, rezultat din amestecuri de plante,
care grabesc procesul de vindecare :
Rp/.

Flori de Arnica (Flores Arnicae)

Flori de Musetel (Flores Chamomillae)
Flori de Levantica (Flores Lavandulae)
Frunze de Nuc (Folium Juglandis)
Frunze de Menta (Folium Menthae)
Coaje de. Stejar (Cortex Quercus)
M.f. species
D.s. extern.

Urticaria
Ardei (Capsicum annuum)

Comprese, cu tinctura de ardei.

70

10g
20 g
10g
30g
10 g
20g

Cartof (Solanum tuberosum)

Pudra din faina de tuberculi. Se presara local.

Castravete (Cucumis sativus)

Cataplasme locale cu felii de C. Amelioreaza si vindeca.

Catina alba (Hippophae rhamnoides)

Infuzie din 2 linguri de fructe zdrobite la 500 ml apa
clocotita. Se acopera timp de 30 de minute. Se bea fractionat in
cursul unei zile.
Izma buna (Menthae piperitae)
bai, preparate din 200 g frunze uscate la 3 l de apa
clocotita; se lasa vasul acoperit timp de 15-20 minute, se strecoara, iar lichidul rezultat se
amesteca cu apa calda; se lasa 15-20 minute; temperatura apei din cada trebuie sa fie de 37 grade
pruritul pielii provocat de urticarie se poate calma cu o frictiune preparata din 5 g
ulei volatil de menta, dizolvat in 95 g alcool concentrat.
Papadie (Taraxacum officinale)
cura facuta primavara cu salata din frunze tinere de papadie;
suc de radacina recoltata toamna, 1-2 linguri pe zi diluate cu apa;
tinctura, din radacina cate 15-20 picaturi, de 2-3 ori pe zi, diluate cu o ceasca cu apa.
Patlagina mare (Plantago major)
infuzie, din 2 linguri pulbere frunze sau frunze uscate maruntite peste care se toarna
o cana (200 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15-20 minute. Se strecoara. Se spala zona
afectata folosind un tampon de vata;
infuzie, din 100 g frunze uscate, maruntite, peste care se toarna 3 1 de apa clocotita.
Se lasa acoperita 30 minute. Se strecoara si apoi se toarna in apa de baie din cada, care trebuie sa
aiba 37sC. Se sta in baie 15-20 minute;
unguent, preparat din 51 g extract planta, 5 g lanolina, 10 g vaselina. Se amesteca
bine pana la omogenizare. Se ung zonele afectate.
Patlagele rosii (Lycopersicon esculentum)

Dimineata se consuma cate 2-3 rosii proaspete.

Trei frati patati (Viola tricoloris herba)

Infuzie 1% sau macerat la rece 1-3%, administrandu-se

2-3 ceaiuri pe zi, sau o lingurita de planta maruntita la 200 ml de

apa clocotita, din care se beau trei ceaiuri pe zi.
Urzica (Urtica dioica)
71

Infuzie din 3-4 linguri de frunze maruntite la o cana cu apa (200 ml) clocotita. Se

lasa acoperita 20-30 de minute, se strecoara. Se fac bai locale sau se aplica cataplasme.
In tratamentul urticariei, de mare eficienta sunt si urmatoarele retete:
Rp/. Trei frati patati (Violae tricoloris herba)
Radacina de brusture (Radix Bardanae)
Frunze de nuc (Folium Juglandis)
aa 25,0
M.f.species
D.S. intern.
Infuzie din 1 lingura amestec la 1 pahar de apa. Se consuma in timpul unei zile.
Rp/. Frunze de Nuc (Folium Juglandis)
10,0g
Flori de Tei (Flores Tiliae)
50,0g
M.f. species.
D.S. intern.

Pistrui (efelide)
Castravete (Cucumis sativus)
Pentru combaterea pistruilor, tonifierea, si catifelarea tenului: masca cu suc de
castraveti.

Infuzie din coaja de castravete de doua ori pe zi.

Lotiune de castraveti
parte de castraveti proaspeti rasi prin razatoare marunta, se amesteca cu o parte de

palinca de calitate si se macereaza 2 saptamani, apoi se filtreaza si se inchide ermetic.Cu

preparatul obtinut se tamponeaza fata in fiecare seara pana la disparitia pistruilor.
Ceapa (Allium cepa)

Suc de ceapa aplicat local de 4 ori pe zi timp de 6-7 zile.

Ceapa proaspat taiata, se tamponeaza fata.

Leustean (Lecvisticum officinale Koch)

Decoct din o lingurita radacini si frunze bine maruntite.
Se toarna un pahar de apa, se macereaza o ora si se fierbe 10 minute.
Se filtreaza rece. Se tamponeaza fata si locurile pigmentate de 2 ori
pe zi, timp de doua saptamani.
Comprese din o lingura radacina maruntita, la 400 ml apa
fierbinte; se filtreaza; se mentin 30-40 minute de 3-4 ori pe zi.
Lamai (Citrus limon)

72

Sucul de la o lamaie amestecat cu un decoct concentrat de radacina de patrunjel,

preparat cu care se tamponeaza fata dimineata si seara.

1 lingurita suc de lamaie si 2 lingurite smantana. Se aplica sub forma de masca timp
de 15-20 minute, apoi se spala fata cu apa calduta.
- suc de lamaie
3 linguri
- drojdie de bere
20 g
- tarate de grau
1 lingura
Masca aplicata pe fata dimineata si seara timp de 15-20 minute.
Papadia (Taraxacum officinale)

Infuzie preparata din 30 g flori la l l apa. Se

lotioneaza fata dimineata si seara.

Sucul laptos de papadie, se tamponeaza fata.
decoct din 2 linguri de papadie, se fierbe 15
minute in 3 ml apa. Se filtreaza si se tamponeaza fata si
mainile dimineata si seara.[37, 72 ].
Patrunjel (Petroselinum crispum) - pentru
curatirea tenului si ca remediu contra pistruilor:
suc de frunze, se aplica pe fata seara mentinandu-se peste noapte; dimineata se spala
cu apa calda;
infuzie, din 2-3 lingurite frunze uscate sau mai multe frunze proaspete tocate marunt,
la o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperit 20-25 minute. Se strecoara. Se spala fata cu apa si
sapun, apoi se aplica pe fata solutia obtinuta prin infuzie;
decoct, din o mana frunze P. la 1/2 1 de apa. Se fierbe 15 minute. Se strecoara. Se
spala fata dimineata si seara timp de 7 zile.
comprese fierbinti din decoct concentrat de radacini si frunze.
Migdal amar (Amygdalus communis)

Decoct din radacina de migdale amare sub forma de lotiune sau unguent.Se aplica pe

fata in fiecare seara.

E. FITOTERAPIA APARATULUI GENITAL FEMININ

73

Aparatul genital ia nastere, ca si aparatul

urinar, din metanefros. Organele care alcatuiesc
aparatul genital se impart in: organe genitale
interne si organe genitale externe. Organele
genitale interne au rolul de a forma celulele
sexuale, ovulele, si de a purta fatul. Principalele
organe genitale interne sunt gonadele sau glandele
genitale(ovarele). Organele genital externe sunt
organele de copulatie.
Organele genitale la femei se afla asezate in
excavatia pelviana.
In toate procesele inflamatorii ale aparatului
genital feminin, fitoterapia recomanda tratament
mixt: intern si extern.
Intern, se vor folosi in special ceaiuri
medicinale.
Extern, se recomanda spalari vaginale cu infuzii
sau decocturi caldute din specii de plante
cu proprietati antiseptice, antiparazitare,
astringente si antiinflamatorii.
Intern:
Flori de Urzica moarta alba (fig.5)
(Flores Lamii albi) sub forma de :
-Infuzie, preparata dintr-o lingurita flori la o
cana cu apa; se beau 2 cani /zi.
Fig.5.Urzica
moarta alba
Mai eficiente, pentru efectele antiinlamatorii, sunt infuziile din amestecuri de plante; dintre
acestea
prezentam cateva retete :
Rp. Traista ciobanului (Herba Bursae- pastoris)
30 g
Flori de Urzica moarta alba (Flores Lamii albi)
10 g
Troscot (Herba Polygoni)
30 g
Flori de Coada soricelului (Flores Millefolii)
30 g
M. f. Species
- Infuzie, preparata dintr-o lingurita cu varf de amestec de plante la o cana cu apa;se beau 2
cani pe zi, in cura de 7-8 zile.
Rp.

Troscot (Herba Polygoni)

Coada calului ( Herba Equiseti )
Izma broastei ( Herba Menthae aquaticae )
Furnze de urzica ( Folium Urticae)
M.f. species
74

20 g
30 g
20 g
10 g

- Infuzie preparata din 2 lingurite amestec de plante la o cana cu apa; se beau 3 cani pe zi,
ultima seara la culcare, timp de 7-8 zile.
In tricomonaza se recomanda in mod special urmatoarea formula:
Rp.

Flori de Galbenele ( Flores Galeldullae )

30 g
Flori de iasomie ( Flores Philadelphii )
30 g
Flori de Urzica moarta alba (Flores Lamii albi )
10 g
Fori de Musetel ( Flores Chamomillae )
20 g
Flori de Salcam (Flores Acaciae )
10 g
M.f. species
-Infuzie,prepatata dintr-o lingura amestec de plante la o cana cu apa; se pot bea trei cani intr-o zi.

Extern:
Pentru spalaturi locale sau instilatii vaginale se recomanda infuzii din flori de musetel (fig.7),
flori de galbenele (fig.6), coada racului (fig.8), rachitan, urzica moarta alba, frunze de mur,
frunze de nuc, si conuri de hamei (fig.9), toate preparate din 3 linguri plante la 1 litru apa.
Sub forma de decoct,se recomanda coaja de Stejar si radacina de tataneasa, cate 25g din
fiecare la 1litru apa.
Tot pentru
spalaturi vaginale
sau instilatii se
recomanda
si
urmatoarea
formula:

Rp.
Flori de Musetel ( Flore Chamomillae )
Flori de Galbenele ( Flores Calendulae )
Urzica moarta alba (Herba Lamii albi )
Frunze de Urzica ( Folium Urticae )
Frunze de Salvie ( Folium Salviae )
Troscot ( Herba Polygoni )
Cada Racului (Herba Anserinae )
M.f. species
75

20 g
20 g
10 g
10 g
10 g
20 g
10 g

Sub forma de decoct scurt (5min.) preparat din 3 linguri amestec de planta la 1 litru apa; se
recomanda cel putin 3 spalaturi pe zi, din care ultima seara, inainte de culcare.
1. Infectii si inflamatii genitale
Cauzele infectioase ale ginecopatiilor sunt multiple si necesita investigatii de laborator. Abia
dupa precizarea diagnosticului se va trece la un tratament complex local, la recomandarea
medicului specialist alopat. Ar fi de preferat o colaborare intre cele doua sisteme medicale
(medicina conventionala si medicina alternativa), al carei scop final sa urmareasca tratarea si
prevenirea recurentelor. Exista secretii vaginale de natura infectioasa, cum ar fi candidozele,
infectiile strepto-stafilococice sau cu bacili Coli, care in trecut se numeau leucoree, sau
popular poala alba. Ulterior, medicina a dovedit ca acestea sunt cauzate, in mare parte, de
protozoarul flagelat Trichomonas vaginalis. Trichomonoza se defineste ca o inflamatie vaginala
insotita de secretii muco-purulente si de senzatia de prurit local. In acelasi timp pot exista si
infectii genitale determinate si de alti agenti patogeni. Astfel, numeroase femei de varsta medie
sunt afectate de toxoplasmoza, boala genitala parazitara, care nu prezinta fenomene
simptomatice. Aceasta este cauzata de un parazit protozoar, Toxoplasma gondii, care se
inmulteste rapid si ajunge in toate organele, putand forma chisturi. Afectiunea este, in general,
asimptomatica, facandu-se simtita numai in cazul unei imunitati scazute sau a infestarilor masive
si poate fi contractata de la animale de casa (caini, pisici) sau pasari. De cele mai multe ori, boala
se manifesta in timpul sarcinii si poate fi transmisa de la mama la fat. In acest caz, poate surveni
un avort spontan sau o nastere prematura si astfel copilul va avea malformatii. De aceea, in
cazurile depistate cu toxoplasmoza la inceputul sarcinii se poate recomanda intreruperea ei.
Prevenirea toxoplasmozei se poate face prin masuri igieno-dietetice: evitarea contactului cu
animale sau pasari domestice, a consumului de carne nepreparata, a oualor de rata si gasca. Se
pot recomanda imunostimulante, multivitamine si multiminerale, coenzima Q10, acid
gamalinoleic etc. Alaturi de vizitarea medicului de familie este indicata efectuarea unor teste de
laborator (Sabin-Feldman). In cele mai multe cazuri s-au inregistrat rezultate pozitive ale
tratamentelor fitoterapice.
Fitoterapia indica utilizarea unui tratament mixt, intern si extern, sub forma de instilatii si
spalaturi vaginale cu infuzii diverse.
Intern, se recomanda flori de Urzica moarta alba ( Flores lamii albi), sub forma de infuzie
preparata dintr-o lingurita de flori la o cana cu apa, fiind indicate cel putin doua cani pe zi.
Pentru efectele antiinflamatorii se recomanda urmatoarea formula:
Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris) 30 de parti, flori de urzica moarta alba (Flores
lamii albi) 10 parti, troscot (Herba poligoni) 30 de parti, flori de coada- soricelului (Achillea
millefolium) 30 de parti. Infuzia se prepara dintr-o lingura de amestec de plante la o cana de
apa. Este necesara administrarea a doua cani de infuzie pe zi, timp de minimum 8 zile. Apoi, se
stopeaza tratamentul timp de o saptamana si se reia, daca este nevoie. In trichomonoza se
recomanda urmatoarea formula: flori de Galbenele (Flores callendulae) 30 de parti, flori de
Iasomie (Flores philadelphii) 30 de parti, flori de Urzica moarta alba, (Flores lamii albi) 10
76

parti, flori de Musetel (Chamomilla) 20 de parti, flori de Salcam (Robinia pseudacacia) -10
parti. Infuzia se prepara dintr-o lingura de amestec de plante, la o cana cu apa si se recomanda
cel putin 3 cani pe zi.

Tulburarile de ciclu menstrual sunt marcate de dureri la nivelul bazinului, repetate lunar.
Acestea pot fi si suferinte cauzate de malformatii genitale, de inflamatii vulvare, ovariene sau ale
colului uterin, care, la randul lor, pot fi produse de infectii bacteriene, fungice sau virale. Este
importanta precizarea cauzei, prin analize de laborator si respectarea recomandarilor medicului
specialist. In tulburarile de ciclu menstrual, fitoterapia este doar complementara si nu alternativa,
asadar trebuie respectate indicatiile medicului ginecolog.
2. Dismenoreea
Dismenoreea este una dintre afectiunile feminine cele mai frecvente. Trebuie facuta insa
distinctia intre forma clinica de dismenoree primara, care apare odata cu instalarea ciclului
menstrual, intre 12 si 15 ani si dismenoreea secundara, datorata unor leziuni inflamatorii sau
tumorale ale organelor genitale sau dupa traume psihofizice, care pot agresa sexul feminin.
Dismenoreea primara poate sa dispara de cele mai multe ori odata cu inceperea vietii sexuale sau
odata ce femeia respectiva ramane insarcinata. Dismenoreea secundara, in schimb, nu dispare
decat in urma unui tratament medical complex. Fitoterapia isi poate aduce contributia
complementara la tratamentele de baza, conventionale, recomandate de medicul curant.
In dismenoreea primara se recomanda plante medicinale care au actiune spasmolitica si
inflamatorie, ce contribuie la restabilirea functiilor ovariene. Dintre acestea, sunt indicate
preparate din: Coada soricelului, Fierea pamantului (Centaurium umbellatum), Rostopasca,
Iarba-mare (Inula helenium), Ienuparul, Musetelul, Iedera, Isma broastei (Mentha aquatica),
Menta de cultura, Coada racului (Polentilla anserina), Cretisoara (Alchemilla vulgaris) si
Galbenele.
77

Preparatele din aceste plante sunt utile in sindroamele premenstruale care se manifesta prin
tulburari psihosomatice: oboseala sau tensiune nervoasa accentuata, dureri de cap, migrene,
inflamatii dureroase ale sanilor, insotite de o sensibilitate crescuta a mameloanelor. Cu ajutorul
preparatelor gemoterapeutice se obtin rezultate fructuoase in multe dintre afectiunile aparatului
genital feminin. Dintre acestea se remarca preparatul Donavital, cu extract de zmeur si vitex,
care se administreaza 3-6 luni in timpul fiecarui ciclu menstrual, dimineata, inainte de mic-dejun.
In anexite se recomanda extractul de muguri de Coacaz negru (Ribes negrum), dimineata, extract
de mladite de zmeur la pranz si, inainte de cina, extract din ghinde de stejar. In insuficienta
ovariana se va utiliza urmatoarea schema: dimineata- extract din mladite de zmeur, la pranzextract de salcie, seara- extract de mladite de Merisor (Vaccinum vitis idaea). Aceasta schema se
administreaza timp de 2-3 luni si se repeta dupa o luna de pauza. In menoragii se obtin rezultate
bune tot cu produse gemoterapeutice, dupa urmatoarea schema: dimineata si seara extract din
mladite de zmeur, timp de doua luni si se continua apoi cu extract din mladite de Tuia (Tuja
orientalis), cu acelasi mod de administrare.

Nu uitati: in toate tulburarile fiziologice (nu si organice), psihoterapia, dieta si ambianta

echilibrata joaca un rol foarte important.
3. Hipermenoree
78

Afectiuni pentru care se recomanda: anorexie, enterocolite, colici gastrice, colici hepatice,
bronsite, gastrite, hipermenoree, dismenoree, hemoroizi, balonari abdominale, cistite.
Coada soricleului (lat. Achillea Millefolium
Antiseptic similar musetelului; tonic-aperitiv; coleretic-colagog si stimulent al functiei hepatice;
antispastic; astringent; antiinflamator; cicatrizant.
Recomandari:
- infuzie din flori pentru probleme gastrice, hepatice; impotriva colicilor; diuretic, laxativ;
antihemoroidal; antiastmatic.
Reteta 1: Se bea caldut si fractionat in 4-5 reprize; in cursul unei zile.
Reteta 2: Se foloseste sub forma de comprese sau bai.
- alifie din flori impotriva hemoroizilor
- tinctura din flori
Preparare Infuzie
Reteta 1
- 2 linguri de flori la 500 ml de apa clocotita;
Reteta 2
- 3 linguri la 500 ml de apa clocotita;
Alifie
- se infierbanta bine 90 gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 gr de flori de coada
soricelului, proaspete si taiate marunt, se prajeste putin in grasime, se amesteca si se da tigaia
deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua zi,. Atunci, se incalzeste usor, se strecoara prin tifon
si se introduce in borcan uscat, care se pastreaza la frigider.
Tinctura
Florile culese in soare se introduc, fara a se indesa, intr-o sticla, pana la gat, se toarna deasupra
tuica de fructe de 400, se lasa la macerat 15 zile la soare sau in apropierea unei surse de caldura.
Coada racului este o plant erbacee, nalt de 15-20 cm, cu frunze
ntrerupt-penatifide i flori mari, galbene. Este ntlnit n locuri
nisipoase umede, pe marginea anurilor, lacurilor i rurilor, att la
cmpie ct i n zone mai nalte. nflorete din luna mai pn toamna
trziu. Coada racului este o plant erbacee pitic ce prezint o tulpin
culcat i mai muli stoloni din care cresc alte plante. Frunzele sunt
aezate sub form de rozet avnd o culoare verde-alburie pe fa si
verde-argintie pe spate. Florile sunt solitare, susinute de un pedicel
lung i au o culoare glben-aurie.

79

n scopuri medicinale se ntrebuineaz prile aeriene( Herba Anserinae), recoltate n perioada

nfloririi, alctuite din tulpinile laterale i frunzele bazilare i uneori rdcina.
Componenii principali:

tanin

substane amare

ulei volatil

mucilagii

flavonoide

sruri minerale

Proprieti:
Astringente, hemostatice i spasmolitice
Indicaii:
Intern: n anemie, diaree, hipermenoree (regleaz durerile n menstruaiile abundente),
enterocolit, calculoz renal, colici gastrice i convalescen, dureri stomacale, afeciuni
ginecologice de orice natur, hemoragii de orice natur, cancer uterin sau de colon, dureri
abdominale, parazii intestinali, dureri uterine, dismenoree, menstruaii abundente, leucoree,
osteoporoza, spasme pioroce, reglarea menstrelor.
Extern: splturi locale n leucoree, n ulceraii ale pielii precum i n tratarea gingivitei, n
arsuri, ten seboreic, lacrimarea ochilor, eczeme, avnd aciune sedativ pe lng proprietile
antiseptice, friguri, ulceraii cutanate, cicatrizante i hemostatice.
Contraindicaii

Nu se administreaz dect dup mese deoarece produce iritaii gastro-intestinale.

Nu este recomandat bolnavilor de rinichi i de ficat.

Traista ciobanului
Factorul curativ: partile aeriene
Afectiuni pentru care se recomanda:
hemoragii uterine
Hemostatica, proprietati diuretice.
Recomandari:
80

Infuzie - 2-3 ceaiuri pe zi

Se intrebuinteaza cu mare succes in toate tipurile de hemoragii, ca de exemplu in hemoragiile
nazale, stomacale, intestinale si in metroragii (hemoragii uterine nereguiate). In cazul ranilor
sangerinde, la care sangele nu vrea sa se opreasca, infuzia de traista-ciobanului are un efect
hemostatic
uimitor.
In cazul menstruatiilor abundente, se beau, timp de 8-10 zile inainte de venirea ciclului, zilnic
cite 2 cesti de ceai. fServeste si la reglarea ciclului pe parcursul pubertatii. In timpul menopauzei,
de asemenea, fiecare ferneie ar trebui sa bea 4 saptamani cate 2 cesti zilnic, sa intrerupa apoi
pentru 3 saptamani si sa repete periodic acest tratament. Pentru hemoroizii care sangereaza, se
fac mici clisme intestinale, bai de sezut sau spalaturi cu infuzie calduta. Mamele care au sinii
umflati in timpul alaptatului ar trebui sa-si puna comprese cu aceasta planta.
Preparare
Ceaiul de traista-ciobanului: 1 lingurita (cu varf) de
traista-ciobanului la 1 ceasca.
Comprese - incalziti la aburi traista-ciobanului proaspata
, puneti-o intre panze si sa aplicati-o local calda.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii nu exista.
Urzica
Factorul curativ: frunze, uneori si radacina
Afectiuni pentru care se recomanda:
bronsite, hemoragii usoare, revigorant, anti seboreic,
anti-matreata.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Provitamina A (retinol), vitaminele B, C si K, clorofila, flavonoide si mucilagii.
Hemostatic, diuretic.
Recomandari:
Infuzie - 3 pahare de ceai pe zi, ca diuretic, antidiareic, expectorant si calmant al tusei, in
hemoragii
usoare. In stari
de avitaminoza
invigoreaza
intregul
organism.
Ceai - cura cu ceai poate dura timp indelungat, 1 ceasca pe stomacul gol, dimineata; jumatate
inainte de micul dejun, 1-2 cesti pe parcursul zilei. Ceaiul trebuie baut cu inghitituri mici. se bea
fara zahar.
Preparare
Infuzie - la fel ca la orice alta planta
Precautii, contraindicatii si alte comentarii nu exista.
Toate aceste plante au o actiune antihemoragica.
Frasin
Afectiuni pentru care se recomanda: -intern - colecistite,
angiocolite, ulcer gastric si duodenal, dismenoree, metroragii,
enterocolite; -extern - plagi greu vindecabile;hemoroizi; arsuri;
eczeme;.acnee; leucoree.- gemoderivat din muguri impotriva
diferitelor afectiuni
81

Mugurii de frasin se folosesc pentru tratarea bolilor care afecteaza caile biliare, caile urinare,
ochii si aparatul osteo-articular. Au un efect benefic si in metabolismul lipidelor din organism.
Mugurii mai sunt un bun remediu impotriva gutei, a febrei, a colesterolului mare. Semintele au
dat rezultate in tratamentul tulburarilor de libido masculin, impotentei, asteniei sexuale,
insuficientei testiculare, sterilitatii masculine.Bolile in care se recomanda extractul din muguri de
frasin sunt guta acuta si cronica, artrita gutoasa, hipercolesterolemie, dischinezie biliara si
colecistita, congestie hepatica si biliara, celulita, insuficienta renala usoara cu oligurie.
Gemoderivatul din muguri de frasin se administreaza inainte de mesele principale, dizolvat in
putina apa: 50 de picaturi, de 1-2 ori pe zi. Pe durata tratamentului trebuie urmarit nivelul
uremiei si al colesterolemiei.
- infuzie din flori impotriva dismenoreei si metroragiilor: se fac spalaturi vaginale
preparare
Gemoderivat
Mugurii de frasin sunt lasati la macerat pentru a se produce gemoderivatul.
Infuzie
O lingura de flori de frasin la o cana de apa. Se pun frunzele in apa clocotinda, se da un
clocot, apoi se da deoparte si se acopera cu un capac. Pentru spalaturile vaginale, se pun 10
gr de flori la 100 ml de apa clocotita, se lasa 30 de minute, dupa care se strecoara si se fac
spalaturile.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii nu exista.

Galbenele
Factorul curativ: inflorescentele, florile ligulate
Afectiuni pentru care se recomanda: dischinezii biliare;
ulcer gastric si duodenal; dismenoree; enterocolite;
plagi greu vindecabile.
Recomandari:
- alifie din flori pentru a vindeca varicele, flebita, ulcerul
varicos; diverse fistule, degeraturi, arsuri, cancerul mamar, leziuni ale sanului; se reduc
cicatricile; impotriva ciupercilor de la picioare, a umflaturilor, abceselor, pustulelor,
reumatismului etc.
- infuzie din frunze impotriva problemelor gastrice, pentru cicatrizarea ranilor
- tinctura din flori - diluata cu apa fiarta, este foarte potrivita la compresele preparate pentru rani,
contuzii, hematoame, rupturi musculare, ulceratii purulente sau de natura canceroasa, pentru rani
deschise din cauza escarelor, pentru umflaturi, abcese, pustule.
Preparare
Alifie
- se iau 2 pumni de flori, frunze si tulpini, se taie marunt, se pun in 1 kg unt, margarina sau
untura de porc, fara sare, 50 gr ceara de albine, iar cu o lingura din lemn se amesteca pana devine
82

maroniu, apoi se lasa la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste si se strecoara prin tifon. Se
tine la frigider, in borcane sau cutii.
Se trateaza prin masare usoara pe zona afectata.
Infuzie
Reteta 1 pentru uz intern
- 2 lingurite de flori la 300 ml de apa clocotita, se bea fractionat in timpul unei zile, inaintea
meselor principale.
Retea 2 pentru uz extern
- spalaturi vaginale: 10 g flori la 100 ml apa clocotita; se lasa 30 minute; se strecoara si se fac
spalaturile.
Tinctura
- se pune un pumn de flori in 1 l tuica de 400, se lasa la soare 2 saptamani la macerat, agitanduse zilnic.
- se pune un pumn de flori in 1 l tuica de 400, se lasa la soare 2 saptamani la macerat, agitanduse zilnic. Diluata cu apa fiarta, este foarte potrivita la compresele preparate pentru rani, contuzii,
hematoame, rupturi musculare, ulceratii purulente sau de natura canceroasa, pentru rani deschise
din cauza escarelor, pentru umflaturi, abcese, pustule.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii nu exista.
Porumb
Factorul curativ: germeni, boabele
Afectiuni pentru care se recomanda:
boli cronice, afectiuni cardiovasculare, obezitate;
pentru nutritie.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Germenii de porumb contin vitamine, enzime, saruri minerale,
carbohidrati, lipide, zeina - un antioxidant puternic, care ajuta la
reducerea
stresului
oxidativ.
Uleiul din germeni de porumb nu este atat de valoros din punct de vedere nutritional. Contine
multe grasimi polinesaturate si este foarte sensibil la rancezire, de aceea nu este recomandat
pentru prajit. Daca il folosim in salate are aceleasi proprietati ca si uleiul de floarea-soarelui.
Uleiul din germeni de porumb contine mai multi acizi grasi omega 6 decat omega 3.
Dezechilibrul dintre acizii omega 3 (grasimi bune) si cei omega 6 (grasimi daunatoare) constituie
punctul de plecare pentru bolile cronice, afectiunile cardiovasculare, obezitate.
Recomandari:
- macerat din germeni pentru nutritie, in probleme de greutate, boli cardiovasculare.
- ulei din boabe in bolile cronice, afectiunile cardiovasculare, obezitate.
Preparare
Macerat
Se lasa la macerat germenii in apa, peste noapte.
Ulei - Se gaseste in comert.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
Nu exista.
83

Salvie
Factorul curativ: frunzele (iarba)
Afectiuni pentru care se recomanda:
- intern: bronsite cronice; balonari abdominale;
diabet zaharat; varice; vaginita atrofica; dischinezii biliare;
reumatism.
- extern: aftoza bucala, abcese dentare,
gingivite; rani cu puroi; faringite, amigdalite; ulceratii ale pielii.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Ulei volatil, tanin, principii amare, substante estrogene, acizi organici.
Stomachic; carminativ si antispastic; coleretic-colagog; tonic nervin; sedativ al durerilor;
uterotonic; stimulent al circulatiei sangvine; antiabetic energic; cicatrizant si antispetic;
antisudorific.
Iarba de salvie este, alaturi de cretisoara, despre care vom vorbi in continuare, o planta
emblematica pentru tratamentul bolilor specific feminine. Administrata in perioada de debut a
menopauzei, ea este un excelent remediu cu efect imediat contra bufeurilor, intrucat regleaza
temperatura corpului, are efect antisudorific (adica reduce cantitativ transpiratia), normalizeaza
activitatea endocrina. Avand si o actiune detoxifianta puternica, ea este pe termen lung un foarte
bun sprijin si pentru alte tulburari specifice menopauzei, cum ar fi tendinta de ingrasare,
acumularea de lichide in organism, apetitul excesiv.
Recomandari:
-infuzie din iarba impotriva dispepsiilor, gastritelor
Pentru uz intern: se beau 2 ceaiuri pe zi. Pentru oprirea transpiratiei se bea rece, in mai multe
reprize.
Pentru uz extern: se foloseste in gargara si comprese.
-pulbere din iarba luata in perioadele cu bufeuri puternice sau cu transpiratie abundenta.
Se administreaza sub forma de pulbere, o jumatate de lingurita de patru ori pe zi. Planta se ia pe
stomacul gol, se tine vreme de 5-10 minute sub limba (pentru a avea un efect mai rapid), dupa
care se inghite cu apa. se pot lua pana la 6-8 doze a cate o jumatate de lingurita de pulbere de
salvie pe zi.
Preparare
Infuzie
-pentru uz intern: o lingurita de frunze la 100 ml apa clocotita.
-pentru uz extern: 5 g frunze la 100 ml de apa clocotita.
Pulbere
- obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
84

La femeile cu o constitutie uscativa, cu o vitalitate slaba, salvia nu se administreaza pe perioade

mai lungi de doua saptamani, urmate de doua saptamani de pauza, deoarece poate avea drept
reactii secundare nedorite scaderea apetitului alimentar, o usoara deshidratare si constipatie.
Femeile care alapteaza nu trebuie sa ia aceste produse, deoarece le micsoreaza secretia lactata.

Stejar
Factorul curativ: de la stejar se folosesc mugurii proaspeti,
radacinile tinere, scoarta interna a radacinilor, ghindele si
inflorescentele, fiecare puse la macerat. Se obtin extracte.
Afectiuni pentru care se recomanda:
enterite, melene, metroragii, hemoroizi, fistule anale,
leucoree, fariginte, gingivite, arsuri, degeraturi,
transpiratia excesiva a picioarelor si a mainilor.

Stejar

Recomandari:
- extract de muguri pentru reglarea functiilor intestinale si cresc tensiunea arteriala la hipotensivi
etc. In principal, stejarul are efecte terapeutice asupra aparatului genito-urinar, a sistemului
circulator si a intestinelor. Are proprietati revitalizante asupra persoanelor cu debilitate sau de
varste inaintate. Mai este indicat in astenii si diverse tipuri de alergii. - extract din radacini tinere
si scoarta lor interna sunt cicatrizante si se utilizeaza in diverse afectiuni dermatologice. Se
foloseste cu mesteacan pufos si merisor in constipatie; cu porumbar si mesteacan pufos in
astenie, surmenaj fizic si intelectual; cu salcie alba in tulburari menstruale; cu coacaz negru in
alergii. Doza: Din extracte se iau cate 50-70 picaturi, de 1-2 ori pe zi, administrate cu 15 minute
inaintea meselor, intr-un pahar cu apa. Daca se asociaza cu altele, se administreaza in priza unica,
de
70-100
picaturi.
- decoct din scoarta impotriva problemelor intestinale sau a infectiilor aparatului reproductive.
(Retea 1): Se beau doua ceaiuri pe zi.
(Reteta 2): Sub forma de gargara, comprese, bai de sezut, spalaturi vaginale, bai in diferite boli
de piele.
- cafea din ghinda impotriva diareei.
Ghindele sunt utile in problemele sexuale, in frigiditatea tinerelor femei, dar si in stari
depresive. Inflorescentele, prin continutul crescut de hormoni sexuali, sunt indicate in tulburari
aparute la pubertate sau la varste avansate, adica menopauza si andropauza. Se bea dimineata pe
stomacul gol o cescuta, neindulcita.
Preparare
Decoct
Reteta 1: Doua lingurite de scoarta la 200 ml de apa rece; se fierbe 20-30 de minute.
Reteta
2:
Din
3
lingurite
de
scoarta
la
200
ml
de
apa
rece.
Cafea
Dintr-o lingurita de ghinda prajita si macinata se prepara o cafea care regleaza scaunul in diaree.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii nu exista.
85

4. Menopauza
Menopauza este un fenomen fiziologic care consta in incetarea definitiva a menstruatiei
(naturala sau consecutiva unor interventii chirurgicale). Fenomenul apare la femeile ajunse la
varsta de 45-50 de ani sau chiar mai devreme, in cazul insuficientei ovariene sau a unor
interventii chirurgicale in zona pelviana.
Ca o consecinta a dezechilibrului neurohormonal produs prin incetarea functiei ovariene
indusa de menopauza, apar tulburari neurovegetative: valuri de caldura; insomnii;
hiperexcitabilitate; palpitatii si chiar slabirea memoriei, nervozitate.
Odata cu aceasta perioada de mari schimbari hormonale, in organismul femeii pot aparea sau
se pot agrava unele boli la care organismul respectiv este predispus: hipertensiune arteriala,
obezitate, nevroza etc.
Pentru prevenirea tulburarilor de menopauza, un rol important trebuie sa-l aiba si stilul de
viata sanatos, care include:
Dieta lacto-ovo-vegetariana: alimentatia femeii in timpul perioadei de trecere la menopauza
trebuie sa fie bogata in sucuri de fructe si cruditati. Sunt indicate cure crudivore depurative, cate
5-7 zile pe luna cu grau incoltit, suc de orz verde (cate 50 ml de trei ori pe zi) si boabe de
ienupar. Se consuma laptisor de matca, dupa regulile generale. Se bea, zilnic, o cantitate de 100
ml suc proaspat de urzici. Baia de soare, cura de aer, cu gimnastica respiratorie si fizica. Este
indicat climatul de altitudine medie si bioclimatul montan (700-800 m). Statiuni indicate:
Govora, Tusnad, Sovata, Vatra Dornei.
Metode de tratament
Tratamentul tulburarilor de climax este bine sa inceapa cu remedii homeopate (la care exista de
cele mai multe ori un bun raspuns). Daca nu se obtin rezultate, se aplica fitoterapia si numai in
cazul unui raspuns negativ se recurge la medicatia alopata (care de cele mai multe ori se bazeaza
pe hormoni, iar acestia, uneori, au efecte adverse importante).
Remedii fitoterapeutice
Paducel - este indicat in tulburarile congestive determinate de menopauza, si anume palpitatii,
bufeuri, insomnie, iritabilitate, zgomote in urechi, tulburari ale tensiunii arteriale. Se foloseste
infuzia preparata din o lingurita de planta la un litru de apa; se beau 1-2 cani pe zi, pe parcusul
unei zile si ultima seara la culcare, timp de 20 de zile pe luna. Se mai recomanda tinctura de
paducel, se iau cate 10-15 picaturi, de 3 ori pe zi. Talpa gastei - infuzie din o lingurita de planta
uscata la o cana cu apa. Aceasta se bea fractionata pe parcursul unei zile sau infuzie concentrata
preparata din 3 linguri de talpa gastii, la o cana de apa; se iau 4-5 linguri pe zi. Tinctura poate fi
86

administrata cate 30 picaturi, de doua ori pe zi si o data seara la culcare, de preferabil in infuzie
de flori de tei. Salvie - infuzie din 20 g flori si frunze la un litru de apa, cate o cana pe zi, pentru
bufeuri si palpitatii. Frunze de vita-de-vie - acesta este un remediu vechi si renumit contra
tulburarilor menopauzei. Se utilizeaza ca decoct, din 50 g frunze la un litru apa, din care se
consuma 3 cani pe zi, inainte de mese. Cimbrisor - infuzie din 15 g de planta la un litru de apa
clocotita, cate 3 cani pe zi, in caz de ameteli.

Paducel

Talpa gastei

Cimbrisor

Amestecuri de plante
Se pot folosi cu succes pentru ameliorarea tulburarilor de menopauza amestecuri din plante si
tincturi: flori de coada-soricelului (20 g), flori cu frunze de paducel (15 g), coada-racului (15 g),
traista ciobanului (25 g), sunatoare (15 g) si talpa gastei (10 g). Se face infuzie (1 lingurita
amestec
la
cana)
si
se
beau
2-3
ceaiuri
pe
zi.
Un alt amestec se face din parti egale de flori de tei, frunze de roinita si talpa gastei. Se prepara
infuzie din 1 lingura amestec la cana cu apa si se beau 1-2 cani pe zi, indulcite cu miere.
Rezultate deosebite s-au obtinut cu amestec din radacina de lemn dulce (5-6 parti), talpa gastei
(2-3 parti), frunze de salvie (2 parti) si cimbrisor (o parte). Acest remediu poate fi folosit cu
succes si in caz de osteoporoza. Se prepara decoct, timp de 10 minute, din 1 lingurita amestec la
o cana cu apa. Se beau 2-4 cani pe zi, 1-2 luni pe trimestru, intre mese sau inaintea meselor
principale.
In cadrul menopauzei pot interveni si tulburari circulatorii. In aceste cazuri se recomanda un
amestec din 20 g flori si frunze de paducel, 20 g talpa gastei, 30 g frunze de menta, 10 g fructe de
anason, 20 g radacina de valeriana, din care se face o infuzie preparata din 2 linguri de amestec
de plante la 1/2 l de apa. Prima cana se bea dimineata, calda, iar a doua, usor incalzita si indulcita
cu miere, se bea seara, la culcare. Cu actiune antispasmodica, tonica si sedativa, se poate utiliza,
in paralel cu ceaiurile de mai sus, si urmatorul amestec de tincturi: tinctura de valeriana (50 ml),
tinctura de paducel (50 ml), tinctura de beladona (30 ml). Se administreaza intern, cate 15-20 de
picaturi,
de
2-3
ori
pe
zi,
in
putin
ceai
sau
apa
indulcite.
87

Pentru ameliorarea tulburailor hormonale se utilizeaza flori de salcam (20 g), flori de soc (20 g),
pelin (10 g), radacina de lemn dulce (20 g), radacina decerentel (20 g), boabe de ienupar (10 g).
O lingura de amesec de plante se pune la macerat timp de 3 ore, inr-o cana cu apa dupa care se
fierbe timp de 5 minute la foc domol, iar dupa alte 10 minute de repaus se filtreaza. Se beau 2-3
cani pe zi. Se poate prepara cel mult un l de infuzie, care se va tine la frigider. De fiecare data
cand se bea, se incalzeste la 40 grade C si se indulceste cu miere.

5. Contraceptive, avortive, combaterea sterilitii.

Exist plante care au efecte contraceptive att la brbai (bumbac Gossypium species), ct i
la femei (camforul chinezesc - Blumea balsamifera, laurul ghimpus - Ilex aquifolium), plante cu
efecte avortive (dar aici dozele toxice sunt extrem de apropiate de cele utile, Juniperus sabina,
Ruta graveolens pot duce la moarte; scaietele Dipsacus japonicus, via de vie Vitis vinifera,
susanul Sesamum indicum i colii babei Tribulus terestris fiind mai puin toxice dac sunt
administrate n primele 3-6 zile de ntrziere a ciclului menstrual). Pentru combaterea sterilitii
sunt utile, pentru sterilitatea feminin, limbaria (ptlagina de ap Alisma plantago-aquatica:
planta ntreag combate sterilitatea, favoriznd ovulaia i fertilizarea ovulului, dar seminele
produc sterilitate), floarea soarelui, alunele, arahidele, fisticul, miezul de nuc i curmalele.

88

6. Infectii si inflamatii genitale

Cauzele infectioase ale ginecopatiilor sunt multiple si necesita investigatii de laborator. Abia
dupa precizarea diagnosticului se va trece la un tratament complex local, la recomandarea
medicului specialist alopat. Ar fi de preferat o colaborare

F. VEZICA URINARA
Definitie: Vezica urinar este un scule, parte component a sistemului excretor la
vertebrate n care urina este adunat din rinichi pentru eliberarea ei ulterioar la exteriorul
organismului prin uretr. Vezica urinar a omului poate reine de la 250 pn la 500 ml de
lichid.

89

90

91

Afectiunile vezicii urinare

Exista oameni care au probleme cu controlarea vezicii si nu isi pot opri fluxul de urina sa
curga, ceea ce se numeste incontinenta urinara. Desi aceasta este o afectiune, multi oameni
traiesc cu ea crezand ca este normala, dar acest lucru nu este nici pe departe ceva bun.
Unele persoane se simt stanjenite de acest lucru, il iau mult prea personal si le este rusine
sa apeleze la ajutorul unui specialist, dupa cum declara pentru Ziare.com dr. Bogdan Macadon.
In jur de 15-30% dintre persoanele in varsta sunt afectate in acest sens.
Sistemul urinar este format din rinichi, ureter, vezica si uretra. Rinichii filtreaza apa si
alunga deseurile din sange, excretand urina. Cantitatea normala excretata este undeva intre un
litru si un litru si jumatate in 24 de ore. Desi vezica are o capacitate de 600 de ml, nevoia de a
merge la toaleta incepe sa se simta cand atinge 300 ml de lichid. Cand ea incepe sa se intinda,
nervii din jur trimit mesaje creierului.
Incontinenta afecteaza persoanele de toate sexele, fiind mai comuna in randul barbatilor,
mai ales cei care au anumite afectiuni ale prostatei.
Incontinenta poate aparea ca simptom la alte afectiuni:
- infectii ale tractului urinar;
- efecte secundare la medicamente: cum ar fi calciul, antidepresivele, antihistaminicele,
sedativele, pastilele de dormit, narcoticele, medicamentele ce contin multa cafeina, diureticele;
- slabirea muschilor vezicii si a celor din jurul ei;
- vezica hiperactiva;
- iritare a vezicii;
- uretra blocata, in special din cauza prostatei marite la barbati.
Unele dintre cauze sunt temporare, cum ar fi infectia, pe cand altele sunt de lunga durata
si necesita un tratament mai indelungat, dar pana la urma se rezolva.
Factorii de risc sunt:
- fumatul: legatura nu este clara, dar medicii au observat in mod clar de-a lungul timpului
ca exista;
- obezitatea: excesul de masa musculara reduce tonusul muscular, inclusiv cei ai vezicii;
- constipatia cronica: problemele intestinelor duc la afectarea muschilor vezicii;
- diabet: poate afecta nervii si interfera cu senzatiile, inclusiv nevoia de a merge la
toaleta;
- rani ale maduvei spinarii: semnalul dintre vezica si creier trece prin maduva, asa ca
daca aceasta este ranita, creierul va primi semne gresite.
- probleme neurologice, cum ar fi atacul cerebral, scleroza multipla, boala Alzheimer sau
Parkinson.
- operatii sau terapie prin radiatii in zona pelvisului;
- sarcina: in jur de o treime din femeile insarcinate sufera de incontinenta urinara;
- menopauza;
- histerectomie;
92

- prostata marita;

Infectiile urinare netratate distrug rinichii, avertizeaza medicii urologi. De aceea este
esential sa nu le ignoram si sa aplicam tratamentul corespunzator, tinand cont de indicatiile
medicului.
Este important sa tratezi corespunzator infectiile urinare, deoarece cele care recidiveaza
duc la infectii tot mai mari, care pot cuprinde ureterele si chiar rinichii.

Diferenta intre cistita si pielonefrita

Trebuie sa facem o diferenta intre infectia urinara joasa - cistita care se manifesta prin
febra si infectia urinara inalta - pielonefrita care se manifesta prin febra mare si dureri de spate.
De asemenea, potrivit medicilor urologi, daca suferi de cistita inseamna ca infectia este localizata
la nivelul vezicii urinare. In cazul in care infectia este localizata la nivelul rinichiului, inseamna
ca te confrunti cu o pielonefrita.
50% dintre femei fac macar o infectie urinara!
Statisticile arata ca femeile sunt mai predispuse la infectiile urinare, 50% din acestea
suferind cel putin o data in timpul vietii de o forma de infectie urinara. Barbatii tineri sunt rareori
afectati de infectii urinare, in schimb, barbatii peste 50 ani, cu afectiuni ale prostatei, sunt mai
expusi riscului de infectii urinare.

Care sunt simptomele unei infectii urinare?

Printre cele mai frecvente semne ale unei asemenea infectii sunt:
urinarile repetate cu usturime;
urina tulbure;
prezenta sangelui in urina;
nevoia de a urina tot timpul, fara ca vezica sa fie plina;
presiune in regiunea pelviana;
stare generala de disconfort.

Din ce cauze pot sa apara infectiile urinare?

In general, printre factorii favorizanti se numara:
consumul redus de lichide;
urinatul rar;
constipatia:
hemoroizii externi;
toaleta cu jetul de apa orientat inspre vagin, dupa contactul sexual;
atrofia genitala, dupa menopauza";
uremia;
diabetul zaharat;
afectiuni digestive asociate: colita, constipatia cronica;
93

 afectiuni biliare;
metroanexita.
Cum tratam infectia urinara?
Nu ignora nici un simptom din cele prezentate mai sus si consulta un medic urolog pentru
a-ti prescrie un tratament corespunzator, in functie de infectia urinara de care suferi.
De regula, tratamentul care se administreaza consta in antibiotice, insa niciodata inainte
de efectuarea unei uroculturi pentru a pune un diagnostic corect. In cazul in care suferi de cistita,
cel mai adesea ti se va recomanda ofloxacin, ciprofloxacin sau biseptol, iar daca nu se poate
realiza urocultura se administreaza norfloxacina cate 2 tablete pe zi, timp 3-5 zile, potrivit
informatiilor specificate de specialistii in urologie.

5 sfaturi esentiale
1. Produsele naturiste, leac eficient fara efecte secundare: strugurii ursului (planta
cunoscuta si sub denumirea de bearberry), afinul american (cunoscut si ca merisor sau
cranberry), semintele de dovleac si cozile de cirese sunt plante care combat problemele
fiziologice ale aparatului urinar feminin si masculin, incontinenta urinara si ajuta la eliminarea
fiziologica a apei si a deseurilor metabolice din organism.
2. Consuma cat mai multa apa! Daca te confrunti cu infectii urinare repetate este esential
sa consumi in fiecare zi multa apa, chiar si 3 litri.
3. Nu lua medicamente fara prescriptia medicului! De multe ori se intampla sa luam
medicamente la recomandarea prietenilor sau membrilor familiei, dar in majoritatea cazurilor
acestea ne fac mai mult rau decat bine. Este si cazul infectiilor urinare, care se agraveaza daca
luam medicamente necorespunzatoare.
4. Atentie la igiena intima! Alege cu atentie produsele de igiena intima pe care le
folosesti. Multe pot irita uretra si pot duce la instalarea unei infectii. Foloseste doar produsele
testate dermatologic. Foloseste lenjerie intima din bumbac pentru ca aceasta lasa pielea sa
respire. Fibrele sintetice mentin umezeala, creand conditiile optime dezvoltarii infectiilor. Este
necesara o igiena foarte stricta in zona perianala si intodeauna spala-te in zona organelor
genitale. Dupa urinare, sterge-te din fata inspre spate.
5. Urineaza la timp! Cand simti nevoia, nu amana momentul in care merge la toaleta.
Abtinerea pentru perioade lungi de timp favorizeaza aparitia infectiilor urinare.
Lista celor mai frecventi agenti microbiologici de infectare a tractului urinar, in 85 % din cazuri:
Enterococcus spp.
Streptococcus agalactiae (GBS)
Enterobacteriaceae
Pseudomonas spp.
Streptococcus pyogenes (GAS)
Staphylococcua aureus
Staphylococcus saprophyticus
Candida spp.

94

Staphylococcus aureus
Mai puin frecvente sunt infectiile cu:
Gardnerella vaginalis
Ureaplasma urealyticum
Mycoplasma hominis
Mobiluncus spp.
Leptospira spp.
Mycobacterium spp.
Chlamydia trachomatis (brbai)

Ureaplasma urealyticum
Adesea asociate cu boli multisistemice:
Salmonella spp.
Shistosoma haematobium
Cryptococcus neoformans
Trichosporon beigelii
Trichomonas vaginalis
Aspergillus spp.
Penicillium spp.
Adenovirus
Herpes simplex virus
95

Infectia urinara cu Escherichia Coli

Generalitati
O infectie de tract urinar poate fi cauzata de ciuperci, virusuri si
bacterii. Totusi, cel mai frecvent, infectiile de tract urinar sunt cauzate
de bacterii. Bacteriile patrund cu viteza in tractul urinar si sunt
eliminate cu rapiditate, in mod normal, inainte de a provoca infectii.
Totusi, in unele cazuri, bacteriile infrang sistemul natural de aparare al
organismului si pot declansa infectii. Infectiile de la nivelul uretrei se
numesc uretrite. Infectiile vezicii urinare poarta denumirea de cistita,
iar infectiile rinichiului se numesc pielonefrita.
Infectiile tractului urinar pot fi cauzate de orice tip de bacterii, dar cel
mai frecvent sunt declansate de Escherichia Coli sau E. coli. Acestea
sunt bacterii care se gasesc in mod normal in intestine. Infectiile
tractului urinar cu Escherichia Coli pot fi dureroase sau incomode, dar sunt usor de tratat si
prevenit.
Exista mai multe tipuri de bacterii care fac parte din grupul bacterian E Coli. Acestea sunt
prezente in intestine inca de la nastere si sunt principalele organisme care ajuta la procesul
digestiei alimentelor. Bacteriile E Coli supravietuiesc in afara organismului doar o perioada
scurta de timp.

Cauze
Intrucat bacteria E Coli este in mod normal prezenta in intestine, este intalnita adesea in
scaun si in jurul anusului. Uneori, aceste bacterii pot migra spre uretra. Uretra este deschiderea
prin care este eliminata urina. De cele mai multe ori, sistemul imunitar lupta impotriva bacteriei
care incearca sa colonizeze in alte zone ale corpului. Totusi, atunci cand sistemul imunitar nu
actioneaza cum ar trebui, bacteriile cresc si se multiplica, iar rezultatul este infectia. Infectia
poate curpinde intreg sistemul urinar.

Simptome
Infectiile sistemului urinar cauzate de E coli au o varietate de simptome. Printre acestea
se numara durerea resimtita in zona partii inferioare a spatelui sau a pelvisului, intrucat bacteriile
determina inflamarea rinichilor si a vezicii urinare.
In cazul in care bacterilie se concentreaza asupra uretrei, veti experimenta o senzatie de arsura si
durere in timpul sau dupa incheierea urinarii. Urina ar putea fi inchisa la culoare sau tulbure,
mirosul acesteia se va modifica si ar putea contine chiar si urme de sange.

Cum sunt diagnosticate infectiile urinare

96

Pentru a stabili daca o persoana sufera de o infectie urinara, medicul ii va solicita acesteia
sa descrie simptomele urinare, apoi va recomanda bolnavului sa colecteze o mostra de urina
pentru analiza acesteia la laborator.
Infectia urinara se va depista in urma unei uroculturi, analiza care implica recoltarea unei
probe de urina intr-un recipient steril in urma spalarii zonei genitale. Va fi inclusa in recipient
partea din mijloc a jetului de urina. In cazul in care este prezenta infectia se va face si
antibiograma, ce va stabili care este gradul de sensibilitate al germenilor prezent la diferite
antibiotice.
In cazul in care o persoana manifesta infectii urinare recurente, medicul poate recomanda
investigatii suplimentare pentru a determina daca tractul urinar este normal. Printre acestea se
numara:
Ecografia rinichilor si a vezicii urinare
Cistouretrografie mictionala
Cistoscopie
Tomografia computerizata
RMN
Teste urodinamice.

97

Tratament
98

Tratament medicamentos
Odata ce medicul a diagnosticat infectia de tract urinar, in urma uroculturii si a
antibiogramei, va prescrie tratament cu antibiotice. In functie de gravitatea infectiei, tratamentul
poate dura intre 3 si 14 zile.
Tratamentul standard presupune utilizarea de trei zile a unei combinatii de medicamente:
trimetroprim si sulfametoxazol. Bolnavilor alergici la sulfamide le sunt prescrise doar
trimetroprim. Chiar daca simptomele de infectie dispar dupa una-doua zile, este recomandat ca
tratamentul sa se faca integral. In caz contrar pot fi distruse doar o parte din bacterii, iar cele care
raman se pot multiplica din nou si pot provoca o infectie mult mai severa.
Fluide
Toate persoanele diagnosticate cu o infectie a tractului urinar ar trebui sa bea mai multe
lichide. Acestia se pot vindeca de infectiile usoare, daca beau cantitati mari de apa sau ceaiuri
care pot ajuta in lupta cu E Coli. Chiar daca infectia este mai severa, consumul marit de lichide
poate creste eficienta medicamentelor.
Beta-lactamice
Cel mai frecvent recomandate medicamente pentru tratarea infectiei tractului urinar cu E
coli sunt penicilina si amoxicilina. Pentru ca aceste tipuri de medicamente sunt utilizate pe scara
larga, aproximativ 25% dintre tipurile de E Coli sunt rezistente la amoxicilina. De aceea,
specialistii prescriu medicamente numite beta-lactamice, inclusiv cefalosporine, dar si
pivecilinam din clasa amidinopenicilinelor.
Fluorochinolone
Din cauza utilizarii destul de frecvente a combinatiei de trimetroprim si sulfametoxazol
pentru tratarea infectiilor tractului urinar, unele tulpini de Escherichia Coli sunt deja rezistente la
acestea. Fluorochinolonele sau chinolonele ar putea fi o alternativa de tratament. Printre acestea,
cel mai des recomandate sunt: ofloxacin, ciprofloxacin, norfloxacin si levofloxacin.
In cazul infectiilor severe, poate fi necesara spitalizarea si introducerea de fluide pe cale
intravenoasa. Tratamentul se va face cu aminoglicozide.

Fitoterapie
Utilizarea plantelor medicinale, ca unul dintre cele mai vechi remedii cunoscute de om,
si-a mbogatit continutul.
n zilele noastre, fitoterapia moderna, n sensul larg al acestei notiuni, este tratamentul
bolnavilor cu ajutorul produselor farmaceutice obtinute din plante inferioare sau superioare.
Avnd la baza dezvoltarea fitochimiei, biochimiei, farmacodinamiei si a tehnicii
farmaceutice moderne, fitoterapia este astazi o noua ramura a medicinii, n plina dezvoltare si
ascensiune.
Fitoterapia afectiunilor urinare reprezinta un capitol dificil, deoarece impartirea
remediilor vegetale in functie de locul de actiune respectiv si de indicatia terapeutica nu este la
fel de categorica si neta, ca in alte cazuri.
Pentru unle afectiuni cum ar fi nefritele (care intereseaza parenchimul renal) nu exista
produse vegetale cu adresabilitate directa, in timp ce altele, cum ar fi cele ale cailor urinare
descendente, beneficiaza de efectele specifice a numeroase plante.
99

Fitorologicele reprezinta un grup eterogen de medicamente, de origine vegetala, care se

adreseaza afectiunilor renale, ale cailor urinare si ale prostatei.
Aproape intotdeauna, in cazul afectiunilor cailor urinare se intervine ci fitopreparate de
asociere (rareori monopreparate) deoarece, datorita apropierilor topografice, a legaturilor
morfologice si patofiziologice dintre rinichi, uretere, vezica si detrusor sau uretra, doar rareori
numai unul dintre aceste segmente este afectat, ori nu s-a gasit inca o planta care, ea singura, sa
poata trata sau ameliora intraga simptomatologie a unei astfel de afectiuni.
Spre exemplu, in cazul infectiilor urinare sau a litiazei in general, datorita dereglarii
mecanismului de transport al urinii, se constata pe langa afectarea acestuia si aparitia unor
tulburari in acumularea sau depozitarea, precum si in eliminarea urinii. Din acest motiv,
fitourologicele reprezinta de regula combinatii ale unor produse vegetale cu actiune diuretica,
dezinfectanta urinara, antiflogistica, spasmolitica, analgezica si sedativa.

Plante care trateaza (amelioreaza) infectiile urinare

Violetele calmeaza durerile
Din flori de violete (Viola adorata) se prepara o infuzie care contribuie la tratarea
cistitelor, ca si a dermatozelor, colitei, bronistei, prin actiunea de calmare a iritatiilor mucoaselor.

Sovarvul, planta antiseptica

Se foloseste planta (Origanum vulgare), fara radacina, sub forma de decoct. Plantele
maruntite (o lingura la cana cu apa) se fierb timp de un minut. Ajuta totodata si la alungarea
racelilor, a febrei si imbunatateste digestia.

100

 Urzica moarta alba

Urzica alba (Lamium album) este tonica, astringenta si este deseori folosita la tratarea
infectiilor urinare. Sub forma de capsule sau pulbere, se administreaza inainte de mesele
principale ale zilei (cate 2 capsule sau un varf de cutit de pulbere). Sub forma de ceai preparat
din flori, este indicata in cistita, leucoree, dismenoree, afectiuni ale prostatei. Se beau cate 3-4
cani pe zi, intre mese.

Mugurii de pin (Pinus sylvestris)

Datorita proprietatilor lor antiseptice, mugurii de pin sunt de mare ajutor in cazul
inflamatiilor urinare sau hepatice. Se recomanda sa se bea circa un litru de ceai pe zi, eventual,
asociat cu alte plante (in special cu iarba neagra).

Nalba mare are efect antiinflamator

Una dintre indicatiile terapeutice ale acestei plante (Althaea officinalis) se refera la
tratarea cistitelor, ca si a altor afectiuni inflamatorii (metrite, gastrite, bronsite etc.). Se foloseste
radacina, din care se prepara un decoct (prin fierberea acestora in apa, timp de trei minute) care
este emolient, antiinflamator, antidiareic, antitusiv.

101

 Levantica (Lavandula angustfolia)

Florile de levantica se pot folosi pe langa alte remedii mai puternice (sunt adjuvante),
caci au proprietati bactericide, dezinfectante, calmante, relaxante. In special, in sezonul rece,
consumul constant de ceai de levantica (cate o ceasca seara, caci aduce somnul) confera
rezistenta sporita fata de virusuri.

Socul
Socul (Sambucus nigra) este cunoscut pentru efectul sau diuretic, antisudorific, depurativ,
fiind folosit mai mult in tratarea racelilor, a reumatismului. Iata ca este potrivit si pentru
suferinzii de cistita, fiind indicate cate 3-4 cani pe zi. Se folosesc inflorescentele, numai uscate.

Rotungioara
102

Initial rotungioara (Glechoma hederacea) a fost utilizata empiric, timp indelungat.

Datorita compozitiei sale chimice, este foarte potrivita pentru tratarea cistitelor, ca si a
bronsitelor, astmului, litiazei urinare, leucoreei. Se administreaza sub forma de decoct (plantele
se fierb cam un minut), cate 1 litru pe zi.

Iarba neagra (Calluna vulgaris)

Este planta care are un efect imediat asupra infectiilor urinare (cistite, colibaciloze,
pielonefrite) si in prostatite. Este diuretica si contribuie la eliminarea calculilor mici (a nisipului).
Concomitent, intervine si in cazul reumatismelor, celulitei, intoxicatiilor. Se foloseste sub forma
de ceai preparat din muguri, dar si sub forma de tinctura sau extract glicerinat.

Fragi (Fragaria vesca) si cirese (Prunus avium)

Utilizat ca aromatizant, ceaiul din frunze de frag are virtuti mai putin cunoscute: este
depurativ, detoxifiant, fiind indicat in leucoree, cistita, reumatism, dermatoze, celulita, guta si
alte afectiuni.

103

In schimb, ceaiul din cozi de cirese este foarte des folosit in astfel de afectiuni, si pe buna
dreptate. Si ele sunt diuretice, detoxifiante. Sunt frecvent recomandate celor ce sufera de celulita,
reumatism, cistita, retentie urinara, edeme, dar si in obezitate, calculi renali, nefrita. Se bea cate 1
litru de ceai pe zi; se poate administra si sub forma de pulbere sau capsule (cistita, retentie
urinara, edeme).

Ceaiul de afine (Vaccinium myrtillus) este antibacterian.

Infuzia de afine este un remediu natural, bun la gust i cu multiple ntrebuinri: tonific
muchii vezicii urinare i are efect antimicrobian. Infuzia se prepar din 250 ml de ap i 20 g de
frunze de afin: apa fiart se toarn peste frunze, se las la infuzat 10 minute, apoi se strecoar. Se
consum trei cni de ceai pe zi.

104

 Infuzia din muguri de mesteacn (Betula pendula)

n cazul afeciunilor renale, n general, fitoterapia recomand infuzia din frunze sau
muguri de mesteacn, folosit ca mijloc diuretic: dou linguri de frunze tiate mrunt sau o
lingur de muguri se pun n 1/2 l de ap fierbinte, se adaug puin bicarbonat de sodiu, se las la
infuzat o or, apoi se strecoar. Se bea 1/2 de pahar, de 4 ori/zi, nainte de mas.
Frunzele i mugurii de mesteacn intr i n diferite amestecuri: frunze de mesteacn i
frunze de coada-calului, n pri egale - o lingur din acest amestec la un pahar de ap fierbinte,
se las la infuzat 15 minute, apoi se ia cte o lingur de infuzie de 3-4 ori/zi. Are proprieti
diuretice deosebite. Atenie ns, cci acest amestec este contraindicat n cazul inflamrii acute a
rinichilor i a cilor urinare, precum i femeilor nsrcinate.
Un amestec deosebit de eficient n cazul pietrelor la rinichi este din: o parte frunze de
mesteacn, o parte fructe de ienupr, o parte fructe de mce i dou pri rdcini de roib. O
linguri din acest amestec se pune ntr-un pahar de ap rece, se las la infuzat 10 ore, apoi se
fierbe 5 minute i se strecoar. Se bea 1/4 de pahar de 3-4 ori/zi. n caz de cistit, se amestec
frunze de mesteacn, frunze de strugurii-ursului, mtase de porumb, rdcin de iarba-dulce i
rdcin de pir, n pri egale. O lingur din acest amestec se pune ntr-un pahar de ap rece, se
las la infuzat 6 ore, apoi se mai fierbe 15 minute i se strecoar. Se bea 1/4 pahar de infuzie, de
3-4 ori/zi. i aceste amestecuri sunt contraindicate n cazul inflamrii acute a rinichilor i cilor
urinare dar i femeilor nsrcinate.

Preparate din frunze i fructe de merior (Vaccinum vitis idaea)

Meriorul are efecte diuretice i nu duneaz n nici un fel rinichilor, chiar i atunci cnd
este utilizat n cantiti mari. Fructele de merior proaspete sau fierte, chiar i fr zahr, nu se
altereaz mult timp. n unele gospodrii, aceste fructe sunt fierte fr zahr, cu pere i mere dulci,
iar gemul se pstreaz foarte mult; de aici proprietile de antibiotic ale meriorului.
Decoctul din frunze de merior este recomandat, mai ales, n cazul pietrelor la rinichi, la
vezica biliar i vezica urinar, al inflamrilor renale i ale vezicii urinare. Pentru aceasta, se iau
3 mini de frunze de merior, se pun n 3 pahare cu ap i se fierb 10 minute. Se bea toat aceast
cantitate de decoct pe parcursul unei zile, n 3 doze. Acest decoct este eficient nu numai n bolile
de rinichi, ci i n cele de ficat.
n cazul afeciunilor rinichilor i ale vezicii urinare, se pregtete amestec din frunze de
merior (dou pri), frunze de levnic (1 p), coacze negre (1 p), frunze de mesteacn alb (1
p), fructe de ienupr (1 p), muguri de hamei (1 p), petale de trandafir (1 p), frunze de strugurii
ursului (2 p), frunze de brnca porcului (2 p), frunze de ptlagin (2 p), frunze de urzic (3 p),
mcee (4 p), frgue de pdure (6 p) i muguri de coada calului (6 p). Dou lingurie de amestec
se pun n 2-3 pahare de ap fierbinte, se las la infuzat 30 de minute, apoi se strecoar. Infuzia se
105

bea fierbinte, cte 150 ml de 3 ori/zi, cu 30 de minute nainte de mas. Are efecte deosebite n
cistit.
Incontinen urinar se trateaz cu decoct din amestec de fructe i frunze de merior, n
care se adaug suntoare. Se beau 3 pahare pe zi, ncepnd cu ora 16 i terminnd nainte de
culcare.

Amestecuri de plante cu miere

Cu ajutorul mierii (Apis mellifera) i al ctorva plante, se poate crete imunitatea
organismului fa de influene patologice. i n cazul afeciunilor renale i urinare, este bine s
adugai miere n ceai. n patologia organelor de secreie, o influen favorabil are mierea cu
infuzie de mce, de coada-oricelului i de mtase de porumb. n cazul afeciunilor renale, este
indicat mierea amestecat cu castane. n cazul nisipului la rinichi este recomandat un amestec
de ulei de msline cu miere i suc de lmie: 50 g miere, 50 ml ulei de msline i sucul de la o
lmie. Se ia cte o lingur din acest amestec, de 3 ori/zi.
Pentru stimularea eliminrii din rinichi a nisipului i pietrelor, se amestec 20 g fructe de
ienupr, 20 g frunze tinere de mesteacn, 20 g rostopasc i 20 g frunze de talpa gtei. Patru
linguri de amestec se pun ntr-un litru de ap fierbinte, se las la infuzat, se adaug 2 linguri de
miere i se bea.
n cazul pietrelor n cile urinare dar i pentru profilaxia formrii lor, se d pe rztoare o
ridiche neagr, se stoarce sucul i se amestec n miere (pri egale); se bea 1/2 pahar pe zi,
crescnd treptat doza pn la un pahar, zilnic.

Mugurii de tuia (Thuja occidentalis)

106

Pentru eliminarea pietrelor de la rinichi i ficat, pentru tratarea afeciunilor ficatului n

general, ale rinichilor i vezicii urinare n special, n medicina popular este foarte cunoscut
infuzia din muguri de tuia: 20 g muguri la un litru de ap; se bea cte un pahar, de 3 ori/zi. Pentru
afeciunile vezicii urinare este recomandat un amestec din muguri de tuia, frunze de strugurii
ursului i muguri de mesteacn. Se iau 5 g din fiecare plant i se fierb 5-7 minute ntr-un litru de
ap. Se bea decoctul pe parcursul zilei, nclzit uor.
n afeciunile ficatului i n cazul pietrelor la fiere se face decoct din muguri de tuia (5 g),
flori de chimen (10 g), frunze de troscot (10 g), suntoare (5 g), frunze de cicoare slbatic (5 g)
i scoar de cruin (10 g). Se bea pe parcursul zilei astfel: un pahar dimineaa, pe stomacul gol,
iar restul n timpul zilei, n 4 doze, de fiecare dat la o or dup mas. Femeilor nsrcinate le
este interzis consumul mugurilor de tuia.

Aromaterapie
Infectiile cronice ale vezicii urinare se pot trata si prin aromaterapie.
Pentru tratarea cistitelor, sunt recomandate o gama de uleiuri esentiale, din care se pot
alege unul sau mai multe: balsam de canada, ulei de tei, ulei de lemn de cedru, lavandina sau
levantica, balsam Copaiba, ulei de telina - seminte, de terepentina, de cimbru, de coada
soricelului, de pin, de santal, de leustean, de eucalipt, de musetel, de ienupar, de boswelia, de
mastica, de patrunjel, ulei Niaouli.
In cazul femeilor care sufera de leucoree, se mai recomanda uleiul de isop, maghiran,
iasomie, rozmarin, salvie (pe langa cele de santal, levantica, cedru, eucalipt, tei).
Aceste uleiuri volatile se administreaza sub forma de comprese (diluate), sau se folosesc
la baie ( dus). De retinut este ca nu se folosesc ca atare, sub forma lor concentrata. De asemenea,
femeile insarcinate si persoanele cu anumite sensibilitati trebuie sa le evite.

107

G. FITOTERAPIA IN BOLILE DE TIROIDA

Glanda tiroid este cea mai mare gland a sistemului endocrin uman, are o greutatea de 5-6 g la
nou-nscut, atingnd o greutate de 15-30 g la adult (este mai mare la femei dect la brbai) i
este situat n regiunea antero-lateral a gtului.

Glanda

tiroid

thyroidea)

este

(glandula
un

organ

nepereche de culoare glbuie-roz,

cu o consisten moale, cntrind
15-30 gr, avnd doi lobi de form
oval, ce se dispun de o parte i
108

de alta a laringelui i traheii, unii

printr-un

istm;

cazuri,

50-60%

prelungire,

din
lobul

Are o capsul proprie ce trimite prelungiri n interiorul glandei. Ea este nvelit ntr-o dedublare
a fasciei cervicale mijlocii, aderent de trahee, teaca vasculonervoas n care se afl artera
carotid, vena jugular i nervul vag. Anterior, glanda vine n raport cu muchii subhioidieni.
ntre capsula proprie i capsula fibroas, dependent a fasciei cervicale mijlocii, se afl posterior,
glandele paratiroide. Irigaia arterial este asigurat de arterele tiroidiene superioar i inferioar;
venele se deschid n venele jugulare i trunchiul venos brahiocefalic stng. Limfaticele merg n
ganglionii cervicali profunzi i pretraheali. Inervaia este dat de ramuri din nervii laringieni
superior i inferior i din cei trei ganglioni simpatici cervicali.

Aezare: n faa traheei

Caracteristici

Greutate: 5-30g
Structura: lobul drept, lobul stng,
istm (punte)
Secret
hormonii:
triiodotironin si calcitonina
Boli datorate funcionrii deficiente:

piticism (nanism

tiroidian/cretinism)
109

gua endemic

boala lui Basedow

tiroxin,

Tiroida normal la adult are forma literei H i este alcatuit din doi lobi (drept i stng), uni i
printr-un istm (poriune de esut glandular). Tiroida este nvelit la exterior de o capsul fibroas
din care pornesc septuri fibroase ce mpart glanda n pseudolobi, la rndul lor alctuii din
vezicule, numite foliculi sau acini (unitatea structural a tiroidei).
Funcionare
n interiorul foliculilor se gsete un coloid proteic care conine o singur protein,
tireoglobulina, din care sunt sintetizai hormonii tiroidieni: T4 ( tiroxina) i T3 (triiodotironina).
Tiroida conine i o populaie redus de celule parafoliculare (celule C) care secret
calcitonina i pot cauza carcinomul tiroidian medular, prin transformare malign.
Secreia de hormoni tiroidieni (tiroxina- T4 i triiodotironina-T3) este stimulat de ctre
un alt hormon numit TSH (Thyroid Stimulating Hormone) care este secretat de glanda hipofiz.
Funcia glandei tiroide este extrem de important pentru organism, afectnd pulsul i tensiunea
arterial, nivelul de colesterol, metabolismul energetic, tonusul muscular, vzul, starea psihic i
multe altele.
Rol i influen
110

Glanda tiroid produce doi hormoni principali, tiroxina i tironina, care:

stimuleaz metabolismul general,
au influen asupra vitezei cu care este utilizat energia n corp i a producerii de

proteine,
influeneaz asupra termoreglrii organismului,
stimuleaz la copii creterea scheletului,
influeneaz compoziia sngelui,
intensific excitabilitatea sistemului nervos fa de ali hormoni.

Cei doi hormoni sunt depozitai n foliculi, unde sunt legai de o protein, formnd
tiroglobulinele. Pentru elaborarea hormonilor e nevoie de iod, care este furnizat prin alimentaie.
De asemenea, tiroida produce calcitonina, antagonist al hormonului paratiroidian, ce scade
pragul calcemiei i stimuleaz osteogeneza.
Structura
Glanda este alctuit din foliculi sferici i canale productoare de tiroxin, nconjurate de
esut conjunctiv lax. Foliculii sunt tapisai de un epiteliu unistratificat, plat sau prismatic nalt;
cavitatea folicular e plin de coloid omogen (ea conine hormonul tiroxina). ntre foliculi, n
esutul conjunctiv se afl grupe de celule clare - celulele C parafoliculare, productoare de
calcitonin. Frigul i ntunericul stimuleaz tiroida; cldura i lumina o inhib. Glanda crete n
volum la pubertate i la natere i diminu cu vrsta sau n caz de malnutriie. La femei tiroida
este relativ ceva mai mare. La embrion glanda tiroid se dezvolt din mugurele epitelial
nepereche al peretelui ventral al intestinului cefalic. Cnd mugurele se detaeaz, n locul su
(mai trziu acesta constituie rdcina limbii) rmne gaura oarb.
Afeciuni corelate
Pacienii care sufer de afeciuni ale glandei endocrine au variaii ale nivelului energetic,
au intoleran la frig sau cldur, variaii ale tonusului muscular, labilitate emoional sau
probleme cu greutatea corporal.
Afeciunile tirodei se manifest prin modificri calitative sau cantitative ale secreiei
hormonale, mrirea tiroidei (gu) sau ambele.
Secreia insuficient de hormoni tiroidieni este denumit hipotiroidie sau mixedem,
nsotit de scderea consumului caloric (hipometabolism).
111

Secreia excesiv de hormoni tiroidieni determin hipertiroidie sau tireotoxicoz i

hipermetabolism.
Mrirea glandei tiroide (gua) poate fi generalizat sau focal:

mrirea generalizat poate fi asimetric, lobul drept avnd o tendin mai mare de
cretere dect lobul stng i poate fi asociat cu o secreie hormonal crescut, normal
sau sczut n funcie de afeciunea determinant;

marirea focal sugereaz de obicei o afeciune tumoral benign (asoci

ata de obicei cu creterea secreiei hormonilor tiroidieni i hipertiroidie) sau malign.

Gua tiroidian poate comprima structurile nvecinate de la nivelul gtului sau
mediastinului.

in

hipotiroidismul

secundar

si tertiar

(disfunctia

este

la

nivelul

central

hipofiza/hipotalamus): deficitul de TSH (tirotropina - hormonul de stimulare tiroidiana)

Hipotiroidismul
este
o disfunctie
glandeicare
tiroide.
Hipotiroidismul
de la nivel hipofizar
si deficitul
de TRHa(hormon
elibereaza
tirotropina) de laapare
nivel
atunci
cand glanda
tiroidacunuaceste
produce
suficienti
hormoni tiroidieni.
Cauzele
hipotalamic,
din tumorile
localizari,
boli infiltrative,
iradiere, hemoragii,
necroze, boli genetice
hipotiroidismului
pot fi multiple :

Hipotiroidismul este o disfunctie a glandei tiroide. Hipotiroidismul apare

rezistenta generalizata la

atunci
cand glanda
tiroida nu produce suficienti hormoni tiroidieni. Cauzele
hormonii
tiroidieni,
hipotiroidismului
pot fi simultiple :
caracterizata prin semne
de
simptome
in hipotiroidismul primar
(disfunctia este la nivelul tiroidei) : deficitul de
hipotiroidism,

dar

cu

iod / excesul de iod, patologia autoimuna, hipotiroidismul postterapeutic

hotmonii tiroidieni T3 / T4

(antitiroidiene de sinteza, litiu, amiodarona, fenitoina, carbamazepina,

112

inhibitori de tiroizin-kinaza, postchirurgical, radioterapie), boli infiltrative,

defecte in biosinteza hormonilor

avand valori crescute, iar TSH crescut sau in limite normale. Acesta este rar, fiind
determinat genetic.

Hormonii produsi de tiroida controleaza ritmul cardiac, presiunea sanguina, temperatura

corporala si greutatea pe care o avem. Asadar, toate vor fi influentate daca se instaleaza cancerul
la acest nivel. Dar in ce consta aceasta patologie? Cancerul se identifica prin tumori, dezvoltate

Cancerul tiroidian este cel mai intalnit cancer al sistemului endocrin

atunci cand celule batrane nu mor, desi ar trebui. In schimb apar unele noi, de care nu este

(glandele cu secretie interna din organism) si afecteaza de trei ori mai multe

nevoie.

femei decat barbati. Aceasta boala actioneaza asupra tiroidei, glanda situata la
baza

gatului.
113

Care sunt manifestarile cancerului tiroidian?

Cel mai intalnit simptom este aparitia unui nodul sau a unei excrescente in zona gatului. Pe
langa aceasta, bolnavii manifesta o raguseala, dificultate in a vorbi normal sau tuse
inexplicabila. Inghitirea si respiratia sunt ingreunate, iar in zona fetei si a gatului pot fi resimtite
dureri.
Ce determina aparitia cancerului tiroidian?
radiatiile,
care nu
afecteaza
in mod special
Cauza
acestei maladii
a fost identificata.
Dar factorii de risc in aparitia cancerului tiroidian
sunt: copiii;

expunerea la raze X in timpul unor examene

de rutina (chiar si banala radiografie dentara
ar trebui executata doar atunci cand este cu
adevarat necesara)
radiatiile reziduale ce ne afecteaza in urma
testarilor sau accidentelor nucleare (timpul lor
de actiune ajunge la decenii);
istoricul familial;
cazurile de cancer tiroidian sau orice alta
patologie a tiroidei din familie va predispun
la aceasta boala canceroasa;
recent s-a descoperit o legatura intre
antecedentele famililale de polipi ai colonului
si dezvoltarea cancerului tiroidian ;
sexul feminin;
varsta si rasa;
aceasta boala apare de obicei dupa varsta de
40 de ani, dar exista si cazuri atipice da
cancer tiroidian diagnosticat la copii;
deficitul de iod.
114

n bolile tiroidiene, tratamentul cu plante nu se poate substitui celui medicamentos,

recomandat de medicul endocrinolog. n anumite cazuri ns, remediile din plante medicinale
sunt de ajutor n terapia problemelor glandei tiroide.
Tratamentul natural al HIPOTIROIDIEI vine in ajutorul persoanelor care dezvolta aceasta
afectiune, prin urmatoarele remedii:

SPIRULINA (Arthrospira platensis) prin microelemente, acizi grasi esentiali si

proteine, stimuleaza productia de hormoni
tiroidieni, iar phycocianina (pigmentul
albastru) este responsabila de intensificarea
proceselor metabolice. Se asociaza cu
Seleniu, cu rol antioxidant si antiinflamator
care protejeaza tiroida de efectul nociv al
radicalilor liberi.

Compozitie:
Spirulina este o microalg de culoare verde-albstrie, una dintre cele mai vechi forme de
via de pe Pmnt, care a ajutat la producerea oxigenului timp de milioane de ani, astfel nct
alte forme de via s poat aprea. Caracterizat ca fiind un superaliment, spirulina este att
115

de bogat n nutrieni nct o diet bazat pe ap i pe aceast alg poate s susin buna
funcionare a organismului.
La nceput, spirulina se gsea n lacurile alcaline calde din Africa i din America Central
i de Sud, fiind consumat, printre alte popoare, de ctre azteci, care i-au confirmat sigurana
alimentar i efectele benefice asupra organismului timp de secole. Numele provine de la forma
spiralat a algei, fiind specific lacurilor cu ap dulce, dei poate s fie ntlnit i n izvoarele cu
ap srat.
Odat recoltat, este transformat ntr-o past dens, apoi este lsat se se ntreasc, dup care
este pisat, ca n final s fie comercializat sub form de capsule.

ULEIUL DE CATINA - sursa cea mai

importanta de beta caroten natural (din care se
sintetizeaza vitamina A) are actiune reglatoare
asupra tiroidei.
Ctina alb, cunoscut n unele pri i sub
numele de ctin de ru sau simplu ctin
(nume tiinific Hippopha rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat i spinos care crete n
Romnia ncepnd din nisipurile i pietriurile litorale pn n regiunile muntoase, alctuind
uneori crnguri i tufiuri destul de ntinse.
Ctina alb se utilizeaz deopotriv n industria alimentar, n silvicultur, n farmacie
dar i ca plant ornamental. Fructul de ctin conine de dou ori mai mult vitamina C decat
mcesul i de 10 ori mai mult decat citricele. n fructele coapte coninutul depete 400-800 mg
la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente n fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai
regsim celuloza, betacaroten (ntr-un procent net superior celui din pulpa de morcov),
microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.
Fructul conine:

substan uscat (15-20%)

116

zaharuri (0,05-0,5%)

acizi organici (1,5-4%)

pectine (0,14-0,5)

polifenoli i tanani, flavonoide (1,8%)

celuloz (0,9%)

proteine (1,2%)

ulei deosebit de complex (8-12%)

-caroten (3,5-10%)

microelemente (dintre care amintim fosforul 194,4 mg% , calciu 211,8 mg%, magneziu
186,1 mg %, potasiu 165,1%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84mg%)

vitamine liposolubile ( vitamina A <380mg% , vitamina E 16 mg%, vitamina K, vitamina

D 20mg%)

vitamine hidrosolubile ( vitamina C, vitamina P, vitamina F 8mg% , vitamina B1-B9

cantitatea lor variaz intre 360-2500mg/100g fruct)

18 amino acizi eseniali

acizi grai eseniali (80-90%)

Dintre acizi eseniali amintim: acidul oleic (1%), acid linoilei (3%), acid pantotenic (1,5%), acid
palmitoleic (1%), acid heptadecanoic (1%), acid erucic (1%), acid succinic, acid malic, acid
maleiuc, acid ascorbic, i cateron, licopen , criptoxantin, zeaxantin, taraxantin, fitofluin,
kantofil, tocoferoli, fitosteroli, ect. Seminele mai conin acizi grai nesaturai ( cu legturi
duble sau triple) cum ar fi: acidul linoleic i linolenic.
Frunzele i scoara arbustului are coninut mai mare de sitosferol i tocoferol. Dup cum bine se
tie vitaminele liposolubile sunt instabile n mediu acid, iar vitaminele hidrosolubile sunt
instabile n mediu alcalin. Pstrarea acestor vitamine se explic prin existena unor mebrane
117

unidirecionale. De aceea majoritarea preparatelor nu au acelai coninut ridicat n vitamine ca

fructul n sine.

SALVIA (Salvia officinalis)

- utila in

reglarea activitatii glandei tiroide. Un

proverb medieval spunea: De ce trebuie sa
moara omul cta vreme in gradina creste
salvia?
Salvia este o plant erbacee cu flori divers colorate, (mici) cultivat ca plant medicinal
sau decorativ, originar din sudul Europei i din regiunile mediteraneene. Este cunoscut i sub
denumirile de jale, jale, salbie, alvir, alet sau erlai. Salvia este o plant din familia labiatelor,
ea poate atinge o nlime de 30-70 centimetri, florile ei violete sunt dispuse verticilat, deci n
cerc, n jurul unei axe comune iar frunzele sale opozite, alb-lnoase sclipesc argintiu i eman un
parfum uor amar, aromatic. Denumirea de salvia deriv din cuvntul latinesc "salvare"
Salvia este o plant melifer originar din zona Mediteranean, care crete cultivat n
grdini nsorite, cu tulpin mult ramificat, ierboas n partea superioar i lemnoas n partea
inferioar.
Frunzele alungite, proase pe ambele fee, un timp sunt de culoare argintie i apoi devin
verzi-cenuii, iar florile grupate sunt albastre cu nuane de violet.
Uleiuri esentiale de LEVANTICA SI ROZMARIN

au

proprietati

similare

hormonilor.

Se

utilizeaza att in forma externa, prin aplicare

de cataplasme ct si sub forma interna. Acest
remediu combate anumite tulburari specifice
hipotiroidiei,

cum

sunt

neurastenia,

disfunctiile renale sau tulburarile de apetit.

118

Gemoderivat din MUGURI DE MESTEACAN pufos

STELLARIA MEDIA

indicat in tulburarile endocrine deoarece contin

substante de tip hormonal, stimuleaza activitatea
glandei tiroide si reduc excesul ponderal.
Cunoscut mai mult drept rcovi, rocovin,
rocoel, stelu-alb, cuiori este i ea de
folos. O lingur de plant uscat se oprete cu
250 ml de ap fiart. Se bea 1/3 de pahar de 3
ori pe zi. Tratamentul dureaz din septembrie
pn-n aprilie. Se face pauz i se reia din
august pn n noiembrie.

n cazul hipertiroidiei, dereglare manifestat printr-o hipersecreie a hormonilor tiroidieni,

fitoterapia este recomandat n formele uoare. Totui, exist plante, precum TALPA GTEI,
care pot fi folosite att n cazurile uoare.

Tinctura de talpa gtei echilibreaz funcia tiroidei i poate fi asociat i cu alte

tincturi, precum cea de pducel. Virtui terapeutice n hipertiroidie mai au i
ghimpele (sub form de pulbere), menta, coada-oricelului, anasonul i cimbrul.
Talpa-gtei este o plant cu aciune benefic dovedit n caz de
hipertiroidie, ajutnd la calmarea ritmului cardiac. Se poate prepara
o infuzie din 1,5 g de plant uscat la o can cu ap i se beau trei cni
Pentru c au proprietatea de a stimula secreia
pe zi.
de hormoni tiroidieni, algele, bogate n iod,
119
sunt
de ajutor pacienilor cu hipotiroidism.

Algele marine brune se pot administra sub

form de capsule sau de infuzie.

ALGELE MARINE:
OBLIGENA (Acorus Calamus)

Obligeana este o plant ierboas originar din Asia,

adus pe continentul nostru n secolul al XIII-lea, se
pare, de ttari. Ttarii nomazi o foloseau pentru a
dezinfecta apa de but. Obligeana crete nalt de 11,5 m n locuri mltinoase, pe marginea blilor sau
rurilor, ca i trestia cu care seamn la aspect.

Infuzia se prepar din 1 lingur de rdcin uscat i mcinat, la 1 can cu ap. Se

administreaz cte o lingur de 3-4 ori pe zi.
Decoctul se prepar din 1 linguri de rdcin mrunit, la 1 can cu ap. Se fierbe doar 2
minute. Se bea nainte de mesele principale cte jumtate de can.
Se poate prepara i un macerat la rece. n acest scop de folosete 1 linguri de rdcini i se
ine la macerat timp de 3-4 ore la temperatura camerei. Se consum nainte de mesele principale.
PATLAGINA:

este o plant erbacee cu frunze ovale lungi de 610 cm i late de 3-5cm. n limbajul popular, o
ntlnim sub multe denumiri, de exemplu: iarb
gras, iarb mare, iarba bubei sau mama
pdurii.
120

Se pune o lingurita de planta maruntita la 250 ml apa clocotita; se avopera pentru 15 minute,
dupa care se dtrecoara si se consuma 2-3 cani /zi
Se pot pune comprese pe gat de mai multe ori pe zi, cate 1-2 ore si se pot face gargara de mai
multe ori pe zi.
ANGELICA (Angelica arhangelica):

-Angelica este o plant erbacee, bienal sau peren,

cu un rizom gros, n form de nap, i miez alb-glbui
n interior, continuat cu rdcini adventive lungi.
- Tulpina robust groas, cilindric i goal n
interior, este nalt de 1-2 metri i apare numai din
anul II de vegetaie.

- Frunzele sunt mari, dinate pe margini i cu teaca umflat, iar florile alb-verzui se grupeaz n
inflorescene umbeliforme, globuloase, de 10-20 cm n diametru.
*decoct din rdcini uscate;
*decoct amestecat cu oet pentru frecii locale;
*tinctur din ulei de angelic i camfor n alcool 700;
*ulei eteric de angelic (se iau 25 picturi n 50 ml ulei de floarea soarelui sau msline);
*pulbere din rdcini uscate.
GALBENELELE (Calendura officinalis):

n uz extern, se poate folosi i crema de

glbenele, care se aplic n zona tiroidei,
de dou ori pe zi, dimineaa i seara.
Un remediu eficient att n hipotiroidie, ct i n
hipertiroidie este DRGAICA (snzienele), plant
cu rol dovedit n reglarea activitii glandei tiroide.
Se face o cur de ase luni cu infuzie de
drgaic
121
(dou ceti pe zi) sau cu tinctur (o linguri de trei
ori pe zi).

O alt plant de ajutor pentru reglarea funciei glandei

tiroide este CERVANA, care este eficient n
combaterea palpitaiilor date de hipertiroidie. Planta
poate fi administrat att sub form de infuzie (o
linguri de plant la o can cu ap, de trei ori pe zi) sau
de tinctur (30 de picturi, de trei ori pe zi).
Pentru echilibrarea funciei glandei tiroide, poate fi de
ajutor i infuzia de DROBI (dou linguri de plant
la 250 ml ap clocotit, se beau dou ceaiuri pe zi).

n cazul glandei hiperactive sau hipoactive, este

indicat i cura cu ap de ARGIL, care se ine
dou sptmni, la fel ca i cura cu pulbere de
iarb de ghimpe (trei lingurie pe zi, timp de trei
sptmni, cu o pauz de zece zile).

122

n hipertiroidie se mai poate administra i

infuzia de MELIS (o lingur de plant la o
can cu ap fierbinte), trei cni pe zi. n
hipertiroidie este indicat i cura cu ulei de
porumb presat la rece (se ia cte o linguri cu
acest ulei, de dou ori pe zi).

Extractul din muguri de SNGER este, de asemenea, recomandat n hipertiroidism,

prevenind
complicaiile
n hipotiroidism
se pot oculare
consumaiicardiace ale tireotoxicozei. Se iau 50 de picturi din
acest
extract,
n puin ap. i de
infuzii
de CREIOAR
COADA-CALULUI (se beau
dou ceti pe zi, dimineaa i
seara).

Se incepe o cura cu sucuri si zarzavaturi timp de 5-7 zile. Se va consuma cate 250 ml de suc la
2 ore si jumatate. Intr-o zi se vor administra 1,5- 2 litri de sucuri.
Se recomanda urmatoarele sucuri:

123

URZICA 1-2 pahare/zi. Urzica regleaza activitatea

tiroidei, are efecte depurative, curatind sangele si
revitalizand organismul, stimuleaza diureza,
hraneste organismul. Puteti face o cura
indelungata cu suc de urzica.
ORZ VERDE- 1 pahar/zi (se poate folosi si pudra din orz verde). Este un tonic general
extraordinar care va ajuta la dezintoxicarea organismului si echilibrarea sistemului glandular.

OVAZ VERDE- 1-2 pahare/zi. Este un puternic stimulent al tirodei, al sistemului nervos central,
un bun depurativ si diuretic, un fortificant general.

OVAZUL este un excelent stimulent al functiei tiroidiene. Fulgii de ovaz vor fi introdusi pe
termen lung in dieta. Ii puteti folosi la micul dejun cu diverse fructe, nuci si seminte, lucru care
124

va ajuta sa combateti constipatia, complicatie ce survine deseori ca urmare a hipotiroidiei.

Suplimentar, se bea pe parcursul unei ziel un ceai obtinut din 5 liguri de boabe fierte vreme de o
de ora intr-un litru de apa. Acest preparat are efecte stimulente puternice, fiind recomandat in
starile de astenie, surmenaj si somnolenta si pentru tratarea pietrelor la rinchi.

TELINA-1/2 pahar/zi. Se pot folosi si

frunzele. Este un reglator endocrin, tonic
hepatic,

tonic

favorizeaza
umorile

al

sistemului

retragera

organismului

toxinelor
si

eliminarea lor

PAPADIA-1/2 pahar/zi. Se poate lua

in amestec cu suc de patrunjel sau
de

urzica.

activitatea

Papadia

regleaza

glandulara

si

metabolismul si intareste functia

hepatica.

-Mai pot fi preparate sucuri din: MORCOV,MERE, STRUGURI, ORZ VERDE, etc.

Observatie:
125

nervos,
din

provoaca

Se vor folosi sucurile de care dispuneti in sezonul respectiv. De asemenea, nu se vor folosi toate
sucurile enumerate mai sus, intr-o singura zi.
1 pahar=250 ml
-In timpul curei exclusive cu sucuri, intern, din prima zi se vor folosi: ceaiurile, tincturile de
plante, pulberile de plante, argila si/sau carbunele vegetal, iar intern se pot practica toate
procedeele indicate.
-In fiecare dimineata, timp de 7 zile, se va face o clisma cu 1,5 l de infuzie calduta de musetel.

-Cura interna cu Argila(Lut)- o ligurita de argila uscata la soare si maruntita, apoi macerata
intr-un pahar de apa, cateva ore. Se amesteca si se bea continutul. Se bea numai un pahar pe zi.
-in continuare cura cu sucuri si cruditati, timp de 2 luni (minime). Se introduc in alimentatie
salate de cruditati (fructe si zarzavaturi), instituindu-se un program de 2-3 mese pe zi, regulate,
fara sa se manance nimic intre mese. Se va consuma cate un pahar de suc inainte de fiecare mas,
cu 30 de minute. Se recomanda SUC DE URZICA, TELINA, PATRUNJEL, ORZ SAU
OVAZ VERDE, etc. In aceasta perioada se pot consuma fulgi de germeni de cereale, seminte de
dovleac, floarea-soarelui, susan, migdale, polen, etc. Totul se consuma crud. Fructele nu se
amesteca cu zarzavaturile la acceasi masa.

126

-S-a

constat

intr-un

studiu

de

specialitate ca la cei care consuma

regulat PORUMB, anumite probleme
generate de hipotiroidie cum ar f
ingrasearea,

somnolenta,

lipsa

tonusului fzic si mintal sunt reduse

considerabil. Este recomandat sa se
consume produsul ,, Digesta" din care
se

pot

prepara

diverse

maioneze,

mamaliga cat si uleiul de porumb (1-2

Hormonii tiroidieni sunt compusi din iod si tyrosina. Alimentele care contin tyrosina sunt- in
ordine descrescatoare a concentratiei: roscovele, fasolea incoltita, boabele de soia, ovazul,
alunele, spanacul, cresonul. Frunzele de nuc contin si ele tyrosina si pot fi folosite sub forma de
infuzie. Alimente bogate in iod sunt: varecul (algele sunt cele mai bogate), tarhonul (contine
cantitati insemnate de iod) , ceapa, usturoiul, si cereale integrale (in cazul in care solul este bogat
in iod).
VARECUL, o uimitoare alga marina, contine mai multe vitamine si minerale decat majoritatea
alimentelor. Datorita continutului bogat in iod, varecul are un efect normalizant asupra glandei
tiroide. Se poate lua ca supliment sub forma de capsule.(Spirulina Max). Se administreaza 4
capsule pe zi , asa cum este descris mai sus in recomandari cu produse Calivita
-NU cosumati cantitati mari de varza, gulii si alune pentru ca pot determina aparitia unui deficit
de iod, creand disfunctii inproducerea hormonilor tiroidieni la persoanele cu deficit de iod. De
asemenea, nu se vor consuma semintele de in care contin o fitochimicala numita cyanogen, pe
care corpul dvs. o transforma intr-o substanat numita thyocyanate( SCN). Daca aveti cantitati
127

mari de SCN in sange pentru perioade lungi de timp, aceasta paote impiedica glanda tiroida de a
produce iodina marind riscul aparitiei gusii. Dar acest lucru, doar in cazul unor cantitati mari de
3-4 linguri de seminte in pe zi.
NUCA

Aceast prieten bun a veverielor va ajuta i la bunul mers al glandei tiroide.

1.Se mrunesc coaj de stejar i de nuc i se fierb timp de 1/2 or la foc mic. nmuiem o
bucat de pnz (tifonul este foarte potrivit) n acest decoct i o inem drept compres pe gt, n
zona glandei.
2.n fiecare diminea, pe stomacul gol, mncai 34 mieji de nuc i o linguri de miere.
3.Umplem o treime dintr-un borcan de 1/2 kg cu coji (membrana interioar) de nuc i
completm cu vodc sau alcool rafinat de 40 grade. inem tinctura la ntuneric timp de 21 de
zile. Se administreaz cte o lingur de trei ori pe zi, vreme de 1 lun. Apoi se face pauz pre de
10 zile, dup care se continu nc 2 luni cu pauza de rigoare de 10 zile.
Firete, aceast procedur nu va fi urmat de ctre persoanele care nu au voie alcool din varii
motive, de ctre gravide, mame care alpteazi de ctre copii.
4.Comprese: ntr-un vas de sticl, porelan sau emailat se pun frunze, coaj i membrana
interioar de la nuc, se acoper cu ap clocotit n proporie suficient ca s obinem o soluie
ct mai concentrat. Se acoper i se ine la infuzat o or. nmuiem o bucat de material (tifon),
acoperim zona glandei tiroide, peste aceasta punem o folie din plastic i la urm acoperim cu un
fular din ln.
-Pulbere din urmatoarele plante:SALVIE, FENICUL, MAGHIRAN, BUSUIOC,
ROZMARIN
128

- in parti egale. Se macina fin prin rasnita de cafea, se ia cate o ligurita de amestec de 4 ori /zi, cu
30 minute inainte de mas. Pulberea astfel obtimuta se tine 15 min sub limba, dupa care se inghite
cu apa plata. Toate aceste plante stimuleaza metabolismul (care este incetinit in cazul unei
hipofunctii a tiroidei), stimuleaza digestia, imbunatateste functionarea sistemului nervos si
endocrin.

Polen si pastura

aceste produse apicole sunt bogate in

iod, tirozina si metionina, triada care
controleaza buna functionare a
glandei tiroide.

129

Polen- 2 X 1 ligurita/zi, inainte de masa,

in cura de 30 de zile. Se pot face 2-3
cure/an, cu pauze intre ele. Polenul este
o buna sursa de iod. De fapt. Polenul
contine 3 elemente valaoraose ce
controleaza buna functionare a tiroide:
iod-tirozina-metionina.
Odat cu stabilirea diagnosticului de noduli tiroidieni benigni, cu acordul medicului, putei
ncerca unul dintre tratamentele urmtoare, pentru a remedia aceast afeciune:

miere de albine i oet de mere: o linguri de miere i una de oet de mere se dilueaz n
200 ml de ap i se bea de 3 ori pe zi, naintea meselor principale. Cura se ine pn cnd
se consum un litru de oet, dup care se face pauz 14 zile i se poate relua, la nevoie,
urmnd acelai curs, pn la dispariia nodulilor;

miere de albine i muguri de nuc: 200 g de muguri de nuc se fierb n 400 ml de ap, pn
cnd apa scade la jumtate, dup care mugurii se paseaz i se las la rcit. Dup ce s-au
rcit, se adaug 300 g de miere i se omogenizeaz bine produsul. Se iau cte 3 linguri pe
zi, cte una nainte de fiecare mas. Produsul se pstreaz la frigider;

130

H. FOLOSIREA FITOTERAPIEI IN TRATAREA

HEPATITEI VIRALE

131

Ficatul ocupa majoritatea spatiului drept superior al cavitatii abdominale, si se intinde

transversal din partea dreapta, pana la 5-6 cm la stanga liniei mediane, iar sagital, de la peretele
abdominal posterior spre xifoid pe 15-20 de cm. Greutatea ficatului la adult este de aproximativ
1200 - 1800g, in functie de greutatea corporala, constituind intre 1,8 pana la 3,1% din greutatea
corporala totala; totusi, la nastere, ficatul este mai mare comparativ cu viscerele toracice si
abdominale si constituie 5-6% din greutatea corporala.
Ficatul este compus din 2 lobi inegali, stang si drept. Lobul drept este de aproximativ 6 ori
mai mare si prezinta atasati 2 lobi mai mici numiti: lobul cuadrat (patrat) si caudat.
Lobul drept reprezinta intre jumatate si doua treimi din volumul hepatic total; totusi, din punct
de vedere functional, lobul drept si lobul stang sunt de marime aproximativ egala si sunt
despartiti de o linie, care se intinde de la vena cava inferioara, superior, pana la mijlocul fosei

veziculei biliare, inferior.

Ligamentul hepatoduodenal face legatura intre ficat si regiunea superioara duodenului si
sustine vasele din hil si structurile canaliculare. Fisura transversa separa anterior lobul drept de
lobul caudat. Membranele peritoneale formeaza ligamentul falciform, care se intinde intre ficat si
peretele abdominal anterior, separandu-se pentru a forma stratul superior al ligamentului coronar
si ligamentul triunghiular stang. Suprafata totala a ficatului este structurata prin directa
continuitate cu organele abdominale din jur, ligamente si fascii.

132

Hepatita
virala
este
o
inflamatie a ficatului legata
de
o infectie virala. Leziunile ficatului
din cursul hepatitelor virale sunt
cauzate de doua tipuri de atingere
care
se
conjuga:
o
atingere directa prin virus si
o
atingere indirecta prin reactie
imunitara, anticorpii
pacientului
produsi
pentru
a
apara organismul impotriva virusul
i, atacand si propriul ficat.

Cauzele pot fi : toxinele (arsenic,

fosfor, cloroform etc), bacterii, virusul A (epidemica) sau B (de ser).
Hepatita epidemica A sau infectioasa se ia prin alimente sau apa, saliva, sange, urina, de la
persoane bolnave.
Hepatita de ser B sau de inoculare se propaga prin transfuzie de sange sau ace de seringa de
la persoana bolnava. Virusurile nu se distrug prin simpla sterilizare, ci numai la autoclav.
Hepatita C este tot una virala, fiind cea mai raspandita forma de hepatita cronica de pe intreg
mapamondul.
Hepatita D este o suprainfectie a ficatului care apare tot timpul simultan sau ulterior
instalarii hepatitei cu virus hepatic B.
133

Toate hepatitele se manifesta prin oboseala, greturi, balonari, dureri ale articulatiilor mici,
diaree sau constipatie, subfebra. In cazul hepatitei A, dupa o saptamana tegumentele devin
galbene, urina cafenie. Apar mancarimi, urticarii. Tine 2-6 saptamani. Hepatita de ser (B) tine
mai mult, icterul putand sa lipseasca si nu lasa imunitate.
In hepatita ficatul se congestioneaza, isi mareste volumul, celulele hepatice se distrug, locul
lor fiind luat de tesut conjunctiv cicatriceal. Grasimile in loc sa se arda se depun in ficat, astfel
ca ficatul se sclerozeaza, hepatita cronica devenind ciroza hepatica.
In afectiuni hepatice, culoarea epidermei este galbena. Icterul este o boala a ficatului si a
vezicii biliare, care face ca fierea sa treaca in sange si sa coloreze in galben pielea, albul
ochilor. Urina si fecalele prezinta modificari de culoare. Modificarea culorii pielii si
mucoaselor se datoreaza pigmentilor biliari (bilirubina). Icterul poate fi provocat de un obstacol
pe caile biliare (mecanic), de o alterare a celulelor hepatice (hepatic) sau de o hemoliza
(eliberarea hemoglobinei din globulele rosii - hemolitic).
Hepatitele in general sunt de 2 feluri: acute (atunci cand debuteaza) si cronice (atunci cand
deja s-au instalat pentru toata viata)

Transmitere
Hepatita de tip A se transmite atat ereditar cat si digestiv cand nu sunt respectate normele de
igiena.
Hepatitele de tip B se transmit ereditar si sexual. O sursa este bolnavul infectat. Aceasta forma
se cronicizeaza si provoaca aparitiei cirozei hepatice sau carcinomul hepatic.
Hepatita tip C e cea mai periculoasa deoarece in majoritatea cazurilor evolueaza spre ciroza
hepatica. Se produc modificari hepatocitare iar antigenul nu mai e recunoscut de sistemul
imunitar. In icter, faciesul este galben-vanat iar pielea are miros de mosc. Structura ficatului se
modifica,
apar
noduli
si
disfunctii
hepatice.
Hepatita tip D dat fiind faptul ca este o suprapunere peste hepatita de tip B, mareste gravitatea
bolii, grabind deobicei evolutia spre ciroza hepatica.

Diagnostic
134

Diagnosticarea se face pe baza dozarilor sangvine. Unele semne sunt comune tuturor hepatitelor:
cresterea masiva a transaminazelor (enzime hepatice), dovedind distrugerea celulelor ficatului.
Altele indruma spre o infectie virala: cresterea numarului de limfocite fara cresterea numarului
altor globule albe. In sfarsit, serologiile specifice permit sa se identifice virusul in cauza.

Evolutie
Majoritatea hepatitelor virale sunt benigne, cu vindecare completa si spontana intr-o luna sau
doua; doar cateva forme sunt grave, fie dintr-o data, fie de cele mai multe ori cand evolueaza
spre cronicizare cu riscul cirozei si cancerizarii.
Tratamentul consta in masuri de igiena si de dietetica ; starea de oboseala generala poate
totusi
sa
persiste
timp
de
cateva
luni.
- Hepatitele grave au o evolutie severa cu semne de insuficienta hepatica necesitand
transferarea intr-un serviciu de reanimare, chiar grefa hepatica de urgenta in cazul distrugerii
totale
a
ficatului
.
- Hepatitele cronice persistente au o evolutie mai lunga, simptomele existant timp de mai mult
de 6 luni. Ele cer o supraveghere particulara a functiilor hepatice si a markerilor sangvini ai
virusului.
- Hepatitele cronice active, definite printr-o evolutie pe mai mult de 6 luni si prin caracteristici
histologice, ca cele cu virusuri B si C in principal, reprezinta intre 3 si 10% din hepatitele virale.
Riscul il constituie survenirea unei insuficiente hepatice si aparitia, cu timpul, a unui cancer al
ficatului.

Tratamente naturiste
135

 Geniana
Geniana este recomandat n cazurile de hepatit acut
de toate tipurile, n cazurile de hepatit cronic, precum
i n cazurile de ciroz n faz incipient. n scopul
tratrii acestor afeciuni, geniana se administreaz sub
form de pulbere, pentru perioade lungi de timp (minim
6 8 luni).
Gutuile
Salata de gutui este recomandat n caz de hepatit cronic.
Aceast salat se prepar n modul urmtor: se dau pe rztoare
gutui, mere i morcovi, apoi se adaug miere. Se consum la
micul dejun.

Ienuprul
Ienuprul se folosete pentru rolul su de drenare i
purificare n cazurile de hepatit, ciroz i diabet. n aceste
situaii se in dou cure succesive cu boabe de ienupr, la
distane de 3 - 5 zile una de cealalt.
Mceul
Mceul este recomandat n cazurile de hepatit viral A, B i
C. n acest sens, se recomand maceratul la rece din pulbere de
fructe de mce.
Maceratul la rece din mcee se prepar astfel: se las la
nmuiat, de seara pn dimineaa, 2 linguri de pulbere de fructe
de mce. Dimineaa de filtreaz printr-un tifon sau printr-o sit
de material plastic (nu din metal). Se bea ntr-o singur repriz, dimineaa, nainte de a mnca.
Nucul
n cazuri de afeciuni ale ficatului, este indicat consumul zilnic,
timp de dou sptmni, a unei cni de decoct din coji de nuci
verzi.
Decoctul din coji de nuci verzi se prepar n modul urmtor: se
pun la fiert cojile de la 5 6 nuci verzi, ntr-un litru de ap. Se
las la foc mic pn ncepe s clocoteasc. Dup aproximativ un
136

sfert de or de dat n clocot, se ia de pe foc. Se las la rcit, apoi se consum.

Rostopasca
Rostopasca este util n cazurile de hepatit viral A, B i C,
precum i n icter i n afeciuni hepatobiliare.
Se recomand administrarea de pulbere de rostopasc n
cure de minim o lun de zile.
Tincura 10 picaturi in fiecare zi

Salvia
Pulberea de salvie este recomandat n tratamentul hepatitei,
deoarece stimuleaz secreia biliar i n acelai timp
determin o diminuare a strilor psihice negative corelate cu
tulburrile hepatice i biliare.

Sulfina
Se administreaz sub form de infuzie combinat, din care se
beau zilnic 2 3 cni, n cure de 30 de zile, cu cte 10 zile pauz.

Fumarita
Se iau cate 15 picaturi de tincture de 3 ori pe zi

Lemnul dulce
Infuzie
137

Tincture
Decoct

Tratamente naturiste cu produse Apicole

O serie de cercetri clinice au demonstrat
c, datorit proprietilor antiinflamatoare,
mierea,polenul,propolisul, veninul de albine,
laptisor de matca, contribuie efectiv la
tratamentul
hepatitei
epidemic
i
convalescenta post-hepatite, hepatit toxic,
hepatit cronic (agresiv cu necroz), hepatit
cronic cu ciroza, ciroza hepatic grav,
steatoz.
Mierea. Se consuma ceaiuri si sucuri indulcite cu miere

Polenului n amestec cu miere este eficient n vindecarea bolilor

hepatice i rezultatele sunt vizibile n 3-4 sptmni. O astfel de
cura dureaz circa 3-4 luni. n general, dup 4-5 sptmni, se
recomand o pauz de 2-3 sptmni.. Polen granule - 2 linguri/zi daca apar reactii alergice se intrerupe

Propolisul dispune de o excelent capacitate de a proteja

ficatul mpotriva toxicitii unor medicamente, cum este cazul
paracetamolului, ceea ce face din acest produs natural un antidot
adecvat. n doze de 25, 50 i 100 mg/kg corp. Tot propolisul este
cel ce ofer bune rezultate n tratamentul hepatitei virale, ca
rezultat al aciuni sale antivirale.

138

Veninul de albine intervine n tratamentul hepatitei B cronice i al cirozei hepatice, diminund

simptomele specifice i ameliornd starea fizic general i funcia hepatic a pacientului.
Efectele sunt sesizabile chiar dup cteva edine de tratament cu nepturi de albine sau
injecii cu apitoxin.

Laptisorul de matca 4 ml/ zi

Bolnavilor care sufera de hepatita cronica li se

recomanda mai multe amestecuri medicinale.
1. Se amesteca in parti egale radacini de cicoare, frunze de coada-calului si coadasoricelului, flori de luminarica si galbenele. Infuzia se pregateste astfel: 5 grame
din acest amestec se pun in 300 de mililitri de apa fierbinte, se fierb 5 minute, se
lasa la infuzat patru-cinci ore intr-un loc calduros, se strecoara si se beau cite 100
de mililitri de trei ori pe zi, inainte de masa.
2. Se amesteca radacini de papadie (doua parti), frunze de trifoi, frunze de coadacalului si iarba-rosie (cite o parte). 5 grame din acest amestec se pun intr-un pahar
de apa rece, se lasa la infuzat zece ore, se fierb dupa aceea 10 minute, apoi se
strecoara; se beau cite 50-l00 de mililitri de trei ori pe zi, inainte de masa.
3. Dupa aceeasi reteta se pregateste o infuzie din urmatorul amestec: doua parti flori
de galbenele, cite o parte flori de boz, frunze de rostopasca si tintaura. Se beau
cite 100 de mililitri de trei ori pe zi, inainte de masa.
4. Acelasi mod de preparare si de administrare este recomandat si in cazul
urmatorului amestec de te: flori de musetel si de galbenele, frunze de menta (cite
doua parti), frunze de trei-frati-patati (o parte).

Sucuri

Aloe stimuleaa secretia de interferon.

Suc proaspat se taie o frunza sau doua si se
strange sucul care curge.
Se ia in fiecare zi 3-4 linguri de suc

139

Capsuni suc proaspat se paseaza capsunele si se consuma cam 500 g de suc pe zi

Catina suc proaspat se zdrobesc fructele si

se bea sucul obtinut in decursul unei zile.

Mijloacele fitoterapeutice micsoreaza manifestarile hepatitei.

In tratarea bolnavilor cu hepatita cronica se folosesc cel mai des:

Tintaura (Herba centauri)

Are un gust amar, de aceea i se mai spune i fierea pamantului
- afeciuni ale tractului digestive, boli hepatice, greuri i arsuri
date de afeciunile stomacului

Trifoi rosu (Trifolium pratense)

Inflorescenta se utilizeaza in fitoterapie in boli de ficat,
hepatite, boli digestive si in cholesterolul marit.

Sunatoare (Hypericum perforatum).

Prile aeriene ale plantei nflorite. Ceaiul de
suntoare stimuleaz funciile hepatice. Ia cte o
lingur pe stomacul gol, dimineaa i seara. Toarn o
ceac de ap fierbinte peste dou lingurie de
suntoare i las la infuzat timp de 10-15 minute.

140

Coada soricelului (Achillea millefolium).

Proprieti astringente, stomahice, antispasmotice, antiseptice, antiinflamatorii,
principiile active ajut la refecerea celulelor hepatice, favorizeaz evacuarea vezicii
biliare, aciune coleretic, colagog.

Rostopasca (Chelidonium majus).

Rostopasca este un excelent stimulent al funciei
hepatice i biliare. n aceste afeciuni, se administreaz
tratament sub form de pulbere, cte un vrf de cuit, de
patru ori pe zi, n cure de 21 de zile, cu o sptmn
pauz. Tratamentul este eficient i n hepatita viral A, B
i C, n acest caz tinctura de rostopasc se asociaz cu cea
de anghinare

Galbenele (Calendula officinalis)

n scop terapeutic se folosesc florile, care se culeg atunci cnd
este soare, cnd planta este deschis i eman uleiuri volatile.
Glbenelele sunt indicate n gastrite, ulcer astric, ulcer
duodenal, inflamaii ale colonului, colecistit, boli hepatobiliare.

Anghinare (Cyara scolymus).

Se folosesc rdcinile i frunzele de anghinare.
Consumat n stare proaspat, poate s trateze diareea
cronic, diabetul, hemoroizii, vrsturile i migrenele
Ofera o protecia si o buna functionare a ficatului
datorita cinarinei i a altui antioxidant, silimarina. Studiile
au demonstrat c aceast legum verde ajut la
regenerarea esutului hepatic.

Papadie (Taraxacum officinalis)

Ca plant medicinal, ppdia e considerat tonic amar,
aperitiv, drenant i stimulent al secreiei hepato-biliare. Se
recomanda n angiocolitele cronice, n congestia ficatului, n
insuficien hepatica, n litiaz renal i biliara.

141

 Cicoare (Cichorium intybus)

Cicoarea este o plant erbacee i este folosit pentru tratarea bolilor hepato-biliare. n scop
terapeutic se folosesc rdcinile recoltate toamna trziu ct i prile aeriene recoltate n timpul
nfloririi.

Fasole verde
Ceaiul de pastai verzi este un bun tonic hepatic

I. SISTEMUL NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos

142

Sistemul nervos poate fi comparat cu o reteta complexa de nervi si celule ce transporta

informatii de la nivelul maduvei spinarii, dar si de la nivelul diverselor parti ale corpului catre
creier.
Acesta este alcatuit atat din sistemul nervos central ce cuprinde encefalul si maduva
spinarii, cat si din sistemul nervos periferic ce cuprinde fibre nervoase somatice aferente
(motorii) si aferente (sensitive si senzoriale), dar si fibre nervoase vegetative aferente (simpatice
si parasimpatice).
In concluzie, sistemul nervos central este impartit in doua componente majore
reprezentate de encefal (trunchi cerebral, cerebelul, emisferele cerebrale si diencefalul) si
maduva spinarii (structura tubulara localizata la nivelul canalului vertebral, se intinde de la
foramen magnum pana la vertebra lombara L1-L2, inpartita in 31 segmente cu perechi de nervi
spinali) .

143

Mduva spinrii

144

Migrene
Migrena este o durere de cap vasculara severa, care este resimtita mai puternic pe partile
laterale ale capului, dar poate sa apara deasemenea doar intr-o singura parte. Vasele de sange de
pe cap aprovizioneaza scalpul si creierul cu sange.
Migrenele apar atunci cand aceste vase de sange se dilata si se strang, facand ca vasele sa se
adanceasca si apoi sa se ingusteze rapid.
Preventia migrenelor este extrem de importanta, mai ales ca migrenele pot sa se repete ani in sir
si folosirea constanta a medicamentelor poate avea efecte secundare grave.
In cazul in care stresul sau emotiile sunt cauzele migrenei, atunci, desigur, e important sa
145

eliminati stresul din viata dumneavoastra.

Exercitiile fizice regulate (mersul pe jos, mersul pe bicicleta, inotul) si tehnicile de relaxare
(yoga, meditatia), terapiile prin masaj sunt de un real ajutor.
Exercitiile fizice si relaxarea, nu numai ca reduc stresul, dar diminueaza intensitatea si frecventa
durerilor de cap.
Depresia
Spre deosebire de suparare, tristete sau chiar durere, depresia
este o afectiune in care persoanele afectate simt o nefericire
coplesitoare, neimplinire in plan emotional. Oamenii care sunt
deprimati pot avea probleme in a gandi clar si se afla in
imposibilitatea de a functiona normal.
Activitatea fizica este benefica pentru imbunatatirea dispozitiei.
Efortul fizic poate determina eliberarea de substante naturale endorfine. Efectele endorfinelor sunt similare cu cele ale
preparatelor antidepresive sau neuroleptice.
De asemenea, terapiile prin masaj pot imbunatati starea generala
a persoanelor afectate de depresie, prin aceea ca pe durata
sesiunii de masaj, creierul secreta endorfine, asa numitele
enzime ale placerii, crescand imunitatea organismului, deci si puterea de regenerare a acestuia.
DHD
Tulburarea de atentie a deficitului de
hiperactivitate sau ADHD reprezinta o problema
neurocomportamentala universala care afecteaza
nu numai copiii, cat si o mare parte dintre adulti.
Unele cercetari sugereaza cauza ADHD ca fiind
o deficienta genetica a anumitor
neurotransmitatori. Creierul este format din
milioane de celule nervoase interconectate
numite neuroni. Pentru ca o persoana sa gandeasca, sa se miste, sau sa simta, acesti neuroni
trebuie sa comunice unul cu celalalt. Acest lucru se intampla prin transmiterea si receptarea unor
mesaje chimice numite neurotransmitatori.
In cazul acestei afectiuni, la fel ca si in cazul bolilor de sistem nervos descrise mai sus, relaxarea
joaca un rol deosebit de important in functionarea corecta a organismului.
Astfel, recomand diverse activitati fizice in aer liber, precum: gimnastica yoga, meditatie, trasee
montane, inotul sau daca doriti, strict terapeutic, recomand masajul de relaxare ori reflexoterapia.
Bineinteles, masaje corporale precum cel cu pietre vulcanice ori masajul indian, intregesc lista
terapiilor complementare pe care le-ati putea incerca.
146

Scleroza multipla
La nivelul sistemului nervos central se gasesc
celule nervoase,localizate in creier si maduva
spinarii. Un produs gras, numit mielina,
inconjoara majoritatea nervilor din organism.
Mielina permite nervilor sa transmita impulsuri
electrice, de-a lungul neuronilor.
Scleroza multipla este o tulburare autoimuna,
ceea ce inseamna ca sistemul imunitar se
intoarce impotriva organismului. Acest raspuns
autoimun provoaca stratului de protectie a
mielinei inflamatii si distrugeri in diverse locuri de-a lungul sistemului nervos central.
Simptomele intalnite sunt pierderea coordonarii musculare, afectarea vederii, amorteala sau
furnicaturi in brate sau picioare, oboseala si incontinenta.
Dereglarea tonusului muscular
-poate produce spasticitate sau o intarire a muschilor ceea ce
poate afecta mobilitatea si mersul.
Dereglari ale simturilor
-furnicaturi, amorteli (parestezii) sau senzatii de arsuri pe
segmente diferite ale corpului.
Dureri musculare
Oboseala -una din cele mai comune si mai acute simptome
ale sclerozei multiple.
In mod normal, afectiunile nervoase sunt tratate alopat, de
catre medicul curant. Pentru fiecare afectiune in parte se
prescriu tratamente medicamentoase, insa acolo unde acestea
nu pot vindeca, foarte multi doctori alopati recomanda
terapiile complementare si fitoterapia ca mijloace de tratare a
acestor afectiuni.
Pentru stari de stres, recomandarile mele sunt urmatoarele: aromaterapie, exercitiu fizic de
intensitate usoara, hipnoterapia, terapie prin masaj, tehnici de meditatie, tai chi, gimnastica,
yoga, qi-gong, terapia prin muzica, zooterapia.
Dac vom seciona transversal mduva spinrii, vom observa c ea este alctuit din substana
cenuie la interior, iar la periferie din substana alb. Substan cenuie are form de fluture sau
forma literei H. Ea este dispus n jurul canalului ependimar, care are un diametru de
aproximativ 0,1 mm. Substana cenuie se mparte n dou regiuni: coarnele ventrale i dorsale.
Substan alb conine fibre mielinizate (neuronii din aceste fibre conin mielin), celule gliale i
147

vase sanguine. Substana alb se mparte n trei regiuni: cordoanele ventrale, laterale i dorsale.
La exterior, mduva spinrii are forma unui cilindru lung de aproximativ 43-45 cm. La adult,
mduva spinrii are o greutate de circa 26-30 de grame.
Sistemul
Nervos

Sistemul Nervos
Somatic
Sistemul Nervos
Central

Sistemul Nervos al vietii

vegetative
Sistemul
Nervos
Simpatic

Sistemul
Nervos
Periferic

Sistemul
Nervos
Parasimpatic

Centrii vegetative

Encefal,
Maduva
Ganglionii
Din
punct de
vedere structural
sistemul nervos poate fi impartit in:
Spinarii

Nervosi, Nervi

Ganglioni si nervi vegetativi

- sistem nervos central (SNC) , cuprinzand encefalul si maduva spinarii

-sistemul nervos periferic, ce include componenta somatica (nervii spinali si
cranieni) si componenta vegetativa (SNV - simpatic si parasimpatic).
Din punct de vedere functional sistemul nervos reprezinta o retea de neuroni intercontectati,
asemanator cu structura unui computer, datorita faptului ca ambele prezinta un sistem de
introducere a datelor, un sistem de procesare a acestora si un sistem in care sunt afisate
rezultateleobtinute.

Tratamente naturiste si retete naturale pe baza de plante

Generalitati
Sistemul nervos receptioneaza si transmite sub forme diferite excitatii din exteriorul si din
interiorul corpului in influxuri nervoase, le prelucreaza si le conduce in diferite parti ale
organismului, realizeaza unitatea organismului si legatura lui cu mediul inconjurator.
- dupa topografia sa, se imparte in parti distincte: sistemul nervos central (encefal si maduva
spinarii) si sistemul nervos periferic;
- din punct de vedere functional, sistemul nervos este alcatuit din sistemul nervos cerebrospinal
148

(creier si maduva spinarii) si sistemul nervos autonom sau vegetativ.

Sistemul nervos cerebrospinal se mai numeste sistem de relatie a organismului cu mediul
inconjurator.
Sistemul nervos cerebrospinal se mai numeste "somatic", cuprinzand organele si elementele
nervoase prin care se realizeaza actele constiente.
Sistemul nervos cerebrospinal tine sub control cele 5 simturi: vaz, auz, gust, miros, pipait. Un
doctor compara sistemul nervos cu sistemul telefonic, a carui statie centrala este creierul,
cablurile si firele fiind reprezentate de maduva spinarii si nervi. Creierul se subdivide si el in:
creierul mare care ocupa partea superioara, frontala, mijlocie si posterioara a craniului; cerebelul
sau creierul mic ocupa partea inferioara si posterioara a craniului; maduva, capatul lat al sirei
spinarii se afla in fata creierului mic. Creierul mare se manifesta prin activitati intelectuale.
Creierul mic regleaza miscarea muschilor voluntari. Maduva este o masa lunga de tesut nervos.
Sistemul nervos vegetativ se mai numeste "autonom". El cuprinde structurile nervoase prin
care se coordoneaza activitatea organelor interne in mod inconstient.
Sistemul nervos vegetativ sau al vietii interne controleaza activitatea organelor interne (nutritie,
respiratie, circulatie, excretie etc). La randul sau este format din doua componente : simpatic
(consumator) si parasimpatic (reparator). Acest sistem are totusi o autonomie relativa pentru ca
este controlat de sistemul nervos central. Sistemul nervos simpatic este compus dintr-un lant
ganglionar dublu (nodule), situat in partile coloanei vertebrale, iar ganglionii sunt imprastiati in
gat, cap, torace si abdomen. Ganglionul este o masa de tesut
nervos, compusa din celulele nervoase. Din ganglioni ies fibre
nervoase care merg in diferite organe, vase sangvine etc. In unele
puncte nervii se intalnesc formand plexuri. Plexul solar este situat
in regiunea epigastrica (pe ambele parti ale coloanei vertebrale).
Este compus din substanta cerebrala alba si cenusie. El tine sub
control principalele organe interne. Este centrul principal de
acumulare a hranei, emanand forta si energie in corp. Prana se ia
din aer, alimente si apa.
Forta nervoasa care este manifestarea pranei (are caracter similar
cu cel al curentului electric) este forta transmisa de creier in corp
cu ajutorul nervilor. Fara aceasta forta nervoasa inima nu bate,
sangele nu circula, plamanii nu respira, creierul nu gandeste.
Lichidul cefalo-rahidian contine produsii de catabolism ai sistemului nervos: azotati, uree, acid
149

uric, CO2 etc, deci ajuta eliminarea produsilor toxici ai metabolismului sistemului nervos
central. Exista doi mediatori chimici eliberatori in procesul de excitatie a fibrelor nervoase:
acetilcolina si adrenalina. Acetilcolina eliberata de terminatia axonului este principala substanta
neurotransmitatoare la nivel sinaptic. Adrenalina este un hormon medular produs de suprarenala,
la stres varsandu-se in sange si mimand actiunea sistemului nervos simpatic, activand inima,
marind consumul de O2, eliberamd glucoza de glicogenul hepatic si actionand ca excitator
asupra substantelor reticulare de la baza creierului, cele care intensifica excitatiile care vin de la
periferie, punand scoarta in stare de hiperactivitate.
Sistemul simpatic se gaseste sub forma de ganglioni simpatici: cervicali, toracici, lombari, sacral,
deoparte si de alta a maduvei spinarii. Isi au originea in centrii medulari, dar de la ei pleaca spre
organele vegetative nervii amielinici, care la capat elibereaza adrenalina (nor-) ca mediator
chimic. Regleaza functiile vegetative.
Sistemul parasimpatic este format dintr-o portiune craniana, una medulara si una sacrala. Este
format din fibre colinergice si antagoniste sistemului simpatic.
Bolile sistemului nervos se impart in 2 categorii:
1. Boli neurologice;
2. Boli psihice.
Unele boli apartin ambelor categorii (nevroza astenica).
Vitamine si saruri minerale necesare: vitaminele A, B (stari depresive), C, D, E (la miastenie,
distrofie musculara progresiva, leuconevraxita), F (cu B6 si A), PP (psihoze, stari depresive), Ca,
Mg (astenie, hiperiritare neuromusculara), Co (anxietate), Li (echilibrant psihic), Cu-Au-Ag
(depresiuni fizice si psihice), Mn-Co (anxietate, pesimism), Si, hidratii de C, colina.
Vitamina B1( singura vitamina care contine S, intretine troficitatea nervilor; cand acestia sunt
lezati, intervine in procesele de regenerare, ea jucand un rol important si in metabolismul
glucidelor. In nervi se mai gaseste si K, care, alaturi de Ca si Na, participa la transmiterea
excitatiei. Afectiunile sistemului nervos trebuie rezolvate din faza incipienta, deoarece, spre
deosebire de alte afectiuni unde celulele se pot reface si functiile unui organ bolnav pot fi
preluate de alte organe, aici celula nervoasa odata distrusa nu se mai poate reface si nimeni nu-i
poate prelua functia.

150

Consumul de O2 are un rol important. Cand cantitatea de O2 din mediu scade, conducerea prin
nerv scade pana la oprire. O fibra nervoasa consuma de 30 ori mai mult O2 decat o fibra
musculara.
Glucoza este de asemenea importanta pentru nervi. Din arderea ei rezulta energia necesara
tuturor celorlalte arderi metabolice. Creierul, substanta cenusie, cu metabolismul ei crescut, are
mare nevoie de glucoza. Rolul glucozei in nervi il poate lua un subprodus al acesteia: acidul
lactic. Creierul pretinde insa doar glucoza si O2 mult. La cantitati mici de O2 apar: confuzie
mintala, delir, pierderea cunostintei.
De aceea, nu trebuie sa fumam, trebuie aerisite camerele, sa evitam poluarea. Plantele ofera
mult O2.
Cafeina din cafea are efect asemanator stricninei: dezinhiba scoarta, o scoate dintr-o anume
inertie, favorizand si memoria. Exagerand cu cafelele, excitabilitatea scoartei poate creste foarte
mult, aparand: tremuraturi, batai de inima, labilitate psihica.
Alcoolul etilic, consumat in cantitate moderata, da reflexe ceva mai vii. Cand s-a depasit si "in
vino veritas", isi fac aparitia: confuzia mintala, tulburarile de vorbire si de gandire, coma,
paralizia, moartea.
"Coenzima Q10" ajuta in vindecarea sclerozei multiple, bolilor psihice, schizoferniilor, bolii
Alzheimer.
Neuromion contine tarate de grau, orez, ardei, floarea-soarelui, macese.
Contine: mioionizol, acizi grasi polinesaturati, magneziu, calciu, fosfor, substante antioxidante,
flavonoide, antociani, vitamine, oligoelemente. In special opereaza in diabet la nivel neuronal.
151

Ajuta in recuperari neuromotorii, nevroze, aterosleroza cerebrala.

Substantele chimice (medicamentele) in cantitati mari lezeaza ficatul si drogurile ajung in
creier. Apa are un rol vital pentru sistemul nervos, deoarece fiecare celula nervoasa este hranita
prin sangele adus de cele mai inguste capilare (vasa nervorum). O hranire sanatoasa si un
consum de apa suficient mentin rinichii si ficatul sanatosi, conditie esentiala pentru a reduce
afectarea celulelor creierului (ce contine 90% apa) - acest organ atat de complex in ceea ce face,
incat se poate compara cu universul.
Pentru intarirea sistemului nervos: . Se consuma urmatoarele alimente medicament: caisa,
gutuie, piersica, mar, portocala, pruna, capsuna (confort spiritual datorita pectinei), banana
(contine serotonina care da calm si incredere), para, strugure, pruna uscata (nu afumata), stafida,
smochina, lamaie, grapefruit, zmeura, afina, ananas, coacaze, pepene, maceasa, castana, nuca,
ovaz, orz, orez, mei, praz, sfecla, telina, varza, laptuca, patrunjel, soia, fasole boabe
(reconstituent), fasole verde, polen, miere (in special de tei), pastura, drojdii, suc de telina, ardei
iuti (contin un hormon care da buna dispozitie: endorfina), morcovi, dovlecei, gulii, pastarnac,
spanac, ceapa, putini cartofi si mazare verde, andive, broccoli, conopida, castraveti, hrean,
masline verzi, usturoi, soia.
Susanul este neurotrofic, ajutand in nevrite degenerative, neuroparalizii.
Pe langa acestea se mai consuma anumite tipuri de peste, 2-3 oua (galbenus), ulei presat la
rece.
Aceste alimente-medicament ajuta la plasticitatea neuronilor, adica rebransarea inter-neuritica,
ce asigura interconexiunea dintre celulele creierului, impiedicand imbolnavirea. Acizii esentiali
ajuta la buna functionare a creierului.
Acidul oleic stimuleaza concentrarea, memorarea si functionarea sistemului cardiovascular.
Uleiul de masline contine mult acid oleic.
Acizii grasi omega 3 intervin in mecanismul neurotransmitatorilor din creier. Lipsa lor
produce depresie si capacitatea de memorare se reduce. Ceai de: calomfir (tonic nervos), arnica
(stimul nervos, excitant). Argila este buna in caz de ticuri, coree, convulsii, spasme, epilepsie,
paralizie. Se aplica cataplasme cu argila in strat de 1/2-1
cm, pe ceafa, pe coloana vertebrala si pe partea de jos a
abdomenului. Se fac frectionari ale membrelor si ale
coloanei vertebrale. Intern: 1 lingurita la 1/2 pahar cu apa
zilnic, timp de 10-12 zile. Baile de boz pot ajuta contra
retractiei tendoanelor. Tratament cu ciuperca Kombucha.
Sa se efectueze masaj terapeutic de la degetele
picioarelor in sus, chiar si cu un aparat electric de masaj.
Baile cu decoct de valeriana sunt bune in calmarea afectiunilor cardiace, a unor spasme, in
linistirea sistemului nervos. Reduc excitabilitatea maduvei spinarii. Sunt bune in insomnii,
inflamatii ale laringelui, astm, colici. Scad tensiunea arteriala. La o cada este necesar 1/2 kg
152

valeriana.
Baile cu flori de lavanda sunt bune in afectiuni cardiace si nevralgice, in reumatism, guta,
paralizii, luxatii. Invioreaza si excita nervii pielii si vasele sangvine. Pentru o cada este nevoie de
1 kg flori de lavanda.
Baile cu extract de ace de pin au efect asupra afectiunilor cardiace, in insomnii, afectiuni
neurologice, paralizii, inflamatii ale articulatiilor, degeraturi, abcese, obezitate, catar al cailor
respiratorii, astm, boli pulmonare, dupa boli grave in convalescenta. Daca se pun 20-30 picaturi
ulei de pin, aburii au actiune buna asupra cailor respiratorii. Se pot folosi si conuri de brad. Se
fierb 1/2 h si se lasa 12 h.
Pentru intarirea nervilor, se recomanda urmatorul suc: 100 ml suc de patrunjel + 300 ml suc de
morcov. Pentru linistirea nervilor la copii recomanda ceaiul de salvie + argila. Tot pentru
sistemul nervos, dadea urmatoarea reteta: se fierb 200 ml apa cu o frunza de muscata creata
(Pelargonium roseum). Se bea cate o ceasca mica (de cafea) din acest ceai de 2 ori/zi.
"Natura Medica" recomanda produsele : "Multifruct total
forte", "Hercules" pentru sistemul nervos si "Proteinveg
nr. 1 si 2" pentru reintinerirea organismului.
Propolisul are efecte benefice in tulburarile
neuropsihice (stres, astenie, migrena, insomnii, scleroza
in placi, distrofie musculara progresiva, Parkinson,
anorexie mentala). Dr. neurolog Wagner Jauregg spune:
"2/3 din toti bolnavii de nervi nu ar ajunge in sanatorii
daca rinichii lor ar fi sanatosi". Datorita rinichilor bolnavi,
apar depresiuni, idei fixe. Se fac bai de sezut cu coada-calului, 20 min. (se foloseste coadacalului inalta, cu tulpini groase cat degetul, care creste in campii mlastinoase si pasuni alpine).
Dupa baie, nu se sterge, se imbraca halatul de baie si se lasa corpul se transpire 1 h in pat. Se bea
ceai din: urzica, coada-soricelului si coada-calului (pentru uz intern, se culege de pe ogoare,
drumuri de tara si liziere) - cate o ceasca, dimineata si seara.
Se recomanda reflexoterapia mai ales in caz de atrofiere musculara. Cei care nu au posibilitatea
sa o faca la un cabinet specializat, pot sa o faca acasa cu ajutorul unui baston sau o coada de
matura pusa pe doua carti mari si groase aflate la distanta de 30 cm. Se sprijina pacientul de un
spatar de scaun si acesta va calca descult coada de matura, de la un capat la altul, pasind pe ea pe
toata lungimea talpii, de la calcai spre varful piciorului. La inceput durata exercitiului este de 2-3
min. pentru ca eliminarea brusca a toxinelor sa nu produca reactii negative. Apoi, treptat, dupa 5
zile se mareste ritmul, ajungand chiar la 10 min. in final. Dupa vindecare se face acest exercitiu
de 2-3 ori/saptamana. S-au obtinut vindecari in tot felul de boli, in special cele legate de stres. Se
revitalizeaza organismul.

153

J. DERMATOLOGIE
Folosirea plantelor medicinale pentru ngrijirea pielii nu este "o noua fia a societaii
moderne". Cosmetica naturista reprezinta "marea redescoperire" a proprietailor deosebite ale
ingredientelor naturale, nealterate prin diverse tratamente chimice sau termice. Ingredientele
naturale pot fi folosite n toate etapele unui tratament de ngrijire a epidermei.
Virtuile plantelor medicinale au fost cunoscute de oameni nca din cele mai vechi timpuri.
"Fiertura tamaduitoare din plante", cum denumeau "ceaiul cel de toate zilele", era folosita de
catre vracii triburilor pentru tratarea afeciunilor digestive, pentru calmarea durerilor musculare
sau a migrenelor, n perioada de convalescena sau pentru revigorarea organismului. i nu numai.
Calitaile plantelor medicinale au fost folosite, de-a lungul vremii, i pentru tratarea diverselor
afeciuni cosmetice.
Omul preistoric
folosea, pentru a-i
proteja pielea corpului
de aciunea razelor
solare, grasimile
animale i uleiurile
vegetale. Alifiile
facute din ierburi
154

diverse, ulei de ricin, ulei de palmier, untura, unt i prafuri metalice aveau rolul de a apara pielea
de razele solare, nepaturi de insecte, vant sau frig.
Mai tarziu, n antichitate i Evul Mediu, folosirea emulsiilor i a uleiurilor a devenit o adevarata
moda, motivata, nsa, de necesitatea de a rehidrata pielea uscata, afeciune cauzata de excesul de
mbaieri. Pomadele pentru faa erau aromatizate cu diverse parfumuri de flori, obinute fie prin
ncalzirea directa a amestecului gras cu petalele de flori, fie prin fierberea n vin a petalelor pe
baia de aburi.
Pe timpul Reginei Elisabeta I, de exemplu, pentru prepararea cosmeticelor erau folosite, ca
ingrediente de baza, lavanda i menta englezeasca. n cosmetica moderna industriala, extractele
naturale de plante sunt folosite la scara larga i sunt prezentate pe lista ingredientelor, ca un
adevarat atu al produselor, o adevarata recomandare referitoare la efectele benefice ale acestora.
Paralel cu producia industriala, cosmetica naturista a nflorit n ultimele decenii, deoarece
proprietaile active ale plantelor, folosite pentru prepararea produselor naturiste, nu sunt anulate,
micorate sau modificate n urma unor tratamente chimice sau a expunerii la temperaturi nalte.
Plantele medicinale folosite n cosmetica naturista sunt uscate pe cale naturala i sunt folosite sub
forma de infuzie, decoct, tinctura, extract uleios sau macerat.
nsa, pentru ca efectele lor sa fie benefice, nu poi folosi orice fel de planta pentru a trata orice fel
de afeciune a tenului.
Anumite plante (mueel, cimbru, salvie, ienupar, scoara de salvie etc.) au efect astringent i
antiseptic, iar folosirea lor repetata pentru ngrijirea tenului determina micorarea porilor
pielii. Un efect tonic pentru piele l au hamamelisul, menta, coada calului etc. Alte plante
medicinale (tei, radacina de nalba mare, nalba de padure) conin substana mucilaginoasa
i au un efect de calmare i netezire a pidermei.
Datorita compozitiei chimice atat de complexe, numeroase plante medicinale sunt
utilizate si in cosmetica, fie ca atare, fie in combinatie cu alte produse naturale, sub forma
de lotiuni, creme, sampoane etc. Sub aceasta forma se folosesc in cosmetica fetei, ochilor,
mainilor sau pentru mentinerea tonusului capilar.
Modul de preparare si aplicare al plantelor in scopuri terapeutice si cosmetice s-ar putea rezuma
la urmatoarele :
-infuzii sau decocturi, care se aplica fie ca lotiuni, fie sub forma de comprese pe unele zone,
timp de 10-15 minute;
-bai de aburi cu preparate din plante care se prepara prin infuzarea plantelor fie intr-un
lighean, fie intr-un vas mai mare. Se acopera capul si fata cu un prosop, astfel incat vaporii care
au antrenat unele uleiuri volatile din plante sa vina in contact direct cu tegumentele sau
mucoasele; .
-masti din plante fin pulverizate, amestecate cu amidon, cu miere sau cu galbenus de ou.
Chiar daca sunt administrate extern, plantele folosite in cosmetica trebuie sa fie de aceiasi buna
calitate cu cele folosite in administrarea interna.
Cosmetica fetei
155

In cosmetica fetei, pentru tenurile uscate se recomanda plante activatoare ale circulatiei
periferice sau cu actiune emolienta.
Dintre acestea mentiouam urmatoarele :

Arnica (Arnica montana)

Infuzie pentru curatarea pielii: 100 g tarate de grau; 1-1/2 apa calda; o sticluta cu tinctura
de podbal de munte. Se umple un lighean cu apa calda si se adauga o mana de tarate de
grau, apoi se picura o lingurita de tinctura de podbal. Lotiunea se intrebuinteaza pentru
ten uscat, aspru si sensibil. Are proparietati rubefiante. Prin adaugarea apei, acestea
formeaza substante mucilaginoase naturale.
Florile de Galbenele (Flores Calendulae).

Ele activeaza circulatia periferica, daca se folosesc sub

forma de lotiuni sau sub forma de comprese cu un tifon
dublu. Se prepara o infuzie concentrata din 4 linguri flori
la o cana cu apa. Dupa 15 minute se filtreaza si se aplica pe
fata.

Florile de Musetel (Flores

CharnomillaeInfuzie concentrata, preparata
din 3 linguri flori la o cana cu apa. Se aplica
fata, sub forma de comprese caldute.

pe

Radacini de Nalba Mare (Radix Altheae)

Extract apos, preparat la rece,

din 3 linguri de radacini (taiate in fragmente
de cca 1 cm) peste care se pune o cana de
apa fiarta si racita. Dupa 6 ore de extractie la
temperatura camerei, se filtreaza. Se poate
adauga si o lingurita de miere. Se aplica sub
forma de comprese

Flori de Nalba de cultura (Flores Malvae glabrae)

156

Sub forma de infuzie, preparata din 3 linguri flori la o cana cu apa. Se aplica sub forma
de comprese.

Pentru tenurile grase, seboreice, se recomanda plante care contin saponine, taninuri si
uleiuri volatile cu actiune antiseptica si calmanta. Dintre acestea, mai indicate sunt
urmatoarele :

Frunze de Nuc (Folium Juglandis)

Infuzie, preparata din 4 linguri frunze la o cana cu

apa. Se aplica sub forma de comprese.

Florile de Podbal (Flores Farfarie)

Infuzie, din doua linguri flori la un pahar cu apa

(200 ml). Se aplica pe fata, sub forma de
comprese caldute.

Frunze de Salvie (Folium Salviae).

Infuzie preparata dintr-o lingura frunze la 100

ml apa. Se aplica pe fata comprese, de doua
ori pe zi.

Cimbrisor sau Cimbru de cultura (Herba

Serpylli vel Herba Thymi).

157

Infuzie, dintr-o lingura planta maruntita la 100 ml apa. Se aplica sub forma de comprese
pe fata, din doua in doua zile, alternativ cu comprese cu celelalte plante recomandate.
Radacina de Brusture (Radix Bardan

Decoct, din 2 linguri radacini maruntite la o cana cu apa. Se aplica pe fata sub forma de
comprese.

Conuri de Hamei (Strobuli Lupuli)

Infuzie, preparata din doua linguri la o cana cu apa. Dupa 15 minute de la infuzare se
filtreaza si se aplica pe fata sub forma de comprese, o singura data pe zi, preferabil seara.

Izma buna (Mentha piperita)

Infuzie, din 2 lingurite frunze maruntite (pulbere) la o cana (200 ml) cu apa fierbinte. Se
lasa acoperita 15-20 minute. Se strecoara. Se
aplica lotionari ale tenului.
Pentru tenurile iritate, inrosite, se recomanda plante cu
actiune vasocostrictorie, emolienta si calmanta.

Flori de Musetel (Flores Chamomillae) sau de

Coada soricelului (Flores Millefolii) Infuzie,
din 1-2 linguri flori la 100 ml apa. Se aplica pe fata comprese cu infuzie tinuta la
temperatura camerei, de doua ori pe zi.
Papadia (Herba Taraxaci)

Decoct, din 2 linguri parti aeriene de planta,

maruntite la o cana (200 ml) cu apa. Se fierbe
30 minute. Se strecoara. Se aplica comprese sau
lotionari cu solutia obtinuta.[10, 17, 37, 56, 68]

Muguri de Pin (Turiones Pini)

158

Infuzie, preparata din 2-3 linguri muguri la o cana cu apa; se aplica pe fata sub forma de
comprese sau de lotiune.

Pentru tenurile palide se utilizeaza plante ale caror substante active stimuleaza
circulatia periferica.

Florile de Arnica (Flores Arnicae).

Un remediu traditional romanesc recomanda utilizarea plantei sub forma de infuzie, dintro lingura flori la o cana cu apa. Se aplica comprese locale pe obraji, evitand ochii (irita
conjunctivele)

Crinul (Iris germanica)

Petale si radacina din care se prepara infuzie; la 250 ml infuzie se adauga 6 ml tinctura
benzoe, obtinandu-se o apa de fata indicata in ingrijirea tenului gras.

Pentru tenul ridat se recomanda :

Flori de Musetel (Flores Chamomillaes

Infuzie preparata din 3 linguri flori la o cana cu apa, cu care se aplica comprese locale.

Flori de Podbal (Flores Farfarae)

Infuzie, preparata dintr-o lingura flori la o cana cu apa. Se aplica sub forma de comprese,
de doua ori pe zi.

Radacina de Nalba mare (Radix Althaeae)

Extract apos la rece (preparat conform procedeului descris la tratamentul tenurilor uscate)
sau de infuzie de flori de Nalba de cultura (Flores Malvae glabrae).

Cosmetica si igiena oculara

Plantele medicinale cu actiuni antiseptica, emolienta, antiinflamatoare, sunt indicate
atat in conjunctivite si blefarite, cat si in tratamentul pleoapelor ridate'. Plantele se
folosesc sub forma de infuzie, cu care se aplica comprese, spalaturi sau instilatii locale, in
159

acest din urma caz adaugand infuziei cateva cristale de sare (pentru izotonizarea solutiei).
Subliniem importanta faptului.ca plantele folosite in tratamentul afectiunilor oculare
trebuie sa fie de cea mai buna calitate, recoltate preferabil din zone nepoluate, sau chiar
din culturi. Apa cu care se prepara infuziile si decocturile se va fierbe in prealabil timp de
30 minute; la fel se va proceda si cu vesela in care se prepara solutiile sau extractele
apoase de uz oftalmic. Infuziile si decocturile se vor pastra in flacoane (sterilizate in
prealabil) nu mai mult de 6-8 ore de la preparare.
Dintre plantele medicinale recomandate in igiena si cosmetica oculara, retin in mod
deosebit atentie urmatoarele :

Silurul (Euphrasia rostkoviana) numita popular si Floare de ochi, in special

varietatea de munte, este mult folosita, atat in medicina traditionala cat si in cea moderna,
in tratamentul afectiunilor oculare si cu deosebire in conjunctivite si in blefarite. In
cosmetica oculara se utilizeaza pentru indepartarea ridurilor, cearcanelor sau edemelor.
Sub aspectul compozitiei chimice, in partile aeriene superioare ale plantei recoltate in
timpul infloririi, s-au identificat pana in prezent taninuri, substante amare, un ulei volatil,
rezine, aucubina sau rhinantina (o substanta de natura glicozidica), alte glicoze (catalpol,
ixorozid) si o substanta coloranta de culoare albastra.
Este interesanta constatarea ca multe dintre recomandarile empirice ale acestei plante in
terapia afectiunilor oculare au fost confirmate stiintific.
Silurul, este recomandat de fitoterapeuti sub forma de infuzie, preparata din 2 lingurite
planta taiata marunt, la o cana cu apa; se lasa la fiert dupa infuzare inca doua minute,
dupa care se adauga cateva cristale de sare (pentru izotonizare cu secretia lacrimala) si se
filtreaza prin tifon dublu, steril. Se utilizeaza atat pentru spalaturi oculare cat si pentru
aplicare de comprese oculare. In paralel cu tratamentul extern, se recomanda si
administrarea interna a 1-2 cani de infuzie, preparata din aceiasi planta, care se iau in
timpul zilei.
FIorile de Albastrele (Flores Cyani)

160

Infuzie, preparata din 2 lingurite flori la o cana cu apa. Se utilizeaza sub forma, de comprese
in tratamentul pleoapelor ridate, iar pentru proprietatile sale antiseptice si in blefarite sau in
conjunctivite.

Florile de Musetel (Flores Chamomillae) au proprietati calmante, dezinfectante si

antiinflamatoare, datorita azulenelor si flavonelor pe care le contin, substante care
determina tesuturile histaminoformatoare sa elibereze histamina in cantitati extrem de
mici si care produse in mod repetat, inlatura si starire alergice (la praf, polen) actionand
ca o desensibilizare specifica la un factor recunoscut alergizant.

Infuzie din 2 linguri la o cana cu apa; dupa 15 minute de la infuzare se filtreaza. Se foloseste
pentru spalaturi si pentru comprese oculare.

Crin alb (Lilium candidum)

Pentru tratarea durerilor de ochi: extractie, pregatita din

tepale proaspete si apa. Tepalele se pun intr-o sticla, peste
care se toarna apa rece. Se acopera bine si se lasa la
macerat 8-10 zile. Se strecoara. Se aplica spalaturi locale
folosindu-se un tampon cu vata.

Florile de Galbenele (Flores Calendulae)

Se folosesc sub forma de tinctura, preparata prin
macerarea a 20 g flori, timp de 8 zile, in 100 ml alcool
de 60; la 100 ml apa fiarta si racita se adauga 5-10 g
de tinctura, cu care se aplica comprese locale. Au efecte calmante si antiseptice.

161

K. PLANTE CU EFECTE AFRODISIACE

Plantele medicinale sunt specii vegetale, cultivate sau spontane, care prin compoziia lor
chimic au proprieti farmaceutice i sunt folosite n terapeutica uman i veterinar.
Valorea terapeutic a plantelor medicinale are la baz relaia dintre structura chimic a
substanelor active, numite i principii active, i aciunea lor farmacodinamic pe care o exercit
asupra elementelor reactive ale organismului. Faptul c majoritatea plantelor medicinale au o
compoziie chimic complex ncepnd de la 2-3 compui pn la 30-40 substane chimice
identificate n unele plante, cum ar fi speciile genurilor Digitalis, Vinca Claviceps, Papaver etc.,
explic i proprietile farmacodinamice multiple ale uneia i aceeiai plante. Lucrurile se
complic atunci cnd avem de-a face cu amestecuri de plante cunoscute sub denumirea de
"ceaiuri medicinale" sau "specii medicinale" sau amestecuri de tincturi, de pulberi de plante, sau
alte forme farmaceutice complexe
Exista remedii pe baza de plante pentru aproape orice tulburare a organismului, inclusiv
pentru restabilirea apetitului sexual. Efectul combinarii corecte a plantelor poate functiona ca
afrodisiac, restabilind armonia vietii sexuale. Un afrodisiac feminin actioneaza prin stimularea
sistemului nervos central, pentru sporirea placerii sexuale, aportul plantelor orientandu-se in
directia mentinerii sistemului hormonal si reproductiv. Exista mai multi factori in viata unei
femei, care pot fi modificati in scopul imbunatatirii apetitului sexual. Intre acestia, cei mai
importanti sunt: - Stresul eliminarea stresului care
contribuie la acumularea tensiunii in corp. Usor de zis...
Hrana atentie la nutritia zilnica, asa incat organismului
tau
sa nu-i lipseasca energia de care are nevoie pentru
armonizarea cu psihicul. - Atmosfera concentreaza-te
asupra contextului in care faci dragoste cu partenerul
tau,
organizand un cadru romantic si relaxant.
Plantele medicinale cel mai des utilizate in cultura
diverselor popoare sunt cele care stimuleaza apetitul
erotic. Ele au efecte directe asupra sistemului nervos central si restarteaza libidoul prin faptul
ca induc impulsul sexual. Astfel, combinatiile de plante, disponibile sub forma suplimentelor
naturiste, se pot dovedi a fi afrodiziace destul de
puternice, care pot mentine vie dorinta.
162

Astazi iti prezentam afrodisiace naturale, ce castiga din ce in ce mai multa popularitate:
DAMIANA
Aceasta planta contine alcaloizi care stimuleaza organele sexuale si sistemul nervos,
actionand ca un catalizator al circulatiei sanguine. Damiana este faimoasa pentru efectele ei de
reglare a ciclului menstrual si de ameliorare a dezechilibrelor hormonale. Folosita traditional de
mayasi, aceasta planta e un afrodisiac eficient, dar si un tonic general, care poate imbunatati
starea de spirit a unei persoane. De asemenea, damiana poate vindeca impotenta la barbati si
poate ameliora frigiditatea la femei.

MACA
Este una dintre cele mai cunoscute plante asociate cu
stimularea libidoului. In acelasi timp, maca a fost corelata
cu cresterea calitatii spermei, aceasta fiind utilizata ca
metoda naturala de combatere a infertilitatii. Legenda spune
ca razboinicii antici incasi ingerau maca inainte de a lupta,
in asa fel incat sa devina mai puternici. Mai apoi, planta lear fi fost interzisa acestora, pentru a proteja de libidoul lor
femeile din cetatile cucerite.

RHODIOLA ROSEA (Radacina de aur)

Rhodiola rosea e recunoscuta pentru calitatile ei de imbunatatire a starii de spirit.

Oamenii au descoperit faptul ca aceasta planta poate diminua considerabil starea de depresie.
163

Totodata, ea mareste performanta fizica si mentala, determinand secretia de dopamina si de

serotonina, de aici venind efectul afrodisiac.

GINKGO BILOBA

Flavonoidele (efect antioxidant) si terpenoidele (dilata vasele de sange, prin marirea

cantitatii de oxid nitric) iata cele doua substante continute de Ginkgo biloba si care sunt
asociate cu marirea apetitului sexual. In plus, aceasta planta e utilizata de sute de ani in medicina
chineza, ca un remediu pentru tulburari circulatorii sau afectiuni respiratorii.

GINSENG

Folosit de sute de ani la tratarea mai multor afectiuni, ginsengul este, la randul sau,
corelat cu cresterea activitatii sexuale. Astfel, planta poate imita efectul dopaminei (hormon ce
164

mareste pulsul, precum si tensiunea arteriala) si pe cel al oxidului nitric. De remarcat este faptul
ca medicina orientala traditionala are la baza diferite varietati ale plantei, fiecare avand o alta
specializare. Asadar, cele mai benefice pentru stimularea libidoului sunt considerate a fi
ginsengul rosu coreean si cel siberian.
EPIMEDIUM

Planta functioneaza in special ca un hormon sexual, putand stimula libidoul femeilor ce

au deficiente de androgen. Este denumita popular iarba caprei agitate, pentru ca efectele
afrodisiace au fost constatate initial de un pastor la turma sa, care pascuse aceasta planta.
Epimedium contine o substanta numita icariina, care mareste productia de oxid nitric. Acesta
creste fluxul de sange si relaxeaza muschii.
GOTO-KOLA (fo-ti-tieng)

Nu numai ca induce stari de relaxare, dar imbunatateste circulatia sangelui in intregul

corp. Corespondentul chinezesc al numelui acestei plante semnifica "elixirul unei vieti lungi".
Din Goto Kola se obtine un stimulant bland, care actioneaza pozitiv asupra apetitului sexual
feminin, daca este consumat zilnic.
165

CANCERUL DE OCHI
Ochi de cancer, cum sugereaz i numele ncepe n ochi. Ochiul este compus din diverse
structuri mai mici, fiecare dintre care pot fi afectate. Un cancer sau tumora este n esen o
cretere necontrolat de orice anumit celul sau un grup de celule. Acest tumora pot fi benigne
(non-canceroase) sau maligne (canceroase). Tumorile canceroase sunt n cretere rapid, rapid
rspndire i poate fi fatal n cazul n care nu sunt tratate. Ochi cancer ca alte ochi boli sunt
tratate de oftalmologi i oncologi (cancer specialiti).
Anatomia ochiului
Ochi

normale are trei pri de baz

1. Globului ocular sau glob. Acesta este umplut cu jeleu ca material numit umor
vitros.

Structurile asociate a ochiului. Acestea includ:

Conjunctiva-acoper transparent subire peste ochi

Sclerotica: acoperirea greu a globului ocular sau albii ochilor
Acoperirea strat mijloc uvea mingea ochi. Are trei pri1. Elev i irisului care acioneaz ca lumina orifcii
166

2. Corpul ciliar care reglementeaz deschiderea papillary

3. Chorid care este pigmentat i hrnete retinei

Retinei care formeaz imaginea corneei-stratul clare transparente

peste elev care permite n lumina

Lentil cristalin necelular i greu organul care permite sight

Nervul optic care transport informaiile imaginii din retina creier

pentru vedere.
2. Orbita sau cavitatea care transport globului ocular
3. Adnexal structuri ca genelor, tear glande.

Tipuri de cancer
Cancer a ochilor pot fi de dou tipuri principale: intraoculare i adnexal (1, 2):
Intraoculare1. Primare intraoculare-aceste tipuri de cancer care ncepe n interiorul globului
ocular. Acestea includ melanom, lymphoma intraoculare primare,
retinoblastoma, medulloepithelioma.

Un melanom este tipul mai frecvente de cancer intraoculare primare la aduli. Acesta
ncepe n celulele colorate sau pigmentate ochi i o nmulete rapid i incontrolabil.
Melanomul poate afecta mai multe piese de ochi-Uvea, vascular sau Conjunctiva.
Melanom uveal este de forma mai uzuale de melanom intraocular. Poate afecta corpul
ciliar choroid, ca de bine irisului. Acesta este, de obicei o tumora de cretere lent i are
un rezultat bun tratament. Melanom uveal rar se rspndete n alte pri.
Melanom conjunctival este o tumora de conjunctiva. Acesta se rspndete rapid n alte
pri prin intermediul canalelor limfatice. Este o form rar de melanom a ochiului.
Melanom choroid este mai puin frecvente. (3)
Lymphoma intraoculare este, n general, o condiie rare i este considerat a fi aproape
ntotdeauna o form de limfom sistemului nervos central sau lymphoma Non-Hodgkin.
Lymphomas poate fi n general tip n Hodgkin's sau Non-Hodgkin. n timp ce limfom,
Hodgkin afecteaz snge, Non-Hodgkin lymphoma pot afecta alte site-uri cum ar fi creier,
plmni sau cu ochii.
Acestea ncep n sistemul imunitar celule denumite limfocite. Acestea afecteaz de obicei
persoanelor n vrst i a persoanelor care au sczut de imunitate sau alte probleme de
sistemul imunitar, cum ar fi cele afectate de sindromul imunodeficienei dobndite
(SIDA).
167

Retinoblastoma este un cancer de ochi copilrie. Aceasta afecteaz retina. Un

hemangioma este o tumoare vasele de snge a ochiului. Acest lucru este rar.
2. Secundare intraoculare-aceste tipuri de cancer ncepe la o amplasare diferit
i rspndite cu ochiul. Comune site-uri ndeprtate de cancer care pot duce
la cancer secundar ochi sunt tipuri de cancer pulmonar i piept.

Adnexal
Adnexal sau orbitale cancer-aceste tipuri de cancer afecteaz adnexa (din jurul structurilor) sau
orbita. Acestea afecteaz n principal piele, muchi i nervii n jurul globului ocular.
Carcinomul pleoapelor poate afecta pielea i muchii pleoapelor i pot fi ndeprtate cnd
detecteaz. Aceste sunt practic scuamoase sau bazocelular tip de cancer de piele.
Glanda lacrimal tumori afecteaz glandele lacrim. Aceste tipuri de cancer sunt de obicei
similare n patologia cu alte tipuri de cancer de piele.
Rata de cretere, malignitate i capacitatea de a rspndi lor este, de asemenea, nrudit cu cancer
de piele. Dac devreme a detectat aceste tipuri de cancer pot fi eliminate chirurgical i ofer un
prognostic bun sau rezultatul.
Dei ochi cancer i tumorile sunt rareori fatal dac devreme detectat, care poate duce la pierderea
de viziune.
Tipuri de cancer secundar ochi din alte tipuri de cancer primar, de asemenea, poate duce la
pierderea de viziune. Principalul obiectiv al terapie este supravieuirea i se fac eforturi pentru a
pstra vederii.
Infuzie de musetel. Faceti o infuzie din doua lingurite de planta la 200
ml apa clocotita. Strecurati si aplicati comprese sterile sau faceti bai oculare. Are
efect calmant, dezinfectant, antiinflamator, antiseptic si bacteriostatic.

Infuzie de albastrele. Turnati peste o lingurita de flori

uscate doua cesti de apa clocotita. Lasati vasul acoperit 15-20
de minute, apoi strecurati printr-o pinza deasa. Aplicati de mai
multe ori pe zi comprese pe pleoape.

168

 Infuzie de fenicul. Turnati peste o lingurita de

fructe 200 ml apa clocotita. Faceti bai oculare de mai multe ori
pe zi, folosind ceai caldut, strecurat.
Seva de vita-de-vie. Puneti in fecare zi in ochiul
bolnav citeva picaturi.
Infuzie de coacaze negre (pentru uz intern).
Se pune o lingurita de fructe la o cana cu apa clocotita,
se lasa la infuzat 5 minute. Se beau trei cani zilnic, dupa
mesele principale.

Spalaturi cu silur. Preparati un decoct din o

lingura de planta la 300 ml apa. Dupa ce a dat in clocot,
opriti focul si acoperiti vasul pentru 10 minute. Strecurati si
faceti spalaturi cu ceaiul caldut.

Instilatii cu sulfina. Faceti o infuzie din doua

lingurite de flori la 200 ml apa clocotita. Strecurati. Folositi
ceaiul sub forma de comprese, bai oculare sau instilatii in
ochi. Are un puternic rol antiseptic,
calmant si antiinflamator.

Bai de patlagina. Faceti o infuzie din o lingura

de frunze uscate si maruntite la 200 ml apa clocotita.
Acoperiti vasul pentru 10 minute, apoi strecurati. Faceti
bai oculare de mai multe ori pe zi. Are rol antiinflamator.

Cataplasme cu asmatui. Aplicati pe pleoape cataplasme cu planta proaspata, spalata

si zdrobita usor in prealabil.
169

 Suc de lamaie. Picurati pe globul ocular suc proaspat de lamiie diluat in proportie de
1/1 cu apa fiarta si racita.

Decoct de salata. Fierbeti o lingurita de frunze uscate si maruntite in o cana cu apa

timp de 30-35 de minute. Strecurati si faceti spalaturi locale,
folosind un tampon de vata.

Infuzie de silur. Infuzie din trei lingurite de pulbere de

planta la 200 ml apa clocotita. Lasati la infuzat 10 minute, apoi fierbeti doua minute. Strecurati.
Spalati ochii cu un tampon de vata.
Fructe bogate in antioxidanti
Fructele, cum ar fi cele de padure, portocalele, prunele si ciresele sunt cele mai eficiente in
eliminarea radicalilor liberi, produsi de poluare, care altfel ar duce la cataracta si pierderea
treptata a vederii.
Multivitamine
Suplimentele cu antioxidanti precum vitamina C si E, beta-carotenul si mineralele precum
cuprul si zincul ajuta la prevenirea degenerescentei maculare. Este bine sa iei suplimente mai
ales daca nu consumi prea multe fructe si legume.
Omega 3
Omega 3 din anumite tipuri de peste, precum somonul, halibutul sau tonul, ajuta la protejarea
tesutului ocular si previne uscarea acestuia. De aceea, este bine sa consumi cel putin 2-3 portii de
peste pe saptamana....
Alimente pentru o vedere buna
Te gandesti ce alimente sa consumi pentru a avea o inima sanatoasa, un sistem digestiv in
forma maxima si o piele stralucitoare, dar niciodata nu realizezi ca ceea ce mananci te poate
ajuta sa ai si o vedere mai buna. Iar asta devine foarte important in contextul in care iti petreci, ca
majoritatea, multe ore in fata calculatorului.
Iata care sunt cateva optiuni delicioase care iti ajuta ochii:
Napii
Acestia, impreuna cu conopida, broccoli si celelalte legume asemanatoare, sunt incarcati de
luteina si zeaxantina, doi antioxidanti puternici care protejeaza retina de degenerescenta
maculara si previn cataracta.
170

Portocalele
Citricele, mai ales portocalele, sunt bogate in vitamina C, la fel ca rosiile, piersicile sau chiar
ardeii grasi rosii. Toate acestea ajuta vasele de sange sa transporte mai bine sangele catre ochi.
Arahidele
Arahidele reprezinta o sursa buna de vitamina E, un nutrient care protejeaza ochii de actiunea
radicalilor liberi. Aceasta micsoreaza si presiunea de la nivelul retinei, astfel incat previne sau
ingreuneaza evolutia cataractei. Migdalele, semintele de floarea-soarelui si alunele de padure nu
sunt nici ele de evitat.
Fasolea rosie
Acest tip de fasole abunda in zinc, care ajuta mult in ceea ce riveste sanatatea ochilor. Fasolea
face si vitamina A sa fie transportata de la ficat la retina, producandu-se melanina.
Zincul imbunatateste vederea pe timpul noptii si previne cataracta.

OCHIUL SANATOS

OCHIUL BOLNAV

Trimitei prin e-mail

171

CANCERUL TIROIDIAN
Glanda tiroid produce hormonii tiroidieni, care sunt importani n funcionarea normal a
metabolismului organismului. Cancerul tiroidian este de trei ori mai frecvent la femei dect
la brbai Exist patru tipuri majore de cancer tiroidian: papilar, folicular, medular i
anaplastic.

172

Cauza cancerului tiroidian este necunoscut, dar au fost identifcai anumii

factori de risc care includ: un istoric familial de gu, expunerea la
niveluri ridicate de radiaii i anumite sindroame ereditare.
Institutul Naional de Cancer recomand ca oricine care a fost radiat la
cap sau la gt n copilrie s fe examinat de un medic la fecare unul
sau doi ani pentru a detecta cancerul tiroidian potenial.
Cele mai frecvente semne i simptome de cancer tiroidian includ: un nodul
n gt, difculti de nghiire, dureri de gt, umflarea ganglionilor
limfatici de la nivelul gtului, tuse i modifcri ale vocii.
Singurul mod sigur de a ti dac un nod tiroidian este canceros este
prin examinarea esutului tiroidian, obinut cu ajutorul unui ac sau
printr-o intervenie chirurgical pentru biopsie. Se folosesc i: analize
de

snge, examen fzic, raze X, scanare CT, scanare PET, ultrasunete i

IRM-uri pentru a ajuta la stabilirea unui diagnostic defnitiv i pentru a
determina stadiul.
Chirurgia este cea mai comun form de tratament pentru cancerul
tiroidian care nu s-a rspndit n alte zone ale corpului. Radioterapia,
chimioterapia i tratamentul cu iod

173

radioactiv sunt alte opiuni de tratament pentru cancerul tiroidian.

Rata de supravieuire i prognosticul cancerului tiroidian depind de
civa factori, printre care: vrsta individului, mrimea tumorii i dac
cancerul s-a metastazat.

Cele mai multe cazuri de cancer tiroidian nu pot f prevenite.

Exist mai multe tipuri de cancer tiroidian:
Papilar
Folicular
Medular
Anaplastic

Tratament naturist:
Se pot folosi la tratament urmatoarele plante medicinale: alge marine, ananas, angelica, brusture,
cerentel, cicoare, ciubotica cucului, coada racului, coada soricelului, cretisoara, drobita,
174

galbenele, ghimpe, hamei, lemn dulce, naprasnic, nuc, obligeana, patlagina, salvie, sanzaiene,
schinduf, scorus, traista ciobanului, varza, vasc, zmeur.
Modul de folosire al plantelor medicinale:
Alge marine se pot folosi la orice mancare in orice cantitate ajutand sa se asimileze mai mult iod.
De asemenea se pot pune extern sub forma de cataplasme in fiecare seara.
Ananas se consuma fructe proaspete in orice cantitate pentru
ca
contine mult iod si regleaza glanda.
Angelica (Angelica arhangelica) se pot folosi radacinile
maruntite sau chiar macinate cu rasnita de cafea. Acestea
dupa macinare se pun o jumatate de lingurita in gura, pentru 5
minute, dupa care se inghit cu apa. Se poate de asemenea
pune 1 lingurita la 250 ml apa si se fierb pentru 5 minute,
dupa care se strecoara. Se pot consuma 3 asemenea ceaiuri cu
30
minute inaintea meselor principale. De asemenea planta maruntita se poate si ea folosi sub forma
de praf obtinuta cu rasnita de cafea. Se pune o jumatate de lingurita sub limba pentru 5 minute,
apoi se inghite cu putina apa. Se poate de asemenea folosi tinctura sau extractele care sunt de
vanzare la magazinele naturiste. Acestea se vor consuma conform indicatiilor producatorului.
Ajuta la reglarea activitatii glandei tiroide.
Brusture (Arctium lapa) 1 lingurita de radacina se marunteste
apoi se pune la 250 ml apa si se fierbe pentru 10 minute. Se
strecoara si se poate folosi cate 3 cani pe zi, consumate cu
inghitituri mici. Se poate de asemenea face gargara cu acest
ceai de mai multe ori pe zi. Extern se vor pune comprese reci
cu acest ceai sau chiar cataplasme cu planta dupa fierbere.
Ajuta la retragerea gusei.
Cerentel (Geum urbanum) 1 lingurita de radacina maruntita se
pune la 250 ml apa si se fierbe apoi 5 minute. Se strecoara. Se pot
consuma 2 cani pe zi. Este indicat in special atunci cand este
asociata o pierdere de sange sau exista diaree. Are un marcant
efect antibiotic. Se poate pune si extern compresa datorita faptului
este astringenta si contribuie la diminuarea marimii gusei.

ca

Cicoare (Cichorium intybus) 2 lingurite de radacina maruntita se pune la 250 ml apa si se fierbe
timp de 10 minute, apoi se strecoara. Se pot consuma 2 cani pe zi. 1 lingurita de planta maruntita
se pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoara. Se pot consuma 2
cani pe zi. Se pot folosi de asemenea si florile. Din radacina prajita se
poate face o cafea. Se prajeste radacina apoi se transforma in praf si se
face cafea ca si cu praf de cafea. Se pot consuma 2-3 cafele din
acestea pe zi.
175

Ajuta la drenarea ficatului eliminand toxinele din organism. Similara hormonilor folositi sintetici
la aceasta afectiune- la femei.
Ciubotica cucului (Primula officinalis)
1 lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se
acopere pentru 15 minute apoi se strecoara. Se pot consuma 3 cani pe
zi. 1 lingurita de radacina se marunteste apoi se pune la 250 ml apa si
se fierbe pentru 10 minute. Se strecoara si se poate folosi cate 3 cani
pe zi, consumate cu inghitituri mici. Se poate de asemenea face
gargara cu acest ceai de mai multe ori pe zi. Extern se vor pune
comprese reci cu acest ceai sau chiar cataplasme cu planta dupa
fierbere. Ajuta la retragerea gusei. Este un ceai si cu efect calmant.
Coada racului (Potentilla anserina)
1 lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se
acopere pentru 15 minute apoi se strecoara. Se pot consuma 3 cani pe
zi. Se poate folosi si tinctura 30 picaturi diluate de 3 ori pe zi in 100
ml apa. Este indicata si pentru gargara sau comprese externe pentru
efectul astringent foarte puternic pe care-l are.
Coada soricelului (Achillea milefolium
2 lingurite de flori se pun la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru
15 minute apoi se strecoara. Se pot consuma 2-3 cani pe zi inainte de
mese. Are un efect antibiotic si este un protector al ficatului. Are
actiune stimulenta asupra ficatului, marind secretia biliara, calmand
totodata colicile si spasmele. Ajuta si la reglarea activitatii glandei
tiroide si contine azulene care sunt un bun antibiotic.

Cretisoara
- 1lingurita maruntita se pun la 250 ml apa clocotita. Se lasa apoi 15 minute si se strecoara. Se
beau 2 cani pe zi. Una dimineata la sculare iar cealalta cu o jumatate de ora inainte de masa de
seara. Se poate face si gargara sau comprese externe pe gat.
Galbenele (Calendula officinalis)

176

- tinctura se folosesc 30 picaturi puse in 100 ml apa de 3 ori pe zi. Sunt utile mai ales cand este
vorba despre o infectie. Prepararea tincturii: 50 g de planta maruntita se pune in 250 ml alcool
alimentar de 70 grade. Se tine timp de 15 zile agitand des. Se strecoara apoi si se pun in sticle
mici la rece bine inchise. Este indicata atat pentru gargara cat si pentru consumatul intern pentru
efectul de calmarea durerilor extern si intern ajuta la reglarea activitatii tiroidiene.
Ghimpe (Xanthinum spinosum)o linguita de planta maruntita se
pune la 250 ml apa rece, se fierbe apoi timp de 10 minute. Se
acopere pentru 10 minute, apoi se strecoara. Se vor bea zilnic
dimineata la trezire 2 cani, apoi dupa ce simptomele si-au mai
redus din intensitate se va reduce la 1 cana pe zi dimineata imediat
va treziti apoi nu se va mai consuma nimic 30 minute. Se poate
face si gargara de mai multe ori pe zi sau comprese pe gat.
Hamei (Humulus lupulus) se pune 1 lingurita de planta maruntita
250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, dupa care se
strecoara. Se pot consuma 2-3 cani pe zi. Este indicat in special atunci
cand este asociata si nervozitatea.

ce

la

Lemn dulce (Glycyrriza echinata)

se pune 1 lingurita de planta maruntita la 250 ml apa clocotita. Se
acopere pentru 15 minute, dupa care se strecoara. Se pot consuma 2-3
cani pe zi. Se poate lua si sub forma de praf cate un varf de cutit, macinat
cu rasnita de cafea de 3 ori pe zi.

fin

Naprasnic
- de 3 ori pe zi se ia 1 lingurita de praf care se pune sub limba pentru
minute, apoi se inghite cu apa. Este bine sa se faca perioade mai lungi
timp pentru a evita agravarea si a se produce mai rapid vindecarea.

15
de

Nucile - regleaza activitatea tiroidei. Se scot peretii care separa miezul

de
la 1 kg de nuci (aveti nevoie de un pahar plin cu asemenea pereti (de 100g) Se pun acestia si se
maruntesc sau chiar se macina cu rasnita de cafea. Se pune apoi acest praf sau dupa sfaramare
intr-o sticla si peste ei se pune 500 ml alcool alimentar de 70 grade. Se lasa apoi la macerat la loc
intunecos si in sticla invelita in hartie timp de 15 zile, agitand de cateva ori pe zi. Se strecoara
apoi si se pune la rece in sticla bine inchisa. Se ia cate 1 lingurita de 3 ori pe zi cu 15 minute
inainte de fiecare masa. Se poate face acest tratament timp de 2 luni timp in
care se regleaza activitatea tiroidei. Dupa o pauza de 7 zile, daca mai este
nevoie se repeta.
Obligeana (Acorus calamus)1 lingurita de radacina maruntita se pune in 250 ml apa clocotita. Se
acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara si se iau cate 3-4 linguri pe zi.
177

Se poate lua si praf din radacina, cate un varf de cutit de 3 ori pe zi. Acesta se pune sub limba
pentru 10 minute, apoi se inghite.
Este indicata persoanelor cu dereglari glandulare si cu constipatie asociata.
Patlagina (Plantago lanceolata)
se pune 1 lingurita de planta maruntita la 250 ml apa clocotita. Se acopere
pentru 15 minute, dupa care se strecoara. Se pot consuma 2-3 cani pe zi. Se
poate face gargara de mai multe ori pe zi si de asemenea comprese pe gat de
mai multe ori pe zi, cate 1-2 ore.
Salvie (Salvia officinalis) - 1 lingurita de planta maruntita se va pune
250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se
strecoara. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.

la

Tot intern se va putea face si tinctura din plantele de mai sus care se
lua cate 10 picaturi pana la o lingurita o data. Acestea se pot lua
diluate cu putina apa. Regularizeaza ciclul si calmeaza durerile,
ajutand chiar la retragerea gusei.

va

Sanziene (Asperula odorata).

se pune 1 lingurita de planta maruntita la 250 ml apa clocotita. Se
acopere pentru 15 minute, dupa care se strecoara. Se pot consuma 2-3
cani pe zi. Se face si gargara de 3-4 ori pe zi si compresa externa
pentru vindecarea afectiunii. Este planta care se foloseste cel mai des
impreuna cu nuc sau chiar singura.
Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris) 2 lingurite de planta
maruntita la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute apoi se
strecoara. Se pot consuma 3 cani pe zi. Tinctura cate 30 picaturi de 3 ori
pe zi, diluata la 100 ml apa. Este indicata pentru ca contine amine cu efect
de calmarea durerii si este si antihemoragica.
Varza (Brasica oleracea) se strivesc foi de varza si se pun in mai
multe straturi pe gat apoi se infasoara cu un fular. Se face acest lucru
fiecare seara. Se poate de asemenea consuma suc de varza in special
cu suc de morcovi crud obtinut cu ajutorul storcatorului de fructe. Se
poate adauga si putin suc de morcovi. Ar fi foarte bine sa se consume
zilnic perioade mai lungi de timp cate 200 ml suc din acesta de 3 ori
pe zi. Contine si acesta suficient iod si poate ajuta la reglarea glandei iar extern contribuie la
diminuarea gusei.
Vasc (Vascum album) se pune 1 lingurita de praf de planta la 250 ml
apa la temperatura camerei seara. Dimineata se incalzeste putin apoi
178

in

se strecoara. Se pune intr-un termos si se va consuma in cursul zilei cu inghitituri mici. Este
indicat mai ales la persoanele care sufere in plus si de afectiuni ale inimi si contribuie la
diminuarea gusei.
Muguri de zmeur (Rubus idaeus), are actiune sedativa asupra musculaturii uterine, se vor culege
primavara devreme si se pun la uscat.

CANCERUL GASTRIC

179

 Este o tumor malign a stomacului, cel mai frecvent cancer digestiv la nivel global,
dup cancerul de colon i pancreas

Stomacul este un organ in forma de litera "J" situat in abdomenul superior, rezervor pentru
alimentele ingerate si implicat in digestia principiilor alimentare (vitamine, minerale,
carbohidrati, proteine, lipide).
Peretele sau este alcatuit din trei straturi:
-mucoasa (stratul intern)
-musculara (stratul mijlociu)
-seroasa (stratul exterior).
Cancerul care apare la nivelul stomacului se numeste cancer gastric. Cancerul gastric este o
afectiune maligna, in care celulele neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice si apoi se
extind dincolo de peretele gastric.
Tipul histologic cel mai frecvent de neoplasm gastric este adenocarcinomul.

180

Care Sunt Semnele Cancerului Gastric?

Simptomele cancerului gastric sunt de cele mai multe ori nespecifice, i din pcate, majoritatea
oamenilor se prezint la medic cu boal n stadiu avansat. Cea mai mare parte a pacienilor cu
cancer gastric prezint:
disconfort abdominal sau indigestie
pierderea apetitului
ocazional, stri de vom
inapeten
senzaia de balonare imediat dup mas

Diagnosticarea i Stadializarea Cancerului Gastric

181

Diagnosticarea se realizeaz pe investigaii imagistice (diagnostic pozitiv i stadializare)

tranzit baritat defect de umplere, ulceraii, neregulariti ale mucoasei, absena peristalticii
gastrice
- endoscopie digestiv superioar tumor ulcerat, vegetant, ulcerovegetant, infiltrativ;
biopsii; cromoendoscopie pentru cancerul gastric precoce; ecoendoscopie stadializare
- tomografie computerizare metastaze hepatice, ganglionare, pulmonare, peritoneale,
suprarenaliene, cerebrale, ovariene (tumor Krukenberg)
- scintigrafie osoas metastaze osoase
Sunt utile n diagnostic urmtoarele explorri paraclinice:
- antigen carcinoembrionar crescut la 33% dintre pacieni
- hemogram normal sau anemie hipocrom prin sngerri oculte sau anemie hemolitic
autoimun
- fosfataza alcalin crecut metastaze hepatice
Structura sistemului limfatic
Structura sistemului limfatic: ganglionii
limfatici sunt noduli situai pe traiectul vaselor
limfatice. Aceste vase dreneaz esutul interstiial.
Un ganglion cuprinde o capsul i numeroase
globule albe, sau limfocite, pe care le produce.
Atunci cnd celulele canceroase acceseaz
circulaia limfatic, ele pot ajunge pn la
ganglionii limfatici i pot da natere la noi tumori.
Aceast extindere se numete rspndire
limfatic. Cancerele gastrice au tendina s se
rspndeasc pe cale limfatic deoarece n peretele
stomacului sunt multe vase limfatice mici. Primii
ganglioni limfatici la care se extind celulele
canceroase sunt ganglionii perigastrici care sunt localizai de-alungul stomacului. Apoi,
celulele canceroase se pot extinde la ganglionii limfatici adiaceni ficatului, splinei, pancreasului,
i aortei.

Care Sunt Tratamentele Pentru Cancerul Gastric

n prezent, toate tratamentele curative pentru cancer gastric presupun intervenia chirurgical
(rezecia chirurgical a cancerului). De obicei se efectueaz cea mai puin invaziv intervenie
chirurgical posibil care permite totui nlturarea n totalitate a cancerului. n general, tumorile
182

care sunt localizate n partea stomacului aflat n apropierea esofagului (stomacul proximal) sunt
tratate prin gastrectomie total sau subtotal.
Tratarea Cancerului Gastric
Intervenia chirurgical: pentru a elimina cancerul n totalitate, precum i rezecia
ganglionilor limfatici din aria stomacului
Tratamentul (ADK)
Se dispensarizeaz strile precanceroase:
Forme incipiente sau avansate (tratament curativ, simptomatic, paleativ):
1. Endoscopic: mucosectomii,polpectomii, n cancerele incipiente n care profunzimea
limitat la musculara proprie a fost demonstrata ecoendoscopic.
2. Chirurgical
- 40% rezecabile
- supravieuire 25-35% la 5 ani
- rezecii gastrice + limfadenectomii (+ radioterapie i 5 FU dac exist celule
canceroase la limita esutului rezecat)
- paleativ operaie de by-pass
3. Radioterapie + 5FU i cisplatin paleativ, la pacienii neoperabili
4. Polichimioterapie 5FU + adriamicin + cisplatin/metotrexat; 5FU +etoposide +
leucovorin (rspuns n 50% din cazuri)

Tratament endoscopic paleativ

- stenturi cancer de cardie, cancer n regiunea piloric
- gastrostom endoscopic
- tratament laser
- plasma-argon
Tratament simptomatic:
- antialgice (opioide):
- tramal 3 comprimate/zi
- morfin 60 mg/zi p.o.
- petidin 300 mg/zi p.o.
- tratament cu preparate pe baz de fier (anemie hipocrom microcitar hiposideremic) sulfat
feros: 300-1000 mg/zi, gluconat feros: 800-1600 mg/zi, fumarat feros: 600 mg/zi, lactat feros
750 mg/zi, succinat feros: 600mg/zi.
183

- prokinetice (metoclopramid, domperidon) 10 mg cu 30 min nainte de mese

Prognostic:
Supravieuire global 10-15% la 5 ani
Supravieuire n cancer gastric precoce 90% la 5 ani

Remedii naturiste in tratarea cancerului de stomac(gastric):

Sunt recomandate urmatoarele sucuri:
-Morcov-1-2 pahare/zi. Sporeste numarul de globule rosii si
hemoglobina si este bogat in betacaroten, substanta care
mareste numarul de limfocite T si de celule ajutatosre pentru
sistemul imunitar.
-Sfecla rosie are proprietari antitumorale si citostatice,
limitand dezvoltarea tumorilor prin oprirea multiplicarii
celulelor canceroase. Este considerata unul din cele mai
puternice remedii in tratarea cancerului si leucemiei. Sucul
de sfecla rosie se bea in combinatie cu alte sucuri de legume
(preferabil de morcov), in proportie: o parte suc de sfecla(50
ml), 2 sau 3 prti suc de morcovi(150 ml sau 200 ml). Se
creste doza pana la un pahar de sfecla pe zi. Se poate adauga
putin suc de lamaie pentru corecarea gustului mai gretos al sfeclei rosii.

-Urzica-1-2 pahare/zi. Extrem de bogata in clorofila, sucul de

urzica este un excelent purificator pentru sange. Aceta
anihileaza radicalii liberi, remineralizeaza si vitaminizeaza
organismul, are efecte puternice depurative, stimuleaza
procesele de hematopoeza si are efecte antiimflamatoare si
antitumorale.
184

-Varza-2-3 pahare/zi. Varza contine o multime de substante

puternice care combat cancerul(idoli, izotiocianiti, monoterpene,
sulfarafanul, etc.) Este recomandat sa se consume cat de mult
suc de varza.Varza contine o multime de substante puternice
care combat cancerul(idoli, izotiocianiti, monoterpene,
sulfarafanul, etc.) si un factor cunoscut sub numele de "factorul
de anti-eroziune gastrica ", numit mai tarziu vitamina Uvitamina antiulceroasa. Pentru corectarea gustului, se poate
adauga la sucul de varza, suc de telina. In cazul unor bolnavi pot
aparea gaze, dureri abdominale, balonari si constipatie in timpul
primelor zile ale curei cu suc de varza. De obicei, dupa a 5-a zi de tratament, tulburarile digestive
sunt rare. Daca simptomele devin severe, sucul de varza se poate intrupe pentru o zi. Varza rosie
este cea mai bogata in antioxidanti si poate fi folosita si pentru suc.
-Orz verde(poate fi folosit si pudra)-1-2 pahare/zi. Orzul verde contine cea mai mare cantitate
de SOD(superoxid-dismutaza), una din cele mai puternice enzime cunoscute cu capacitate
extraordinara de a stopa procesele degenerative cauzate de radicalii liberi. Pe langa aceasta, orzul
verde contine o cantitate insemnata de vitamine, minerale si alte fitoelemente.
-Suc de patlagina- 1 pahar/zi. Patlagina contine
alantoina, substanta antitumorala si cu efect cicatrizant.
Alantoina se mai gaseste in radacina de Tataneasa.
- Lapte de migdale 1-2 pahare/zi.
Migdalele proaspete, uscate(nu prajite) reduc
aciditatea sucului gastric, inhiba activitatea peptica in
mod
semnificativ, sunt foarte nutritive si contin vitamina B17 - laetril, vitamina antineoplazica. Reteta
de preparare a laptelui de migdale: 12 migdale crude, 1 lingura pulbere seminte de in(obtinuta
cu rasnita de cafea), 1 lingurita miere(se exclude in cazul diabeticului), 1 banana sau 1 mar
(facultativ), 1 cana(300 ml) apa calduta. Se mixeaza la blender migdalele cu putina apa, apoi se
adauga restul de apa si celelate ingrediente si se mixeaza bine. Se poate consuma 1-2 cani pe zi.
-Suc de cartofi-1-2 pahare/zi. Pentru extragerea sucului de cartofi se foloseste storcatorul
centrifugal. In cazul in care nu aveti acest aparat se poate
folosi razatoare. Se iau 2-3 cartofi, se curata si se spala. Se
rad pe razatoarea cea mica si se adauga o ceasca de apa. Se
amesteca, se lasa 5 minute, se mai amesteca si se strecoara
zeama printr-un tifon sau o strecuratoare de plastic. Se storc
bine cartofii, care apoi es arunca (sau se folosesc in scop
culinar). Zeama obtinuta se lasa aproximativ 15 minute,
intr-o craticioara, sa se decanteze (amodonul se decanteaza
pe fundul craticioarei). Se scurge cu grija apa. In vas
ramane o cantitate de aproximativ doua lingurite de amidon. Se adauga peste ele 2-3 linguri de
185

apa curata, se amesteca si se bea lichidul obtinut. Dupa ingerarea lichidului, va intindeti pe pat si
stati 5 minute cu fata in sus, 5 minute pe partea dreapta, 5 minute cu fata in jos si 5 minute pe
partea stanga. Astfel, amidonul "panseaza" interiorul stomacului. Cartofii sunt bogati in vitamina
C, care este importanta in cazul ranilor si ajuta la neutralizarea acida.

CANCERUL RENAL
Cancerul renal este cea mai frecventa tumora maligna a rinichiului. Reprezinta aproximativ 23 % din cancerele adultului, cu incidenta mai mare la barbat decat la femeie. Cancerul renal este
unilateral si apare cu o frecventa egala la ambii rinichi, localizandu-se de obicei la nivelul polilor
renali.

186

Tumora apare initial in corticala, creste progresiv in toate directiile, atingand dimensiuni
variabile, uneori impresionante si deformand suprafata rinichiului.
Cancerul renal creste lent, excentric, impinge, disloca si invadeaza cavitatile pielo-caliceale,
precum si venele intrarenale, apoi vena renala. Poate sa apara un tromb venos, format din tesut
neoplazic si sange coagulat, acesta extinzandu-se progresiv in vena cava inferioara si apoi la
nivelul cavitatilor drepte ale inimii. O complicatie care poate sa apara ca urmare a prezentei
trombului venos - obstructia venoasa, ceea ce va favoriza migrarea metastatica a celulelor
tumorale. Extern, tumoarea sparge capsula proprie a rinichiului si invadeaza structurile
anatomice vecine: glanda suprarenala, colon, pancreas.
Extensia cancerului renal se face mai ales pe cale venoasa, dar si pe cale limfatica. Existenta
adenopatiilor (inflamarea ganglionilor) neoplazice, intuneca sever prognosticul.
Metastazele sunt de obicei solitare si evolueaza lent. Aceastea se localizeaza cel mai frecvent la
nivelul plamanului, dar se mai pot localiza si la nivelul sistemului osos, ganglionilor limfatici,
ficatului, glandelor suprarenale si rinichiului controlateral.
Aproximativ 25-30% dintre pacienti au metastaze evidente la prima consultatie. In plus, un
numar important de pacienti au metastaze subclinice in acelasi moment al primei prezentari la
medic, ceea ce explica rezultatul nesatisfacator al tratamentului.
Din punct de vedere microscopic, cancerul renal este un carcinom ce contine celule clare
(25%), celule granulare sau intunecate (25%) si celule sarcomatoide (2%). Majoritar este
carcinomul de tip mixt.
Cauzele aparitiei cancerului renal
Cauza care determina aparitia cancerului renal
este incerta. Exista totusi o serie de factori de
risc:
- fumatul
- abuzul de analgezice
- expunerea profesionala indelungata (cadmiu,
azbest, produse petroliere)
187

Exista cazuri in care cancerul renal este mostenit genetic, asa cum se intampla in cazul
sindromului von Hippel-Lindau.

Simptomele cancerului renal

Semnele de alarma in cazul unui cancer renal sunt:
- hematurie (prezenta sangelui in urina)
- durere
- nefromegalie (marirea de volum a rinichiului).
De obicei, aceste simptome exprima un stadiu local avansat al bolii. Aceste simptome pot sa
apara si separat. Astfel hematuria apare la 60% dintre pacienti, fiind spontana, capricioasa si
uneori abundenta. Prezenta hematuriei corespunde invaziei cailor excretorii urinare.
Durerea apare mai rar, atunci cand apare este surda si permanenta, fiind determinata de distensia
capsulei renale. Durerea poate avea un caracter mai accentuat, de colica nefretica, atunci cand se
produce obstructia ureterului prin cheaguri.
Nefromegalia este mai evidenta cand localizarea maligna este la nivelul polului renal inferior.
Nu doar aceste simptome pot alarma pacientul, uneori singura manifestare a bolii poate fi
reprezentata de un sindrom paraneoplazic si anume:
- anemia: care apare mai ales datorita hematuriei
- hipertensiunea arteriala: este determinata de secretia de catre tumora a reninei
- febra: este cauzata de secretia de catre tumora a unor substante pirogene
- disfunctia hepatica: poate sa apara o hepatomegalie (marire de volum a ficatului), cu cresterea
bilirubinei, a fosfatazei alcaline
- hipercalcemia : apare pentru ca tumoarea secreta o anumita substanta
Mai sunt secretate si alte substante:
- insulina (determina hiperglicemia)
- enteroglucagon (determina enteropatia proteica)
- ACTH (determina sindrom Cushing)
Srirul
Anticii au descoperit c stirul este mai hrnitor dect porumbul,
grul sau alte cereale, iar cercetrile moderne au relevat aceste
caliti ale plantei. Stirul este o plant bogat n vitamine, n
special A, K, B1, B3, B5, B6, B17, C, E, riboflavin, acid folic i
folat, n minerale precum calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu,
zinc si cupru. Frunzele conin cu 25% mai multe proteine i mult
mai mult lisin dect orice produs obinut din porumb sau alte cereale i mai mult metionin
188

dect soia. De asemenea, conine cantiti importante de provitamina A (beta-caroten), stirul fiind
bogat n acizi grai polinesaturai (PUFA), n special acid linoleic, potrivit votp.info.
Astragal
Proprietile medicinale ale Astragalus se gsesc n rdcin woody.
Chinezii au folosit plante medicinale de secole pentru a ajuta la lupta
mpotriva oboselii cauzate de illnesses.The Sloan-Kettering Cancer
Center prevede c astragal indic avnd nite proprieti de protecie
renal atunci cnd vine vorba de medierea expresia genelor in cancer.
Luai 500-1.000 mg de Astragalus trei ori pe zi. Putei lua aceast plant n forma sa bag
supliment sau ceai. F-i propriul ceai de cumpararea rdcini i aruncndu-le ntr-o oal cu ap
clocotit. Se strecoara apa si se serveste cu o lingura de suc de lamaie.
Claw pisicii
Claw pisicii este un nativ comun plant medicinal n Peru. Recent,
a
fost folosit ca un purificator de rinichi i de rapel imunitar.
Culegerea de Societatea Americana de Cancer c botanisti prescrie
dicteaz 20 de grame de Gheara Pisicii o zi, pentru cei care sunt
grav bolnavi. n timp ce juriul este nc cu privire la autenticitatea
proprieti medicinale Cat de gheare, acesta a fost folosit de sute de
ani n America de Sud. Claw pisicii nu este sigur de a lua n cazul n care avei diabet zaharat sau
sunt gravid. Nu-l dau la copii cu vrsta sub 6.
Ginseng siberian
Ginseng siberian a fost folosit n medicina chinez pentru a restabili
sntatea, mbuntirea poftei de mncare i de a crete eficiena
sistemului imunitar. Potrivit Pagina de start plante medicinale, studii
sunt efectuate n Germania pentru a sprijini capacitatea de ginseng de
a ajuta cu efectele secundare ale tratamentului cancerului, cum ar fi
radiatii si chimioterapie. Ginseng poate avea capacitatea de a stimula biosinteza interferon.
Interferonul este un produs chimic-stimularea imun in organism. Convingei-v, atunci cnd ia
unele dintre aceste plante aromatice, care nu pot fi recomandate de comunitatea medicala Statele
Unite ale Americii, dar au fost folosite de mii de ani.
TINCTURA DE ARMURARIU -beste o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din
seminele plantei Silybum marianum.
INTERN:
Aduli: cte o linguri de tinctur diluat n 100ml de ap (jumtate de pahar) de 3-4 ori pe zi, pe
stomacul gol.
EXTERN:
Se aplic sub form de comprese cu soluie diluat care se menin la locul afectat timp de 1- 3
189

ore. Soluia diluat se obine prin adugarea a -1 linguri de tinctur la 50 ml ap ( de pahar).

naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice
o crem cu extract de plante, argil sau rin.
TINCTURA DE BUSUIOC - este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din
prile aeriene ale plantei Ocimum basilicum. Originar din India, busuiocul este cunoscut i
utilizat de mii de ani n medicina tradiional, fiind considerat sacru n multe zone ale lumii.
INTERN:
Aduli: cte o linguri de tinctur diluat n 100ml de ap (jumtate de pahar) de 3-4 ori pe zi, pe
stomacul gol.

LEGUME SI FRUCTE INDICATE IN CANCERUL RENAL

1. Ardeiul gras rosu - 1/2 cana de ardei rosu contine un mg de sodiu, 88 mg de poatasiu, 10 mg
de fosfor. Ardeiul rosu are un continut scazut in potasiu si este o sursa excelenta de vitamina C si
A, B6, acid folic si fibre. Ardeiul gras rosu contine licopen - un antioxidant care protejeaza
impotriva anumitor tipuri de cancer.
Acesta poate fi inclus in dieta, crud, sub forma de gustare, aperitiv sau amestecat in salata de ton
sau pui, servit cu biscuiti sau paine. Ardeiul gras mai poate face parte din compozitia
sandwichurilor, poate fi adaug intr-o omleta, alaturi de salata verde la orice fel de friptura, sau
copt, ca fel principal de mancare.
2. Varza - 1/2 cana de varza contine 6 mg de sodiu, 60 mg de potasiu si 9 mg de fosfor. Varza
face parte din familia crucifere si este bogata in fitochimicale, compusi chimici care se regasesc
in compozitia fructelor sau legumelor care impiedica actiunea negativa a radicalilor liberi.
Fitochimicalele mai sunt cunoscute pentru protectia pe care o ofera organismului contra
cancerului si pentru faptul ca sustin sanatatea sistemului cardiovascular. Sulforafanul este un
elemnent nutritiv regasit in legumele crucifere, care poate preveni sau chiar stopa cresterea
celulelor canceroase specifice cancerulu pulmonar, de colon, san, vezica urinara, prostata si
ovarian.
Cu un nivel crescut de vitamina K, vitamina c si fibre, vaza este o sursa importanta de vitamina
B6 si acid folic. Un alt avantaj pentru care varza poate fi adaugata in dieta pentru sanatatea
rinichilor este continutul scazut de potasiu.
3. Conopida - 1 cana de conopida fiarta contine 9 mg de sodiu, 88 de potasiu si 20 mg de fosfor.
O alta leguma care face parte din familia crucifere, conopida are un continut ridicat de vitamina c
si este o sursa esentiala de vitamina C, acid folic si fibre.
Are un continut generos de indoli, glucosinolate si tiocianati - compusi care ajuta ficatul sa
neutralizeze substantele toxice ce ar putea deteriora membranele celulare si ADN-ul.
4. Usturoi - 1 catel de usturoi contine 1 mg de sodiu, 12 mg potasiu si 4 mg fosfor. Usturoiul
ajuta la prevenirea placilor de bacterii care se formeaza pe dinti, scade colesterolul si reduce
inflamatiile. Poate fi consumat proaspat, conservat sau sub forma de praf si se poate adauga atat
190

la carne, legume cat si paste. Usturoiul ofera un gust delicios iar praful de usturoi poate fi un
substitut delicios pentru sare, pentru persoanele care urmeaza dializa.
5. Ceapa - 1/2 ceasca de ceapa contine 3 mg sodiu, 116 mg potasiu, 3 mg de fosfor. Ceapa este
un membru al famliei Allium si are o aroma care sta la baza multor feluri de preparate culinare,
gratie compusilor de sulf, cei care ii ofera mirosul intepator.
Ceapa este bogata in flavonoide (mai ales quercetina - un antioxidant puternic care contribuie la
diminuarea riscului aparitiei bolilor de inima si protejeaza impotriva multor tipuri de cancer).
Ceapa are un continut redus de potasiu si este o sursa adecvata de crom, un mineral care ajuta la
metabolizarea glucidelor, grasimilor si proteinelor. Pot fi utilizate diferite soiuri, de la ceapa alba
la cea rosie.
Fructe
1. Merele - 1 mar mediu cu coaja contine 0 mg de sodiu, 158 mg de potasiu, 10 mg de
fosfor. Merele sunt cunoscute pentru rolul lor de a reduce colesterolul, de a preveni
constipatia, de a proteja impotriva bolilor cardiovasculare si de a diminua riscul aparitiei
cancerului. Marul este bogat in fibre si compusi cu rol antiinflamator.
2. Merisorul - 1/2 cana de suc de merisor contine 3 mg sodiu, 22 mg potasiu, 2 mg de
fosfor; 1/4 ceasca de sos de merisor contine 35 mg sodiu, 17 mg potasiu, 6 mg fosfor; 1/2
cana merisor uscat contine 2 mg sodiu, 24 mg potasiu si 5 mg de fosfor.
Aceste fructe de padure cu gust acrisor sunt cunoscute a proteja impotriva infectiior
vezicii urinare prin impiedicarea aderarii bacteriilor la peretele vezicii urinare. In mod
similar, merisorul preintampina dezvoltarea ulcerului gastric si protejeaza mucoasa
tractului gastrointestinal fapt ce sustine sanatatea sistemului gastrointestinal. S-a
demonstrat ca merisorul previne aparitia cancerului si a bolilor de inima.
3. Afine - 1/2 cana de afine proaspete contine 4 mg sodiu, 65 mg potasiu, 7 mg de fosfor.
Afinele sunt bogate in fitonutrienti antioxidanti numiti antocianide, care le confera
culoarea albastra si care contin multipli compusi naturali care reduc inflamatia.
Afinele sunt o sursa buna de vitamina C, mangan (care mentine oasele sanatoase) si fibre.
Aceste fructe ajuta la protejarea creierului de unele dintre efectele imbatranirii. S-a
dovedit ca antioxidantii din afine si alte fructe de padure previn distrugerea lenta o
oaselor ca urmare a nivelurilor scazute de estrogen.
Afinele pot fi consumate proaspete sau uscate si pot fi pastrate congelate, cateva luni.
Sunt delicioase amestecate cu cereale, frisca, briose si alte tipuri de deserturi.
4. Zmeura - 1/2 ceasca de zmeura contine 0 mg sodiu, 93 mg potasiu, 7 mg fosfor.
Zmeura contine un fitonutrient numit acid elagic care ajuta la neutralizarea radicalilor
liberi din organism, pentru a preveni deteriorarea celulelor.
Acestea contin si flavonoide numite anticiani, antioxidanti care le ofera culoarea rosie si
sunt o sursa excelenta de vitamina C, fibre si acid folic. Zmeura inhiba cresterea celulelor
canceroase si formarea de tumori. Zmeura poate fi consumata alaturi de cereale, piureuri,
deserturi sau sub forma de sosuri si suc, dar si proaspata.
5. Capsuni - 1/2 ceasca de capsuni proaspete contin 1 mg de sodiu, 120 mg de potasiu, 13
191

mg fosfor. Capsunile sunt bogate in doua tipuri de fenoli: antociani si ellagitannins.

Antocianii sunt cei gratie carora capsunile au culoare rosie, antioxidanti puternici car
eajuta la protejarea structurilor celulare ale organismului si previn daunele oxidative.
Capsunile sunt o sursa excelenta de vitamina C si mangan si contin multe fibre. Acesta
sunt cunoscute pentru rolul lor in protectia inimii, lupta anti cancer si pentru continutul
lor de componente antiinflamatorii. Capsunile pot fi combinate cu cereale, piureuri, frisca
sau chiar proaspete.
6. Ciresele - 1/2 cana de cirese dulci contine 0 mg de sodiu, 160 mg potasiu, 15 mg
fosfor. Ciresele s-au dovedit a reduce inflamatia atunci cand sunt consumate zilnic.
Acestea au un nivel ridicat de antioxidanti si fitochimicale care protejeaza inima. Ciresele
pot face parte proaspete din dieta unei persoane, in compozitia placintelor sau sub forma
de suc.
7. Strugurii rosii - 1/2 jumatate de cana de suc de struguri rosii contin 1 mg de sodiu, 88
mg potasiu, 4 mg de fosfor. Strugurii rosii sunt bogati in flavonoide, cele care le ofera
culoarea rosiatica. Flavonoidele ajuta la protejarea organismului impotriva bolilor
cardiovasculare prin prevenirea oxidarii si diminuarii sanselor formarii de cheaguri de
sange.

APITERAPIA
Mierea de flori de pomi fructiferi (cire, mr, pr, castan, prun,
corcodu, etc.) prezint efecte favorabile n afeciunile renale.
Totodat acest sortiment se dovedete util n bolile vaselor de snge,
n special ale venelor (varice, flebite, etc.).

CANCERUL DE PANCREAS

Cancerul este rezultatul multiplicrii dezordonate a celulelor. Putem n?elege acest lucru,
cercetnd procesele care au loc n celulele sntoase. Corpul uman este alctuit din diferite ?
esuturi fiecare din ele fiind formate din milioane de celule. Acestea sunt dispuse ntr-o manier
ordonat, fiecare ?esut n parte avnd propria sa structur ?i arhitectur celular. Ele se supun
unor reguli generale care permit functionarea normal a ntregului, adic a organismului.

192

Ca
eru

nc
l

pancreatic este una dintre afectiunile maligne cele mai dificil de tratat si cu o rata a mortalitatii
extrem de ridicata pentru ca, deseori, este diagnosticat in stadii avansate. Este o afectiune
intalnita mai ales la persoanele varstnice, conform statisticilor varsta medie a pacientilor
diagnosticati cu cancer de pancreas fiind de 72 de ani.
Din pacate, anual, in intreaga lume sunt diagnosticate peste 200,000 de noi cazuri de
cancer de pancreas, cu o rata a mortalitatii de 98%. Peste 80% dintre pacienti sunt diagnosticati
in stadiul avansat al bolii si doar 15% 20% sunt eligibili pentru interventia chirurgicala, la
momentul diagnosticului. Chiar si dupa interventia chirurgicala, prognosticul pacientilor cu
cancer de pancreas este unul extrem de rezervat: doar intre 10% si 30% dintre cei operati
supravietuiesc 5 ani.

FACTORI DE RISC

193

Desi
cauza
exacta
a
aparitiei
cancerului de pancreas
nu
este cunoscuta, exista o
serie de factori de risc
care cresc sansa de
aparitie a acestei boli:
Fumatul. Sansele de
aparitie a cancerului de
pancreas la fumatori
sunt de 2-3 ori mai mari
decat la nefumatori.
Varsta. In aproximativ
70% din cazuri, cancerul
de
pancreas
este
diagnosticat la persoane
cu
varsta peste 60 de ani.
Alimentatia bogata in
grasimi. O alimentatie
bogata in grasimi si
carne poate creste riscul
de
cancer de pancreas. Pancreatita cronica. Inflamatia de durata a pancreasului a fost asociata cu
cresterea riscului de aparitie a cancerului de pancreas. Diabetul. Atat diabetul de tip 1, (insulinodependent), cat si cel de tip 2 (insulino-independent, al adultului) pot fi asociate cu un risc
crescut de a dezvolta cancer de pancreas. Antecendentele in familie. Persoanele care au in familie
cazuri de cancer de pancreas prezinta un risc marit de a dezvolta aceasta boala. Expunerea la
anumite substante chimice. Expunerea la pesticide, coloranti industriali si alte substante chimice
poate creste sansa de aparitie a cancerului de pancreas. In 75% din cazuri tumora apare in capul
pancreasului (de obicei dand si icter), in 15% in corpul organului iar restul in coada pancreasului.
Din totalul cazurilor de cancer de pancreas, peste 80% provin din celulele canalelor pancreatice
(adenocarcinom), iar restul sunt alte tipuri carcinom cu celule gigante, scuamos,
adenocarcinom microglandular , carcinom mucinos , chistadenocarcinom, carcinom cistit papilar,
chistadenocarcinom papilar, sau acinar.

REMEDII

194

Au existat numeroase cazuri n care compuii bioactivi din

unele plante au intrat n conexiune cu tumora canceroas dnd
rezultate miraculoase :
- infuzie de salvie din care se beau dou cni pe zi
- infuzie din amestec cu flori de glbenele, flori de coada-oricelului i
frunze de urzic vie (n pri egale) din care se iau dou linguri la 250 ml ap clocotit; se
infuzeaz 10 minute i se beau 2-3 cni pe zi, nainte de mese. Se adaug o lingur bitter suedez
la can i 6 nghiituri cu decoct de obligean, preparat prin macerarea rizomilor (trei linguri la
un litru ap rece) timp de dou zile, dup care se nclzete i se strecoar. Se constat c dup
cteva zile dispar edemele la picioare, se uureaz durerile i se mbuntete analiza sngelui si
a urinei;

- tinctur 10% din amestec cu flori de urzic moart, frunze de tuia, herba de rostopasc i
lichen de piatr, rizom de obligean i fructe de fenicul (n pri egale); se iau cte 10-20 de
picturi de trei ori pe zi, dup mesele principale, ntr-o cur de dou luni pe trimestru; - sirop de
creson (o linguri de trei ori pe zi);

Strugure ( rosu sau negru)-1-3 pahare/zi. Preparati sucul folosind si semintele si

coditele. Contine substante cu puternice efecte anticancerigene: acidul elagic, quercitina,
resveratrolul, seleniu. Este un dizolvator puternic al tumorilor. Cand se consumul sucul de
struguri, tesuturile bolnave si degenerarile grase, toate formele de materie morbida par sa se
fragmenteze in particule minuscule si sa fie aruncate in fluidul sanguin pentru a fi duse la
organele de eliminare. Sucul de struguri stimuleaza activitatea limfatica,fortifica sistemul
cardiovascular, elimina radicalii liberi.

195

Sucul de Macese-1-2 pahare/zi. Macesele nu au rival

in
cea ce priveste continutul in vitamina C si este bogata in
provitamina A. vitamina PP si alte fitoelemente. Se folosesc
macese bine coapte, putin moi, culese toamna foarte tarziu,
sau chiar dupa ce da frigul iarna pana aproape de lunile
martie-aprilie. Se pun in blender, se adauga apa cat sa le
depaseasca putin. Se mixeaza, apoi, se strecoara printr-un
tifon dublu sau o sita deasa, pentru a fi retinuti perisorii. Se adauga miere dupa gust sau se bea
simplu.
Mar (sau alte fructe) - 1-2 pahare/zi. Sucul de mere are un continut enzimatic bogat,
sustine digestia, elimina radicalii liberi, fortifica organismul.
Catina- 1-2 pahare/zi. Catina este bogata in
betacaroten, vitamina C si vitamina E - toate substantele
antioxidante puternice. De asemenea, are proprietati
excelente in reglarea sistemului imunitar si sistemului nervos.
Alte fructe de sezon: piersici, prune, cirese, capsuni, afine,
coacaze, etc
Rostopasca este recomandat pentru vindecarea tuturor formelor de cancer, deoarece are
o aciune extrem de important n tratarea acestei maladii: stimuleaz funcia hepatic i
dreneaz ficatul, care este foarte solicitat atunci cnd tumorile sunt fagocitate n procesul
vindecrii
Decoct din lichen de piatr, preparat cu o linguri herba la 250 ml ap, care se fierbe 5
minute; dup rcire la 400C se adaug un vrf de cuit de bicarbonat de sodiu i se beau 3 cni pe
zi, cu 30 de minute nainte de mesele principale, avnd efecte foarte bune n stimularea
secreiilor pancreatice; infuzie din anason: 10 grame semine pisate la 250 ml ap clocotit se
infuzeaz acoperit 15-20 de minute i se bea o can pe zi, fracionat n 3 reprize, nainte de
mese; infuzie din snziene: dou lingurie herba uscat i mrunit se infuzeaz 15 minute n
250 ml ap clocotit, se strecoar i se beau 2-3 cni pe zi; macerat la rece de obligean dintr-o
linguri rdcin uscat i mrunit, inut timp de 8-12 ore n 250 ml ap rece; n ziua
urmtoare se nclzete uor, se strecoar i se bea cte o nghiitur nainte i dup fiecare mas
principal (n total 6 nghiituri pe zi). n amestecuri de plante sunt recomandate arnic, genian,
ment, nalb de grdin, ppdie, pelin, pufuli, snziene, siminoc, traista ciobanului, urzic vie
i valerian. Reeta autorului: anason (semine), lichen de piatr, snziene, ppdie, pufuli
(herba), mueel (flori), obligean i valerian (rdcini). Din acest amestec se iau dou lingurie
la 250 ml ap clocotit, se infuzeaz acoperit 10 minute, se strecoar i se beau trei ceaiuri
ndulcite pe zi. tinctur din lichen de piatr (20 g herba uscat la 100 ml de alcool 700); se
macereaz 10 zile, se strecoar i se iau cte 15-25 de picturi nainte de mese; tinctur de
ppdie (20 g rdcini uscate i mrunite la 100 g alcool 700); se macereaz timp de 14 zile la
196

soare sau aproape de o surs uoar de cldur i se iau cte 15-20 picturi de 2-3 ori pe zi; ulei
eteric de anason, din care se iau cte 8-12 picturi pe zi, fracionate n 2-3 reprize; tij de ppdie
(6-10 tije proaspete) se consum zilnic ntr-o cur de primvar, alturi de o salat din frunze
proaspete de ppdie.

CANCERUL MAMAR

197

Cancerul mamar este o boal n care celulele maligne se formeaz n esuturile snului.
Snul este format din lobi i ducte.
Aceast form de cancer poate fi ntlnit att la femei, ct i la brbai. Riscul de cancer mamar
creste odata cu vrsta

aceasta boala este rar la femeile mai tinere de 35 de ani

toate femeile de 40 i peste 40 de ani au risc pentru cancer mamar

cele mai multe cazuri apar la femei n varst de peste 50 de ani

riscul de cancer mamar este crescut la femeile de peste 60 de ani.

Semnele i simptomele cancerului de sn

198

Principalul semn de alarm al apariiei cancerului de sn este prezena unui nodul sau a
unei ngrori mamare. Alte semne pot fi scurgerea mamar clar sau de culoarea sngelui,
retractarea mamelonului sau existena unor modificri ale conturului snilor.
Diagnosticarea cancerului de sn este extrem de important. Cu ct diagnosticul este
stabilit mai devreme, cu att posibilitatea vindecrii este mai mare. Tratamentul const, n
general, n efectuarea unei intervenii chirurgicale prin care se vor nltura celulele maligne.
Operaia este urmat de o cur de chimioterapie i de un tratament medicamentos recomandat de
medicul specialist.

199

Tratamente naturiste pentru cancerul de sn

200

n ultima perioad pe lng tratamentul tradiional au fost descoperite numeroase terapii

naturiste adjuvante care au avut rezultate eficiente n tratarea cancerului mamar. Aceste
tratamente sunt recomandate, ns, ca metode de tratare complementare i nu administrate
singular, n lipsa tratamentului medical tradiional. Tratamentele naturiste ale cancerului mamar
includ diverse plante cunoscute pentru proprietile curative i antitumorale, pentru capacitatea
de a proteja organismul pe parcursul curei de chimioterapie i de a reduce simitor durerile.
Pentru tratamentul acestei boli, se pot folosi urmatoarele plante medicinal: afin, alun,
anason, angelica, anghinare, brusture, busuioc, cartof, catina, ceai verde, ciubotica cucului,
coacaz negru, coada calului, coada soricelului, echinacea, galbenele, gheara-matei, gentiana,
ginseng, ienupar, menta, mesteacan, nuc, papadie, patlagina, pelin, porumb, roinita, rostopasca,
rozmarin, schinduf, secara, soia, sunatoare, talpa-gastei, tataneasa, tei, turmenic, varza alba,
valeriana, zmeur.
Unele plante se pot administra si sub forma de prafuri. Praufurile se obtine din plante
medicinale, uscate si macinate cu rasnita de cafea. Se tin in gura timp de 10-15 minute, timp in
care se va umezi bine cu saliva, apoi se inghit. Se iau de 4 ori pe zi, fiind una dintre cele mai
eficiente metode de administrate a plantelor medicinale.
Angelica (Angelica arhangelica) - se pot folosi
radacinile maruntite sau chiar macinate cu rasnita de
cafea. Acestea dupa macinare se pun o jumatate de
lingurita in gura, pentru 5 minute, dupa care se inghit cu
apa. Se poate de asemenea pune 1 lingurita la 250 ml apa
si se fierb pentru 5 minute, dupa care se strecoara. Se pot
consuma 3 asemenea ceaiuri cu 30 minute inaintea
meselor principale.
Tinctura de angelica este o soluie
hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din
rdcina plantei Angelica archangelica.
Mod de administrare:
Aduli i tineri peste 15 ani: cte o linguri de tinctur
diluat n 100ml de ap (jumtate de pahar) de 3-4 ori pe
zi, pe stomacul gol.
Copii ntre 7 i 14 ani : cte 3-15picturi de tinctur
diluate n 100ml de ap sau ceai (jumtate de pahar) de 3
ori pe zi, pe stomacul gol.
Brusture (Arctium lappa) - 1 lingurita de
radacina se marunteste apoi se pune la 250 ml apa si se
fierbe pentru 10 minute. Se strecoara si se poate folosi
cate 3 cani pe zi, consumate cu inghitituri mici. Se poate
de asemenea face gargara cu acest ceai de mai multe ori pe zi. Extern se vor pune comprese reci
cu acest ceai sau chiar cataplasme cu planta dupa fierbere.
Tinctura de brusture este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din
radacina plantei Arctium lappa.

201

Aciunie: INTERN: diuretic, antimicrobian, antifungic, coleretic, antitumoral, uor

laxativ.
EXTERN: antiseboreic, stimuleaz creterea prului.
Infuzie de busuioc (Ocimum basilicum) - Se
pune,o lingurita de busuioc maruntit,la 250 ml apa
clocotita. Se acopera pentru 15 minute,apoi se strecoara.
Se consuma 3 cani pe zi,pentru a mari cantitatea de
secretii. Este una dintre plantele anticancerigene.
Tinctura de busuioc este o soluie hidroalcoolic
obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale
plantei Ocimum basilicum. Originar din India, busuiocul
este cunoscut i utilizat de mii de ani n medicina
tradiional, fiind considerat sacru n multe zone ale
lumii.
Tratament cu cartofi (Solanum tuberosum) Daca aveti in camara cartofi de anul trecut, rupeti-le
colturile albe (germenii),apoi taiati marunt acesti
germeni,din care preparati un macerat in alcool rafinat.
Maceratul se prepara astfel:
Intr-un borcan umplut cu germeni tocati,se toarna
alcoolul rafinat din cereale,cat sa-i acopere,se inchide
vasul ermetic si se lasa la macerat 21 de zile, agitand des.
Se strecoara si se pune intr-o sticla la rece. Se va
administra cate o lingurita,de 3 ori pe zi, eventual diluat
la 50 ml apa, cu 15 minute maintea meselor principale.
Cartofii se mai poate folosi si ca piure aplicat cald pe
sani, pentru calmarea durerilor.

Tratament cu ceai verde (Camellia sinensis)

Ceaiul verde are un efect de prevenire a
formrii tumorilor solide i deci, de scdere a incidenei
apariiei cancerului mamar la femei. De altfel, studiile
specialitilor denot faptul c flavonoidele pe care le gsim n acest tip de ceai reduc riscul
aproape oricrui tip de cancer. Mai mult, prelevnd date pe o perioad de 7 ani de zile,
cercettorii japonezi au descoperit importana ceaiului verde chiar i n cazul femeilor cu cancer
mamar n stadiile I i II de evoluie a bolii, recurena bolii fiind de 2 ori ami mic n cazul unui
consum de cel puin 5 ceti de ceai verde pe zi. Studiile clinice au demonstrat ca polifenolii din
ceaiul verde au un efect protector, in special in cancerele dependente hormonal (de san,de col
uterin,de prostata).
202

Ciubotica cucului (Primula officinalis) - 1

lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoara.
Se pot consuma 3 cani pe zi. 1 lingurita de radacina se
marunteste apoi se pune la 250 ml apa si se fierbe pentru
10 minute. Se strecoara si se poate folosi cate 3 cani pe zi,
consumate cu inghitituri mici. Se poate de asemenea face
gargara cu acest ceai de mai multe ori pe zi. Extern se vor
pune comprese reci cu acest ceai sau chiar cataplasme cu
planta dupa fierbere.
Infuzie de coada calului (Equisetum arvense) - Se
pune,o lingurita de planta maruntita,la 250 ml apa clocotita.
Se acopera pentru 15 minute,apoi se strecoara. Se pot
consuma 3 cani pe zi,pentru a mari cantitatea de SECRETII.
Este o planta diuretica,care contribuie la eliminarea
toxinelor din organism. Se pot face chiar si bai. De
asemenea,se poate pune pe sani, comprese cu ceai cald, sau
cataplasme calde cu plantele fierte.
Tinctura de coada-calului este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece
din prile aeriene ale plantei Equisetum arvense.
Mod de administrare:
Aduli i tineri peste 15 ani: cte o linguri de tinctur
diluat n 100ml de ap (jumtate de pahar) de 4 ori pe zi,
pe stomacul gol.
Copii ntre 7 i 14 ani: cte 7-30 de picturi de tinctur
diluate n 100ml de ap sau ceai (jumtate de pahar) de 3
ori pe zi, pe stomacul gol.

Infuzie de coada soricelului (Achilea millefolium) - Se pune,o lingurita de planta

maruntita,la 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 15 minute,apoi se strecoara. Se beau 3 cani
pe zi,pentru a mari cantitatea de secretii. Extern,se pot pune comprese cataplasme calde pe sani.
Tinctura de coada-soricelului este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la
rece din prile aeriene ale plantei Achillea millefolium.
Mod de administrare:
Adulti si tineri peste 15 ani: cte o linguri de tinctur diluat n 100ml de ap (jumtate de
pahar) de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol.
Copii ntre 7 i 14 ani: cte 10-30 picturi de tinctur diluate n 100ml de ap sau ceai (jumtate
de pahar) de 3 ori pe zi, pe stomacul gol.
203

Tratament cu drojdie de bere - Este bine sa se consume zilnic 1-2 lingurite de drojdie
de bere,in cure de lunga durata. Aceasta furnizeaza organismului foarte multe vitamine,in special
complexul B, extrem de util in timpul tratamentului de cancer.
Tratament cu fasole (Phaseolus vulgaris) Fasolea,contine estrogeni vegetali si previne in special
cancerul de san si ovarian, inclusiv prin inhibarea unei
substante (proteaza) ce defavorizeaza proliferarea celulelor
canceroase. Se va consuma in alimentatie, cate o jumatate de
cana de fasole in cura de minimum 10 zile urmata de o
pauza de 7 zile, apoi se poate relua.

Infuzie de galbenele (Calendula oficinalis) - Se

pune,o lingurita de planta maruntita (flori de galbenele), la
250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 15 minute,apoi se
strecoara. Se pot consuma 3 cani pe zi, pentru a mari
cantitatea de secretii. Se pot aplica si comprese calde pe
sani.
Tinctura de galbenele este o soluie hidroalcoolic
obinut prin preparare la rece din florile plantei Calendula
officinalis.
Aciune: cicatrizant, antiinflamatoare, antispastic,
coleretic,
hipolipemiant,
antibacterian,
antimicotic,
antiviral,
antitumoral,
antitrichomonazic, calmeaz durerile menstruale.
Mod de administrare:
Aduli i tineri peste 15 ani: cte o linguri de tinctur diluat n 100ml de ap (jumtate de
pahar) de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.
Copii 7-14 ani: cte 10-30 picturi diluate n 100ml ap (jumtate de pahar), de 3 ori pe zi, pe
stomacul gol.
Tratament cu morcov (Daucus
carota) - Se folosesc frunzele pisate si
radacina rasa de morcov. Se piseaza toate
(in parti egale) si se pun pe o bucata de
panza care se aplica pe sani. Se tine
compresa de seara pana dimineata, cand se
pune alta identica.

Infuzie de nuc (Juglans regia) - Se pune o lingurita

de planta maruntita( frunze de nuc) la 250 ml apa clocotita. Se
acopera pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se pot consuma 3
204

cani pe zi. Se poate folosi si la comprese si cataplasme calde aplicate pe sani. Se pot folosi
frunzele atat uscate cat si proaspete

Infuzie de pelin (Artemisia absinthium L.) - Se pune,o

lingurita de planta maruntita,la 250 ml apa clocotita. Se acopera
pentru 15 minute si strecoara. Se pot consuma 3 cani pe zi
pentru a mari cantitatea de SECRETII. Infuzie din matase de
porumb. Se pune,o lingurita de matase de porumb,la 250 ml apa
clocotita. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se
consuma 3 cani pentru efectul diuretic.
Tinctura de pelin este o soluie hidroalcoolic obinut
prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei Artemisia
absinthium.
Tratament cu soia (Glycine hispida) - Soia este indicata
pentru continutul ei foarte bogat de fitoestrogeni (un hormon).
Soia ajuta, de asemenea, si in CANCERUL de colon, deoarece
contine aproximativ 17 g de fibre vegetale.
Infuzie de sunatoare (Hypericum perforatum) - Se
pune,o lingurita de planta maruntita(sunatoare),la 250 ml apa
clocotita. Se acopera pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se pot
consuma 3 cani pe zi. Se poate aplica si extern comprese sau
cataplasme calde, pe sani. Este si un tonic psihic.
Tinctura de sunatoare este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din
prile aeriene ale plantei Hypericum perforatum.
Mod de administrare:
Aduli i tineri peste 15 ani: cte o linguri de tinctur diluat n 100ml de ap (jumtate de
pahar) de 3-4 ori pe zi, nainte de mese.
Copii 7-14 ani: cte 10-30 picturi de tinctur diluate n 100ml
ap (jumtate de pahar) de 3 ori pe zi, nainte de mese.
Infuzie de tei (Tilia cordata) - Se pune,o lingurita de
flori fara bractee,la 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 15
minute,apoi se strecoara. Se pot consuma 3 cani pe zi,pentru
efectul tonic si calmant pe care-l are.
Tinctura de tei este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din florile
plantei Tilia cordata.
Mod de administrare:
Aduli i tineri peste 15 ani: cte o linguri de tinctur diluat n 100ml de ap (jumtate de
pahar) de 3-4 ori pe zi, nainte de mese.
Copii 7-14 ani: cte 10-30 picturi de tinctur diluate n 100ml ap (jumtate de pahar) de 3 ori
pe zi, nainte de mese.
205

Turmericul (Curcuma longa) Un studiu recent efectuat pe soareci de laborator,

certific proprietile tumericului, capabil de a ncetini evoluia i
raspndirea celulelor canceroase la nivelul plamnilor i alte
organe. Alte studii, relev i importana tumericului n tratarea
unor boli cu transmitere sexual precum clamidia sau gonoreea.

Tratament cu varza alba (Brassica oleracea) - Se

striveste frunza proaspata de varza alba cu o sticla,pentru a turti
nervurile, si se aplica pe sani. Se lasa 12 ore sau chiar peste
noapte. Se schimba de 1-2 ori pe zi, in functie de sensibilitatea
si toleranta individuala. Cu cat se pune mai des si se tine mai
mult timp, este mai bine. Varza ajuta la retragerea umflaturilor
si calmeaza durerile.

Apicultura in tratamentul cancerului de san

Mierea este bine cunoscuta a fi unul dintre cele
mai bune remedii naturale. Acelasi lucru poate fi spus
si despre turmeric. Insa atunci cand sunt combinate,
aceste doua ingrediente au un puternic efect antiinflamator, antibacterian si anti-cancerigen.
Spre deosebire de medicamentele chimice achizitionate
din farmacii, amestecul de aur nu produce efecte
secundare. De asemenea, aceasta combinatie are
capacitatea de a imbunatati atat flora intestinala cat si intregul proces de digestie.

Ingrediente:
1 lingura de curcuma (turmeric)
100 de grame de miere
2 linguri de otet din cidru de mere
1 lingurita de coaja de lamaie rasa
Un varf de cutit de piper negru
Metoda de preparare:
206

Puneti curcuma, piperul negru si otetul de mere intr-un castron si amestecati bine.
Adaugati coaja de lamaie rasa si apoi la final, mierea. Amestecati bine pana cand veti obtine un
preparat omogen. Se transfera amestecul rezultat intr-un borcan de sticla cu capac si se pastreaza
la frigider.
Mod de consum:
In cazul in care sunteti raciti sau aveti o alta infectie in organism, in primele doua zile
trebuie sa consumati o jumatate de lingurita din ora in ora. A treia si a patra zi trebuie sa
consumati o jumatate de lingurita la fiecare doua ore. Dupa cea de-a patra zi, consumati jumatate
de lingurita de trei ori pe zi. Continuati cu acest tratament pana cand veti scapa de simptomele
care va supara.
Pentru actiunea impotriva cancerului, consolidarea imunitatii si imbunatatirea starii generale de
sanatate, sa ia cate o lingura din amestecul de aur in fiecare zi. Consuma remediul dimineata
pentru ca in acest fel veti beneficia din plin de efectele lui miraculoase.
Este crucial pentru dumneavoastra sa consumati amestecul de aur in mod corespunzator. Puneti
remediul in gura si asteptati pana cand aceasta se topeste complet. Dupa ce ati inghitit, asteptati
cateva minute inainte de a bea orice fel de bautura.
Pentru tratamentul post chirurgical al cancerului de sn, mierea se poate dovedi un auxiliar
preios.
Administrarea n ambulator a unei cure cu miere pe cale oral i aplicaii topice pe snul pe care
nu s-a practicat ablaia, a redus complet, dup 5 ani, riscul de recidiv.
Poate c cea mai uimitoare aciune asupra cancerului de sn este cea a propolisului, aciune ce se
explic prin prezena esterului fenetilic al acidului cafeic (CAPE) dar i a celorlali esteri ai
acizilor fenolici n cazuri de leucemii, cancere
pulmonare, cancere de colon etc.
Reteta
-Laptisor de matca 4g
-Miere de salcam 1.5 kg
-Polen macinat 300g
-Tinctura de propolis 150g
-Ser fiziologic 200 ml
Acestea
se
amesteca,compozitia
pastrandu-se in frigider.Se administreaza
cate o lingura dimineata,la pranz si seara.

CANCERUL DE COL
UTERIN

Cancerul de col uterin sau cancerul

cervical este o tumora maligna, care apare
la femei cu varsta intre 15 si 45 de ani, si
207

care afecteaza cervixul, adica prima parte a uterului care se deschide in vagin. Spre deosebire de
celelalte cazuri de cancer. cancerul cervical este tratabil, daca este descoperit in stadiile
incipiente.
Tratamentele fitoterapeutice au rolul de a prelungi viata bolnavei prin revigorarea sistemului
imunitar si stimularea reactiilor de lupta cu boala. Aceste tratamente pot fi asemuite cu o operatie
fara bisturiu; chiar daca provoaca unele tulburari intermediare, preparatele cu plante elimina
sectionarea unor vase sanguine, precum si pericolul septicemiei si a ocluziei intestinale.

Una dintre principalele plante care amelioreaza simptomele cancerului de col uterin si
reuseste sa stopeze inmultirea celelulelor canceroase este coada- calului. Folosita inca din
vremuri stravechi, coada- calului este pastrata si in prezent in traditiile medicale, fiind folosita
pentru a eradica infectiile ginecologice, pentru a preveni durerile menstruale, pentru a opri
hemoragia. Pentru uz intern, se recomanda infuzia din coada- calului, obtinuta din doua lingurite
de pulbere adaugate peste 200 ml de apa clocotita. Se lasa sa se infuzeze timp de 20 de minute si
se beau doua cani pe zi, una dimineata si una seara, inainte de culcare.
208

Un alt tratament naturist care mentine sanatatea aparatului

reproducator feminin este coada- soricelului. Cunoscuta ca
fiind o planta cu puternice efecte benefice asupra sistemului
nervos, calmandu-l, coada- soricelului are marea capabilitate de a
preveni aparitia afectiunilor genitale care duc la dezvoltarea
cancerului cervical. Se realizeaza infuzie din doua linguri de
coada- soricelului, care se adauga peste 500 ml de apa clocotita.
Infuzia se obtine dupa 20 de minute, se strecoara si se consuma
cate patru sau cinci cani pe zi, pentru randament fitoterapeutic
optim.

Tataneasa, denumita popular si mierea ursului sau barba

tatei, are multiple efecte benefice asupra sanatatii
organismului nostru. Printre indicatiile terapeutice. se numara
tratarea afectiunilor venerice, precum HPV, Candida Albicans,
Chlamydia. De asemenea, decoctul de tataneasa are rolul de a
cicatriza ranile de pe colul uterin. Tratamentul dureaza doua
saptamani, se prezinta sub forma spalaturilor vaginale si, pentru o
mai buna eficienta, tataneasa se combina cu coada- soricelului.
Specialistii recomanda decoctul de tataneasa pentru igiena optima
a organelor genitale feminine. Tot pentru uz intern, se indica
folosirea infuziei din frunze de tataneasa, care se consuma de doua
sau trei ori pe zi pentru rezultate eficiente.
Cancerul de col uterin poate fi prevenit si cu ajutorul infuziei din flori de galbenele.
Cunoscute ca fiind florile care vindeca orice buba , galbenelele au efect dezinfectant,
antiseptic, cicatrizant, emolient, hidratant. Auzim foarte des de denumirea Caledula Officinalis si
acest lucru se datoreaza numeroaselor efecte binefacatoare si tamaduitoare ale acestei plante
minune. Infuzia de galbenele previne durerile menstruale,
regleaza ciclul si creeaza o bariera impotriva bacteriilor venerice.
Pentru rezultate optime, se recomanda ca infuzia sa cuprinda si
pulbere de coada- calului, flori uscate de coada- soricelului si
salvie. Infuzia se realizeaza din 500 ml de apa clocotita, in care se
adauga trei linguri din amestecul de plante. Se lasa sa infuzeze
timp de 20 de minute si apoi se consuma in trei sau patru reprize
pe zi.
Cea din urma, dar nu si cu cea mai mica importanta
fitoterapeutica in tratarea afectiunilor, care pot determina
cancerul cervical, este salvia. Mirosul sau ne imbie, iar infuzia
din flori de salvie ne calmeaza sistemul nervos, solicitat nespus de
mult de catre stresul si oboseala zilnica. Infuzia din flori de salvie
209

este indicata in reglarea ciclului menstrual, in calmarea durerilor premenstruale. De asemenea,

infuzia din salvie are marea capacitate de a trata infectiile ginecologice produse de Candida,
gonoree sau Chlamydia.

Plopul negru creste de la campie pana sus, la munte, la

altitudini de 1.400, 1.800 de metri. Poate atinge inaltimi de
pana la 35 de metri si un diametru de doi metri. Plopul negru
prefera terenurile umede de pe malurile raurilor si din lunci.
In scop terapeutic, de la plopul negru se folosesc mugurii, cu
miros placut si gust amarui, aromat, care se pot recolta de la
sfarsitul lunii februarie pana in aprilie, de preferat inainte sa
dea frunza.
Mugurii de plop negru au efect antiseptic, datorita uleiurilor
volatile din compozitie, astringent, antiinflamator, tonic si
expectorant, analgezic, datorita salicinei din compozitie, diuretic.
Preparatele din muguri de plop negru se recomanda in astmul bronsic si bronsite,
candidoza, cistite si cancer, degeraturi, spondiloza anchilozanta, tuberculoza cutanata,
tuse, dermatomicoze.

CANCERUL DE COLON

210

Cancerul la colon este o tumor malign ce poate sa apra pe o leziune precursoare al

unui cancer malign (polipi de exemplu). Acest tip de cancer este ntlnit att la brbai ct i la
femei. Majoritatea acestor cancere pornesc de la adenomuri sau polipi. Aproximativ 80% dintre
cazuri sunt sporadice, doar 20% fiind motenite.
Colonul are rolul de a stoca i ndeprt acele resturi pe care organismul nu le poate
digera. n momentul n care reziduurile alimentare au ajuns n colon, organismul a absorbit deja
toate substanele nutritive pe care le-a putut absorbi. Ceea ce a mai rmas sunt apa, electroli ii
precum sodiul i clorul, dar i reziduuri cum ar fi fibre, bacterii i celule moarte rezultate din
stratul intern al tractului digestiv. n timpul celor 12-24 de ore n care resturile alimentare trec
prin colon, organismul absoarbe aproape toat apa rmas - aproximativ 1-l,5 litri pe zi.

211

Rezidurile rmase, denumite materii fecale, sunt de obicei moi, dar formate. Sunt, de asemenea,
pline cu bacterii, care sunt inofensive pentru organism att timp ct peretele colonului este intact.
Cancerul de colon este pe locul 3 in topul bolilor care duc la cele mai multe decese anual.
Acest tip de cancer initial in intestin si in timp se raspandeste in alte parti ale corpului.
Reziduurile alimentare se mic prin colon datorit contraciilor musculare. Muchii
colonului separ reziduurile n fragmente mai mici. Dup fiecare mas, pe colonul descendent se
produc micri considerabile. n acest timp, mai multe segmente de reziduuri se unesc pentru a
forma materiile fecale, care sunt mpinse n partea inferioar a colonului i n rect. Pe msur ce
peretele rectal se ntinde, semnaleaz necesitatea ca materiile fecale s fie eliminate. Cu ct
momentul eliminrii materiilor fecale este amnat, cu att se absoarbe mai mult ap din ele.
Aceasta face ca ele s devin mai compacte, mai tari i mai dificil de eliminat (constipaie).
Deseori apar mucoziti n scaun, nsoite de scaun cu snge. Tranzitul intestinal devine
neregulat i variabil din punct de vedere al consistenei (se alterneaz constipaia cu diareea).
Poate crea o senzaie persistent de defecaie. De asemenea, poate provoca dureri abdominale i,
n funcie de organism, scderi brute de greutate, anemie, ameeli.
Aproximativ 80% dintre cazuri sunt sporadice i apar la persoane fr riscuri aparente,
din cauza unor factori externi cum ar fi dieta, fumatul i alcoolul.
Principalele cauze ale dezvoltarii cancerului de colon sunt:
-

Consumul in excese de carne rosie

Istoric de cancer de colon in familie
Boala Crohn
Formarea polipilor colonici

Simptome:
-

dureri de stomac
sange in scaun
pierderea in greutate
anemie
ingustarea scaunelor

Studiile de laborator includ:

- teste de snge: hemoleucograma - arata anemie hipocrom microcitar, prin deficien
de Fe; combinarea cu deficitul de vitamina B12 sau folat determin anemie macrocitar;
- teste funcionale hepatice: sunt de obicei normale, chiar i n cazul metastazelor
hepatice;
212

- testele de inflamaie: VSH crescut;

- testul hemocult pozitiv.
- Tuseul rectal
- Rectoscopia (vizualizarea doar a rectului = poriunea terminala a colonului)
sigmoidoscopia (vizualizeaza rectul si colonul sigmoid, adica cam 1/3 din tot colonul) sau
colonoscopia totala cu vizualizarea de imagini din interiorul colonului
- Biopsia zonelor suspecte la colonoscopie
- Irigografia simpla (mai rar folosita astzi) sau cu dublu contrast
- Ecografia abdominala (nu vede cancerul de colon, dar poate sa vad eventualele
metastaze n ficat, abdomen sau ganglionii abdominali)
- Examenul tomografic (computer tomograf, CT), nu vede de obicei cancerul de colon ci
metastazele i extensia la organele din vecintate)
- Colonoscopia virtuala (colonografia CT) este disponibila i n Romnia.

In cazul in care cancerul de colon este detectat in stadii incipiente, se poate apela la
remedii naturale care vor ajuta in tratarea cancerului de colon, fara a se apelala operatii sau
tratamente cu radiatii.
213

Tratamentele fitoterapeutice au efecte directe asupra cancerului i stimuleaz capacitatea

imunitar contra factorilor agresivi, declanatori ai cancerului.

Glbenele (Calendula officinalis) infuzie, lund cte o

can de trei ori pe zi sau tinctur (cte 30 de picturi de 3 ori pe
zi). Pentru infuzia cu galbenele se pun 2 lingurite cu varf de
floare uscata de galbenele in 350 ml apa clocotita. Din infuzie
se bea caldut ceaiul de trei ori pe zi inainte cu o jumatate de ora
de a lua masa. O infuzie mai puternic concentrata se face din 4
linguri de flori de galbenele la 250 ml apa din care se beau 3
lingurite pe zi.
Busuiocul de cmp (Brunella vulgaris) infuzie, lund
cte o can de dou-trei ori pe zi, avnd efecte anticanceroase la
nivelul intestinelor i stomacului.
Ctina alb (Hippophae rhamnoides), preparat sub
form de ulei, care se consum cte o lingur de trei ori pe zi,
nainte de fiecare mas, cu puin miere. Se spala bine cu apa
fiarta si racita 1 kg de fructe, dupa care se usuca in servete. Se
zdrobesc apoi pe rnd cu o lingura de lemn intr-un vas emailat
sau de sticla. Se stoarce sucul obtinut prin tifon, obtinndu-se
aproximativ 600 de grame. Se lasa timp de 24 de ore la
temperatura camerei, fara a-l acoperi etans. Se va forma o
pelicula de culoare mai deschisa, care este uleiul de catina.
Obligeana (Acorus calamus) se consum sub form de
infuzie sau macerat din rdcini cte 30 de picturi de trei-patru
ori pe zi, cu 30 de minute nainte de mese, avnd efecte
anticancerigene la nivelul colonului i al organelor adiacente
(ficat, pancreas, splin). Se obtine prin punerea intr-o cana de apa
a unei lingurite de pulbere de obligeana, care apoi se lasa la
temperatura camerei, vreme de 10-12 ore, pentru ca extractia sa
se faca complet, dupa care se filtreaza.

Tataneasa contine o substanta numita alantoina care inhiba procesele tumorale si ajuta la
disparitia lor. Puneti la macerat pentru 8 ore 2 lingurite de radacina in 250 ml apa. Se strecoara
apoi si se consuma jumatate de cana dimineata si alta jumatate seara, timp de 30 zile urmate de o
pauza de 7 zile.

214

Echinacea are efecte tonice asupra sistemului imunitar si ajuta la lupta organismului cu
infectiile. Se va putea lua o jumatate de lingurita de tinctura la 100 ml apa, de 2-3 ori pe zi, sau
2-3 capsule de 500 mg pe zi. Se fac 4 zile de tratament si apoi 4 zile pauza.

Cimbrul de cultura (Thymus vulgaris) este recomandat in

toate formele de tumori ale aparatului digestiv. Se pune 1 lingurita
de planta maruntita la 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 15
minute, apoi se strecoara. Se pot consuma 2-3 cani pe zi.

Marul lupului se foloseste pentru clisme care ajuta la

curatarea colonului si la imbunatatirea tranzitului. Se pune seara 1 lingurita de planta uscata si
maruntita in 250 ml apa. Dimineata se strecoara si cu lichidul
caldut se face clisma. Marul lupului este una dintre plantele
cu puternic efect antitumoral si de intarire a imunitatii
organismului si totodata un bun cicatrizant si antibiotic de
exceptie. La pacientii care s-au operat de cancer de colon sau
rect se recomanda sa se aplice pe locurile unde a fost operat
(pentru grabirea cicatrizarii) o pasta obtinuta dintr-un amestec
de marul lupului, tataneasa si/sau brusture (in parti egale), apa
si miere.

Menta broastei se poate folosi in toate formele de

cancer digestiv. Se pune 1 lingurita de planta maruntita la 250
ml apa clocotita. Se acopera pentru 15 minute, se strecoara si
se consuma 2-3 cani pe zi.

Ginsengul ajuta la cresterea energiei intregului organism, pentru ca acesta sa lupte

eficient cu boala. Se ia o jumatate de lingurita de tinctura in
100 ml apa sau 2 capsule pe zi. Se poate de asemenea folosi
ceaiul din radacina de ginseng (1 lingurita de radacina
maruntita la 250 ml apa se fierb 15 minute si se pot consuma
2-3 cani pe zi).

215

Ginsengul siberian stimuleaza glandele suprarenale si intareste rezistenta organismului

la stres, fiind util in toate formele de cancer. Se ia o jumatate de lingurita de tinctura la 100 ml
apa de 2-3 ori.

CANCERUL DE PROSTATA
Cancerul de prostata este o grava maladie a
glandelor prostatice, reprezentand a doua cauza
de deces prin cancer, dupa cancerul pulmonar.
Liga Romana de Cancer estimeaza ca in
Romania sunt diagnosticate, anual, 177 de

216

cazuri noi de cancer de prostata si ca peste 7% din barbati mor in fiecare an din cauza acestei
afectiuni.
Tehnicile naturiste si medicamentoase pot rezolva o mare parte dintre cazurile de adenom si
cancer de prostata, evitand riscurile interventiilor chirurgicale, mai ales la varste inaintate, de
peste 85-90 de ani.
Boala debuteaza cu formarea, sub vezica urinara, a unei tumori benigne, necanceroase, care,
cu trecerea anilor, atinge dimensiuni de peste 40-50 mm in diametru (cat o lamaie) si devine mai
dura, lipsita de elasticitate.
Din cauza presiunii create asupra vezicii urinare si a uretrei, apar dificultati de urinare prin
nevoia urinarii dese (polikiurie), la inceput de 2-5 ori in cursul noptii, acestea intetindu-se apoi si
ziua. In jurul varstei de 80 de ani, 90% dintre barbati au adenom de prostata, cu grade diferite de
inflamare.
Din punctul de vedere al simptomatologiei, bolnavul acuza o oboseala cronica, lipsa poftei de
mancare, dureri de cap si chiar o infectie a vezicii urinare, care nu poate sa fie evacuata la timp,
ca urmare a obturarii uretrei.
Cu cat ramane mai multa urina in vezica, neeliminata la timp, cu atat creste pericolul unei
agravari a bolii din cauza inmultirii bacteriilor, a unor infectii urinare si a formarii de calculi
renali si vezicali. In aceasta faza este posibila degenerarea bolii spre cancer de prostata, cand
starea generala se agraveaza rapid, bolnavul slabeste, devine palid, astenic si nervos, din cauza
unui somn intrerupt prea des.
Statisticile au aratat ca barbatii cu rude apropiate (tati, frati), care au suferit de cancer de
prostata, pot avea un risc de imbolnavire de 2-5 ori mai mare.
In stadiile initiale, cancerul de prostata evolueaza lent si fara simptome caracteristice.
Semnalele de alarma apar prin dureri la urinare, mictiuni frecvente si urgente, mai ales
nocturne, urinare cu sange, dureri lombare, toracice, pelviene sau la nivelul coapselor. Aceste
simptome se deosebesc greu de cele ale hipertrofiei de prostata si de aceea se apeleaza la testul
antigenului specific prostatic (PSA), masurat in sange; celulele neoplazice produc un exces dintro proteina care determina cresterea nivelului PSA.

217

Tratamente eficiente din plante

infuzie de epurare, cu un amestec, in parti egale, in care intra herba de ghimpe, pufulita cu flori
mici, coada soricelului, radacini de urzica alba, flori de galbenele si sulfina, radacini de brusture
din care se beau cate 1-2 litri pe zi;
tinctura antitumorala generala: rostopasca (40%), trei-frati-patati (30%), coada calului (20%),
tintaura (8%) si traista ciobanului (2%); se consuma cate 30 de picaturi de trei ori pe zi, cu 30 de
minute inainte de mesele principale, diluandu-se cu ceaiul de epurare;
tinctura antitumorala, specifica prostatei, preparata dintr-un amestec, in parti egale, cu flori de
urzica alba, traista ciobanului, frunze de tuia, craite si saschiu, din care se iau cate 30 de picaturi
de trei ori pe zi, in ceaiul de epurare;
tinctura de echinaceea (1:5 in alcool 45%), din care se iau cate 30 de picaturi de trei ori pe zi in
putina apa;
infuzie din muguri de pin (20-30 g la un litru apa), din care se beau 3 cani pe zi timp de doua
saptamani, cu efect de reducere a inflamatiei glandei prostatice;
decoct din castane salbatice (2-3 seminte zdrobite si fierte intr-un litru apa); se bea cate o cana
de ceai inainte de fiecare masa, timp de 3 saptamani, urmate de o pauza de 10 zile.
infuzie din ceai verde (2-3 cani pe zi);
ginseng siberian (3 capsule pe zi).
amestecul din radacini de tataneasa (20 g), flori de galbenele (20 g), flori de musetel (20 g),
herba de busuioc (20 g), herba de ghimpe (20 g), flori de urzica alba (10 g), muguri de pin (10 g),
din care se prepara un decoct cu o lingura amestec la 300 ml apa; se fierbe 4-5 minute la foc mic
si se bea in cursul zilei avand efecte antiseptice, antiinflamatoare, anticongestive, diuretice si
antitumorale.
218

Indicatii pentru tratamente cu uz extern

bai locale cu infuzie sau decoct din diferite plante medicinale luate separat: castane salbatice,
flori proaspete de musetel sau urzica alba, fan (2-3 pumni la un litru apa);
amestec de plante cu flori de musetel (20 g), flori de galbenele (20 g), flori de urzica alba (10
g), herba de busuioc (20 g), muguri de pin (10 g) si radacini de tataneasa (20 g) din care se
prepara un decoct cu 3 linguri amestec la un litru apa, cu utilizare in bai calde de sezut.
Consumati sistematic seminte de dovleac si de in

Regimul alimentar are un rol esential in reglarea secretiei hormonale si a procesului de

diviziune a celulelor maligne. La consumul mare de grasimi animale si vegetale saturate, riscul
imbolnavirii este de 2-3 ori mai ridicat, exceptie facand uleiul de masline si grasimile de tip
Omega-3 din uleiul de peste si din nuci. De aceea, se recomanda un consum marit de peste
oceanic (somon, ton, sardine, macrou), cu un continut ridicat in acizi grasi nesaturati, care
prezinta proprietati antiinflamatoare si antitumorale.
Incetinirea evolutiei cancerului de prostata se realizeaza printr-un consum sistematic de
seminte de dovleac si de in, care contin cantitati ridicate de fitosteroli si zinc, cu rol important in
diminuarea nivelului de testosteron din sange. Dintre legume, cele mai evidente efecte
protectoare fata de cancer le au tomatele (2-3 pe zi) si sucul de rosii, bogate in licopen, un
antioxidant care inhiba procesele de oxidare celulara, previne avansarea hipertrofiei si scade
riscul de cancer de prostata. De asemenea, se recomanda pentru consum morcovi, varza,
broccoli, conopida, varza de Bruxelles, struguri, pepene verde (bogate in beta-caroten si licopen).
Sunt deosebit de eficiente vitaminele E si D, precum si unele elemente minerale cu proprietati
antioxidante, cum ar fi seleniu, existent in cereale integrale si in nucile braziliene.
Renuntati la bauturile alcoolice si la alimentele acide sau foarte condimentate
In cancerul de prostata se recomanda un consum suplimentar de peste, spanac, telina, ardei,
tomate, fructe rosii, bogate in antioxidanti.
Exista recomandarea de a reduce treptat consumul de lapte si produse lactate, din cauza unui
aport prea mare de calciu.
Pentru a evita iritarea tesuturilor prostatei se va renunta la consumul de mancaruri
condimentate, alimente acide (citrice), bauturi alcoolice tari, bauturi carbogazoase si racoritoare
cu cofeina. Pentru buna functionare a rinichilor si pentru prevenirea infectiilor urinare, localizate
in vezica urinara sau la nivelul prostatei, se recomanda a se bea, zilnic, 1,5-2 litri de apa potabila,
dar numai pana la orele 18-10 seara. Consumul de lichide dupa aceste ore sau in cursul noptii
poate provoca frecventa marita a urinarilor nocturne, intrerupand perioada rezervata somnului.
Miscarea stimuleaza circulatia sanguina din zona prostatei

219

O prima masura eficienta in prevenirea si combaterea hiperplaziei benigne de prostata (HBP) si a

cancerului de prostata (CP) consta din renuntarea definitiva la fumat, stiind ca riscul aparitiei
unui cancer agresiv este mult mai mare la fumatori.
In fiecare zi se va face o baie calda-fierbinte, timp de 15 minute, care incalzeste prostata,
reduce hipertrofia, relaxeaza vezica urinara si muschii abdominali inferiori, asigura o urinare
lejera, fara dureri. Dupa baie, se va imbraca o lenjerie intima mai larga, eventual din bumbac,
care absoarbe umezeala corpului si permite o transpiratie normala a pielii. Daca lenjeria este prea
stramta se diminueaza fluxul sanguin din zona prostatei, reducandu-se cantitatea de substante
nutritive necesare glandei prostatice.
S-a constatat ca barbatii obligati sa stea ore intregi pe scaun, atat in birouri, cat si ca soferi
profesionisti, sunt mai mult predispusi la HBP si la cancer de prostata. Se recomanda ca, la
anumite intervale de timp, sa se faca pauze, inlocuind scaunul cu plimbari usoare care au
capacitatea de a ameliora circulatia sanguina in zona prostatei si a de usura simptomele.
La barbatii de peste 70 de ani, cancerul de prostata progreseaza foarte lent, astfel ca decesele
survenite ulterior ar putea fi provocate de alte cauze. De aceea se impune renuntarea la
interventia chirurgicala dupa aceasta varsta, mai ales ca operatia facuta poate provoca reactii
nevindecabile cum ar fi impotenta si incontinenta urinara sau chiar afectiuni cardiace grave,
adesea fatale

CANCERUL OSOS
220

Cancerul osos este cauzat de o problem a celulelor care alctuiesc osul

Osteosarcomul este cea mai frecvent tumoare osoas, care se instaleaz la adolesceni de
15- 20 ani, localizarea cea mai frecvent fiind la extremitatea superioar a tibiei, la cea inferioar
a femurului, extremitatea superioar a humerusului, la omoplat i se face simit prin dureri de
scurt durat la membre i ncheieturi, inflamaie, nroiri, stare general rea. Tumoarea
prolifereaz n special la plmni.

221

Alte tipuri de cancer osos.

Sarcomul Ewing este cea mai agresiv forma de cancer osos i afecteaz persoanele
tinere cu vrsta cuprins ntre 4 i 15 ani. Apare mai frecvent n rndul bieilor i este rareori
ntlnit la adulii de peste 30 de ani. Sarcomul
Ewing debuteaz cel mai des la mijlocul oaselor
lungi ale braelor i picioarelor.
Ca inciden, condrosarcomul este al doilea
tip de cancer osos i nsumeaz 25% din toate
tumorile osoase maligne. Aceste tumori se
dezvolt din celulele cartilaginoase i pot fi
agresive sau relativ lente, n cretere. Spre
deosebire de multe tumori osoase, condrosarcomul
este cel mai frecvent manifestat de persoanele de
peste 40 de ani. Acesta afecteaz mai mult brbaii
i se poate rspndi la plmni i ganglionii
limfatici. Condrosarcomul este cel mai adesea
localizat la nivelul oaselor pelvisului i oldurilor.
Histiocitomul fibros malign afecteaz esuturile moi, inclusiv pe cele musculare,
ligamentele i tendoanele. Acesti tip de cancer apare de obicei la persoanele cu vrsta de 50-60
222

de ani. Este prezent mai ales n zona extremitilor i este, de asemenea, de dou ori mai ntlnit
la brbai dect la femei.
Fibrosarcomul este mult mai rar diangosticat dect celelalte tumori osase. Apare cel mai
frecvent la persoanele cu vrsta cuprins ntre 35 i 55 de ani i afecteaz esuturile moi din
spatele genunchilor.
Cordomul este o tumoar osoas foarte rar, cu o rat de supravieuire de maxim 6 ani
de la diagnosticare. Cordomul apare la adulii de peste 30 de ani i afecteaz cel mai des
persoanele de sex masculin. Acest tip de cancer osos apare n mod special n partea inferioar sau
superioar a coloanei vertebrale.
Remedii naturale recomandate in tratament:
Se ncepe tratamentul cu o cur de sucuri de fructe i zarzavaturi, timp de 15-20 zile. Se
va consuma cte 250 ml de suc la dou ore i jumtate. ntr-o zi se va nsuma 1,5 - 2,5 litri de
sucuri. Studiai cu atenie pagina Cura cu sucuri i cruditi i vei gsi multe informaii,
detalii i rspunsuri la ntrebrile dumneavoastr legate de acest subiect. n felul acesta, vei fi
bine informai i vei evita anumite greeli. Sunt recomandate urmtoarele sucuri:
Morcov - 1-2 pahare/zi. Sporete numrul de globule roii i
hemoglobin i este bogat n beta- caroten, substan care mrete
numrul de limfocite T i celule ajuttoare din sistemul imunitar.
Sfecla roie are proprieti antitumorale i citostatice, limitnd
dezvoltarea tumorilor prin oprirea multiplicrii celulelor canceroase.
Terapeutul austriac Rudolf Breuss considera sucul de sfecl roie drept unul din cele mai
puternice remedii n tratarea cancerului i a leucemiei. Sucul de sfecl se bea n combinaie cu
alte sucuri de legume (preferabil de morcov), n proporia: o parte suc de sfecl (50 ml), 2 sau 3
pri suc de morcov (150 ml sau 200 ml). Se crete doza pn la 1
pahar de sfecl pe zi. Se poate aduga puin suc de lmie pentru
corectarea gustului mai greos al sfeclei roii.
Roii - 1-2 pahare/zi. Sunt cele mai bogate n licopen, un antioxidant
special ce combate afeciunile prostatei, inclusiv cancerul.
Urzic - 1-2 pahare/zi. Extrem de bogat n clorofil, sucul de urzic este un excelent purificator
pentru snge. Acest preparat anihileaz radicalii liberi, remineralizeaz i vitaminizeaz
organismul, are puternice efecte depurative, stimuleaz procesele de hematopoiez i are efecte
antiinflamatoare i antitumorale.
Varz - 1 pahar/zi. Varza conine o mulime de substane puternice care
combat cancerul (indoli, izotiocianai, monoterpene, sulfarafanul etc.).
Extern, frunzele de varz proaspete, zdrobite bine, pot fi aplicate cu
succes pe tumori.
Ptrunjel (frunze) - 1 pahar/zi (fcut la blender, adic este inclus i apa). Ptrunjelul conine
substane valoroase, cu proprieti anticancerigene puternice: poliacetilena (mpiedic
223

sintetizarea prostglandinei, substan care faciliteaz apariia cancerului); flavonoidele (unele

acioneaz ca antioxidani, altele neutralizeaz acei hormoni care pot iniia creterile tumorale);
monoterpena (un antioxidant cu proprieti anticancerigene, care reduce colesterolul). In plus,
ptrunjelul verde combate multe dintre reaciile adverse ale citostaticelor i ale radioterapiei i
este un puternic stimulent imunitar.
Orz verde (poate fi folosit i pudra) - 1-2 pahare/zi (se poate folosi i pudra de orz verde).
Dintre plantele studiate, orzul verde conine cea mai mare cantitate de SOD (superoxiddismutaz), una dintre cele mai puternice enzime cunoscute cu o capacitate extraordinar de a
stopa procesele degenerative cauzate de radicalii liberi. Pe lng aceasta, orzul conine o
cantitate enorm de vitamine, minerale i alte fitoelemente.
Strugure (rou sau negru) -1-2 pahare/zi. Conine substane cu puternice efecte
anticancerigene: acidul elagic, quercitina, resveratrolul, seleniu. Este
un dizolvator puternic al tumorilor. Cnd se consum suc de struguri,
esuturile bolnave i degenerrile grase, toate formele de materie
morbid par s se fragmenteze n particule minuscule i s fie
aruncate n fluidul sanguin pentru a fi duse la organele de eliminare.
Sucul de la 2 lmi + sucul de la un grape-fruit roz/zi.
Lmia este un activator al globulelor albe, un tonic al sistemului
nervos, un bun critor al sngelui, are o aciune hematopoietic
(sinteza elementelor figurate ale sngelui). Lmia este bogat n
vitamina C (agent antioxidant i stimulent al imunitii) i alte
substane anticanceroase (lactone i cumarine), ce fac din ea un
adevrat mturtor al tumorilor. Grape-fruit-ul rou este bogat
n licopen.
Migdalele proaspete, uscate (nu prjite) reduc aciditatea
sucului gastric, inhib activitatea peptic n mod semnificativ,
sunt foarte nutritive i conin cele mai sntoase grsimi. Pot fi
consumate ca atare, bine mestecate. Putei prepara lapte de
migdale: 12 migdale crude, 1 lingur pulbere semine de in
(obinut cu rnia de cafea), 1 linguri miere (se exclude n cazul diabetului), 1 banan sau 1
mr (facultativ), 1 can (300 ml) ap cldu. Se mixeaz la blender migdalele cu puin ap,
apoi se adaug restul de ap i celelalte ingrediente i se mixeaz bine. Se pot consuma 1-2 cni
pe zi.:

1 pahar = 250 ml
Se vor folosi articolele de care dispunei n sezonul respectiv. De asemenea, nu se vor
folosi toate sucurile enumerate ntr-o zi.

Gustul sucurilor care par mai greoase (spre ex. sfecla roie) poate fi corectat prin
adugarea ctorva picturi de suc de lmie.

224

n timpul curei exclusive cu sucuri, din prima zi a tratamentului, intern se vor folosi:
ceaiurile, tincturile de plante, pulberile de plante, argila i/sau crbunele vegetal, iar
extern se pot practica toate procedurile indicate.

Preparatul de aloe, miere i propolis Miere de albine - 1.000

g
Propolis (dat pe rztoare de plastic sau de sticl) - 20 g
Aloe (frunze, date prin rztoare de plastic sau de sticl) - 750 g
Este bine ca planta de aloe s fie de 3-5 ani. nainte de recoltare,
planta s nu se ude timp de 5 zile. Toate acestea se pun ntr-un
borcan de sticl i se in la rece timp de 5 zile, dup care se
administreaz astfel: primele 5 zile se ia cte o lingur
dimineaa i la prnz, cu 2 ore nainte de mas, apoi, restul
curei, se ia cte 1 linguri dimineaa i la prnz, cu 2 ore
nainte de mas. Durata tratamentului este de 3 sptmni, pn la 2 luni. Cura se poate repeta,
dup o pauz de 7 zile.
Cataplasme cu rdcin de Ttneas (Symphitum
officinale). Ttneasa are proprieti antiinflamatorii i
antitumorale (datorit alantoinei). Rdcinile proaspete de
Ttneas se spal bine cu o perie, apoi se dau prin rztoarea
mic. Aceast compoziie se pune pe o frunz de varz
(zdrobit n prealabil cu ajutorul unei sticle sau cu un sucitor de
lemn) i se aplic pe regiunea tumoral. Totul se leag cu o fa lat de tifon sau pnz de
bumbac pentru a adera la tegument. Se pstreaz 1-2 ore. Dup folosire, rdcina se arunc.
Acest procedeu are o eficien deosebit. Noaptea se pot pune
cataplasme din frunze de varz, zdrobite n prealabil cu o sticl
sau
un sucitor.
Comprese cu alcoolatur de Tuia, care se aplic pe regiunea
tumoral, o dat pe zi. Se las s acioneze dou ore, dup care
pielea se usuc la aer. Ulterior se poate aplica unguent de
glbenele. Alcoolatura se prepar din planta verde. Se obine uor, punnd ntr-o sticl dou sute
de grame de frunze tiate mrunt (se pot da prin maina de tocat), peste care se toarn un litru de
alcool alimentar de 60 de grade. Recipientul se nchide ermetic cu un dop i se las 10 zile ntrun loc cldu, agitnd zilnic coninutul. Maceratul se filtreaz, iar tinctur rezultat se toarn n
sticlue care vor fi pstrate nchise ermetic. Se poate folosi n alternan cu cataplasmele de
Ttneas, observndu-se care procedeu are o eficien mai mare, urmnd s ne axm n special
pe acela.

CUPRINS

225

Fitoterapia

p. 1

Aparatul respirator

p. 7

Aparatul cardio-vascular

p. 15

Aparatul gastro-intestiinal

p. 38

Organele sensitive

p. 52

Aparatul genital feminine

p. 73

Vezica urinara

p. 93

Tiroida

p. 112

Ficatul-Hepatita

p. 135

Sistemul nervos central

p. 146

Dermatologie

p. 158

Plante afrodisiace

p. 166

Cancerul de Ochi

p. 170

Cancerul de Tiroida

p. 176

Cancerul Gastric

p. 183

Cancerul Renal

p. 190

Cancerul Pancreatic

p. 196
226

Cancerul Mamar

p. 201

Cancerul de Col Uterin

p. 211

Cancerul de Colon

p. 214

Cancerul de Prostata

p. 220

Cancerul Osos

p. 224

Cuprins

p. 229

Bibliografie

p. 231

BIBLIOGRAFIE
1.
Bojor Ovidiu
Ghidul plantelor medicinale de la A
Traiana,1999;
227

la Z, Bucuresti, Ed. Ulpia

2.
Bojor Ovidiu, Popescu Octavian
Fitoterapia traditionala si moderna, Bucuresti, Ed.Fiat Lux ,1998;
3.
Calinescu Alexandru
Sanatatea prin farmacia naturii, Bucuresti, Ed. Forum, 2000;
4.
Craciun Florentin
Farmacia naturii, Bucuresti, Ceres,1976-1977;
5.
Cristea Aurelia Nicoleta
Tratat de farmacologie
Ed.Medicala, Bucuresti, 2005;
6.
Ducot Emmanuel
Incursiune in homeopatie, Iasi, Ed.Polirom,1999;
7.
Eugen Giurgiu
Tratamente naturiste in bolile femeilor,Ed. Meteor Press 2008;
8.
Dr.bioch.Mateescu Cristina
Apiterapia sau CUM SA FOLOSIM PRODUSELE STUPULUI PENTRU
SANATATE , Ed.Fiat Lux , 2005
9.
MEMOMED
Editia 14, Ed. Minesan, 2008;
10. Mogos Gheorghe
Mica enciclopedie de boli interne, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,
1986;
11. Mogos Gheorghe, Alex Ianculescu
Compendiu de anatomie si fiziologie, Bucuresti, Ed.Stiintifica,1974;
12. I.C.Petricu, I.C.Voiculescu,
Anatomia si fiziologia omului, Ed.a-IV-a, Ed. Medicala, Bucuresti,1971;
13. Stroenescu Valentin
Bazele farmacologice ale practicii medicale,Bucuresti,Ed.Medicala,1999;
14.

www.Totul despre plante medicinale;

15.

www.Musetelul-Healthy-sanatate si diete;

16.

www.Pro Hemp Romania;

17.

www.StiriRol.ro;

18.

www.Terapii-naturiste.com;

19.

www.Medicul tau.com;

20.

www.exportersindia.com;
228

21.

www.picsearch.com;

22.

www.remediu.ro/prospecte/medicament;

23.

www.pcfarm.ro;

24.

www.farmaciastejara.ro;

25.

www.prospecte.net;

26.

www.sanatate100.ro;

27.

www.sfatulmedicului.ro;

28.

www.apiterapie.ro

29.

www.gemoterapie.ro

30.www.vitamix.ro
31.www.sfatulmedicului.ro
32.www.romedic.ro
33.www.mymed.ro
34.www.scribd.com

229