Marf aTreben SAnAtate dln tarmacla Domnulul

PLANSA I

Satyq.

.l$rri

l'SdV*a olt'mu'lanrs,,

Turi!a-mare (Agri rnonia eu patori a)

Cimbrul (Thymus serpyllum)

l["r"acte-oFbfurl,lu rcarcafla@;r

PI.ANSA II
(Allium ursinum)

Filimica (Calendula officinal

Ofgarca, iinzienele (Wrn)

(Taraxacum offi ci nale)

Cagul-popii,nalpa (Malva vulgaris)

.' (
r

f f

f;

Podbalul

flussilago fartan)

Pedicufa (Lycopodium clavatum)

Brusturele
(Pqbs ites otricinalis)

III PLANSA
Titlneasa phytum officinale) (Sym

Coada-goricelului (AchiIIea mill efoli um)

Uzica (Urtica dioica)

Ciubolica-cucului (Primula officinalis)

Porumbul (Zea mays)

(Equisetumaruense)

Creligoara (Alchemilla vulgaris)

PTAN9A fV
Mugelelul (M atricaria chamomiIIa)

PufuIi!a-cu-flori-m ici (Epilobium paruiflorum)

Uzica-moart5-galbend (Lamium galeobdolon) (Veroni ca officinalis)

(Acorus calamus)

Splinula (Solidago virga-aurea)

Sunitoarea (Hypericum pertoratum)

INDEXALFABETIC Abcese 11,17,24,53,1 19 - ale cavitAlii bucale56,102 - ale coapsei30 - dentare 56 accese: - de isterie58,72 - de nebunie 20 aciditategastrica38 acnee35,40,88 activitate: - biliarA 39 - cardiacd19,73 - hepatica39,64 - intestinald 22 - renald22 adenom119 agitatie73 alcool (interdicliestricte)82 alergie66,99 - faciali 11 alunite 80,99,1 15 amenoree33 amigdaliti11,1 9,56,1 02 amnezie 19 anasarcd 48,69 anchilozd 20 anemie 24,64,66,84 anghin564 - pectorala22,86 anxietate73 apoplexie 14,16,60,88 - atac de 55,88 - metode profilactice89 arsuri 10,24,28,59,84 - de soare 58 - la stomac (piozis) 22,32 19,31,71,72 arteriosclerozi arterite66 artrite (guti) 10,16,17,36,39,44, 48,60,66,71 ,79,89 artroza89 atrofie musculari 14,24,62,63,90 auz slab 34,78,81 avoft 13,24,90 Balonare 31,33,55 - intestinala 36 - stomacala22,36 bdtdturi 53,67,80,84 belie 14,84 bilbiiali 79 boli (afectiuni, maladii): - ale aparatuluidigestiv60 - ale aparatuluirespiratot14,41 - ale auzuluidatoraterdcelii90 - ale bronhiilor 47 - ale cdilorurinare 44,65,69 - ale fum5torilor47 - ale gingiei35 - ale glandelor 42 - ale laringelui35 - ale m5duveiosoase22 - ale mdduveispinirii 55 - ale muschiului cardiac24 - ale organelorpelviene (genitale) 23,33,44,56,69 94 - ale pancreasului - ale singelui66 - ale uterului(uterine) 26 (aleincheieturilor) - articulare 24,44,77 - biliare(aleveziculei biliare)39, 53,66,80 - cardiace(de inimi) 16,73,86, 91 32 - cardiovasculare - circulatorii (alecirculatiei singelui) 91 - cutanate (de piele) 25,26,27,31,53,71 - cronice31,32,70,71 - de astm 47 - brongic14,41,42,46 - cardiac81,97 41,42 - pulmonar - de gft 35,56 - de gugd (aleglandeitiroide) 25,26,97 - de ochi 22 - de prostate49 - gastrice (de stomac) 80,82 - gastro-intestinale 29 - hepatice (de ficat) 29,39,42, 53,64,65,66,71 ,80 - intestinale56 - maligne(canceroase) 29,80, 83,122 - musculare(alemugchilor) 24,62 - nervoase(de nervi)13,25,58 - pulmonare(de pldmini) 46,47, 66 - renale(de rinichi)17,26,53, 56,64,65,69,80 femeilor 24,69 - specifice - splenice(de splinl) 39,64,66,71 - vezicale(aleveziciiurinare) 17,42,56,64 brongitd11,42,46,47,60,7 1 - cronicS 14.19.46 Calcul(piatrd)17,42,48 - biliar 39.91 .103 - renal18,102 'l6,18.'1 - vezical 02 cancer: - al esofagului 113 - al ficatului 118 - al ganglionilor limfatici 111 tiroide117 - al glandei - al glandelor 42 - al intestinelor 37,80,81,111 - al laringelui 12,27,113 - allimbii26,113 - al oaselor 113 - al organelorpelviene21,114 - al ovarelor114 - al pancreasului 114 - al pielii26,29,53,54,114 - al pl5minului 22,37,1 15 - al prostatei50 - al rinichiului 115 - al sinului 28,118 - al stomacului 32,68,116 - altesticulelor 117 - al uterului 114 - alvezicii urinare 50 - mijlocprofilactic contra 19,74 catar vezical48 cataracta53,92 pdrului35 cdderea cdlciicu stratcornos 18 celiachie 36 chist119 cicatrice 75,84 - de pe urma operaliei29 - de pe urma rdnilor(semnele rinilor) 75,84 ciclu (menstruatie) 13,22,23,33, 62,69,73,83,101 - in pubertate23,62 - neregulat21,58,73 cirozl hepaticd 44,64,1 1I ciumd 84 circei45 - la picior45 clorozd25.36.66 coji35 colicd: - apendiculard 93 - renaf5 44,48,79 colici31,36,80,82 - la sugarisicopiiimici33,58

colitede putrefactie 35 comedoane 25 concentratia colesterolului (in singe)70 congestiecerebr ala 22,7 3 conjunctiviti 33 constipatie 31,35,44,82.93, 102 contuzii 14,29,60 copii: - bolnAviciosi, debili14,24,41 - cu tulbureri de vorbire 109 - handicapali 108 - mongoloizi 108 - paralizali, cu spasme 108 cordmirit 64 coree25 coxartrozd 89 crampe: - abdominale14,33 - menstruale 14 - musculare 45 - stomacaf e 14,22,29,66,82 crdpdturiale pietii42 cresterea pdrului: - excesivd 54 - frumoasd 94 crispare 13,76 crize', - biliare 19,78 ; de epilepsie 14,28 - hepatice 19 c r u s te 11 5 - in nas30,82 - laochi108 curi depurativi 16,30,31 ,67 curatirea: - ficatului 35.53 (depuratie) - singelui 16,19,22, 29,29,32,35, 39, 53, 55, 65, 69, 70,71 13 ,90,1 - stomacului35,g6 Debilitate nervoasi71 deceplii5T deformdri 44,76,77 degerdturi 28,35,37,7 z depresiune 14,20,31,58,83 deregldri: - aleficatului 104 - alerinichilor 20 - de pigment 99 - glandulare 36,55 dezlipire de retina 53,79 desosare (retragerea gingiei) 56, 94

diabet zaharat 24,35,99,7 2,80,94 diaree30,31,33,38,56,58,75 dilatarea: - intestinelor 64 - stomacului64 dinli: - mobili56.94 - stricali 102 discopatie 19,20,60, 10B dizenterie73 dureri: - abdominale(de burtd) 38,58 - ale organelorpelviene14 - afe testiculelor44 - articulare 71 - artritice17,60,71 - biliare82 - cardiaceincipiente86 - de cap 16,65,67,76,80 - de dinli33,82 - de discopatie 20 - de ochi22,34 - de prostata 49,51 - de spate22,59 - de stomac19,33,38 - de tot felul79,82 - de urechi47,83 - dupd amputare(la piciorulfantomd)60,96 - in ceafi 60 - la inghilit 82 - la oase 60 - menstruale69 - nevralgice 17 - faciale13 - postnatale83 - renale 44,48,79 - reumatice 17,22,60,7 1,94 - spastice17,83 - vezicale50 Echimozd(vindtaie) 77,78,84 eczeme 29,32,39,4'1, 53,65,67,Z0 - la cap (la sugari)35 edeme48,97 pulmonar11,1 emfizem 4,M,97 entorsa 10,14,60 - a glezneiS0 epididimitd33 epif epsie 1O,1 4,24,25,7 2,28,Bg epuizare33,66 erizipel 46,83,97 erupfii cutanate 18,32,33,35,39, 41,69,82 escara29,45

excrescenteale cdrnii 83 expulzare(mai ugoari) a placentei33 elitracliedentare (dupd o) 24 Faringitd 46,56,64 febrd 10,24,33,34,83 - din cauzaleziunilor 24.33 ficat marit (umftat)80 fimozd 98 fistule18,19,28,84,99 - faciald (pe obraz) 67,98 flebiti 11,28,30,47,8O flux diuretic13 focar de puroi: - in ureche 80 - la dinli (abces dentao s6 formarea: - de calcul(formatie litiazicd)17, 42,49 - de noduli116 - gusei 98 fortificarea fibrelor uterine24 fracturd 11,60 furuncule 25 Gastrita11,80 gaze 82 genunchi: - ?nfepenit 80 - umflatg0 gingivitd19,35,56 glaucom92 greate22,83 gripi (mdsuriprofilactice) 79 guturai34,79 - de fin 66.99 Hemangiom 29,80,99 hematom 29,58,60,119 hematopoeze22,53,65 hematurie 29 hemofilie99 hemoragii 17,18,62 - dupS nastere(metroragii postpartum)73 - intestinale 56,62,73,81 - menstruale(menoragii)62,Tg, 101 - nazale 19,22,62,73 - pufmonare 19,22,73 - renale62 - stomacale19,22,60,62 - uterineneregulate (metroragii) 19,62

laptelui 83 limbd: 18,1 9,22,34,44,53,62, - la venirea hemoroizi pe 82 - b5gici - purulente alepatului 80,83 (inclrcatd) - saburald unghiilor 18,100 101 17,19,22,73 hemostaza (produse contra) 35 limb ric 3i1 , 1 1 0 insecte 39,44 hepatitd chefului de munci 73 insomnie 15,1 6,24,31,33,58,69,lipsa hernie 24 84 lumbago 58,64,67 - inghinal5 24,63 lu p u s 18 66, insuficien!d: 16,1 8,25,29,31,36, hidropizie - cardiacl86 luxalie 10,60 82 - respiratorie 10,44,46,73,97 aneriala hipertensiune (ideifixe) Manii 20 intoxicalie cu carne75 31,45,62,73 prostatei matreate 19 irigare: 49 hipertrofia melancolie 71,83 (metabolism 57,69 - renald hipometabolism 60,66 me la n o m 1 19 - sangvind 36 scdzut) meningitf 79 isterie 25,58,72 62, 73 arteriali hipotensiune (indispozilii menopauzd de)21, istovire 79 (lenevie): hipotonie 22,23,62,73,101 - intestinalA 36 pa4iale diferitelor metastaza 112,114 inghelarea - stomacall35 (ciuperci): micozA corpului72,84 - in zonavaginalS 29 120, ingrijirea: lcter32,35,39,53,71,75,83, picior (cosmeticd a) tenului33 la 29,30 121 - pdrului33,94 67 - la unghii - infeclios 28,29 migreni 16,22 intlrirea: (lipsapofteide inapetenla (vederii) vizuale 29, miom22 22,35,36 - facult5lii mincare) gurii mirosul 101 53,54 - la copii 100 miini: 31,71,80,82 19,21,48,58, - memoriei incontinenla urinard - inghelate8+ in1epdturi24,53 100 - de insecte 56,77 - reci37 91 infarct miocardic - umflate 11 - deviespe 42,77 bacteriene 29,66 infeclii - la inimd mincdrimi: 86 inflama!ii: - alepielii 18,39,67,70,78 renal18 - alebazinetului -vaginale22 25 Junghiuri intercostale 19,46,79 - aleburseisinoviale molegeald 73 - alecavit5lii bucale56,64 (pete 42,84 de mugcdturd senild Keratozi - alecdilor urinare 65 de ciine 42,84 29,99 betrinete) - alecolonului29,30 garpe 42 de 56 - alefaringelui mucozit{i36,55 71 Lapsus - aleganglionilor 29,39,58 11,12,35,46 laringitd - limfatici59 72 Nasinghelat gftului64 ldcrimare 22,101 - ale 32,48,69,102 nefritd liuzie 83 - alemtrduveiosoase interioard 22,31 neliniste 13 (osteomielitl) leprd 109 nervozitate 71 legin 83 1 16 - alesfircurilor 105,106 neurodermita 53,66,118 leucemie 16 - alemiocardului poal5 17,34 (scurgeri, nevralgie leucoree 19,64 - alemucoaseibucale - faciald13,1012 albi) 19,21 11,33 - alemucoaseloi ,23,35,83 - a trigemenului 58 leziuni24,60,71 - aleochilor 33 101 nevritA22,67 - alecoloanei pelviene vertebrale 24 - aleorganelor 58 nevrozd 46 - alelesuturilor - aleovarelor 21 nisip: picioarelor 81 60 - alepielii .-cerebrale - la rinichi 17,18,25,44,65,102 - de pe urmardzboiului45 - aleprostatei4S - la vezicdf;ncdileurinare) 17, gi 45 - de pe urmaunuiaccident - aletraiectului stomacal 18,25,65,71,102 58 - nervoase intestinal22 noduli27,43 24 - postnatale 60 - articulare 18 - ulceroase alesinului23 - hemoroidali purulente 81 - cu supuralii pe piele gitari 115 mici 10 - ulceroase canceroase - de tot felul33

seboree 80 secarea secretiei lacrimale 11 Racordare la rinichiartificial 57,69 secrelii abundente: rahitism 35 - aleaparatului respirator 41,66 rdceald14,22,66,79 - alebronhiilor 14 r5celivezicale17,69 - alemucoasei nazale 102 rdgusealS 11,41,46,47 - intestinale 36 rdni: - pulmonare 11,31 - care nu se vindecd18 - stomacale 33,36,66,70 - care se vindecdgreu 31 semne din nastere 29,90,99 - de pe urma unei arsuri 84 senzatie de apdsare (lacap)31 Paloare 41 - de pe urma unei lovituri 58 sinuzitd 34 palpitalii73 - de pe urmauneioperatii29 - frontale 76 panariliu (suget) 103 - deschise42,45,58,91,1 14 - purulentd 76 paralizie 13,1 4,47,7 6,80, 83, 88, - de tot felul 11,24,2s,29,30,42, singe: 120 60,64 - fluid39 - a corzilor vocale 26 - dureroase 28,33 - ingrosat 35,39 - a membrelor 34,60 - la cap79 - prost41 - a vezicii urinare 69 - la mini 81 singerarea: paraplegie 60 - necrozate 17,84,114 - gingiei 19,56 paratifos 29 - pe bonturilerimase dupi - retinei53,79 parkinsonism (boala lui amputare42 s?niumflati62 Parkinson) 39,103 - prin impugcare84 sldbiciune: patima: - purulente Z4,gO,gg - a organelor digestive 36 - beliei 14 - singerinde62 - generali19,55,79 - fumatului36 - vechi18,83,84 - musculard si articulard 24 pAduchi de cap35 - vindeciri de 28,42,58,84 - oamenislabi36 pecingine 18 relaxarea: somnnelinistit 58,109 pete: - organelorpelviene somnambulism 58 - pe cornee53,82 (genitale)24 spasm55,72,83, - pe piele 29,67,80,99,1 15 - sfincterului63 - alorganelor genitale 14 picioare: - intestinalSl -vascular 22 - caretranspird 19,35 retenlie: - vezical45 - ?nghetate 8+ - de apA 122 stAri: - ranite de preamultumblat 1O - in pericard'18 - de epuizare 33,66 - r e ci3 7 - in pleurl 18 - emolionale 57 - umflate 11,46 - urinard25,65.69 - melancolice 71 pionefritd (puroi la rinichi) 18,26, retina poroasa 79 - sufletesti5T 102 reumatism 14,16,17,22,32,99,44, - stresante 57 pldgiusturitoare 10 49,59,60,64,66,7 1,79,94 stenozd mitrali66 pleurezie 46,60 - articular34,60,71 sterilitate 73 pneumonie 14,76 rezultate gcolareslabe 106 stimularea circulatiei singelui 2g, polipi 19 rofii (coji)35 80 predispozilie la riceti 66 rupturamusculari 29 stomatite ulceroasi 19,35,64 prolaps: sucgastric 38,39,102 - intestinal63 Sarcini 83 sughit 109 - uterin (histeropioz e) 21,24,69, scabie (riie)29,35 suplrdri33 10 0 scaun 22,93 supraponderali 48 prurit senil(mincdrimi de schilodire 76 suprasolicitare intelectuald 71 bitrinele) 70 sciaticd58,66,67 supuratii: psoriazis 104 sclerozi: - purulente 24,81 - rogu104 - in pldci (multipli) 14,24,107 - maxilare 82 pustule 29,83 - renali 26,57,69,1 15 surescitare nervoasi14 - de ciumi 84 scrofulozi 32,35, 64,69 surmenaj60

obezitate 24,94,96 oboseald 34,66,67 ochi: - injectali32 - sldbiti36 - suprasolicitati 53,79 ocluzie intestinalA 75 osteite (puroila os) 60 osteoporozA 17,1 8,22,30,9s oxiuri 110

- de v5rsat 82

81,83 surzenie

tumefieri:

- intlrite ale bratelorsau ale

s7 soc arectiv
TAieturi 24,42,75,84 ten: - aspru 58 - ofilit25 10 tenie83,1 , tifos 13,73,75 osoase109 topireasubstanlei nocturnd55,109 transpiralie 55,84,1 10 tremurulmembrelor trombozd43,80 37 tuberculiintestinali pulmonard19,31 tuberculozA ,41, 46,83 tulburdri: - ale circulatiei singelui22,73 - ale irigaliei sangvine60,66 25 - ale sistemului limfatic - cardiace 31,73 - de metabolism 39,72 - de vedere18,73 - de vorbire58,79,109 - digestive 32,35,64,69 - hepatice22,32 - hormonale 72 - intestinale 37,56,70 - in ritmulactivitAlii cardiace73 - menstruale 23,33,69 - nervoase de tot felul 16 - renale18,20 - stomacale 37

-fl?E:x3*'"'*

- la incheieturile miinilor 60 - (reumatice) 60 unghii: ale muqchilor - accidentate 100 tumoare119 - friabilelcasante)t oo - la cap 120 - purulente18,35,100 - la organelepelviene112 - la splind66 uscdciunea: gurii si nasului12 - gitlejului, al - la tesutulconjunctiv - gurii 11 ficatului 44 - malignd19,27,30,42,53,68,120 - ochilor12 - papilard119 Varice28,60,64,69 tuse 11,41,46,47 varicelS 83 - convulsivd 14,41 varsat82 vdrslturi 75 Tiuitin urechi80, - cu singe 17 vedereslabd53 Ulcer: vertii(ameleab)22,31,71,73,79, - duodenal38 - gastric(stomacal) 11,29,60, 80,82,83 verucd(neg)29,53,80,83,99 61,66 - intestinal viermiintestinali 29,31,32,83,110 11,66 virozd29,66 46 - scrofulos - varicos11,18,28,30,42,43,60 vijiitin urechi53,73,80,83 ulceralii 69 - ale gambei 64 Zona zoster 110 gg - canceroase 10,18,26,27,29, zone albe de pieledelimitate 30,32 - purulente Cifrele tiperitealdin se referd 29 14,19,29,60,77,83,119 la prezenterile detaliate de la umfldturi - ale genunchiului 90 capitolele"Sfaturipentru diferite - din cauzarelinerii de lichidin boli" gi "Sfaturi .pentru boli de naturtr canceroasd"! tesuturi97

(ererantiazis) 111 "oJ:':?:i!"J - vinete 35

Prefatd
ad inP a m in'[ ?; fl';i,li :;,x::' 3i :7: ; ::"1:"
in ciuda numeroaselor pd(i la adresa atacuri dindiverse persoanei melesi a sfaturilor mele din brogura,,Gesundheit aus der ApothekeGottes"(Siiniitafeciin farmacia Domnului), primite mulfimea de scrisori de la oameni gi sdndtogi bolnavi, de la medici si 'mai tdmddu.itori din tard 9i strdindtate. m-a determinat sd-mipun ,si departela dispozilib oamenilor cunostintele si celemainoiexperienle in legaturd cu plantele medicinale, intr-o noui editie, gi largite, imbunaitAgtd a Orogurii mehlionatE. lntr-oepocdin care atftde mullioameni se indepilteazd tot maitare de modulde viald.naturist si sintameninlali de boligravedin cauzauneifalseatitudini in falavielii, ar trebui sd regdsim drumul ce ducespreplantele noastre pe careDumnezbu medicinale, ni le ddruieste prinbundtatea dintimpuri strdvechi LUl.Preotul Kneipp scrie in ca(ilesale,,ci oricare om $i poateajutapropria Pln-trufiecareboalda crescuto mici planti!" Astfel, sdndtate, dacdva culege cu griji gi la timpplante din ,,farmacia Domnului", dacdva bea zilnic sauin timpul curei infuzia lor (subformi de ceai), dacdle va intrebuinta extractele ca freclii saucomprese, inhalalii sauadaos la apade baie. ce Cel se decide deintrebuinteze plante medicinale ar trebui sd inceapd cu celedepurative (care curSld singele), cum'arfi leurda, papddta urzica, ventrilica, patlagina. Astfel de cureurmate eiact dupdprescriplie 9i nu potfaceniciodatd rdu.Dacd elenu aducalinare gi ajutor saule aducdoarfoarte timid, esteposibil sd existe in locuintd sau la loculde muncdzonegeografice de perturbare. Atunci ar trebui chematd o persoand carecauti sursede apdsubter-ane sauzdcdminte cu pentru ajutorul uneinuiele, a gdsinigte zonefdrdradiatii. ln cazde indispozilie serioasd, de febrd clare de boalS trebuiecerut 9i altesimptome neap6ratsfatul medicului,consultindu-l la timp pentru stabilireadiagnosticului. Bineinteles cd desfdgurarea uneiboligrele eitrebuie urmdrite s6rupulos de 9i consecinl6le cdtre medic. predatd Faplul cd medicina la facultate incepe treptat si se intereseze gi de medicina naturistd reiese din cel de-alXXV-lea Congres International de Perfeaiondre al Camerei Federale Germane a Medicilor si al Camerei Austriece a Medicilor, dih rnai1g80, de la (landul Badgastein salzburg), la careau participat in jur de 1500 medici. Profesorul universitar (Universitatea dr. CarlAlken dinSaarland, R.F.G.) argumenteazd o indreptare predate tot maiputernicd a medicinii la facultate sprefo(eletdmdduitoare ale naturii in felulurmdtor: cel de-aldoileardzboimondial, ,,Dupd medicii s-auaflatpractic neputinciogiin falatuberculozei sau,de exemplu, a proasteifunctiondri a rinichilor. A urmat marea schimbare o datdcu introducerea antibioticelor, iar astdzi trebuie sd ne luptim de.19 ctl urmirile negative ale utilizdrii parlial exagerate, pa(ial gregitea acdstor .$inefdcitori". La aceasta se adaugd o cregtere de fo4auneiavalanse a micozelor declangate de o perturbare a echilibrului biologic normal, de preamulte medicamente Side alteinfluenle alemediului." Urmdresc de anide zilesesiuni si congrese medicale alecdrorrezultate apargiin co'respo-nsabilititii tidiene. Multi medicicu consJiinta pun in gardi in fata r.inei iolosiri excesive a hedicamentelor.'Se'aratd pot devenicatmanlnai alescft'ddpericrikoaJJ tele. Elesint luatede nenumdrati oameni fdrdcontrolmedical gi pot ddunafoarteserios 'd'e exemplu, diferitelor pentruscdderea organe.Medicamentdle tensiunii, luatetimp provoacd indelungat, la femeicancermamar, dupd cum au constatat trei grupede ceicetdtori careau lucrat independent unele de altele, la Boston, Bristolsi Helsinki. A9 doriacumsd dauacces bolnavilor la fortalecuitoare si actiunea unorplanteimportante, prinexperienla meadin ultimii doi ani si jumdtate, adicddin timpul scursde la
D i n S f. S cri pturS ,S i rach 38, vol umul 4:

Domnului", din farmacia broSurii aparitia ,,sdndtate 9i sd le intind mina pentrua se pricinuitd de boal5, poatd din disperarea iegi sd ca omul P|i10roinilldtor Este irisdn'6toqi. medicinale. plantelor noastre al gralie divin ajutorului propria voinld, gi sa priile saleiforle intr-o omului demnitatea ridicd rdspundere hceastd a purta6ingur A-sirecuceri'sdhitatea, vietii sale. careil scoatepe bolnavdin lipsade speranli a mdsurd medicidespreplantele cunogtinlele tot mereude undqmi-amdobindit Sintintrebatd qcolare familia la vacanlele precis. imi petreceam in copilirie nale. Nu pot da un rdspuns mod ce din naturd.intr-un corelaliile trei gi simfiintens Aiciputeam silvic. unuiinspector orice sd deosebesc stare in deja eram fiind, copil Astfei, mele. posibilitdlile virstei depigei plantd Mama medicinald. ca impo$anfa insd cunogteam gi'numele; nu-i pldntd, gtiinOu-i pe noi,copiii, in mod sd ne creascd se strdduia a lui Kneip'p, 6ntuziastd mea,o 'adeptd chimici. fdrdinfluenld naturist, in mintegi vialape cindelamcopil. in mod deosebit mi s-auintipdrit Doudevenimerite de leucemie, +Ode ani,mami a treicopiisi bolnavd de aproximatv in virstd O vdduvd treizilede mai diduserd Mediciiii incurabil. un caz fiind ca ia spital de acasd trimisd flsese dus urinabola odani, sd rdmind ce urmau copiii la gindindu-se disperatd trdit. Soraei, a femeie aceastd Degi Karlsbad. de apropiere din de leac buruibni de la o vinzEtoare navei clinic efectuat un consult La au ajutat. date ierburile veni!i!" acum speriatS: exclamat ,,Abia nu s-amaigisit niciurmdde leucemie' zecezilemaitirziu de 38 de ani,mami a patrucopii.$i aici cu o femeie s-ainr=implat Un cazasemdndtor sfattot la o a cdutat Femeia n-aumaidat nicio speranld. si medicii eravorbade leucemie corespunzdtoare procurindu-gi ierburile Prpgarql $i-a^ vinzdtoirede plantemedicinale, datdcind treceaprin{a!a lor lua giteo inghititurd De fiecare ce$ticu ceaiuri. zilniccfteva res-a gindit.Zecezilemaitirziu, n-arenicice sd-mistrice, Chiardacdn-ajutd, zdravdnd. a fost.Nicio urmi de leucemie! medical examenului zultatul ga se bea in timpul poaterecunoagte cft de important se exemple Din aceste _egte Miemi-afost clarde par incurabile. ce in bolilor cazul de ceai zilei o marecantitat'e fi grave, ar celecanceroase. cum foarte pot ajutachiargiin bolile atungi cd plantele Deatunci mamd. mea buna a murit in biserici, Dbmnului Maicii in 1961 . de ziui Intririi experienle noi S-auaddugat precis de a fiimpinsi citre fitoterapie. am avutsentimentul din farmacia plantelor medicinale in problemq tot mai put6rnic gi treptatm-amintegrat marea Domnului, ales.Maicq mai inaltd, mai o forld dirijat fi m-ar 6um Eraca 9i Domnului. 'mi-ar EA, in sigurcel drumul gi indicat fi' a tuturbrbolnavilor, salvatoare -lncrederea ajunsd icoand Maria, a Fecioarei minunate vechi, in falaunei'icoane adoralia 9i rugdciunea datdin cazde de fiecare mea,au ajutat mele9i deciinposesia in miinile modcludat intr-un dubiu. si puterile medicinale spre plantele numai oamenii sd indrept Decinu md strdduiesc viata in ale cirui miinise afldcuib-dritd lor, ci mai alesspre forla supremi a Creatorului grea ludm smerili boald la ia.r gi mirng?iere, ajutor clutql t-b Et gi careo'hotardgte. noastrd cu daruri sd ne umple sd ne conducd, LUl.De ELdepinde dinfai'macia ierburi si cucernici LUI! dupdvoin!-a viala gisd;ne dirijeze ' in incheiere si includ in toateprivinlele ci m-amstrdduit ai maivreas'i subliniez

toati fraiticar"I inl.ti"tl

o rugiminte:Nu-mi o leg deLirgireavoluminoasia mateiiei folosiioromenirii. nu dau consultatii! medicpractician, Nefiind nu-miscrielidcrisori! fonatisi '-"'rh.jl*rT;1il;i;;'i;;;;;";f;'d va indicddrumul corect pentrua fblosiplantele (Vindecdrile Heilerfolge" Treben's Ag maidorisd vd indrumsprebrogura..,Maria adecvate. editurd. la aceeagi apdrutd temeduitoare), reugite despre relatdri - Scrisori MarieiTrebe'n 9i plante medicinale! de primesc comenzi nu plante giinci ceva. medicinale'9i Nu vini mai1980 Grieskirchen, TREBEN MARIA

in mod peniru a d oferi goqnletati, u.r, rii revlzuita 91 tele-

Cuprins
Prefati PARTEAGENERALA Despre culegerea,pistrarea si preparareacorecti a plantelormedicinale: Culegerea.Uscarea .......6 ceaiului(Opdrire Moduri de preparare:Prepararea sau infuzie. Extractrece).Tinctura(Esenta) ...7 plante'Compresele plante cu aburidin Suculproaspet.Terciulde . . . . . .7 Preparareaalifiilorgiauleiurilor ..........7 Bdiledeplante(Baiecompleta.Baiedegezut) ......... B Compreselecuierburisuedeze .,..9 MEDICINALE PLANTELE DIN FARMACIA DOMNULUI .10 ... Musetelul .... Brusturele 33 Splinuta ...,..56 Casul-popii, nalba. 10 Nucul. 35 Sundtoarea . . .57 13 Obligeana 36 Tateneasa Cimbrul . . . . 59 .... 15 Pdpddia 39 Traista-ciobanului Ciubotica-cucului ....61 ... ... 17 Pdtlagina-ingusta. ........ 41 Turita-mare Coada-calului. . . ..64 ...21 Pedicuta ....44 Coada-goricelului. Urzica ........65 Podbalul Creligoara ....23 ....46 Urzica-moand-galbend......69 Drdgaica, sinzienele ........ 25 Porumbul 47 Ventrilica .....70 28 Pufulila-cu-flori-mici Filimica .......48 Viscul ........72 Rostooasca Leurda ..,....30 ....... 52 jalegul . . .. 32 Salvia, Mdcrigul-iepurelui 54 ferburife suedeze(inclusiv releta,,Miculbittersuedez" si,,Manuscrisvechi") .........74 ...85 Unamestecdeceaiuripentru Vinulpentruinima. masadefamilie........86 SFATURI PENTRUDIFERITE BOLI (dupdun atacde apoplexie Acneea.Apoplexia cu fenomene de paralizie) ,.. . . . ... 88 .Artroza,artrita,coxartroza.Atrofia . Boala Apoplexia(metodeprofilactice) musculari ' Avorturile organelorauzului datoratArdcelii. Bolile cardiace 9i circulatorii. Calculul biliar . Cataractasi glaucomul Colica apendiculard Constipalia . Crestereafrumoasd a pirului Desosarea (retractarea gingiei)si dinlii mobili . Diabetulzaharar. Dureriledupd amputare(durerila piciorulfantomd) . Edemele . Emfizemulpulmonar ' Erizipelul Fimoza . Fistulele Formareagusei . . Inapetenlala copii . Incontinenta Guturaiulde fin . Hemangiomul. Hemofilia' Histeroptoza . Leziunile purulenteale patuluiunghiilor. Ldcrimarea urinari . Inflamaliile coloaneivertebrale. . Mirosulgurii gi limba saburali . Nefrita9i pionefrita. Nevralgiile Menoragiile faciale' Nisipulla . Parkinsonismul . Psoriazisul . Rezultatele gcolare rinichi9i la vezici 9i calcululrenal . Panarifiul slabe . Sclerozain pldci ' Somnul nelinigtit ' Sughilul . Topirea substanteiosoase . Transpiralia nocturna. Tremurulmembrelor ' Viermii- Zona zoster SFATURIPENTRUBOLI DE NATURACANCEROASA ganglionilor Cancerul limfatici intestinelor ' Cancerul . .. . 111 . Cancerullimbii ' Canceruloaselor. Cancerulorganelorpelviene' Cancerul Cancerullaringelui pancreasului Cancerul pielii Cancerul pliminului Cancerul rinichiului Cancerul sinului Cancerul stomacului Cancerul testiculelor Cancerul tiroidei Ciroza hepaticd si cancerul . Leucemia. Tumorile ficatului Sfatim portant.... Fermentarealactic d lndexalfabetic... ........122 .......122 ..123 .......3

PARTEAGENERAI-.A
pisJrarea corecti Despre culegerea., 9.iprepararea plantelor
a meolclnale

CULEGEREA
plantelor medicinale. Dacdea esteindeplinitd, estecunoagterea Premisa culegerii gi in plantelor la locul potrivit la timpulpotrivit, culegerii atuncise pune problema modulpotrivit. proaspdt culese; ierburile experienlei, au,conform lecuitoare Celemaibuneefecte grave, pentru imbolniviri reugit5 in cazurile de o elesintneapiratnecesare timpurie, proaspete incepindcu primdvara vi le puteliculegesinguri, lerburile pot pind prin noiembrie. fi gdsite Unele lui februarie, de sfirgitul uneoridejainainte dacd li s-a relinutlocul (de exemplu: chiarin timpulierniisub pitura de zdpadd, rostopasca). ln acestscop,trenu excesiv de marede ierburi. iarndse faceo provizie Pentru perioada active. mare de substante cel mai conlinutului le culegem in buiesd perioadei de inflorire. estela inceputul La FLORIaceasta gi dupi perioada de inflorire. La FRUNZE - inainte primdverii sautoamna. din pimint la inceputul sintscoase RADACINILE perioada in coacerii. se culeg FRUCTELE cuindicalii: urmdtoarele Sd nu se adunedecitplantesdndtoase, A se respecta plantele atuncicind in stareuscatd, insorite, in zilele rate,fdrd insecte! Sd se culeagd rouas-adus. gi chimic, cimpiile ingrdgate cimpurile Nu sint locuribunc de culesurmdtoarele: locurile apropiate feratd de cale terasamentele infestate, malurile de ape murdare, 9i industriale. intensd, de autostrizi de strizi cu circulalie 9i instalalii specii nu facepagube!) Unele cu tot,. cu riddcind Cruli natura!(Nurupeplantele cu - sint ocrotite de lege.Existi destuleplantemedicinale - monumente ale naturii acelagiefect care nu se afld sub ocrotirelegali (de exemplu:urechea-ursului ciubolica-cucului). pungigi sacoge culesului in timpul florile A nu se strivi 9i a nu se utiliza 9i frunzele gi tirziu, in timplastic pentru innegresc mai transpire se incepsd adunat!Plantele de pul uscatului.

USCAREA
dar se taiemirunt.Ceeace s-a inainte de a fi pusela uscat, Plantele nu se spal5 gi se usucdla umbrd culesse agazd afinatpe bucdlide cirpdsau de hirtienetipdritd Pentru rdddcini, (poduri) clt se poatede repede. cdlduroase aerisite, sau in incdperi o uscarecu ale plantelor este adeseaindicatd scoa(e sau po(iuni foartezemoase care nu are voiesd depdseascd 35 grade.Rdddcinile Temperatura c5ldurd artificiald. gi pufulila de uscare. inainte viscul ar fi binesd fietdiate temeinic, sintspdlate
6

pentruiarnd.Celemai indicate in foartebine uscatepot fi pdstrate Numaiplantele pot de carton ce fi inchise. A se evita recipientele acest scop sint borcanelesau cutiile ar trebui feritede lumind(a se folosi borcane din plastic9i cutiilede tabld! Plantele celeverzisint celemai bune). colorate, igi pierd cu timpul forla doar pentru o singurd iarnd! Plantele Aprovizionali-vd generatie cu o noud de plante. ne binecuvinteazd an Fiecare tdmdduitoare.

Moduride preparare PREPARAREA CEAIULUI

proaspete Opirire sau infuzie: Se taie plantele 9i se pun intr-unvas de sticld Se fierbeapa, se trage de pe foc 9i se toarndpeste plannemetalic. sau alt recipient proaspetenu se lasdsd steain vas - pentruca ceaiulsd ,,tragd" Plantele tele pregdtite. minut)!Ceaiultrebuiesi fie foartedeschisla cu- decit foartescurt timp (ajunge112 uscatese lasd sd stea ceva mai galben deschis. Plantele sau verde deschis loare: preparat astfel este mult mai sindtos gi mai mult timp (repaos:1-2 minute).Unceai ochilor. old c u t se introduc in cantitateade apd rece indicatd,se pun sd dea citeva Rdddcinile clocote9i se lasdsd stea3 minute. Ratiade ceai pentru o zi se introduceintr-untermos gi se bep din cind in cind cfte indicaliei. In generalse pune 1 pe parcursul intregiizile,corespunzdtor 1 inghiliturd de la altfelconformindicaliei (cu virf)de plantela 1 4litrude apa (:1 ceagcd), lingurild fiecareplanti in parte. (de exemplucagul-popii, visculsau obliExtract fce: Uneleplantemedicinale prin acliuneacdldurii. geana) n-au voie si fie opdrite,intrucitgi-arpierdeforla curativd inUn ceai din aceste plantese obline prin extractrece (numit9i macerat).Cantitatea dicati la fiecare plantd in parte se lasd in apd rece la macerat8-12 ore (in general peste noapte),apoi maceratulse incdlzegte doar ugor (pind la temperaturabund de pdstreazd pentru termos care a fost cldtitin prealabilcu intr-un o zi se bdut), iar ratia de extractrece cu infuzieeste consideratcel mai bun mod de Amestecul apd fierbinte. se lasd peste noaptela rece,in jumitate din Plantele medicinale: a plantelor utilizare cantitateade apd indicatd,iar dimineala se strecoard.Plantelerdmase se opdresc gi se strecoarddin nou. Se acum cu cealaltdjumdtatea cantiteliide apd (fierbinte) prepararea ceaiuluise Prin aceastd infuzia. amestecdextractulrece (maceratul) 9i rece, fie numai in cea fie numai in apa solubile care sint oblin substanleleactive fierbinte.

(ESENTA) TTNCTURA
din rachiude secardsau de oblinutede data aceasta sint tot extracte Tincturile poate fi astupatse umplecu respecce O sticldsau alt recipient fructede 38-40%. se toarndrachiude fructesau tiveleplantepini la git, fird a se indesa,iar deasupra (cca.20 grade)14 la loc cdlduros sd stea,bineinchisd, esteldsatd de secari.Sticla iar ceeace rimine timpin carese agitddes,apoise strecoard, zilesau chiarmaimult, formdde picdturi; iau sub tincturile se cu ceai, amestecate intern: bine.Uz se stoarce saucomprese. frectii uz extern:

SUCULPROASPAT
sau se folosescpentru proaspete de plantese iau sub formi de picdturi Sucurile pe electric de cu ajutorul storcdtorului corp. Se oblin zonelorbolnavede tamponarea presindu-le plantele, in acelagitimp. Sucurilear trebui uz casnic care mdrunlegte fdcute proaspdtin fiecarezi. Totugi,introdusein sticlulesi bine astupate,pot line citevaluni dacd sint pdstratela frigider.

TERCIUL DE PLANTE
pe un fund de lemncu ajutorul de unuisucitor gi frunzele se zdrobesc Tulpinile tdilei pini se formeazdun terci. Acestase intindepe o pinzd care se aplicd pe cald.Aceastd compo(iuneabolnavd, se leagdcu o bucatdde cirpd9i se menline peste presdcu tercise poatepdstra noapte. 9i

DINPLANTE CU ABURI COMPRESELE

Se fierbe apd intr-o oald, se atirnd deasupra o sitd in care se introduc plante calde,muiate,se proaspete sau uscate9i se acoperd.Dupd cltvatimp se iau plantele pun intr-opinzdcu tesdturarard9i se aplicdpe loculsuferind. Totuleste acoperitapoi cu un postav de lind 9i legat strins cu mai multe cirpe. N-arevoie sd apard nici un fel Comcu aburi de coada-calului. sint compresele de rece.Foarteeficiente de senzalie preselecu aburi sint ldsatesd-gifacd efectultimp de 2 ore sau chiar peste noapte.

ALIFIILOR PREPARAREA 9l A ULEIURILOR

Se incing500 gramede unturd Se mirunlescde 2 ori cite2 miiniplinede plante, grdsime prdjit. pune gnilele amesteciin aceastd porc, Plantele se gi la s-ar ca cum de tigaia de se trage in continuare, se amestecd scurtin tigaie, fierbinte, se lasdsi sfiriie totul u9or, A douazi se incdlzegte pe foc, se acoperd 9i se lasdla recepestenoapte. cit estecaldd printr-o oblinuti se introduce bucatd de tifon,iarcremaastfel se filtreazd pregdtite dinainte. in borcanele se bagi fdrd a se indesa Florile sau plantele Prepararea uleiurilorare loc astfel: presate la rece,in a9afel pind git gi ulei de mdsline deasupra se toarnd la intr-osticld gros lasd 14 zilela soare plantele de 2 degete. Se cu un strat incftuleiulsd acopere de gdtit. maginii sauin apropierea

BAIIE DE PI-ANTE
in apd sint puse pestenoaptela macerat respective Baie Completd: Plantele proaspete plante de plind sau gSleatd (6-8 cu litri) 1 nevoie de 1 b-aie este rece.Pentru iar extraceste incdlzitd, plante cantitatea respectivd grame A doua zi, uscate. de 200 Inimatrebuiesd steain afara tul esteturnatin apa de baie.Duratabaii- 20 minute. pat in halatsau prosopde baieca dupd baie,ci sd vd bdgaliin apei.Sd nu vd gtergeli timpde 1 ord. sd transpirati dt plante Pentru1 baie de gezutse iau numai tlz gd.leatg Baie de gezut: ca la baia proaspete 100gramede planteuscate9i se procedeazd sau 'aproximativ
8

indicaliile respectate Trebuie Apa trebuiesd ajungapind deasuprarinichilor. completd. de la fiecareplantdin Parte! a biii completesau a celeide gezutpoate fi folositdincd de 2 ori. Apa reincdlzitd

SUEDEZE CU IERBURI COMPRESELE CU BlrrER SUEDEZ) (CoMPRESELE

mai maresau mai micd se ia o bucatd suferind, locului de dimensiunea in funclie pe porJiunea bolnavd, se aplicd suedez bitter cu umezegte se de vatdsau celofibrd, 9i pomadd porc de filimicd, sau de cu unturi obligatoriu in mod carea fost unsdinainte pune poate bucatd piele. deasupra_o grdsimea Se din pentru sd nu tragd ca alcoolul o cirpd se leagd abia apoi iar bevamai mare de plastic,penlrua menajalenjeria, boald 2-4 ore in funcliede.. esteldsati sd aclioneze o fa9d.Compresa cald6,eventual poatefi linuta compresa suportS, Dacdpacientul sau de modulin carbestesuportatd. Dacdapar totugi chiarintreaganoapte.Dupdindepirtareaei, pielease pudreazd. fo-losite timp mai trebuie compresele atunci persoanele mai sensibile, ta ale pielil iritdri plasticul, utilizeze sd nu trebuie alergice scurtsau scoasedin cindin cind.Persoanele in Sd nu se uite nici un ci vor legadirectcirpelepestebucatade vatdsau celofibrS. Dacdapar mincdrimi, compresei! de aplicarea pieliicu grd'sime inainte caz ung6rea pomadd de filimicd. cu locul ungeli -Cu acestecomprese sd stali la pat; dacd sint bine fixate,se nu esteobligatoriu prin casd. cu ele umbla poate gedea sauchiar

PLANTELE MEDICINALE din farmacia Domnului

(Petasites BRUSTURELE* officinalis)
Brusturele crestepe maluride riurisi piraie, in ganlurigi liziere.Se mai numegte si broscdlan,brustur, buedeaciumei,captalan,clococean,guld-de-baltd, lipan, podvalmare, smintinici. Este sensibil mai mare decit podbalul galben,din a cdrui familieface parte. Frunzele sale devin mari cit pdlSria, sint ugor dinlate 9i acoperitecu un puf gri pe parteainferioard. Florile, in nuanlede la alb murdarpind la roz pal, au forma unor cogulelegi sint dispusedes pe p o rti u n e a su p er ioar a d tulpinii. gi au fost foarte Rdddcinile, care au actiuneantitermrcd cdutate in timpulepidemiilor de ciumd,se culegincd inainte de perioada se administreazdin de inflorire. sudorific Ceaiul

caz de febri, insuficienli respiratorie, artriti (guta)gi 1-2cegti. Fruneoileosie. zilnic. incetul cu incetul, incetul. cesti. epilepsie. Se beauzilnic, se aplicdsub formdde comprese, zelemari9i proaspete nu doarla entorse, luxatii9i picioare ci 9i in oricefel de rinite de preamult umblat, pldgi in leziuni in arsurd, ulceroase canceroase si usturitoare.
MOD U R IDE FOLOSIRE rasi de riddcini de brusturese pune peste Preparareaceaiului: 1 linguritd diminealagi se noapte la macerat in t/+ litru de apd, se incdlzegte strecoari. proaspete sub formd de sint spdlate, zdrobitegi aplicate Comprese: Frunzele compresd. Aceastd operatie se repeti zilnicde mai multeori.

- M. neglecta) vulgaris CAQUL-POPIl, NALBA (Malva - numitsi bdnuli, covrigel, cag,coldcel, cu frunzemici (M. vulgaris) Cagul-popri de drum, margini nalbd-rotundd, turtele- crestepe lingdgarduri, nalbd-sdlbatici, a uneiregiuni apropiere insd numaiin imediata de pantd, zidurivechisi grohotiguri populate. omeneasc5, estesigur departe de oriceagezare Dacdestegdsitvreodatd mari(Malva cu frunze o fermdsauo casd.Cagul-popii cd acoloau fostodatdo curte, nalbdeventual grandifolia sub numele de nalb6, cunoscut - M. silvestris) estegeneral sint plante, gi de Malva, ca alte varietali Aceste nalbd-micd. albd,nalba-de-cimp, substanle flori9i tulpini pringrddinile in frunze, Eleconlin de florigi zarzavat. rdspindite pulin plantd tiritoare, o mici este cu frunzele mucilaginoase tanante. Cagul-popii 9i rotundgi florimici,de cu lujerlung,zimlate labazarizomului. Ea are frunze lemnoasd de ,,cagulnumele de ca9,de aceea rotunjor aratd ca o roatd la violet la rozpal.Fructul aceste pulini n-au mincat popii". la tard care copiicresculi Nu existi probabil decit
' Am t re c u t p l a n t e l e i n o r din e a a lfa b e ticd a d e n u m ir ii lo r p r in ci pal e romA negti .C el el al te denumi ri popul are de ci rcul al i e mai res t rins ds i n t e n u m e r a t e t o t in o r d in e a lfa b e ticd ,in ca d r u l su b capi tol ul ui (ezervalfi ecdrei pl ante i n pade (n. tr,),

10

pulmonari abundenti, bronsiti, tuse gi (deci puternicd in laringitd), amigdaliti9i gu16uscatd.Ca sd nu se disrdgugeald pentru a qe planta se lasi pestenoapteinapd re-ce, mucilaginoase, trugi'suOstanlele biute in extraclrece.Raliapentruo zi este de 2-3 cegticeldule, forha aga-numitul adesea inpulmonarrebel, considerat unuiemfizem mici.Chiar inghilituii 9i in cazul Se nalbaare un efectlecuitor. respiratorii, care provoaiSgreleinsuficienle cu-ia6il, mai sus, iar frunzele 3 cegtipe zi, dupd cum am menlionat beauminimum 9i florile, in peste pun formd de comprese sub noapte se incdlzite, Oine strecurate zdrobite, $i pe piept. zonabronhiilor 9i cu ceaide nalbd la ochifdcute bdile de ochigi compresele sd dovedesc Excelente carecreeazd lacrimale, pentru rarecind apareo secarea secretiei cazurile c6ldu!, de neajutorare. indispozitie o oarecare bolnavului 9l senzalia in alergiiletenului, care provoacd cu nalbi cdldutdsint benefice Spdldturile pentru rdni,a_bcese,^picioare extern, estefolositd, Nalba gi usturimi faciale. mincdrimi a unorflebite.ln aceste provenite pe fracturi sau unor urma de sau miini umflate (a de folosire"). picioare se vedea de miini sau ,,Moduri bdide se prescriu cazuri sintfoarteindicate Ele mai bune. cele mearezultatele bdi au dat in practica Aceste suprasolicitat estetot mereu dupdo fracturdla picior,cindacesta tocqnai 9i se umfld. aniin urmdglezna. cu nigte rupsese care-gi o femeie locuia noastrd in vecindtatea in iardgigi intr-ozi a trebuitsd se interneze probleme cu piciorul Aveapermanent era umflat gchiopdtind tare,iar piciorul dupe ce a fost externatd, spital.Am inti'lnit-o inainta intr-unritm de melc.Am luat cu baston, pind pestegenunchi. Degimergea cind povestesc gi-a Nu exagqrez bdile. inceput proaspete. doua zi A nalbe impreund piciorul nou normal. alafa din baston de n-a mai avutnevoie cd dupd o sdptdmind -si o s, t qce-asta drepte miinii incheietura fracturase care-gi La fel a fost 9i cu o altdfemeie In fiecare poate mina dreaptd? me^naja jena tot merbu.Ce gospodina 9i mamdi9i sd facd am sfdtuit-o intilnind-o, zilnic. gi multtimp i s-a umflat hoapte,minaii zvicnea grabnic. caz s-aameliorat bdide nalbd. $i acest nicichiarla bdtrinele. neglijat,. cu ulcervaricosnu trebuie Un picior Lrmflat $i_aici proaspete din urmdse Acestea de pdtlagind. cu frunze combinatd de nalbd bdile ajutd pes_le noapte Ranase inchide umedepe ranadeschisd. silalabine9i se aplicd 9i nu chinuili vi mult. Dacd mai ani sau 10-15 veche de era dacd chiar deschide, sb mai 9i proaspete cu frunzele in legdturd sfatul urmafi-mi de rani deschisd, cumvacu o astfel v-e!i mai gindi, leziunea. inchide se va cft de repede Velifi surpringi de pdtlagind. 9i !u afirm toate rdu de tot!" Dacd doamnaTrebenexagereazd rinduri: citindac-este ,,Aici timp. in ultimul adunate estein urmaexperientei acestea,
11

rotile de cas" sau nu s-au jucat cu ele. Florile, frunzele9i tglpinilese culeg din iunie pind in Intrucitla uscat se pierd din subseotembrie. planta ar trebui utilizatd stantelemucilaginoase, cit se poate de proaspdtd.Dar gi planta uscatd puteritimdduitoare. mai are suficiente Nalba se dovedegtebeneficdmai ales sub formd de ceaiin inflamatiilemucoaselordin inin gastrite, in inflamaliile teriorulorganismului, mucoaselor vezicale (ale vezicii urinare), gastro-intestinale 9i ale cavitilii bucale,ca gi in ulcerelegastrice (stomacale)9i intestinale.In prepara o supd din frunze acest scop se poat^e amestecate cu orz. Intiise lasdorzul sd fiarbS,iar de nalbd. cind s-a rdcit,se adaugdfrunzele Nalba este indicatd gi in caz de secretie

Acum vreausd relatez o istorioard care,degi pare miraculoasd, corespunde totusi realitdtii: Este realmente poate avea aceastdmiculd plantd uimitorce performanle medicinalS care se tirdgtepe pdmint.Sedeamintr-o zi in Linz,singurdla o masd a pentrua minca de prinz.O doamnd s-a asezatla masa mea si, cazinoului teatrului, intrindin vorbd,am aflatcd-siface grijiin legdturdcu sotul ei care trebuiesd se ihternezeperiodicin spital,iai Oe cuiinOgi-a"pierdut gi vbcea. Mediciitot evitausd rdspunddla intrebdrile ei si ii era teamdsd nu fie vorba despre un cancer laringian. i-am ipus. ,incercati ,,Nufili descurajatd", cu plantemedicinale. Doar existdminunata nalbi care ajutdin laringite.Se face cu ea gargardde mai multeori pe zi, iar resturile plantelor din care s-a preparatceaiul- amestecate cu fainade orz - se aplicdpeste noapte sub formd de comprese calde cu terci." Aceasta s-a intimplatintr-o joi. La masdne-amimprietenit urmdtoare, miercuri, 9i am fdcutschimbde adrese.Sdptdmina respectiva doamndmi-atelefonat: ingerpdzitor v-a scos in caleamea gi m-a trimis ,,Un la masa dumneavoastrd. Sotulmeu este mai bine.Am fdcut exact asa cum ali spus. Fiicanoastrd este medicla Viena.l-amcomunicat intenlia mea de a-l dcoatepe'taidlei din spital,ca sd incerc sd-i tratez cu plante medicinale. ..Dacd asta te linigtegte, m a m d ,i n c e a r c d !" mi -asp u s. A p o i a m vor bit cu doctor ulnostr ucar e a zis 9i el cd n-arein principiu plantelor nimicimpotriva medicinale. Deci mi-amluat solul acasd;el fdcea gargard,iar eu ii puneam compreselecalde la git. De citevazile si-a recipdtat chiar gi glasul." Dupd o sdptdmind a venit un al doileatelefon:,,So1ul meu e bine gi sperd s5-9i poatd relua curind orele 9i sa-gilind cursurile. As vrea doar sd vi mai comunicce a zis mediculprimarcare-lconsultdpe bdrbatulmeu, cind i-am povestit totul:<<Femeia aceasta meritdo medalie de aur!r," Bunanoastrd nalbdnu estedeci eficace doar in laringite,ci gi in cancer laringian. ^ In astfelde cazurise prepardun extractrece,lSsindpeste noaptecantitatea de plante necesard dozei pe o zi sd stea la maceratin 2il2 litri de apd (1 lingurild cu virf de plantela 114 litru de ape) Dimineala, maceratul se incdlzeste usor si se tine intr-un iermos cldtitin prealabil iu apa fierbinte-. Se beau 4 cegtipe pariursut zitei,incetulcu incetul,iar cu iestul se face gargarS.in cazul unei u'schciunia gurii, gttlejului 9i nasului, care stirnegte deseorio puternicdnervozitate a bolnavului, se face tot gargara gi se cldtegte gura de mai multeori pe zi cu ceai de nalbd.$i contrausciciunii ochilor se folosesc cu succesbdi 9i comprese cu acelagi ceai. Nalba,care cregtemai ales pe lingdgospoddriile este alungatd tot mai ldrdnegti, mult in zilele noastre din aceste locuri. In strddaniade a indepdrtaumezealasi gi de a da caseiun aspectplScut9i in exterior, murddria se toarnddeseorio figiede beton in jurul caseisau un pavajpentruscurgerea apei de ploaie.Atuncii se ia insd nalbeilocul ei mogtenitde generalii. A9a disparetot mai mult acest mare ajutor al pentrucare n-avemcuvinte omenirii, destule sd-imullumim Domnului! MOD U R IDE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: Numai ca extract rece! Se pune '1 lingurild(cu virf) de plante la tlc litru de apd, se lasd sd stea peste noapte la macerat,diminealase incdlzegte ugor. Bii de picioaresi miini: 2 miiniplinede nalbdse lasdpestenoaptein apd rece, intr-unrecipientde 5 litri.A doua zi se incdlzegte totul atit cit suportd poate fi miinilesi picioarele.Durata beii - 20 minute. Apa, reincdlzitS, folositdincd de 2 ori.

12

ugor ceaiului se incSlzesc de plantede dupd prepararea Comprese:Resturile cu fdinade orz; terciulse in pulinaapd gi se face un terci,amestecindu-le intindepe o bucatdde pinzdgi se aplicdlocal,cit e cald.

ser pyllum) CIM BRUL ( Thym us cimbr igor ,cim br u- deN u mi t g i bur uiand- de- balsam, lamiila, sirpun, tdmiild, iarba-cucului, cimp,cimbru-sdlbatic, gi timian,cimbrulcregtepe pdguniinsorite,pe povirniguri pe liziere mic de furnicide pe inguste9i preferdmuguroiul Are nevoiede multdcdldurdqi mult soare;de aceea cimpii. pietroase gi pSgunile plac alpineunde cdldura ii suprafelele pdnlintului in mod special. radiazd florilorvioletese din pernilele amiezii, ln arsilasoarelui revarsdun parfumfoartearomatcare atrageinsectegi alcu acesteflori minunate m-au ademenit bine.Dintotdeauna mea le dragostea lor cu totul aparte;simpatia mireasma 9i apa(ineincd din copildrie. Cimbrul a venit la noi in secolul al Xl-lea din ldrile se iar speciilecultivate mediteraneene, 9i iardgisdlbdticite gasescin gradinile noastremai cu seamd ca cimbru-de-gridind (Thymusvulgaris), Acesta, spre lamiiJd. iarba-cucului, numit 9i cimbru, cimbrigor,cimbru-mirositor, pind Ambeleau de centimetri. la indllime 50 o ajunge de cimbrul-de-cimp, deosebire acelagiefectcurativ. Traditiaspune: ,Cimbruleste mai ales Cimbrulera renumitincd din antichitate. fluxul diuretic gi ciclul lunar, accelereazd gi aprins.El stimuleazd infierbintat repezit, avorturile, iar la o nastere normalSgrdbegte iegireapiuncului din trupul mamei. ale organismului." preparatd din el curdldpirtile interne Bdutura cimbrul ca leac tmpotrivaleprei, a Starela Hildegardvon Bingen menlioneazd ceai in loc de cafeao ceagcd.cu paraliziei9i a bolilor de nervi. Cine bea diming-at? prospelime o a spiritului, o binefdcdtor: efectul sdu curind resimli cimbru'va de generald gi bund. o stare dimineald pl5cutd tusei de lipsa stomac, in senzalie ca pernd uscati culesein soare gi aplicate gi coada-goricelului mugelelul Cimbrul, plante, aceste de plante,la caie'se bea simultanun ceai fdcut din ?jutain alinarea durerilor nevralgice faciale. Dacd acestea sint insolite de crispdri ale felei, se folosegtesuplimentaro pernd uscatd de pediculd. Un ldran in virstd de 79 de ani de 27 de ani de o gravd nevralgie faciali. Fuseseoperat deja de cftevaori la sufer,eb zi acasd ud leoarcdde la cimp gi, fiind cheboala cind veniseintr--o atrdsese fa1a. i9i p gedinli primar urgentd,nu avusesetimp sd-gi schimbe la sa de mbt in calitatea cu dureri luni ale bolii,gura i se retrdsese plecindcu ele ude pe el. In ultimele hainele, cu ierburisuedezei-au adus la inceput o mari aproapepina la ureche.Compresele in soarei s-au aplimai sus gi cul-ese enumerate Abia cind plantele ugoardameliorare. acestfel de ceai mai bdut din A in bine. pernd, o schimbare fulgerdtor s-a vdzut cat ca faciala. nevralgia 9i ' dupd ce i-atrecut Cind copilulmeu aveavreo 4 ani, nu se putearefacedupa un tifos. Doi ani am tot diferitemetode.Dupd o singurdbaie de cimbru,cu durata de 20 incercatfdrd rezultat a iegitun alt copil din cadd. Ca 9i cum s-ar fi apdsat minute,la care fusesemsfdtuitS, unui paltongi din acea zi a un buton, a cdzut de pe el tot ce era bolnavasemenea in mod vizibil. inceputsd infloreascd
13

Cimbrul se culege in perioada infloririi, din iuniepindin august; cel mai bun este cel cules in soarele pot fi puseintr-osticld amiezii. Florile pindla gft gi ldsate umpluta 10zilela macerat in uleisause poate faceun sirop.Uleiul de cimbru se foldseste contra paraliziei, in apoplexie, sclerozd in pldci (multipld), atrofiemuscularS,'reumatisnl 9i entorse. In cazulcrampelor abdominale, stomacale si menstruale, ca 9i in spasmele organelorpelviene (genitale), esteindicat cimbrul'atit in uz intern cit'siin uz extern. Se pe zi. Florile beau2 cegti culese in soargle amiezii si uscate se aplicS'extern subformd pe pernede plante in cazul crampelor. inainte de iulcare, pernd aceastd se incdlzeste intr-otigaiesi se punepe stomac pernele sau bazin. Se recomandd de plante si'in umfldturi, contuzii si reumatism vechi Asociat in parti. egalecu pdtlagina-ingustd, cimbrulsi-a dovediteficacitatea in combaterea afectiunilor ciilor respiratorii, a secletiilor abundente ale bronhiilor si a astmului broniic, ba chiara tusbi conuuliiue. inii o ceagcd ", "piiiJr'ori"'ii'iX: troduco feliede ldmiie si 1 lingurila de amestec cimbru-pdt[agind. Repaos: 1/2minut. Ceaiul trebuie bdutfoarte fierbinte si in inghilituri mici.Se prep=ara probspat de 4-5 ori pericolul pe zi, dacd ameninld unei pniuinonii, acest ceai luat din ord-n ord in inghilituri micinu-gi va rataefectul. Din-fericire, maiexistdincd multemamecaren-au uitat cimbrul. Defoarte multe ori nu se tineinsdseama de faptul cd dacdse dd copiilor bduturd direct de la_frigider se poateajunge la o bronsitd cronic6, iaraceasta dubein aniiurmdtori la emfizem cu greainsuficienld respiratoiie. Tinctura de cimb.ru (a se _vgdea de folosire") serveste ,Moduri pentru ca frectie fortificarea membrelor la copiiislab dezvoltali; dar gi bolnavii ite sclerozbii plici (multipl6) ar trebui sd apeleze la aceastd frictioriare. Decftchinar putea fi crutate unele familii'dacd un copilbolnav ar fi tratat la timocu cimbru, fie sub formdde ceai, fie de bdi.Mullicopiiagitati sau nervogi au cdpdtdt un somnsdndtos printr-o baiede cimbru. Dar si oamenii suferind de surescitirenervoasi 9i depresiuni se insdndtogesc la scurt timpdupdce fac asemenea bii. N-artrebui trecut cu vederea planta faptulcd aceastd medicinalS esteun remediu indicat patimeibetiei.Se toarnd. contra 1 litrude apd clocotitd peste1 pumnplinde cimbru, se acoperd si se iasa2 minute in repaos. ieaiul se puneintr-un termos si se dd alcoolicului la fiecare sfertde ceascite '1lingurd plina.lJrmeazd greturi, vdrsdturi, purggjie gi urindri puternice, valuri de sudoare, o marepoftdde mincale ii senzatie de sete.In caz de recidive, carela inceput sintinevitabile,'iar maitir.ziu tot rhairare.cura se repetd. il crizele de epilepsie se recomandd cimbrul. pe zi, nu se beain Ceaiul, 2 cegti . -9i crizd, anului gi pe tot parcursul sub formdde curdde 2-3 sdptdmini, gu intreruperi de cite 10 zile.Minunat gi foarteprielnic este siropulde iimbru. in riceli,'el se administreazd inaintea meselor.
MOD U R IDE FOLOSIRE fnfuzie:O lingurila{cuvirf)de planteeste opdritdcu ilqlitru de apa proaspdt fiarta9i se lasdsd steaputin. Adaos la baie: Pentru1 baie completd- 200 grame de plante (a se vedea complete" la capitolul generalS"). ,,Bdi ,,Partea Tincturi de cimbru: Cu inflorescentele culesein soareleamieziise umple o sticlapind la git, fdrd a se indbsa,se toarnd rachiu de secari sau de fructede 38-40%si se lasi sd stea 14 zilela soare.

14

o sticld, amiezii se umple culese in soarele Uleide cimbru:Cu inflorescentele presate la rece, in deasupra uleide mdsline fdrda se indesa 9i se toarnd stratgros de 2 degete. Se sd steapestefloriintr-un agafel incituleiul de gdtit. maginii sauin apropierea lasd14 zilela soare plante pernd se cu o plante: umple Se Perni de 9i insdileazd. cu miinile ude se umezesc culese in soare tulpinile Florile Siropde iimbru: 9i pun cu nerafinat si se in straturi zahdr borcan. Se intr-un la introducerea la loc in borcan. Se lasdtotulcca. 3 sdptdmini apasdpentrua se indesa spdlate doar cu zahdr. trebuie imbibate tulpinile florile La filtrare, insorit. 9i lafoc micsd apoila sirop. Se punesiropul apd,carese toarnd cu pulind niciprea n-are voiesd devind Siropul fdri a-l ldsasd fiarbS. se evapore datd sau de rdceascd o prea gros, ldsat sd se este deci nici subfire, pentru o a se face Prob5. doudori,

- P.veris) (Primula cifficinalis

CIUBOTICA.CUCULUI

galben-aurii speciide ciubolicaale acestei Florile pldcutd, asemdndtoare o mireasmd rdspindesc cucului pe qi tulpind inaltd o umbeld dispusd o mierii formeazd unei din centrul care se ridicd de 10-20centimetri, gi se mai numegte aglicd, rozete.Aceastdvarietate talpa-gigtei, cizma-cucului, calce,cinci-foi, anghelind, Ea cregte cu tila-caprei,!i!a-oii, urechila-ursului. precddere pe cimpiile din zonele deluroase9i prealpine. tot sub cunoscutd Primula eliator, rdspindita Foarte agrigel dar 9i de aglici, numele de ciubotica-cucului, pe maitoatecimpiile, la margini de cregte saulifa-vacii, pe poartd inalti o umpiduri gi sub tufiguri tulpina 9i slab. cu un parfum de un galbendeschis, beli florald cu cea a Primulei in valoare este egald ei curativd Fo(a putind fel. in acelagi exact fi folositd officinalis, sub cunoscutd Primula auricula, O alti subspecie, denumirilecje urechea-ursului,ciubolica-cucului, esteo urechiuge, urechea-goarecelui, ciubolica-ursului, a legii, ocrotire plantdalpind, care se afl6sub stricta decivoiesd fie culeasd. neavind cd estela Gallspach meu vecinul societate, intr-o Aflindu-md Qemasdmi-apovestit probabil de sfirgit se apropia cura sa speranld. fuseseultima la curd.Aceasta intrucft puternice, nu foarte somniferelor facd. In ciuda nu stia ce sd mai fdrdniciun rezultat, putut se calvar: Cind de acest elibera nu l-au puteadormi. din Linzgi Viena Neurologii parcd cineva i-ar stinge o durerede il cuprinde in pat,mortde oboseald, seara intinde estefizic9i cauzd Dinaceastd pe partea a labeipiciorului. anterioard o ligardaprinsd ingtiu contra c_eaiexcelent ci un pragul l-am spus pdmint disperdrii. in srflEtegte'la ii pricina a unor indelungate administrdrii din efect imediat oare el va ave'a Dai somni6i. pe 7 decembrie - A incercat. Am fdcutcunogtinld celemaiputernice? dintre somnifere mi-au comunide-ai lui care la nigte amici in vizitd am mers 1976. $aptezilemaitirziu
15

cat incd din ugd bucuriacd prietenul nostrucomun igi recapdtase somnul.in acelasi timp_ fi dispiruse s, i durerea din laba piciorului. Ceaiulil ajutases5-9i regdseascb sdndtatea in cel mai scurttimp,inldturind si toatetulburirile nervoase.Medbul care-l tratal-a rugatapoi sd-idea retetaacestui ceai special contra insomniei: 50 gramede ciubotica-cucului 25 gramede floride levdnlicd 10 grame de sundtoare 1 5 g r a m ed e co n d e h a me i 5 gramede rdddcini de odolean Se opdregte 1 linguritd (cu virf) din acest amesteccu 114litru de apd 9i se lasdsd stea 3 minute.Ceaiulse bea foarte cald, in inghiliturimici, inainte de culcare. Se poate indulci cu pulindmieredupd gust.

Ceaiular trebui preferatoricdruisomniferchimic.Acesteadin urmd distrug sistemul nervos, in timpce ceaiul inldturd toate tulburirilenervoase. Mamamea culegea primdvard in fiecare pentrucd gtiace influciubofica-cucului entdlinistitoare are asupra inimiigi a nervilor. Se aduni intreaga umbeld florald superioard. Preotul Kneipp a fost un mareadeptal acestei flori.Exista o fotografie de-a lui in care poate fi vdzut cu ciubotica-cucului in min5. Prin efectul ei depurativ, ciubolica-cubului elimind toatesubsianlele toxicecare duc la artriti tgutei'gi aoii reumatice. Preotul Kneipp afirmS: are predispozilie spre boalaarticulafiilbr ,,Cine sau afecliunea (intelege prin aceasta membrelor artrita sd bea zilnico pe9i reumatismul) rioadd mailungdde timpunapindla doudcegti cu ceaide ciubotica-cucului. Durerile puternice se vor atenua vor dispdrea complet." 9i cu timpul Ceaiul de ciubofica-cucului estein plusgi un mijloc excelent de intdrire a nervilor si de tonifiere a inimii,'calmeazd migrena pe di.rrerile de cap nervoasi, bazd are uh 9i efect iegitdin comunasupra inflamatiei miocardului, gi a tendinlei a hidropiziei spre apoplexie. O fierturide rdddcini, amestecatd cu miere, dd un ceaipentru rinichi care ajutd la eliminarea calculului vezical(pietrei la vezici).
Se recomandi urmdtorul ceai depurativde primivari:

(cu virf) din 1 lingurild Se folosegte acestamestec la 114 litrude apd,plantele se opdrescgi se lasd sd stea 3 minute. Se beau in timpul zilei2 cesti, inghifiturd cu inghiliturd; ceaiul se indulcegte eventual cu pulindmiere. (Prin primivara!) mlSdife de soc se inleleg mugurii tineri, caretocmai rdsar
50 gramede ciubofica-cucului 50 gramede mladite de soc 15 gramede frunzede urzici 15 gramede rdddcini de papddie

Performanle foartebunein afectiunile inimii realizeazd vinulde ciubolica-cucului, pe careni-lpuiemprepara piimavara. singuri o sticld Se umple de 2 litricu floriproaspetede ciubofica-cucului (umbelele florale intregi), fdrda se indesa, iar deasupra se toarndvin alb natural, curat.Florile trebuie sd fie acoperite. se lasd,astupatd Sticla 'cinO ugorcu un dop de plutd, si stea14 zile in soare. in afeiliunile cardiacese ia Oin in.cind pot sd beapind'la cfte1 inghititurd de vin,cardiacii plinepe zi. 3 linguri MODURI DE FOLOSIRE lnfuzie:Se opdregte (cu virf)de plantecu 1t4litru 1 lingurild de apd gi se lasd se steapulin.

16

Vin pentru inimi: Modul de fabricaregi folosire se cautd la fragmentul respectiv din text! si de utilizare se cautdla fragmenCeai pentru dormit: Modulde amestecare tul respectiv din text!

Modulde amestecare si utilizare se cautdla Geaide primivari (depurativ): fragmentul respectiv din text!

COADA-CALULU | (Equisetum arvense) Denumiri populare: barba-ursului, bota-calului, brddigor, coada-iepei, coada-minzului, noddficd, opintici,pirul-porcului, siruglild. Primdvara timpurie, din rizomul care cresteadinc ies mai intii tulpinile fructului, colorate maroniu, rodrtoaregi purtdtoare de spori.Abiamai tirziuaparfrunzele verzi gi inaltede pind la 40 centimetri, care se aseamdnd cu nigtebrddulicu formdregulati,Coadacaluluise gdsestepe cimpuri, terasamente de cale ferati gi povirniguri. Acea varietatecare cregte pe pdmint argilos estecea mai tdmdduitoare. Conline, in funclie de loculde amplasare, acid silicic 3-16% care produceun efectcurativ foartebun. Bineinleles ci se va evita planta de pe ogoareleingrdgate chimic. Coada-calului cu rdmurelele foarte fine creste cu preciderein pddurigi liziere. Si aceastd varietate are putqre de leac. populard, plantdmedicinald ln medicina aceastd a fost apreciatd incd din timpuriindepdrtate, in special (careare proprietatea datoritd forteisale hemostatice qi a reugitelor grave. de a opri hemoragia) in cazulbolilorrenalesi vezicale Totusi, ea a fo'st datauitaiii in becursJl vremurilor. Kneipp, mareleiostru Chiarpreotul medic popular, naturist a fostacelacarea readus coada-calului la importanta sa anterioari. El o declard gi inapreciabilS" drept ,,unic5, de neinlocuit in cazulhemoragiilor, al virsiturilor cu singe,al afecliunilor vezicale si renale, al pietrei9i nisipului. o ,,ln mie de afecliuni", scrie el, ,,iorini necrozate, chiar in abcese canceroase sau oblineperformanle iegite din comun.Ea spald,curdtd, osteoporozi,coada-calului dizolvd,arde, indepdrteazd tot ce este stricat.Adesea,plantaumedd,caldi este invelitd in cirpeude9i pusdpe locul caretrebuie sd se vindece." afirmdci toli oamenii Preotul elvelian KUnzle incepindde la o oarecare virstdar permanenti trebuisd ia zilnic ca b5uturd o ceagci cu ceaide coada-calului. Atunci toatedurerilereumatice, ar dispdrea, artritice si nevralgice fiecare om ar aveaun apus de vialdsdndtos. Povestegte cd un bdrbatde 86 de ani a fost eliberat datoritd provocatd uneibdi cu aburide coada-calului de o durere ingrozitoare de o formare de calcul9i cd a maitrditincd mulliani.Preotul elvefian maispune: mai puter,,Cele planta, nicehemoragii virsituri le va vindeca luatd cu singe intern sub formi de 9i pe loc." cear, in timpscurt, ba chiar aproape In cazulricelilor vezicale si al durerilor spasticenu existd un remediu mai bun decito infuzie de coada-calului ai cdreivapori'sint lasali sd aclioneze asupra vezicii, proceduride invelindu-se bolnavul 10 minute intr-un halat de baie.Repetind aceastd
17

treptatda rdului.Bdtrinii citevaori, se produceo disparilie care deodatdnu mai pot s,i se zvircolesc de durere, intrucit urina nu iese deloc sau doar picdturdcu urina picdturd, gralie sint eliberali de chin acestoraburi fierbinlide coada-calului, fdrd ca medicul s6-i sondeze. i, I n c a z u ln i s i p u l u il a ri n i ch i ,a l ca l cululuir enal si vezical( pietr eila r inichi si la cu coada-calului, in acelasi vezicd)se fac bdi de gezutfierbinli bindu-se timp ceaicald gi pentru goli in inghilituri mici urina, o in cele din urmd de coada-calului a linindu-se In acestfel, piatrase elimind de cele mai multeori. In legdturd cu aceste cu presiune. indrumdri am orimitscrisoricare nu fac decit sd confirmecele de mai sus: Metodaa dus la eliminarea oamenise simt bine gi nu-i mai leneazd calcululuirenal, respectivii n imic . diuretice nu au avut efect,coada-calului a ajutat,ca in situalii in care alte mijloace de exempluin retenliilede api in pericard,in pleuri sau in tulburirile renale de grele cu deregldri in eliminarea apei. Dupd ce dupd scarlatind 9i alte boli infeclioase cu coada-calului este un mijloc bolnavul a suferit de una din acesteboli,un tratament excelentatit intern cit si extern pentru a ajuta funclionareanormald a rinichilorgi a vezicii urinare. face minuniin inflamaliilebazinetului O singurdbaie de gezutcu coada-calului - deci numaica uz extern- coadase folosegte renal si in pionefritd.Pentruaceasta caluluicea inaltd,care are nigte tulpini de grosimeadegetuluis,i cregtein cimpiile gi pdgunilealpine gi care aduce o ugurarein cazul acestormaladii.O mldgtinoase cu o de-a mea a zdcut sdptdmini si luniintregiin spitalla Innsbruck bund cunogtinld mi-atrimis gravdinflamalie renal.Neintrezdrind nici un sfirgit al suferinlei, a bazinetului sd faci o baie de sezutcu coada-calului. Am sfdtuit-o de-acoloun semnalde alarmd. salvat viafa. Sint acasd. Baia de gezut cu La puline zile a sosit o scrisoare:,,Mi-ai cea inaltd,cu tulpini mi-a luattot rdul,dindu-miforle noi.' Coada-calului coada-calului gi pasunialpineare voie sd fie groase cit degetul,culeasdde pe cimpiimldEtinoase ceaiului, se ia folositdnumai pentru bdi de gezut.Pentruuz intern,deci prepararea de pe ogoare,drumuride lard 9i liziere. numaiplantaculeasd grea se poateintimplaca la tinerele mame sd apardtulburiri de Dupd o nagtere in faptul cd la nagtereaunui copil rinichiifemeiiau vedere, cauzaconstindbineinleles in sensul aclioneazd din exterior avut de suferitsi ei. Bdilede gezutcu coada-calului presiunea din ochi,in provocdrii rinichilor care trage unei irigiri sangvinea rinichilor, a9afel incfttulburirilede vederedispartreptat. Marelemedicgermandr. Bohn,adept al lui Kneipp,laudi coada-calului 9i puterile pe de altahemoragiilor, este un mijlocimpotriva sale:,,Pe de o parte,coada-calului de Dupd consumulinfuziei gi aceasta in mdsuracea mai mare- un leacpentrurinichi. gi la culoare. ln caz urind inchisd din abundenld o cu ugurinld se elimind coada-calului Cind nici un alt mijloc diuretic nu-gi de hidropizieeste un remediurapid 9i eficace." de plantegi se beau4-5 zile (in ceaiuri toatecelelalte se dau deoparte maiface efectul, dar numaiin cazurirer,lre pind la 6 zile)in gir cite 5-6 cegti cu ceai de coada-calului, pe parcursul aratdci in cele mai multe zile.Practica intregii mici,repartizate inghilituri cazuriurinase va elimina. in cazulunor eruptii cutanate(de piele)insolite de mincdrimi,chiardacd sint cu cruste sau cu puroi, ajutd spdliturile gi compreselecu infuziede coada-calului. gi bdilecu coada-calului sint de folos9i in cazulinflamaliilorpurulenteale Spdldturile patului unghiilor,in cel al picioarelorcu ulcer varicos, al osteoporozei,al rinilor vechi si care nu se vindecd, al ulceraliilorcanceroase,al stratului cornos de la clt 9i al lupusului.Se poateaplica c6lcii,ll fistulelorsi pecinginei9i al altoreczeme, 9i planta opSritd,inveliti caldd in cirpe. Pentru a combate hemoroizii durerogi_9i care se face astfel:Se nodulii hemoroidalise aplicdun terci de plante proaspete,
18

de un ceaimai concentrit. ln mod normdt se tatiuteazapentru I ::11T",919,,,1'1":1", cea.gca (1/4 litru)1 lingurifa cu virfde plante, in cazulhemoroizilor pun se insd i-C iinguritecu virf la '1ceascd. Coada-caluiui ajutd, combinatd cu ventritii", in .orOaGr"u arteriosclerozei gi a.amneziei prin efectul.ei depurativ. Poate fi caracterizatd drepi mijlocul celmaibunde prevenire a cancerului. Tinctura de coada-calului este9i un-remediu deosebit de bun contrapicioarelor picioarele caretranspird(a se vedea,,Moduri de folosire'). spdlate binesint 9i uscate friclionate aceastd tincturd.. plus, in trebuie s5 se bea zilnii, diminbala, pe stomacul -cu gol,.tlzoriinaintede miculdejun,1 ceascd cu ceaide coada-calului. t-dtel de bine contra transpiraliei picioarelor.si bdijede picioare cu coada-calului (a se u"O.i ?jyta de folosire'). ,,Moduri Pentru a combate mitreata,pdrulse spall =ifnic cu infuzie de coada-calului, dupd care se maseazd cu uleibe'mdslinecje calitaie. Mdtreata va dispdrea foartecurind. Coada-calului amestecatd cu sunitoare, ppiriti si c-onsumati1-2 cegti pe 'aluta parcursul zilei, in timpce seara se mdnincd hrand'soliOd, impotriva incontineniei urinare.se recoma.ndd ca apd de gargard in amigdalitb, intrjrmitii;i;;;;;3;; bucale, stomatite ulceroase, singer5ri ile gingigi.gi gi1gi"it",nliuie 9i poiifii" ;;: rul guriigi 9ft:Femeile careau sculgeri ar treibui-sd facEoXioe s"rri cu coada-calului. Nu trebuieuitatcd aceastd plantamedicinald este unul Oinfeacurile pulm;;; celemaibune,atitin cazde bronsiti cronici, cit si de tuberculoziputmdnara. piin consumul regulat de ceaise obfine,g insanatogire a ptdminut;ii"b;;dtos prinjportri de acid silicic, dar gi inldturarei sldbiciunii gLn"iai" existente in decursut boliipulmonare. Noilerezultate ale cercetdrilor indreptdlesc, conformbotanistului austriac Richard Willfort, sd se.presupuni cd prinutilizarea maiindelungatd a ceaiului de coada-calului, sint stopatein creqterea lor si in c6le din urmdfdcutesa dispari. Hn9t,j9,ffli^O1e Unlarpolipii organelor^pelviene sau cei rectali'sau inflamatiile burseisinoviaie Je combatin acestchip.in plus,se folosesc in anumitecazuiicomprese cu aburide coada-calului si bdi de gezutcu coada-calului. Aceste comprese iu aburiajutd9i in durerilestomicale spa'stice, in ciizeig ft.p"tirJ (Ae tcat) si biliare (ale veziculei biliare) si in blocajele dureroase careddune'azd activitiliicarOiace prinpresiunea lor ascendentd. La 19 decembrie 1977am primitun telefon de prin zonaSteier. Eravorbade un fermier de 49 de ani,cdruia ii^apdruse in talpdo umfleturitareCirei pricinuia dureri ln spital.a fost'tinut citeva zilegi trimii iardgi acasd. L-am TSI|, N{mai puteasd calce. sfdtuits5-rsi cu aburide ccjada-calului Ouni compresecare dizolvdchiargi tumorile ima^gina cit am fogtde surprinsd Oyteli cind mi s-atetefonat pe 22 decem[1i91::Y1 brie, deci 3 zile mai tirziu, cd umfldtura dispdruse complet. Pielea era nitelflascdsi moalela.pipdit, iar umfldtura tare nu se mai simtea. Un nou miracor Jin i"h;ih Domnului! din experienld cd 9i cele mai gravediscopatiidisparfoarte .Am putut constata rapidcu ajutorul de..gezut cu'coada-calului, dac? nu au-fuli nlgterdprin bloPdilor careaunuinerv.Radiografiile aratdcoloane vertebrale uzatedin cauzavirstei, fi care insdnu se vedenicio Cauzd caresd stirneascd dureri.Presiunea unuirinichi deiegiit, care,dupdcum a dovedit-o experienfa, actioneazd ascendent, se plaseazd in nervii Oe la suprafald caremelg de-alungul gireispinarii gi pricinuiesc acbste dureri. Decinu este vorba de discurile intervertebrdle, ci de prdsiunea exercitatd de rinichiasupra
19

spald coada-calului proaspdtasi se fdrimileazd bine pe un fund de lemn pind se forn^reazd un tercr. hemora.gii nazale continue se pune o compresdcu infuzie rdcitd , l,n. -in de coadac.alului. Ca. miiloc hemostatic, ea ajuti in hemoragiile pulmonar", r"tioldi (hemoragiiuterine neregulate), in h-emoragiilg stofiacal'esi ale hemoroizilor. Aici

prin indepdrteazd imediat, nervilor care sint deschigi. O baiede sezutcu coada-calului presiunea lor ascendentd. efectul sdu in profunzime asuprarinichilor, O femeiein virstdde 38 cie ani se trata de trei ani de dureri de discopatie. in loc durerilese accentuaserd sd simti o ameliorare, 9i femeia a inlepenit atit de tare in zona umeri-git,inc$ dimineatanu se mai putea ridica din^pat decit cu ajutorulunei bare pe care solul ei i-o fixasede plafondeasuprapatului.In perioadaaceea am linut Vd veli mira desiguraflindcd o prelegerela Steyrgi cu aceastdocazieam cunoscut-o. gezut de toatedurerile cu coada-calului, femeiaa scdpat,dupi o singurdbaiede 9i de anchilozi. Acelagilucru este valabilin legiturd cu discopatia pricinuitdde mersul cu tracci rinichiisint cei zguduitoare nu vitimeazd discurileintervertebrale, torul. Migcdrile dereglalidin cauza acestuiritm sacadat.la nagterede indatd o presiuneascendentd, pe care biile de gezutcu coada-calului o indepdrteazd. era de cilivaani leapdndca un bd! din cauzavertebreicerviO doamnddin Elvefia pasagerd, nici pe din Gallspach au adus o ameliorare cale.Cureleanualela dr. Zeileis departe insi o vindecare.Am cunoscut-odin intimplare.Mi-a promis pe un ton nu foarte convingdtorcd va face o baie de gezut cu coada-caluluidupd intoarcerea plin de bucurie.Dupd numai10 minutede acas6.Foarterepedea sositapoi telefonul, a trecut orice anchilozd. baie caldi de gezutcu coada-calului $i nici n-a mai revenit vreodatd, dupd cum am avutocaziasd aud dupd mulliani. sale: ,,Doui treimi din spune in scrierile Mareleneurolog,dr. Wagner-Jauregg, rinichii lor ar fi sinitogi," D in toli bolnavii de nervi nu ar aiunge sanatorii,daci atunci am putut sd sfdtuiesc mulli oameni nefericifi,care din cauza deregldrilor rinichilorsufereau de depresiuni,manii (idei fixe) 9i accese de nebunie,s5 facd bdi gi sd-iferescde spitalul Aicitrebuiefolosit de boli nervoase. de gezutcu coada-calului gi ceaiul de coada-calului, diminealaqi intern,pe lingd urzicdgi coada-goricelului, searacfte 1 ceagcd. In tulburirile renale grave insolite de toate efectele lor secundare trebuie proaspdtd; pentru biile de gezutcoada-calului cel mai bine, dupd cum intrebuinlatd pe 1 baie este necesard mldgtinoase. Pentru inalti de cimpiile cea am mai mentionat, plind plant^e (a ca gi ,,Bdi de sezut" gdleatd de folosire" se vedea,,Moduri o de 5 litri cu gezut, generald"). trebuiesd stea sub apd rinichii In timpulbdii de din capitolul ,,Partea de baie gi a - duratabiii: 20 minute!A nu se gtergedupd baie,ci a se intrain halatul transpira1 ord in pat, abia apoi a se imbrdca lenjeriade noapte uscatd. Reincdlzitd, baiade gezutmai poatefifolositdde 2 ori.

DE FOLOSIRE MODURI se (cu virf)de coada-calului la 1 litrude api - se opdreste, Infuzie:1 lingurild lasdsd steapufin. plinede coada-calului se pun intr-ositdcarese cu aburi:2 mfini Compresd gi sint fierbinli cu apd clocotit5. Cind plantele agale pesteun recipient A se moi, se invelesc intr-opinzdde in gi se aplicdpe locul suferind. mai multe ore sau impacheta neapdrat cald! A se lisa sd aclioneze pestenoapte. cu 50 gramede se lasd la macerat Tincturi: 10 gramede coada-calului rachiunatural de secard. Se lasdsd stea 14 ztlela soaresau alti sursd zilnic! de cdldurd. Se agitd

20

se lasd peste noaptein apd rece, Bii de sezut: '100grame de coada-calului pind'ddin clocotgi se adaugd maceratul se infierbintd in ziua urmdtoare la apa de baie.Duratabeii- 20 minute. A nu se gtergedupd baie,ci a se '1ord in pat. Apa baiitrebuiesd de baie,a transpira intraumed in halatul acopererinichii. proaspdtd pe este spdlatd bine9i farimilata Compresi cu terci: Coada-calului un fund de lemn oindse formeazi un terci.

(Achillea millefolium) COADA-SORICELULUI

Alte denumiri:alunele,brdddtel,ciuresicd,crestdtea, prishel, crivalnic,garva, iarba-oilor,iarba-strdnutdtoare, rotdtele-albe, sorocind. este o plantd medicinald cdreia nu Coada-goricelului putem sd nu-i rezervdmun loc in viata noastrd. Desi ea constituie sprijinul nostru de bazd in unele maladiigrave, este consideratd in primul rind o plantd de leac pentru femei. Nu am cuvinte suficiente ca sd recomandfemeilor PreotulKneippeste de pdrerein scrierile coada-goricelului. sale: ,,Demulte nenorociri ar fi crutate femeile,dacd ar recurgedin cind in cind la coada-soricelului!" C5 este vorba despre o fatd tindrd care are tendinte spre un ciclu neregulaisau de o femeiemai in virstdaftaid perioadd, in plindmenopauzi sau care a trecutde aceastd pentru oricare,fie tindrd,fie bdtrind,este importantsd bea din cind in cind cite o ceagcdcu ceai de coada-goricelului. in toate privinlele in mod favorabilorganele El influenleazd pelviene(genitale) ale oricdreifemei,aga cd o femeie nu poate face nimic mai bun pentru sindtatea ei decit sd-si

proaspdt prinpddure gi cimpie, un buchet de coadauneiplimbdri culeagd, cu ocazia gi drumuriinguste de tard,pe la margini in cantitdli maripe cimpii soricelului. Ea creste gi de lahuri sinialbesautrandafirii si au in soareun parde cereile.Fldrile de pdduri puternic, in soare cdci atuncile cregte trebuie culese acrisor. Florile fum aromatic, si decifortalecuitoare. in uleiuri volatile continutul cd ar aveacancerla orhangilb desprecares-a spusdeodatd bunosco tindrd de sale au fost ingtiinlate ganelepelviene. razecu cobalt.Rudele I s-au prescris gi la indicaliile Kneipp salein M-amginditla preotul medici cd boalaesteincurabild. pelviene gi i-amrecomandat femei sd beaatita tinerei organelor legdturd cu tulburdrile pe zi cit puteasd suporte. am fostcindam primit, Ce miratd ceaide coada-goricelului mai tirziu,prin pogtdvesteacd se simteexcelent nici trei sdptdmini 9i ca incet,dar greutatea normald! recapete a inceput sd-gi sigqr, adesea ca primabaiede gezut cu se intimpld a ovarelor in cazuluneiinflamalii treptat. La fel de sd se retragd durerile, iar inflamalia sd si alunge coada-soricelului bdtrini a copiilor, ca 9i 6aiin incontinenla urinarda bamenilor eficiente sintaceste 9i cazuri trebuie sd se bea suplimentar In aceste in feucoree(poal6albd,scurgeri). pe zi. gi anume 2 cegti ceaide coada-goricelului, perioadd de timp bdi de gezutcu maiindelungatd $i la prolapsuterinse fac o pe parcursul intregii se beauin plus 4 cegticu ceaide creligoard coada-goricelului,
21

zile, inghititurd cu inghititurd, gi se maseazdcu tincturdde traista-ciobanului zona pelviand, pornindde la vaginin sus. Miomurile sint fdcute sd dispard cu ajutorulbdilor zilnicede sezut cu coadagoricelului continuate o perioaddmai lungdde timp, pind ce controlul'medical va constata retragerea lor total6. O tindrafatd de 19 ani nu avea ciclu. Mediculspecialist ginecologi-a prescris pilula. Ciclul tot nu i-a venit,in schimb i s-a mdritenormvolumulsinilor. A refuzat sd ia pilula.Ingrijoratd, in continuare mama ei a venit la mine. Am sfdtuit-o sd-i dea fetei. pe stomaculgol, o ceascdcu ceai de coadg-soricelului. zilnic,dlmineala Dupd patru siptdmini,totul a fost in regulS pina asa a r'dmas gi astdzi. imi amintesc 9i 9i de o altd situatieasemindtoare, care a ajuns insd un caz pentru spitalulde boli nervoaseca urmarea faptului cd nu i-a folositnici una dintredoctoriile administrate. Din pdcate,pe vremeaaceean-aveam atitaexperientd in materie de plantemedicinale. . 9i in menopauzdfemeiaar trebuisd recurgi hotdritla ceaiulde coada-goricelului. Ar fi crulatd de neliniste interioari gi de alte stdri nepldcute. Si bdile de sezut cu coada-goricelului au iniluenfd favorabi'ld asuprasdndtdtii. Bailedb picioareci.radaos de coada-goricelului fac bine si in nevritelede la brafe si picioare. Coada-qoricelului trebuieinsd culeasdla ora insoritda amiezii. ln cele mai multe cazuri, acestebdi aiuta dejadupd primadati, luindtoatedurerile,,cu mina". Ceaiul de coada-goricelului este recomandat de Dr. med. Lutze in cazul cerebrale insotite de dureri de parcdar vrea craniulsd pocneascd, apoi "congestiei impotrivaametelii,a greluiitor, a bolilor dd ochi insotite de l5crimdri,a durerilor acute de ochi si a hemoragiilornazale..." O migren6, cauzald de schimbarea vremii sau de foehn,este inldturatd de o singurdceascdcu ceai de coada-so,;celului, bdutd fierbinte. si incetul cu incetul;consumindu-se acest ceai in mod regr lat, migrena poaJesd treacdde tot. Intrucitcoada-soricelului este numita in vechile carli despre plante medicinale tuturorrelelor", ,,leacul ea poatefi folositd acolo unde oricealtceva pare a fi de prisos. Ea va alungadin organismprin forla ei depurativi diferite boli care se instalaserd de ani de zile.Totuleste sd se facd incercarea. Nu_este in generalcunoscutfaptul cd aceastaplantd are o influenldpozitivdasupra miduvei osoase si cd stimuleazd acolo hematopoeza(formarea singelui). Ea blutain afectiunilemdiuvei osoase,in care orice ilt medicament clacheazd si chiar in osteopere,z6, dacd se fac cure de ceaide coada-soricelului, bdi gi frecliicu tincturi de coada-goricelului. Aceasti plantd medicinald esie un mijioc hemosiatic bun in oprirea hemoragiilor pulmonare 9i poate vindeca,impreund cu rddicina de obligeani, cancerulpulmonar.Radacinile pe parcursul de obligeand sint mestecate zilei, iar din ceaiulde coada-soricelului se bea dimineata si searacite o ceasc6,inghiliturd cu inghifitur5. Ceaiulesie de un ajutor foarte ra[io pentru hemoragiiiestoiratale, pentru he^moroizii care singereazdputernic, ca 9i pentru greutilile si arsurile la stomac" In riceli, dureri de spate sau reumatice trebuie biui ceai de coadagoricelului in cantitatemare gi cit se poate de fierbinte.Ceaiulstimuleazd 9i activitatea renali regulatd,inldturdinapetenla,balonirile si crampele stomacale,tulburirile hepatice,inflamaliiletraiectuluistomacalsi integtinal, stimuleazd activitateaintesgi are astfel'grijd tina_ld ca scaunul si fie re!ulat. intrucitajutd9i in tulburiri circulatorii 9i sp?sme vasculare,poate fi recomandat cu multd cdldurdin anghina pectorali. illincdrimile nepldcutedin vagin se indepdrteazd prin efectuarea rinor sjeteturi gi bai de gezutcu infuzie de coada-goricelului. Pentrutratamentul hemoroizilorse poate preparao alifiedeosebitde bund din floride coada-goricelului (a se vedea,,Moduri de folosire',).

22

MOD U RIDE FOLOSIRE Infuzie:se opdregte1 lingurild(cu virf)cu jt4 litrude apd gi se lasd pulin in repaos. Tincturi: Florilede coada-soricelului culese in soare se introduc,fdrd a le indesa,intr-o s!i9]epina la git, se toarnd deasupra rachiude secari sau fructe de 38-40%;se rasd sd stea 14 zile in loare sau in aprop,"r"u rnaginii de gdtit. Alifie de coada-soricelului: Se infierbintd bine g0 grame de unt nesdratsau de unturd de porc, se adaugd 15 grame dellori de coada-soiicelutui prlaspete si tdiatemdruntsi 15 gramede frunzede zmeurdtdiatefin, s^e lasd sd sfiriiescurt^ingrdsime,se amestecdsi se dd tigaia Oeoplrte. ln ziua urmdtoare se incdlzeste totul usor, se stbarceprint-r-o Oucdte de tise introduce in borcane uscaie,pregdtite dinainte. n se pastrala Ign ?i f r i g i d e r! Bdi de sezut: A .^" ldsa 100 grame de coada-soricelului (intreagaplantd) p e s t eno a p tei n a p d re ce ,a se da a doua zi' in clocot Jr "iodr g"," 9) apa de baie (a se vedeagi ,,Bdi de gezut'la capitolul g"noaia,,;. ,,partea

CRETISOARA (Atchemiila vutgaris) cunoscutd in limbajur popurar si ca brumdrie, cretdrer, faina-de-.in, palagca, pleagcd, rdiunjir,umbra_muntelui, umbrarul-doamnei, crelisoara cregte mai alesla margini de paduri drumuri, povirnisuri gi'cimpii umede 9i dinzone plantadre frunze mai inalte. gi muntoase. semicirculare, cu 7-9 lobi,o tulpina tarecarenu estefoarte inaltd si flori galben-verzui fdr6, strdlucire, ce pot fi vdzutedin iprilie maitirziu. oingil.iunie9i ch.iar De ziuaTrupurui oomhutui (JoiaVerde- sirbdtoarea bisericii catolice, n. tr.) se impletesc in anumite regiuni coronite din p"nti, u ea, -Mintuitoruliii, impodobi apoi fruntea acasd,'in coltul icoanelor. Frunzele creligoarei stauuneori culcate la sbl, iardimineala se vedgin mijlocul lor o piciturdde roud, strdlucind ca o perld.La indllimi de peste 1000metri gasrm o varretate a creligoarei careare partea inferioard a argrntie si care inftoregte p" It^rl::Pr_q_e _o;tielgcire terencalcaros, pe cel de cit^9i rocd primard. in timpuliinorrrifprint" "tirt ;Lr"}a"i. intregime, iarmaitiiziunumai plantele frunzele; "rt" in poO.sinittsateapoisd se usuce Cretigoara esterenumitd mai alesca plantd de leacpentru femei(in germana ." : numeste ,,Frauenmantel" mantou : ptania de damd,,Frauenkraut,, 9i femeilor sau : ajutorul ,Frauenhilf" femeilor). Cretisoara n-ajutd numaiin tultiurdrimenstruale, leucoree(poali albi, scurgeri), afecliuni.ate organetor petvi;il j inaispozilii rJ vjrstamenopauzei, ci, luatd la inceputul pubertdliiimpreund cu coada-soricelului, influenleazd benefic perioad5. aceastd Pentru cazriile tinerelor fetecdrora nu le vineciclul menstrual in ciudamedicamentelor prescrise de doctor,cretisoaru i,rp*uni ., coada-soricelului (amestecate in pdrliegale) vor fi celecarevor'rbglementa aceastd -Jsie problemi'Crelisoara are efectastringeht si vindecd foarterapid, totosita si ca
23

fix"ffiu""zd

si cardiotonic, in febri pricinuitd de teziuni, rini purutente si abcese #iff"*tetic In urmauneiextractii dentareestefoarteindicat de cretigoard. Dupdmai multecldtiriale gurii,rana se inchidein oeCuii;t ceaiul ;*i;it;. ili;r de creligoard slibiciunile musculare

laoinamiir!,'rtopatiite) gi articutare giajutd in

sreler"'l:p,::1::pgiril uygrtrrt (pentru fixarea ."r"inii; 9i fortificarea fibreloruterine, "qre toroJ.lrilpindcu lunaa cretigoara estede_mare treia, astfel de femei ar trebuisd bea ceaide cretisoard..Este ,n rnijro-J atottdmdduitoi in toate bolilede femei si ajutd, impre^und cu iraista-ciobanutui, ;hL; m nirtri"p,*a lprotapsuterin) si herniiinghinale. in acestecazuri se consuma irntimpur zir'ei-incetul cu incetul, 4 cegticu ceaide creligoard pregdtit.pe cit se po"t" oin ptanie;t;;p; cutese. In afard oe aceasta, se maseazd locurile afectate cu'tincturd de traista-ciobanului (a se vedea de folosire", la articolul ,Traista ciooanutur, pag.-o+), "Moduri iar in cjiurite prolaps de uterinse incepe frictionarea extern, z91i u"ginlrr'i in sls ni.iu. folosesc, supli$i1 mentar' baide sezut cu coada-goricelului i 00 grame lsintneEesare de plante pentru 1

in leziunilepostnatale, in relaxareaorganelorpelvieneale femeilor care au avut nagteri

flHl|r,:li,

. baipe cdci aira oe-b;;,,.intariiu, rJi-po"te ri utirizatd 'epiilffi,

strimosii nostri..intrebuintau planteatit interncit si extern,pentru ?.ceste careardnilor, la epilepsii si hernii.latdLn ciiai Jintr-ocartefoartevechede vindeplante medicinale: ,,Dacd un om a avuto hernie, fie el tindrsau bdtrin, pund sd sd fiarbdun de creligoard intr-omdsuri de apa'atit cit rugi rn ou tare sii fiarbd sd beafier9i ffIl in medicina populard actuald,, aceastd plantdigi ocupaiar loculbinemeritat. in special medicul naturist gi preotul.elvelian'xJnzte-relevd aceasta: ,,Doud treimi din toateoperatiile femeiegti ar deveni d_e d;;t ptanta oribos, asta de leac ar fi fost folositd din timp si vrememii indelungatd;'cdci ea vinleca toate inflamaliile organelor pelviene, febra,.lrs.Yra'. supurilia purulenti,abcesele si herniile. orice lauza ar trebuisd bea 8-10ziledin acest'ceii;multicopii-ar mai avea parte de mama lor si multi viduvide sotiile lor,dacdar fi cunoscut acest dar dumnereiesc. npri."i?'"1t"1.'zdrobitS si fdcutd.compresd - crelisoara vindecd rini, inJepituri, tiieturi. copiiicare, in ciudaalimentatiei bune, o tirtculaturdrr"oa,se intdresc prin uzulcontinuu al acestui ", ceai." Crelisoara care-cregte la indllimi maimarr si arepartea inferioard a frunzelor argintie se intrebuinteazd mAi alesin obezitate: z-s cegti zilnic au un efect deosebit de favorabit. Ajut6si ta.ins.om"1i; d-iab.dii-"i,[[ri ra u." des din acest 9i ceai. Gopiii debili gi bolndviciosi se fortifice vezirnd o"[ii Ja"a li se adauga in apa de baie crelisoard' La 1 baiese folosesc ", cca.200grame oelerouri (" t" orJ1i,,Bdi complete,,, la,,Partea generald"). Combinatd cu traista-ciobanului, cum esteexplicat in capitolul _dupd ,,Traista-ciobanului", cretisoara ajutdcontraatrofiei'musculare-gi in bolile rr!.rr"re grele,incurabile' Aceastd plantd medicinald extrem d;;ro;asd se toroseiie in scleroza 9i multiplS. Mi s-a relatat dintr-ozonda tirii cd ceaiul de cretiso ard(uz intern - se bea;uz extern- se fac sodldri in zona.inlmii; a aduso substanliala a starii bolnavului in cazul unorgraue afecliuni itrgchiurui "r"riorii" cardiac. creatorul "ie neniirginiti, nostru, in hita sA a rirai ra creascd pentru fiecare boald citeo plantd; n-osd putem niciodatd sa:i;;ii;'mTnoe"irns pentru aceasta.
?-4

MOD U R IDE FOLOSIRE Preparareaceaiului:Se folosegte1 lingurild(cu virf) de plantela tlq litru de ap5, se opdregte doar,se lasdsd stea putin. Compresi cu plante: Se spald o cantitate corespunzdtoare de planteproaspete,se zdrobegte pe un fund de lemn cu un sucitorde taiteisi se aplicd sub formdde compresS. Adaos la baie: Pentru'1baiecompletdse iau 200 gramede planteuscatesau ciliva pumni de plante proaspete,se lasdintr-o gdleatdin apa rece peste noapte,se incdlzegte totul a doua zi gi se toarnd lichidulpeste apa de generald"). baie (a se vedea9i ,,Bdi complete la Partea

DRAGA|cA, SiNztEN ELE(Gatium)

E xi std ma i multe soiur i de Galium: lipicioasa ( Galium aparine), numitd 9i asprigoard, corndtel,iarbd-lipitoare, turitd, pe ogoare,cimpiigi de-a lungulgardurilor, este rdspinditd fiind de aceeacombdtutd de ldranicu erbicide. Atingeo indltime de 60-160centimetri, are rdddcina (agezata frunzelor verticilatd in jurul unei axe la acelasi nivel) si umbele alb-verzui pedunculate. plantdeste Datoritd tulpinii cu pdr aspru,aceastd o cdtdrdtoare", fiind numitd de aceea ,,lipicioasa" sau ,,iarbalioitoare". D ri g a i ca (Galiumver um) , num itd si floar ea- lui- Sf.- lon , inchegdtoare, sinziene,sinziene-galbene, preferd smintinicd, ine[imile, se line drept,ajungela o inallime de 30-60centimetri puternicd cu mireasmd de miere.Planta 9i are florigalben-aurii infloritd esteculeasd in iulie. Sinzienele(Gatium mollugo),numitesi drbgaicd,petealareginei, sinziand-albd, au florile delicate, de culoare albgdlbuie,asemdndtoare florii-miresei, un parfum amintindusor miereasi se intilnesc foarte des pe povirniguri gi marginide drum, mai mult culcatela sol decitin picioare in timpulinfloririi. Toateflorileamintite sint aproapeidentice in puterealor lecuitoare. Se gi utilizeazd in acelagi mod.

Plantaaceastacare crestein cantitdli mari a fost datd tot mai mult uitdrii.Dar tocmai ei ar trebui sd i se acorde o atenlie maimareintr-o vreme in carebolile de canplantelor proaspete cerfac ravagii. aici trebuie sd accentuez cd forla curativa a este $i grave, substantial mai mare,deci folosirea lor,in cazulbolilor trebuie sd aibdloc in stareproaspitd$i in timpul iernii se pot gesifireproaspete de sinziene albepe locuri fdrdzdpadd, sub iarbauscatd. patode sinziene curdldrinichii,ficatul,pancreasul Ceaiul si splina de factorii geni.Ceice suferd de tulburdri alesistemului limfatic ar trebui sd beazilnic din acest gi in clorozi, hidropizie ceai.El esteindicat Folosit extern, 9i junghiuriintercostale. ajutdfoarte repedein toate bolile de piele, in rini, furunculesi comedoane. Spdliturile caldeajutdla intinderea tenuluiofilit.$i suculproaspdt stbrsdd rezultate bune, gi dacdse ungzilnic cu el porJiunile de piele bolnave se lasdsd se usuce. populard Medicina recomandd drigaicagi in epilepsie, isterie,coree,boli de nervi,retentieurinar6,nisip si piatri la rinichisi in urind.$i la bolilegugeiajutd

t1-zi_c3_moarta-galbend in p?rti'egale. A luatde maimuiieori p'ezi biteo F^111i: _?'lar consecinla Ingnltltura, a fost cd

acestceai dace se face zilnicfoarte. multdgargard.O femeiemi-a relatatcd a scdpat astfel d.eguga, de boala glandei tiroide.Mi intilnesc anual,intr-unhotelal bailorKneipp, o perechedin Viena/Molding, ,cu cu care sint prietena.Cind ne-amrevdzutin anul i bzg, am constatatce solia fdcuse[ gu?e destulde vizibild. Se temeade operalie. l-am recomandat draqaica. Se face infuzie9i se folosegl.t ."Jdg ca gargaraabincdde foarte rrrt" orip" z]in rrna februarie 1980 ne-amintilnit,iardsi_gi iatd,guga dispdruse. Mi-a povestit, in culmeafericirii, cd soluleiii adusesedes drdgaicd piodspdta; incd de taincepuir-fir" cum i se micsora ";' " -' 'g u g p ,p i n dc e a d i sp d ruco t mp l e t. In ultimaperioadd de timp s-au inmullitcazurile de paraliziea corzilor vocale.Se pare cd ar fi vorba aici de o viroz5.. Gargara9i cldtitul cu ceai Oe Oragaicd sint de un rapid ajutor.oyp?.p.reoJu] elvelianKunzle, ac'est ceai este un leac de'incred"r"iiln cele mai greleboli de rinichi.saupionefrite(puroi la rinichil, crriaiatrn"i altceva nu mai dd nici un rezultat. Foarteeficaiie "Tn|"i;i; este amesteiulde drdgaicd, spfinulide-pdduregi,urzicd-moarte-galbenS in pdrti egale.in acest caz, efectulse manifesti roane lute.tl vorbegte d9 14 zile.Se face infuzie de drdgaicdsi se bea riz ceagcdpe inaintede miculdejun,iar restufpe pbrcursut zitei, inghiit,jii :::f:::i9:l l0-minute cu lngnltltura.ln caz de boali grea trebuieconsumate 4 cestipe zi. Drdgarcaa fost foarte apreciatdin vremurilestrdvechide femeile cu afectiuni uterine.Ea li se puneafemeiior in pat cind se declansanagterea, pentiu ir" rii.!"il durerilefacerii.Aceastdcredintds-a transpus apoi'asupi-aFecioarei-ftfr* M:;;; Domnului a folositdra-gaica in lob de paiepentruculcusul di sfint.S" r"t spunecd ar fi pus prunculuilsus drdgaica in loc de perndmoalein iesle.O legJndJdin Silezia relateazd cd SfintaFecioarda luat drigai'cd pentru cd este singura pe care mdgarul n-o mdninca. Asta este adevdrat. Desidragaiia este cdutatdde Vaci,borcii gi mdg-arii o refuzd.' PreotulKUnzle istorisegte in scrierile sale despre un bdrbatde aproximativ 45 de ani care sufereade o grava boald de rinichi ce be tot inrautateain'cete din urmd a t reb u i ts d - if i e s co s u n ri n i ch iS . i ce l d l alt r inichi se ump_luse de' pr r oi r l n, mai putea functiona normal.Atunciomul s-a pus pe o curd oe olagiLd. A-#;i litni" 4 cestidin amestecul de plante pentru ceaiuriqenlionat mai sus] adica dragaici, sprinria-Je-

facdgargard cu ceai de dragaicS. o saptdminimai iirrir'"r razele nu-i malerau necesare cd b_olnavului "iiuiJ.i".a ii eramult maibine. Curind 9i s-a vindecat complet.
Ceva mai tii'ziu. am aflatdespre o femeiede 28 de ani, bolnavdtot de cancer al limbii' A fost sfdtuitd si consulteun medic din Kdrnten. Acestai-a promis cd o vinUlele d i n t r e d e n u m i r i l e p o p u la r e in lim b a g e r m a n d a le a ce s tei pl ante meci i ci nal ese referd l a Mai ca D omnutur, cum ar fi . Liebf rau e n s t r o h ,a d i c d , , p aie le M a icii Do m n u lu i" si M a r ia Be ttstroh,decr ,,pai el epentru cul cusul Mari ei ,,(n. tr.).

!espre^ plantele medicinale) urmdtoarele in legdturd cu ^rauteroucfi" drdgaica: ,,Drdgaica albd este in'uneleregiunirecomandatd si astdzi ---'- impotiivacancerului,lucrunepermis cdruiatrebuiesd ne impotrivim cu hotjriie.; cititori, sd vd expun acum citevadintre experienlele . Ag dori, stima,ti mete proprii legate.de dragaicd, pentruca sd apreciati singuri. Cu aproximativ zecd ani in rr*a,5t auzitdespreimbolndvirea unui medic stomat-olo_g d!n Linz de cancer al limbii. D"p; operaliesldbisefoartetare si trebuiasd se ducila Vienapentruraze.L-am sfatuitsa

cu untgluta in utceratii 9i ainestecat CanCero;;;;'i;i%rri :3*?{,Proaspdt.stors piele de naturi canceroasS,dr. Heinrich Neuthaler scriein ,,Dal :t .ln._b9li 99 (Uarfea..

boala i-a trecutcomplet. Acelagi amestecde ceaiuri se rpcomandd si in sclerozi renali sau alteboli grave'derinichi. In timp ce cunoscutul botanistaustriacRichaldWillfort atenliain carteasa ,Gesundheit durch,Heilkriiuter' (Sdndfate "tr"g" pri^nplantetle ,"ai"iiit"t-asupra faptuluicd biutul ceaiului de drdgaica9i clatitul cu ei sint un milto"excelent in cancerul limbii si

26

un ceaide plantepe care bolnavami l-a ardtat decd in cinciani completsi i-a prescris ca fiindceaide drdgaicd. Pentrua o scutide atitia la un momentdat. L-amrecunoscut pe cSldtoriile la Karnten i-amardtatdrdgaica in naturd bani aruncali 9i pe altecheltuieli, boaldgroaznicd. de aceastd S-a vindecat ca sp gi-opoatdculegesingurd. lncd un exemplu:Era sfirsitde martiecind o femeietindrddin Vienami-a povestit unei a doua cd mama ei, in virstdde 63 de ani, este grav bolnavi 9i se aflSinaintea ii crescusedeodatd,cu o operatiicare trebuie sd aibd loc pe 19 aprilie.Bolnavei jJmdtdtede an in urmd, o tumoare canceroasd pe laringe.Doctorulnu-i spusese boala ca fiind o formarede gusd. Astfel,bolnavaajundescriindu-r atunciadevdrul, sese la prima operalie.Timp de gase luni totul decursesenormal.Acum apdruserd gi noapte.Minaera umflatd, care nu conteneauzi insd la bralulsting durerifantastice, bolnavanu-gimai simleamina 9i bralul,nemaiputind !ine nici mdcaro foaiede hirtie. mediculprimarcare o operaseprima datd propuseseo a Pentrua-i usura durerile, gi la car e , u p d cu m a m mai spus,sd aibaloc la 19 apr ilie , a retre b u i ad d o u a o p e r a t i ec git pentru si claviculd a o elibera mdcar de durerile cele un nerv dintre sd-iseclioneze Totugi, suslinea cd nu mai existdnici un alt ajutormedical. Doctorul mai insuportabile. pe femeiarespectivd gi sd facd gargardcu el. sd bea ceai de drdgaicd eu am sfdtuit-o - cu efectde impiedicare - de a formdrii cancerului un amestec l-am mai recomandat gi 100 grame de coada-goricelului ceaiuride plante,9i anume300 grame de filimicd, d e 20 minute)pr , ecum9i l i trup e zi , ci te 1 inghilitur lafiecar 1 0 0 g r a m ed e u r zi cd(1 1 /2 gi bucuriamea Va puteliimaginamirarea cu alifiede drdgaicd. ungerea9i friclionarea femeiaa inceput dupd 4 zilelInainte de 19 aprilie, incetaserd cind am aflatcd durerile primara fost vizibil Medicul surprins minagi bralul,putindsd le migte. sa-gisimtaiarSgi operalie. A rdmas impresionat atunci mai efectueze a doua rugat sd nu cind fiicaei l-a plante i-a dumcu medicinale si spus: tratamentul fidel despre cind i-a relatat ,,Mama timp cd femeii fi merge sd continueaga! Am aflat dupd citva neavoastrd ,,strdlucit" gospoddrie poate gi de deja sd se ocupe de citezexactcum mi s-a comunicat gi ca ei de sasepersoane. familia $i tratind ulceraliile canceroase se pot obline vindecdri.In ultimultimp s-au sub forma unor pete intqnecate, inmullitbolile maligne de piele care se manifestd In acest gi aspre.Se presupune cd ar fi vorba de o boald infeclioasd. bine conturate gi proaspdt de filimicd dd rezultat. alifie Simultan de drigaicd cu suc caz, tratamentul urzicdgi coada-goricelului. de filimica, ceaiuldepurativ insd neapdrat trebuiefolosit dureri aveaun nodul in cerulgurii,care-ipricinuia superioard O femeiedin Austria cu ceai de drdgaicd,a scdpat in 4 zrleatit de in toatd gura. ClStindu-se ingrozitoare drdgaicei in astfelde boli este ,,unlucru cd folosirea nodul clt 9i de dureri.Afirmalia picioare. aduc ajupoate cd nu numaiplantele Este insd sigur in sta deci nu nepermis" totul este in miinile Domnului! La urma urmei, Domnului. tor, ci gi atotputernicia

MOD U RIDE FOLOSIRE (cu virf)de drdgaicd la 114litru de 1 lingurild Prepararea ceaiului:Se folosegte se lasdsd stea pulin. apd,se opdregte, Suc proaspit: Se spald drdgaicaproaspdtdgi se stoarce,cit esteincd in stare electric de uz casnic. storcdtorului umedd,cu ajutorul proaspdt cu unt la temperatura amestecat este Prepararea alifiei: Sucul pdstreazd pind pastd la frigider. care se alifioasd se formeazdo camerei

27

FlLl MICA ( Catenduta officinatis) . ,.Filimicaocupd un loc de seamd printre plantele i n d i g e n eEa . ar e numer oase e, denumirpopular i cum ar fi: boance, calce, calddrugd, coconite,'fetigcd, floare_ galbend, gSlbenioare, ndcolele, ochi-galbeni, rosioard, rujinicd, salomie,stincutd, tatdisi, vizdoige. Fiiimicb este dintre acele plante care intervin, oferindu-gi ajutorul,in cancergi ulcerecanceroase. se gdsestein unelegrddini la,!ard,uneoricregtesdlbaticEi pe grbhotisuri de"pantd. Fiind din nou cunoscutdsi Obritain popdr, avind deci iaragicdutare gratie fortei'ei vindecdtoar'e, n, o intitnirn i n g rddini,ci_gi pe ogoar e. Filim ica ajunge la o " Og ? l indltime de 30-00 centimetri, capitulele' ei" florale strdlucescin nuanle de la galben pind la portocaliugalbui,iar tulpinagi frunzele sint zemoasegi lipicioase la pipdit.Exlstadiferitevarietiti: cu capitulele fldralepline, cu sta mi nele deschisesau' inchise' laculoar e.Eld sini

' vv qveeq' filimjca era.,consideratd incbdin secolele trecute oreptbarometru populardaceastd se culege9j se utiliieazd cu flori,tulpinasi . ln medicina -plantd frunzecu tot. Trebuieadunatdinsd pe soare" stidlucitor, cdci atunciputJrileei timdduitoare ating?pogeul. Filimica poatefi luatdproaspdtd'Oin gredna r -'-"' pihi t1riilin toamnd,.atita timpcit n-afostnapaditb de rugind (mane). Filimica se aseamdnd puternic cu arnica,-tiinOir-i insdsuperioard in putere curativd. Arnica n-arevoiesd fie administratd intern decitsub supriveghere medicald, intrucit este posibilca ceaiulmai degrabdsd ddunezebolnavilor de inimdOecift Ji le foloseascd, pe cind ceaiul poatefi consumat de filimica fdrda dduna.Fiindo pfinti depurativi,ea constituie pentrunoi uh ajutorprelios in iciliui iniecits. Bautul zilnic a.1-2.cegti cu ceaide filimica faceminurii. ritihricb are efecto" stimuleazd circulatia singelui si grdbeste vindecarea "rijtire, rinilor. Un om a intrat cu minaintr-un fierdstrdu circular si durerile de pe urmar6niinu au iegirea din spital. Auzind aceasta, i-amsfatuit sd apeteze la alifia il.."lqJnici.dupd de filimicd' A fost entuziasmat db efectul acestei pomezi9i mi-a cd durerile care-ipricinuiserq noplinedormite "orrnlc"t au trdcutin sburttimp. De atunci, solia iui ryr.lt? planteazd iarigifilimicd in grddind. Aflindu-md intr-o vizit5in Mrjhlviertel, gazda mi-a ardtat picioarele ei pline de varice.Am luatfilimicd din grddind. g,iam -preparat alifia. Ranidsitele i le-amJplicat im.ediat pe gambe(resturile de 4-5 ori).pe ,tra, ]"r"iu fot fi refdlosite intins'zilnic alifia, cu o.grosime cit muchia cutiturui, pe o-bucatade pinzap; ;;r; gi-a " regat-o de qambe..Ve!i fi uimitiauzind ca pairu saptaminimdi ti''iir, CinJ m-a vizitat la Grtesktrchen, varice_le ii dispdruser5. Ambelepicioare aveauiardgi o pielefrumoasi, netedd. O cdlugarild mi-arelatat cd sfdtuise o'femeie pJ .tr" 6-,"*"rcase pe batrina stradddin cauzavaricelor deosebit de marisd se trateze cu alifie de filimica. A fdst surprinsd cind aceafemeie i-a ardtat, o lundmai tirziu, in cutmJi fericirii, picioarete. Toate.varicele dispdruserd gi pielea igirecapatase netezimea. Alifia aceasta qutdfoartet?p_i.d flebite, ulcerevaricoase care nu se vindec6, 9i'in fistule., degeriturisi.arsuri. Riitia de pe urmaprepardrii ei se folosesc $i resturile la leziunile ulceroase'ale sinului, chiir da_cd sintmdligne (cancer mamar). Uneicunostinte a trebuit, deodatd, sd i se extirp6ze iinul. in timb c" se aflaincdin spital toli nej teieamgrijiin tegeiura cu starea 9i ei, i-ampregdtit atifie de filimicd. Cu

turere ro, rro,."r"''srtuln""HrJ":ttiln$g'": ?,l::?f =l',?iil3il:B?'isT; ?,i1,11p1:-"ap

gi-auns mai tirziuuriagarand rdmasdde pe urma operaliei,drept care aceastaalifie o mirimea rdnii s-a redus mult. Gicatriceleei au dovedit la consultulpostoperator vindecareatft de frumoasdin comparatiecu cele ale altor paciente,incit n-a mai fost necesari decit pa(ial radioterapia. este de mare ajutorgi atuncicind piciorul este nipidit de ciuAlifiade filimicd in care ddduserd perci. Multe scrisorimi-au confirmatacest lucru, chiar in cazurile greg toate metodeleincercatepind atunci.$i infuziade filimicaproaspdtdpoate fi folositdcu succesin aceastdboald. Dacd o astfelde micozi a cuprins zona vaginuuscatesau de sau bdi de gezut. Se iau 50 gramede filimici lui, trebuiefdcutespdldturi proaspete pentrufiecarebaie de gezut.O femeiedin 2 ori cite 2 miiniplinede filimici de o ciuperci la picior. Ce nu incercaseri! mi-a scris cd solul ei suferise Stuttgart Atunci au incercatcu alifiede Bdile,alifiilesi pudra nu ddduserd nici un rezultat. gi aga au rdmas.Nu-i minunat? deschise s-au vindecat filimic5. Dupd opt zile,locurile (a se cduta reletala ,,Moduri o tincturd de filimicd Pe lingdalifiear trebuipreparatd 9i diluatdcu apd fiartd,estefoartepotrivitd la compresele Aceastd tincturd, de folosire'). preparate pentrurdni, contuzii, hematoame,rupturi musculare,ba chiar pentruuldin cauzaescareceralii purulentesau de naturi canceroasi, pentrurdnideschise pustule. pentru lor, umflituri, abcese si Nu numai preotulKneipps-a zbdtut pentru a impune filimicadrept un mijlocfitoterapeutic de vindecarea ulceraliilor canceroase,ci 9i medici cunosculica dr. si allii.Dr. Bohn citeazd aceastdplantdca fiind cel mai Stager,dr. Bohn,dr. Halenser pe in bolile canceroase, atuncicind nu se mai poateinterveni mijloccurativ important perioadd ceai de filimicd o mai lungd recomandd sd se bea de cale chirurgicald 9i poatefi folositcu mare succeschiarin cancerul timp. Suculproaspdtstors al filimicii pielii. Hemangiomuluns vreme mai indelungatd de citevaori pe zi cu suc proaspdt poatefi fdcut sd dispard,la fel 9i semnele din nastere (sub formd de patd de filimica coloratd) sau keratozasenili (petelede bitrinele) 9i petele aspre de naturi canamericeroasd de pe piele pot fi astfelindepirtate.Recent,mediculgi cercetdtorul puterii putut filimicii asupra curative unice a la a Drwey, a atras atenlia cancer; can,dr. foartebune. reugite tdmdduitoare consemna intern9i in boli gastro-inte$tinale, in crampe se administreazd Ceaiulde filimicd si ulcere stomacale, in inflamalii ale colonului, hidropizie si hematurie. El un mare ajutorin viroze gi infeclii bacteriene.Ce efect reprezintd, de asemenea, pe care mi-a proaspdt de filimicd reiese dintr-odeclaratie minunat are folosirea ceaiului dupd repetarea fdcut-oun medic: O fetilade doi ani gi jumdtatese cam imbolndvise o scddere avea diaree cronicd,sldbise,se constataserd vaccinului antipoliomielitic; La un consultclinicse determinase a vederii9i tot felulde greutdlide nutrilie. evidentd in cele din urmd cd ar avea paratifos, motiv pentru care fata era linutd sub observatie a ceaiuluipreparatdin flori proaspetede medicald. Dupd o folosirede o sdptamind homeopatice, copilul s-a unui numdr mic de medicamente filimicd9i administrarea fdcute imediatgi repetatede 3 ori a maanalizei refdcutin mare mdsurd.Rezultatul agenlilorpatogeniai tifosului, a fost pentru prima teriilor fecale,in vedereadepistdrii datd negativ." si in bune in icterul infectios,este un leac excelent Deoarece filimica dd rezultate gi iar ceaiul bea tulpina sint opdrite cu'apd clocotitd, se ficat. Florile, frunzele bolile de pot pe 1 lingurd mai sus se bea 3-4 cegti zi, aproximativ neindulcit. La bolileenumerate la fiecare sfertde ord. Se oblineun mijloc vermifug dacd se prepardun ceaidin tl+ liproaspete indepdrteazd Sucultulpinilor tru de apd si 1 lingurdplindde floride filimicd. atinsesintimbdiate in se fierbe9i locurile verucile (negii)9i scabia (riia);dacd infuzia ganglionilor. inflamaliile consumat zilnic, se vindecd Ceaiul, ea, atunci eczemele9i care folosescochelarisi care fac cite o baie de ochi are efect depurativ. Persoanelor gi coada-calului, cu infuzie de filimicd cu ceaicildut li se intdregtevederea.SpdlSturile

amestecate in parli.egale, ajutd-in ulceraliisi tumori canceroase, la picioarelecu ulcer varicos, in osteoporozi,

u-nice ale ceaiului de filimici, ag.dori sd maiingirciteva rezultate concludente: o asistentd medicald care sufJr"i' J"i" te'Jpt ani de o inflamalie a colonului isi luase ori la un medicrp_"","tirj. A^fosi stituiia, dupabrogura mea,sd ia ceaide,filimicd..Pe parcursul a p.atru tite Joaut,incetut in""trt,citedoud cegtlcuceaide filimicd. Nicinu i-avenitsd creadd-cind ", a"p;;;ijtotosire scurtd tot r-aul i-adispdru! cdlugdrild.mi-a povestit cd suferea d; ai;rJputernicd. Desi _-,onu a bdutceaide mugelel, s-i simlitnici'our"ilor"rl. noi" cind a r""rr!'i"'.!]iril'b filimicd a fost inlaturat, rdulin timpulcet mai scurt.- o irti ;t;gd;i-;;iin B"u"riase chinuia dejade 15 ani cu o ciupercdla piciorgi aveadeseori si flebite. A reusit sd ajungd, in cele din urmd,prin uzul alifiei' "1 de filimica, l";;;;"-b"rJ1'-pijr!"rlibl Florile de filimicd, 2,lingurife rasela 1 ceagca c, ipi, sintun riiitiv ufor. - crustete din nas se pot vindeca.ugor cu atifie oe dtimicd. ooi"iuufi; ffiH;iilEu" nu suporrd unty13 de porcpoate folosi la prepararea..alifiei si grdsime'vegetald pentru de calitate. a oblineo pomadd maiarifioasb, se toarnd in eabit"eiiecarda"putin uiei.MODURI DE FOLOSIRE fnfuz_ie: 1 lingwita (cuvirf)de plantela tr+litrude apd. Bii de sezut:De2 ori plinede ptante pibi.p"t" sau 100grame de 9,lr ? mfini pldnteu.scate la 1 baie oe Eezut(a be vedea, Bdi de sezut,,, la ,,partea generalS") SpSl6tu_ri:^1 lingura (cuvirf)de plante la tlz litrude apd. I Inctura: Se pune1 pumnplinde floriintr-un litrudd rachiu natural, se lasd14 zilela soare saula cdldurd de cca.20 grade. Afifiede filimicez,$^! ori 2 miinip|ne,oeiiLimica (frunze, tutpini gi flori)sint tdiatemdrunt500^grame de osinzd de porc hrbnitnatural sau de unturd de porc bundse infierbintd astfeldg parcds-ar punegnilele ra pr"Jiilin aceastd unturd fierbinte se introduc filimicile tdiate, se tdsdse sfilfie bine, se amestecd si se iaude pe foc.Se acoperd gi se lasdsAsteatimooe o zi. A douazi, prep-aratur se incdtzegte ubgrsi'setirtietza t;ir:;'bucate de pinzdsautifonin vasecurate, pr'egetit6 dihainte. suc proaspit:_se frunzete, qpata tutpinitjgi ft;rii; ;i se trec,in stareumedd, prinstorcdtorul electric de uz casntc.

in abcesdte'coapJei gi in ;t;it;-,]rfti purutente, care nuvorsdsevindece. Seia 1. lingurd cuvirfdina'cest amestec pentru : ilz ritru oe ipi Pentru performanlele a reliefa

LEURDA (Ailium ursinum) primdvard in soaregi c5ldur5. Ne simtimiardgi ,. .Fiecare veselisi lduc9 speranle plini de avint, ne bucurdm de primainverzire a naturiisi J" uoiogia''iumii pisarilolcl intlea,oa.fiinfd, c.ade un autentic dar de lJcreitoi.ln fala acestei noi sptendori verzi, ar trebui pdgim sd qpreo noudcurdde primdvard, o curitire 9i depurrilie a orga;isj muluicareduc la o improspdtare gi invioiare igienicid;;;'e J"'iriiiJreamd. Mai alesleurda, numitd ai-ciordsc, ai-di-pddure, ai-sdlbatic, 9i aiuti,aliu,aliu-deiunie, leoardd sauleordd, fac6parte dintre acesti vestitori ii p;irr;;ril.?runzete, de un yefgqproaspdt, lanceolate, lucioase, asemdndtoare celoralbldcrdmioarei, ies dintr-un bulb lunguiet careesteinconjurat de membrane albe,transparente. Tulpina netedd,
30

chiftele sau altemincaruri al cdrorgust estgimbundtdtit altminteri cu pdtrunjel. Frunpiure gust zelepot fi preparate ca sau salatd. Intrucit folosite in cantitdti mari au un 9i inlepdtor, dr tr'eOui amestecate in piurecu frunze de urzici. Frunzele tinerese adundin aprilie si mai, deci inainte de inflorire, iar bulbiila gi pot sfirsitul verii toamna. Bulbii de leurdd fi folosili la fel ca usturoiul. Esteindicat ca persoanele sd toarnelapte cald pestefrunzele cu stomacsensibil si bulbiitdiati mdrunt, sd lase totulsd stea2-3ore,apoisd beaacest lichid, inghititurd cu inghititura. Pentru a aveape tot parcursul anului leurdd in casi 9i a beneficia de puterea ei se prepard o tincturd temeduitoare, de leurdd(a se vedea,,Moduri de folosire"). Din picdturi aceastd tincturd se iau zilnic10-12 in pulindapd.Acestepicdturi ajutdla o previn gi memorie excelentd, multe gi indispozilii. arterioscleroza alungd alte afecliuni Leurdaare un efectfoartefavorabil asupraaparatului digestiv. Se recomandd atft la diareeacuti si cronicd, chiardacdaceac.a esteinsolitd de baloniri si colici,clt gi pe spasmeinterne la constipalie, se bazeazd dacd aceasta sau pe lenevirea ingi limbricii, testinelor. Viermii intestinali, chiar mor la citva timpdupi folosirea leurdei. activitdlii intestinale dispar O datdcu imbunititirea si aceleindispozitii careaparadegurmanzi seala oameni virstnici sau la din cauzaintestinelor lenese, inactive sau prea pline. provocate provenite Insomnia, de stomac, indispoziliile tulburdrile cardiace din - ca vertijul(ameteala), arteriald arteriosclerozd sau hipertensiune senzatia de - vor ceda.Suprapresiunea apdsare(la cap), de neliniste9i depresiunile scade treptat. Vinulde leurdd(a se vedea,,Moduri de folosire') este un preparat minunat pentru toli bdtrinii cu vegnice gi greutili in respiralie secreliipulmonare abundente legate de acestea. in cazurile de tuserebeld indelungatd Chiar se scapdde flegma si provocatd de ea. Acestleaceste indicat de insuficienla respiratorie in tuberculozd pulmonard de caresuferd deseori cei bdtrini. Frunzele folosite in stare 9i hidropizie, proaspdtd favorizind urinarea. curdldrinichii si vezica, Rinile care se vindeci greu,

d e u n ver de deschis, impr eundcu potir ulalb ajung pind la o indllimede 30 centimetri. Leurdacrestenuma i p e c impiibogatein hum ussi umede,sub tufisur i, in pdduri de foioase9i alpine.I se simte puternicul mirosde usturoichiarinaintede a zdri planta.El i-a si adus in popor numelede ,,ai" - sdlbatic, de pddure-, insemnindusturoi: acest miros exclude fdrd nici o indoial5orice confuziecu frunzeleldcrdmioarei sau cu otrdvitoarea brindugd de toamnd. La inceputul primdverii, multe zdvoaie sint proaspete, acoperite cu frunzele verziale leurdei.Ele rdsar din pSmintin apriliesi mai, uneori chiar mai devreme.Florile devininsa vizibile abia pe la mijlocul lui mai sau in iunie.Puternice forte vindecdtoare zac in ea 9i se spune ci gi urgii o cautd cind ies din pentru a-si curdla stomacul,intestinele hibernare, gi singele. Leurda conline in esenld proprietdtile usturoiului nostru,numaici are o puterecurativd mult mai mare. Este, de aceea, deosebit de indicatdin curele depurative de primdvard si ajutd la vindeca rg ab olilorcr onicede piele. Intrucitfrunzeleisi pierd forlele lecuitoare in stare uscatd, in cura de curdlire9i depurafie de primdvard ele se folosescproaspete. Se pun, tdiatemdrunt,pe pfinea cu unt; tocate fin, in loc de alt condiment (nefierte) in supa zilnicd, pe cartofi, in perigoare,

u_nse cu suc proaspdtde leurdd,se vor inchiderapid.Chiargi stareabolnavilorcardiovascularise amelioreazS. Leurdaeste un mijloc depurativ incd neapreciat la justa sa valoare,care se doved.eqtg bun.mai alers pentru epiderma cronii suferinili. Mediculnaturistgi preotul elvelianKtjnzle..a..ldudat.in mod specialaceastdplantd:,,Eacurdldintregulorgjanism, face_singele sdndtos, alungd si distruge substanleleotrdvito"rej per.oanele mereu bolndvicioase, celecu eczemesi cu tenulfdinos, sbrofuloSii Si reumaticiiar trebuisd venerezeleurdaasemeneaaurului.Nici o planta o" p" pihi'ii il;;i; atft de eficace pentrucurdlirea stomacului, a intestinelor si a singelui. Tinerii ar inflorica nisteroze si s-ar deschideca un con de brad la soare!"KUnilearatd mai incolo ca gtib familiiai cdrormembrierau..inainte timpulanuluibolndviciosi, ,,tot mergeaudin doctbrin OoCioi, pe tot corpui,patizi de parcd ar fi zdcut deya gl qilld_q grupliisi eczeme,scrofulogi in groapi g! i-a1 qiciiJ gdinileiardgi atardde sub pdmint 9i caie s-au insdnatosit;i fi invlorat dupd o intrebuinlare maiindelungatd a acestui dar niinunat al Dumnezeirii',.

MODURI DE FOLOSIRE sub formi de condiment: Frunzele proaspete de leurdi se mdruntesc ca pdtrunjelul sau ceapagi se presardpe piine,in supe,sosuri,s'alate si mincdruri cu carne. Tincturdde leurdd:Frunzele sau bulbii tdialimdrunt se introduc intr-osticld pini la git farda se indesa, se toarnd'deasupra rachiude secard sau oricealt rachiu de 38-40% fdcutin casdsi se lbsa14 zilein soaresau in apropierea maginii de gitit. Se iau de 4 ori pe zi cfte 10-15picdturi in putind apd. Vin de leurd6:Se ia 1 pumn de frunzetdiatemdrunt, se lasdsd dea citeva clocote in tl+ litrude vin alb,se^indulcegte dupegustcu miere sausirop gi se beadin acest vinpeste zi,incet, inghitituid c[ inghititurd.

MACRIgUL-IEPURELUI (oxalis acetoseila)

Este denumitin limbajulpopular gi macris-depddure, macrigul-caprei, mdcrig-pasaresc, mdcrisor-trifoios, mdcrigul-cucului, pita-cucului, trifoiu-acru. acoperd solul pretutindeni in . Mdcrigul-iepurelui padurile noastre de foioase si conifere cu un covorde frunze de un verdedeschis, cu florialbe.delibresdrat cate.Priveligtea sa esteextrem de placutd ochilor. Cind merg sd culegciuperci, mi se intimpla uneorisd md aplecdupd o frunzd si si o mdninc. Florile le adunin cantitdti maimicipentru un amestec pe care de ceaiuri il citezla pag.87. Mdcrigul-iepurelui nu se usucd, ci se intrebuinteazd doarin stareproaspdta. El inliturdpirozisul(arsurile la stomac)gi tulbuieriled;p;: tice 9i digestiveugoare.Pentru aieste indisi:ozilii, el se bea su'b'forme de ceai rdcit ln prealabil, in porliide cite2 cegti. pp zi. Contraicterului,a nefritei,a eruptiilorcutanatesi a viermilor, dozarespectivd se beacaldd. Medicina populard recomandd proaspitstorspentrucancerul sucul incipientla _ stomac,tumorilesi ulceraliile canceroase internesi externe. Suculproa'spdt se
32

oblinecu ajutorul storcdtorului electric de uz casnic. Se iau3-5picaturi o datdpe ord, diluate in apd sau ceaide plante. Pe ulceraliile canceroase externe proaspdt sucul storsse ungedirect. In parkinsonism (boalalui Parkingon), suculse prescrie in dozade 3-5 picdturi pe ord, luate intr-o infuziede coada-soricelului, iar extern se folosegtepentru friclionarea gireisglner1i, Diluarea trebuie respectate 9i dozarba cu stricte!. ttt rI ."ncerede stomac, ulceralii si tumori, cit si la boala luiparkinson.
MOD U R IDE FOLOSIRE Prepararea ceaiului:Se opdregte 1 lingurd de frunzeproaspete cu ll2litrude apd gi se lasdsd stea putin. Suc proaspit: Se spaldfruhzele gi se storc cu ajutorul storcdtorului electric de uz casnic.

M U9ETELUL (Matricaria chamomiila)

J'Hl?L?#.:ii'ia?"#lJl" Tru T:nslJil'; ffi \\W''"?1"#ruii.TyJ

qffi
qNY t itN[df '4/f( +MLTft , 7| \}ffi -h"

denumiri: mamorili, mdrariul-ciinelui, matricea, morund, Yd 11t9, mu9let_oe_ctmp, roman, romanitd, romagcd. ^ ._X .il T" -qM ogoare, soluri argiioase, cfmpi!, luminiguri, costise, f pe ,Cregte.pe lanuri de cereale, cimpuri porumb, d-e trifoi, cartbti gi steiri. _*Xlc=-f" I /

Mugelelul are efe.ct sudoiific, calm.ant, antispasmodic, ie_zinfectant si antiinflamatorin inflamaliide.tot felul,mai ales ale'mucoaselbr. Extein,mugelelul se administreazd sub fo.rmd de comprese gi spSldturi in conjunctivi=ie-Ji'alte inilamatii ale ochilor,in eruptii cutanate*re prd.voacd mincdrimi 6;r srpl;riii, .]ig;;il;;l; prircum de,d.i1!i, gi-la spSlarea rinilor. Cind avem Jupiilii,1-i'fi bin" si bem 9ltptilg oe Tlecare datacite. o ceas, cd cu infuzie_de mugetel; ne-amlinisti inainte ca inima sd ne fie afectatd. Foarte indicatiesteo pernduscati iu mugefel, a$licatd cjtOalocal. tl=:P:Ftrrile cu au un efectcalmarit,'cu ihftuenld beneficiasupra ,^."9?iP Intregulul sistemnervos.fuqgtgl Oup4boli grelesau stdri de epuizare vd vetisimticuiind mai bine.s,l linigtili sufletegte. in ingri;ireadumneavoasird cosmeticei sa fi, ijiiji mugetelul. Dacdface,ti sdptdminal o 6ai6a feteicu infuzie de mugeleL veliveoeacuil tenul dumneavoastri infloreste si culoarea ielei se improspr6'a;t.'gi'in r"giiii*"
33

dureridb stomac stomaial"i6rno;i;, tirroureri 9i secrelii men9j:l::-' eruplii, struale (cumar fi amenore.ea) aite afecliuni ateorganetor 9i in inio,iiiii, Fa"i;h;; epididimitS, febrd, dureri de pe urmariniiorsi dureride dinti.

j""%:i5:'iX;#?i,"$JT5,:* nl'h?iiJy,i:X?U; T?r alescontracrampelor a durerilorabdominale (coiici1. et ajutdgi in uf-iohari, .9i

'\\

tulele florale terminale'se cotecteaza din-m"i pn* ir ;ili, preferat

spre deosebire de al musetelului sdlbatic, concav,mirosul deosebitde aromat 9i plicui. Nu cred ca'este necesard o descriere mai aminuntitd a acestei floriatftde cunoscute. Capiin soareleamiezii.Nu este o exagerare da6e iitez

:x'Tlil'Jile:"?iJ:;"3#1i,,ifi1i,"33
5;

p irulu i a r t r e b ursd fo l o si l ii n fu zi ad e m ugelel,mai ales dacd aveli par ul blond. astfelpe cap, pdrulvd va devenivaporosgi va cdpdtaun luciufrumos. Spdlindu-vi gi este astfelindicatindirectin usureazd scaunulfdrda aveaefectlaxativ Mugefelul intern al hemoroizilor,care pot fi tratali si extern cu alifiede mugelel. tratamentul gi pentruvindecarea rdnilor. Guturaiul9i sinuzitase Aceastdpomaddpoatefi folosita Dupa un astfelde tratament vaporide mugelel. repededacd se inhaleazd amelioreazd la cdldu16. trebuiestat,bineinteles, ca frecliecontra nevralgiilorsi a Uleiulde mugelelera folositincd din antichitate puter ii dator itd musetelul er a consider at, L a ve ch i ie g i p teni, reuma t i s m u l ua i rti cu l a r. esteder ide Matr icar ia soar elui. Numele zeului s aled e a s c i d e a fe b ra .d re p tfl o a re a : ffl?ffId, in bolilemamelor9i era utilizat deoarecemugelelul vat din latinescul ,,mater" plante se poate citi cd uleiul medicinale ale femeilor in generallIn vechilecdrli despre fiertin apd gi aplicatpe vezica de muselelalungdobosealamembrelor,iar mugelelul durerile. bolnavd calmeazd Medicul naturist Johann Kunzle relateazddespre o femeie din sat, numitd gi foarte cdutatdde bolnavi;a ajutatcinci persoanecu auzul vrijitoareamugelelului (carese cultivd prajindo ceapd-de-mare, Urgineamaritima auzul, slab sd-girecapete picurind in ureche. ori uleiul cald mai multe de in horticulturd), in uleide musetel 9i paralizate, cu ajutorul fdcea sd se migte iardgimembrele Aceastd ,,vrdjitoare" punea in laple la fiert mugelel cu uleide musetel. Contradurerilor de ochi frictiunilor in car e se vindecau' cur ind. ca l depe ochiiinchigi, s u b f ormdd e 'c6 mp re se s i il'a p l i c a altpreotulKrjnzle istorisegte. 6ontinuare, ,Un lesdtornu mai puteadormi decitgezind; cd el l-a privitpe om dreptin ochi gi i-a declarat fel aveasenzatia cd se sufocd.Femeia o sticld imediat l-a spus sd-gipregdteascd nu poate urina,ceeace omul i-a confirmat. gi din care sd bea un pahar plin dimineala mare cu vin pe care sd-lfiarbdcu mugefel, mai de urind, incredibild cantitate reusit sd elimine o fost cd a unul seara.Urmareaa apoi tot mai clard;in opt zileera vindecat." intfitulbure,

DE FOLOSIRE MODURI (cuvirf)de floride mugelel cu 114 1 linguritd Prepararea ceaiului: Se opdregte litrude apd9i se lasdsd steapulin. pentru bdilein caddse iau de 2 ori cite2 miinipline, Adaosla baie:Pentru canticite 1 pumnplinde floride mugelel; bdilefetei9i spilatulpdrului gi se lasd sd se opdregte tatearespectivd ,,tragd". (cu virf)de 1l4litru de laptein clocotesteturnatpeste1 lingurd Comprese2 calde. se strecoard mugefel, se lasdsd steapulin, 9i se fac comprese cu 1 litrude api (cuvirf)de mugelel esteopdritd 1 lingurd Aburi de muselel: stindcu capulsub un prosop. Vaporii se inhaleazd in clocot, de pinzdde in cu flori uscatede Perni cu plante:Se umpleun sdcule! bine intr-otigaieuscatd9i se incdlzegte se insdileazS. Se mugelel 9i aolicd local. pindla git,fdrda se indesa, cu floripfoasSe umpleo sticld Uleide mugetel: peste ulei de mdsline ele petede mugelel se toarnd in soare culese 9i bineastupresate se lasd, florile. Sticla sd acopere trebuie la rece.Uleiul pdstreazd patd,14 zile la frigider! in soare. Se

,J+

Alifie de musetel:200 grame de grdsimede porc se infierbintd ca pentru a frige ceva 9i se adaugd 2 mfini pline de flori proaspetede mugetel; vor da in clocot,ridicindu-se spumegind. se amestecd, se acoperd 9i se pune totul peste noapteintr-oincdpererdcoroasi.A doua zr se incdlzegte incd o datd ugor gi se stoarceprintr-obucdlicade pinzd de in. Din experienld a reiegit cd cel mai bine se procedeaziastfel: Se pune o bucdlicdde pinzd de in intr-o sitd, aceastase lixeazdpeste un vas cu cioc gi se sto-arce. Pasta alifioasdeste amestecatdapoi uniform,dupd care se toarndin borcanecurate.

NUCUL
(Juglans regia) Nucul,numitin popor si nucarsau nuc-costeliv, infloregte in lunamaiincdinaintea gi aparitiei formdrii frunzelor. proaspete Frunzele se adund in iunie, nucile verzi la mijlocul lui iunie,atita timp cit mai pot fi inlepate ugor, cojile verzi de nucdpulininainte de a se coace 9i de a deveni maro, iar fructelecoapte in septembrie. Ceaiul din frunze de nuc esteun mijloc eficace in tulbuririledigestive, deciin constipatie gi in inapetenli (lipsa poftei de mincare), precum qi in curitireasingelui. De asemenea, el se intrebuinteazd cu bune rezultate in tratamentul diabetului si contra icterului. O infuzie din frunze de nuc ca adaosla baieeste bundcontra scrofulozei si a rahitismului, contraosa umfl6turilor la ca os, a purulente unghiilor picioare. de la miini si 9i 9i leopolgzei Spalali in cazde eczemi la cap (maialesla sugari), rofii (coii)si scabie(riii) locurile respective cu infuzie dinfrunze verzi de nucsi vetivedea curind iezultatul! Spdliturile, respectiv biile cu ace^st adaos' ajutdin acnee, purulente, picioarelor "rrptii transpiralia leucoree. gura cldtegte Se cu aceastd infu2ie'in caz de 9i stomatitiulceroasd, afectiuni gitului9i laringelui. ale gingiei, O infuzie concentratd din frunze de nuc, addugatd la apa de baie,vindeci degerdturile $i in cazuluneicideri masivede pir se poateajungela rezultate bune, masindu-se multpielea capului cu acest lichid. El esteun produs natural exceptional si piduchilor de cap reapdruli impotriva in ultima vreme. proaspete Frunzele allnga gi alteinsecte nedorite. Dinnucile verzi culese inainte de Sinziene, deciaproximativ pe la mijlocul lunii iunie (nucile trebuie sd poatdfi inlepate ugor), se poateprepara o tincturide nuci care c.urele.stomacul,.ficatu!gi giinldturd singe_le hipotonia (lenevia) stomacald si colita de putrefaclie. Aceastd tincturd este,de asemenea, un remediu excelent contra singelui ingrogat.

35

MOD U R IDE FOLOSIRE lnfuzie: Se opdregte1 lingurita (cu virf)de frunzede nuc tdiatemdruntcu 114 proaspat litrude apd fiartasi se lasdputinsd stea. Adaos la bii si spdldturi: 100 grame de frunze pentru bdile complete,iar pentruspdtdturl_t (c"u lingurita virf)de frunzemaruntite la 114litru de apd (a se vedea ,,Bei complete",la ,,Partea generald").pentru o infuzie concentratd se ia o cantitate dubla. Tincturd de nuci: Aproximativ 20 nuci verzisint tdiatein sferturi si introduse intr-osticldcu git larg; se toarnddeasupra1 litrude rachiud6 secard, in agafel incltsd acoperenucilecu un stratgros de 2-3 degete.Sticla, bine astupatS, se lasi intre 14 zile9i 4 saptaminila soare sau la cdldurd.Dupa scurgerea acestuitimp, continutul se strecoard si se introduce in sticle. '1 plindin funcliede necesitate. Se ia cite lingurila Puteliobline un lichior de nuci foartegustos dacd addugalila nucileverzi 2-3 cuigoare, 1 bucata de scorlisoard, 1 baton mic de vanilie gi coaja spdlatd, netratatd cu substante chimicea unei jumatalide portocald. 500 grame de zahdr se fierb in 114 litrude apd, se iasd sA se rdceascdsi se tolrnd pestetinctura filtratS.

OBLIGEANA(Acorus calamus)
Alte denumiri: buciumas, calamar, calamuz, calmend, crinde-apd, paporotnec,papurd-ro9ie, speriband,speteazd,tartarachi, trestie-mirositoare. Aceastd plantd acvaticd este rdspinditdmai ales pe lingd bdlli, lacuri,mocirlegi pe malul apelorlinistite. Din milulde pe mal se ridicdvertical rizomul, din care rdsar numeroase frunzein formd de spad5, care ajung pind la indllimea de 1 metru.Tija,presatdplat,are in mijlocun pistilconic,in nuantede la verzuliula maro-gdlbui. Rdddcina este groasa cit degetul,creste pini la o lungirie de 1 metru gi are, in stare proaspdtd, un gust amar, puterniccondimentat. Uscindrdddcina, aceasta igi mai pierdedin aromd si tdrie.Se culegein primdvara timpurie sau in toamnatirzie. Rdddcina obligenei puteriiei nu este utilizatd numaidatoritd intdritoare in cazul unei slibiri generale a organelor digesprecumgi in colici, tive, in balondri stomacalesi intestinale, ci ea ajutd gi in deregliri glahdulare 9i arti"iti. Rad'dcina contribuiefoartemult la curdtireade mucozitetia intestinelorsi stomacului cu secrefii' abundente. Esie indicatd Ei fn hipometabolism(metabolismsc6zut),in hipotonie (lenevie) intestinali,in clorozi si hidropizie.

neobisnuit Oamenii de slabi,careau pierdut in greutate nu din lipsauneihrane bune,ar trebuisd bea ceaide obligeana si sd facadin cind in cind cfteo baiecompleti cu adaosde obligeanS. inldturd Oblig1eana inapetenta, se recomandi in cazul funcfioniriiproastea rinichiului pentru si esteun mijloc bun de curdlire organism. Ceaiul estede foloschiarcopiilor alergici la gluten, suferind de celiachie, maladie tot maifrecventd in ultimul timp.Rdddcina pe uscatd, mestecatd incet, il poatedezobignui fumdtor de patima. de fumat.Ochiisldbilipot fi intarili dacdse ung de maimulteori
36

pleoapeleinchise cu suc proaspatstors din rddacinade obligeand. Sucul se lasd citevaminutesd-sifacd efectul, apoi pleoapele sint spdlate cu ap5 rece. Adesea am putut aduce un ajutor substantial in degerdturi sau cind ingheati diferitepd(i ale corpului,recomandindbdile cJeoblige5na.Rdddcinile sint 6jglie peste noaptein apd rece,iar a doua zi se pun sd dea in clocot.Se iau de pe foc s-ise lasdsd stea 5 minute. Se scalddlocurile bolnave20 minutein infuzia nu prba fierbinte. poate fi reincSlzit Lichidulrespectiv si refolosit maximumde 4 ori. Bdileau o actiune beneficd 9i asupramiinilor si picioarelorreci, dar in acest caz eletrebuiefdcuteitt se poatede fierbinli. Un birbat de 36 de ani nu se putea restabili dupa indepdrtarea unei tumorihepatice. La intervale de cite 4-5 sdptamini fdcea puseuride temperaturd. Pacientul urma sa fie dus din Linz intr-oclinicddin Viena.Soacrasa mi-a povestit ingrijoratd despre boalalui fdrd gansede vindecare. Se constatase deja existenta unor tuberculi intebtiprovocau ngl.icare_ febra mare.Si aicia ajutatrdddcina de obligeand. Estefirescfaptul cd ip boli atitde graveceaiuitrebuiebdut citevasdptdmini - ba chiarluni- in sir. ln timpulunei excursii de la Weissenbachtal la Postalm am intilnit un cuplu din Bad lschl, care pornise pe munte echipatcu rucsacurigrele. Cei doi voiau si petreaci nigtezilelinigtite proprie.La un popas am intratcu ei in intr-ocabandcu aprovizionare vorbi si am aflaturmdtoarele: Bdibatul, inaltde 1,85metrisi in virstdde cincizeci si cevade ani,sldbise, de un an incoace, tot mai tare,fdrd a descoperi insd cauza. Cind a ajunsla 48 kilograme, a surprins,impreundcu asistenta medicald care-linsoteala clinicd, o convorbire telefonicd dintremedicullui 9i alt medic.A auzit.,,Vi-l trimitacum pe pacientul meu cel mai lipsit - cancer pulmonar!"A aflatastfel, de speranle fdrd sa vrea,diagnosticul. Dupd aceea a fost sfdtuitde cineva sd mestece cu sirg radacinide obligeand,pentru a-l ajuta in acelagitimp sa se lase 9i de fumat, iar dimineala9i seara sd bea ceai de coadagoricelului. Treptat, a inceputsa ia in greutate si, simlindu-se mai bine,nu s-a mai dus la doctor. Abia peste vreo jumdtatede an a fost iar la consultatie la mediculsdu. Acestas-a ridicatbrusc de pe scaun,cu miinile sprijinite de masa de lucru,uitindu-se mut de uimirela cel pe care il credea de mult in groapa. Ce-atifdcut?"a fost tot ce a putut articula. ,,Afi'lmestecat rdddcini de obligeand si am baut ceai de coadagoricelului.' de obligeand? Pe unde se gdsesc?" ,,Rdddcini trebuiegdsite,domnule ,,Nu doctor,se cumpdrdin orice magazjnde plantemedicinale cu cilivagilingi!" Omul i9i redobindiseatuncideja greutateainiliali de 86 kilograme,iar jumdtatede an mai tir.zii.r a fdcut,cu un rucsacgreu in spinare, excursia cu ocaziacdreial-amcunoscut. Ori de cite ori imi amintesc de urmdtoarea intimplare de demult,fie pomenind-o in prelegerile mele,fie notind-ope hirtie,ca acum pentru dumneavoastrd, ea imi apare ca o providenladivina9i sint intotdeauna migcatdpind in adincuri.Mama mea era grav bolnavd, avea nigtecrize intestinale de nedescris 9i mediculmi-a spus intr-o zi cd ar trebuisd md agteptla ce-i mai rdu: cd ar fi cancer intestinal.Era pe vremeacind incd nu md ocupamdecitrareoride plantemedicinale, degigi pe atuncirecurgeam doar la metode naturale si nu luam niciodatddoctorii.Aceastdcomunicare a medicului m-a uluit.De-abia mai eramin staresd-mivdd de treburile cotidiene. Contrar obiceiuluimeu - ziua mea incepe de reguld la ora 6 diminealagi se incheiede cele mai multeori la 11 noaptea- m-am bdgat in pat imediatdupd ora 8 seara.Tocmaireflectam la situatia disperati a mamei,cind a intratsotul meu gi a pus un radioportativ lingdmine,spunindu-mi: sd nu mai fii atitde singurd!" Pulindlpe ,,Ca aceeaam auzito voce la radio:,,Vd vorbestemediculcasei.Rdddcinile de obligeani vindecdoricetulburare stomacali si inteitinali, oricitar fi de veche si de realchiar malignd.Se ia 1 ceagcdcu apd reie, se pune in ea 1 linguritd rasd de rddacinide obligeand, se lasd sd stea peste noapte,se incdlzegte ugor a doua zi, se strecoard si se bea cfte 1 inghiliturd inaintesi dupd fiecaremasd.Acebsta pb inseamni 6 inghitituri
37

zi; mai multnu estevoie.De fiecare dati, ceaiul trebuie incdlzit la bain-marie. Acest tratament se referdla intregul traiect stomacalsi intestinal,inclusivla ficat, bile, splini si pancreas." Fericit5 la culme, i-amrelatat mamei in dimineata urmdtoarb cele auzite, ea insdmi-aspus,fdcind cu minaun gestde resemnare: minenu md mai ,,Pe poateajuta nimeni.gi nimic!" lt4l"n procurat ridAcine de obligeand gi i-amdat-oexact aqacumam descris maisus.Vetifi de acordcd ce vd povestesc se'apropie de un miracol,ci n d veafl l i ac ddej adupg je in al l 4z i l e p e m a m a n - a m a i n a t - e n in iic . ' s ip t a ma inceput sa ia in greutate clte 400 grame,dupd ce inainte staOise foartemuit.Datorita acestei intimplari m-am_gcupat tot mai mult de fitoterapie si am pututfi de folos in multe cazuri disperate. Rddacina de obligeand dd tot mereu iezultate uluitoare. gastrici lipseste Cindaciditatea sause aflain exces, rdddcina obligenei va gtis-o regleze in ambelecazuri. O femeie din Vorarlberg timp de doi ani de dureride stomac9i a ajuns q suferit sd nu mai poatd rezistanici o zi fdrd medicamente. La sfatulmeu a luht ceie 6 inghilituri de ceaidin riddcind de obligeand si in treizilei-aupierit oricedureri: nicinu s-aumairepetat de atunci. O altdfemeie din Austria inferioard a suferit ani de-a rindulde ulcer duodenal. Pentru a putea suporta durerile, trebuia sd ia mereu medicamente. Nu maitolera deloc hranasolidd, n-avea, oricum, nici poftade mincare. Indicindu-i-se rdddcina de obliggane, a luatzilnic cele6 inghilituri, dreptcaredurerile s-autot diminuat, dupd cinci saptdmini au trecut complet, i-a'revenit apetitul gi a pututsuporta, ca gi ceilalli membri ai familiei, o mincare de casdsimpld dar consistentd. Un bdrbatmaiin virstda suferit ani de zilede diaree.Se invdtase cu gindulcd nu va scdpaniciodatd de acestchin.Luindu-se dupdsfaturile meledih cart), 6 inceput sd beazilnic din acest ceai. in scurttimp,intestinur i s-avindecat. Un bdielel careaveamereu diaree in ciudaunuiregim alimentar sever a scdpat de inghilituri 6 din acelagi gyPe tip de ceai, recdp-dtindu-gi pofta de mincaregi 9" Ingrastndu-se cu citeva kilograme, sprefericirea mamei sale. Zeceanis-achinuit un bdrbat cu diareecu singe,de 30-40 ori pe zi. Prietenul sdu cd omql vesel,plin de vialade odinioard pi-a povestit se transformase, estefiresc, intr-unul ve,snic_trist. Tot ce incercase in'acesti greg.A fost pensionat ani ddduse relativde tindr.Pe la Pastia inceput,mai intii destulde scJptic,sd bea zilniccite 6 inghilituri din radacind pe lingi care lua gi 2 cegticu ceaide de obligeana, 9q g.-"1 filimicd opdritd. Maren ri-a fostmirarea cindmi-ascrissolialuicd lb inceputul lunii iunie a aceluiagi an omulsi-areluat lucrul.
MOD U R IDE FOLOSIRE Prepararea ceaiului:Ceaiuldin rdddcini de obligeand se prepari doar ca extract rece. 1 lingurildra-sd de rdddcinise rasdpeste npaptein tlq litru de apd. Dimineala se incdlzegte ugor 9i se strecoard. inainte de folosire, ceaiulse incSlzegte in bain-marie. Suc proaspit: Radacinileproaspete se curdtd cu grijd gi se trec prin storcdtorul electricde uz casniccit sint incd i.rmede.-' Adaos la baia completil Cca 200 gramede rdddcini se lasdpestenoaptela rece in 5 litride apa. A doua zi se dd totul in clocot, se tiage de pe foc, se lasd sd stea pulin 9i se adaugd la apa de baie (a se ved6a ,,Bdi complete" generald"). din,,Partea

38

PAPADIA (Taraxacum officinale) Pdpddiase numegtein limbajpopular 9i buh5, cicoare, crestdtea, floarea-mdlaiului, papaflori-galbene, ldptucd,lilicea,niparticli, gdinii, pui-de-giscd. plantd, Aceastd vdzutdpe pajigti gi toate intinderilede iarbd 9i consideratd de mulli o buruiand supdrdtoare, pentruomenirea reprezintd suferirldd o plantd de leac deosebitde valoroasd.Infloreste in pe toate pdgunile, aprilie-mai lizierele, cimpiile si orice suprafati cu iarbd - un covor floral galben care ne entuziasmeazd an de an. Planta evitdlocurrle foarteude. Are doud proprietdliremarcabile: Ajutdin bolile biliare gi in cglehepatice. lnaintede inflorirese colecteazd frunzele.

prrgndvara sau toamnardddcinile, iar tulpinile plantd Intreaga are in timpulinfloririi. efect temeduitor. Eu insdmi mi-am creat un obicei din a pune, cum se face plantd pe masdin formi de salati sau de primdvard, intreaga de pdpddie amestecatd cu cartofi a prepara la cindo salatd si garnisitd la curd, cu oud cleioase. Cindam fost in lugoslavia
pacienliiprimeauzilnic la masd, pe lingd alte feluride salate proaspete, gi un castronagcu salatdde pdpddie.Medicul,un renumitspecialist in mea referitor la aceastdproblemdca pdpddia bolilede ficat,a rdspunsla intrebarea proasasupraficatului. Astdzistiu cd tulpinile are o influenld cit se poate de beneficd pete, din care se consumd5-6 pe zi in stare crudd, ajutd rapid in hepatita cronica (durere drept).Ele sint de folos9i in diabet.Diabeticii foarteacutdpinSsub omoplatul artrebui sd mdninceacestetulpini,pind la 10 pe zi, atittimp cit pdpddiaesteinfloritd. floarea 9i se Se spald tulpinilecu flori cu tot, abia dupd aceea se indepdrteazd mestecd incet tulpina. Aceasta are la inceput un gust amirui, este acrigoard9i bolndviciogi, cu andivele. care se simt Oameniipermanent zemoasdgi se aseamdnd proaspete o curd de 14 zile cu tulpini de pdpddie. abdtuli9i obosili,ar trebuisd facd lor extraordinar. Se vor minunade efectul Ele ajutd insd 9i in alte afecliuni.Ne scapd de mincdrimi, eczeme 9i eruptii, imbundtdlescsucul gastric 9i curdld stomaculde tot felul de substanlecare se pot dizolvafdrd greu.Tijeleproaspete durericalculul biliar, ele stimuleazd acelimind pdpidia minerale, conline substanle curaPe lingd sdruri hepatici biliari. tivitatea 9i tulburdrilor de metabolism. tive gi de sintezi foarte importantepentru inldturarea Datoritd efectuluisdu depurativ,ajutdgi in artriti si reumatism;inflamaliileganglignilor se retrag,dacd se line pina la sfirgitcura de 3-4 sdptdminicu tulpiniproaspete. de asemenea, cu succes. In icter gi in afecliunilesplenice,pdpddiase folosegte, de pdpddie,mincatecrude, la fel ca gi cele uscateservitela ceai au Rdddcinile efectdepurativ,de stimularea digestiei,sudorific si diuretic, precum9i stimulant. Ele fac singele foarte fluid, fiind considerateun mijloc excelentcontra singelui ingrosat. cd femeilefoloseauca produs istorisesc Vechilecd(i despre plante medicinale preparatd sd-gispelecu a rdddcinii. din opdrireaplantei Obignuiau cosmetic infuzia 9i face partedin mai luminos". Pdpddia ea ochii si fa!a, sperindsd capeteastfelun ,,chip rece. ci le crescfrunzegi in anotimpul aceleplantecare nu ,,hiberneazd",

39

imi preparun sirop din flori de pipadie, careare un gustex, In fie-care-primdvard 'sanatalii. celent,fiind in acelagi timp gi .in profitut La tlrt'a dulce pe care o fac de ' Crdciun, folosesc numai siropde pdpidie. meas-ainti'lnit odatdcu o'femeie care-si umpluse gorJul I MSma cu floride pdpddie. Intrebind-o ce face cu ele, a aflat releta p.entiuprepararea' deliciosului sirop de pdpddie, pe care,la rirndul meu,o transririt mbid"p"i", Se pun de 2.oricite 2 mfiniplinede.flori oe iapaoie intr-unlitrude apd rece.Se pule la foc mic-pind sd fiarbd, se lasd sd cjeaciteva croJote-uri", .. ia oalade inc-epe pe foc gi se lasi totul sd steapestenoapte. A douazi, se g"rrqt" ."niinrtrr intr-oiita, se scurge, iarflorile se storcbinecu ambele miini. Sucul-se amesGii cu 1 kilogram de zahdrnerafinat, la carese adaugdo jumdtate oe lamii"laiiia t"iiii"o"i" se aruncd dacda fost tratatd cu substante chi-imrce). uai *rlta l-mii; #;gi; ;iJa tare.oata se punefdrdcapacp,e gdtit. de Peniru r" piitia toatevitaminele, se dd ta focul ,T3pi,na cel mai mic.Astfel, lichidul s,eevapora fird "a tierbe.Siroprr;;iln;]" ricit o datd, maximum de doud ori, ca sd i se poatdstabiliadevdrata considten.td. N-arevoie sd oe,v11e prea gros, cdci s-ar zaharisi dupd o pistrare ;; iil;;;gdG, dar nici prea subfire, cdciatunciar incepesd ferment'eze dupd un timp.freouieiidevini ,n .lrop adevdrat, viscos, care,uns pe chiflasau pfinea cu unt ob ta rorf oe;un, esteabsolut delicios. Odatdlucrala noi un timplarciruia ii pregdtisem pentrucind un platoucu hrand rege, timp ce familia mea se delecta,cu'feliide piine cu unt unsecu acestsiropde i1 pdpidie proaspdt preparal$i tirrnplarul nostrua avutpoftEsa gusie.brescdtor de albinefiind,nu m-a crezutcd am fdcutsingurd A fost iicintat si mi_a ,,mierea'j. ,prs .a siropulputeafi doar cu greu deosebit ddmiereaveritabildn9 Ooriia'mai remarc cd bolnavii de rinichi suporti bine aciditatea mierii naturale, in timp ce siropulde 1updpddie estemd sindtossi le prieste. Aceastd plantdmedicinald valoioa.sd ocupdun loc insemnat in medicina populari. Din pdcate,ea este cunosc_ut5 gregit de cea parte mai mare populalidi a gi conside^rati o buruianiincomodd. Intr-oprocesiune de JoiaVerdem-afrapatun fldcdiag careera stegargi aveafala desflgurati de acnee.l-amatrasmameilyi'atenlia asuprbefectului oefiurativ al urzicii gi pdpddiei. Mama11ci nq gtiacare-i pdpEdia, ddgiera departe de a fi'o tocuitoare de metropold, ea triind irn ordgelul nostru. C]ndi--am bxplicat ilespre pt"ntaestevorba, mi-adeclarat revoltatd ci cioar n-o sd-ioferefiului "" ei'asemenea buruieni. MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiului:se punep-este noapte1 lingurild (cu virf)de rdddcini in 1/4litrude apd rece,se incdlzegte doga Oina'iniepe s8 tarOgi se fil1i ^a treazd. Aceastd cantitate se bea,inghiliturd'cu inghiliturd, 12 oii'inainte gi ord dupd Iz micul dejun. _ Salati: Dinfrunze proaspete (a se vedeafragmentul 9i rdddcini-crude, respectiv de text). binesi a se minca zilnic s-10tulpini crude, spilate. fulpini: A se mesteca Prepararea siropului:A se vedeafragmentul respectiv de text!

40

iAruClrun-iTCUSTA (ptantago tanceotata)

Din mareaabundenlda plantelor noastremedicinale voi alegein continuare una care pare sd fi fost la fel de rdspinditdin vremurileindepartatecum este gi in zilele noastre9i care s-a bucuratde-atunciincoace de un renume remarcabil. Termenul german* este format din wege + rich. Ultimasilabd,asemdndtoaresirbescului se inrudestecu cuvintullatinesc,,rex" ,,reiks", : Iege. Deci pdtlagina era regeledrumurilor** gi crescutincd " omenirii.O din timpuri strdvechispre binele si binecuvintarea care evoci noud plante si se gdsegte i rugdciuneanglosaxond, probabil din secolul al Xl-lea, se intr-un manuscris datind il
pdtlaginl, ,,Situ, Mami a plantelor. deschisd catreest, outernicd in interior: Peste tinehuruie carule, peste tineau cdldrit femei, peste tineau cSlSrit mirese tineau sfordit oeste tauri.
Tuturorle-airezistat, si lite-aiimpotrivit. Rezisti deci si otravii. gicontagiunii, gi riului care strabatetara!"

Astdzi estela fel ca atunci. Rdul strdbate de plante medicinale lara9i avemnevore sub denumirile cum este pitlagina-ingusti- intilnitd de iarbatdieturii, limba-oii, 9i pdtlagini -, multapreciatd limba-bdlfilor, limba-broagtei, in vechile cdrtidespreplante pentrua combateacest rdu. Ruda sa, pitlagina sau pitlagina-latd medicinale, - caremaiestecunoscutd (Plantago gi ca iarbd-grasd-de-grddind, major) iarba-bubei, pldcintica-vacii -, nu-iestecu nimic iarbS-mare, limba-boului, limba-oii, mama-pddurii, mai prejosgi se folosegte exactla fel.Ambele crescpe toatecimpiile, marginile de povirnigurile, lizierele, in ganlurigi pe terenurile drumuride !ard, pdgunile, umede in intreaga necultivate, fiindpractic rdspindite lume. primul in rirnd impotriva maladiilor Pdtlagina se folosegte respirator, aparatului maialesin cazul unorsecreliiabundente in tuse,tuse convulsivd, ale mucoaselor, pulmonard. ba chiar in tuberculozd Preotul elvefian astm pulmonar, KUnzle, medicul naturistpopular9i cunoscdtorul marii puteri de leac a plantelor noastre, scrie: gdsegte pdtlagind intreaga in toatevarietdlile ei, cu rdddcind, tulpind, ,lntrebuinlare floaregi siminld cu tot. Ea curdldstomacul ca nici o altd plantd, estede aceeaindicatd pentruacei oamenicare au singe pulin sau prost, ficat 9i rinichi bolnavi, care mai 9i tusesc putin,sint rigugili, infiligare palid6,carefac eruptii,eczeme, pe slabica nigte ogari, chiardacdi-aibdgain unt.Ea-iajuti sd se puni pe picioare carenu se dezvoltd ca lumea in ciudauneihrane bune." copiiifiravi,bolniviciogi, suferind de astm pulmonarsi Eu insdmiam pututfi de ajutormultorpersoane pdtlagini-ingusti cu cimbruin parli egale(a se amestecatd brongic,prescriindu-le
(n.tr.\. se nume?te in limbagermand Wegerich **" Pdtlagina in germand, de sus,adicdin dialectele din sudulGermaniei, Wege: drumuri de gdsitsub formawegain vecheagermand dintreanir75 0si 1 05 0(n.t r . ) .

41

;it;'i' ljngurd(copiii- cite 1 linguriti).(A se cduta prepararea siropului la ,,Moduri de folosire".) Printre cd pdtlagina esteincddin timpuri laraniestecunoscut indepdrtate un foarte apreciat leac contra rinilor. Odatd,un s-a rdnit ta bimp Cu't un"ahe;spie 1a1an uimirea mea,a luatfrunze proaspete de pdilagind, le_a tarn niiit ii gif._" pus pe ran6. Degifrunzele eraunespdlate, loculnu s-a'inflariat. Frunzele proaspete, ferimldi;,;ilte in cripituri, tiieturi, inlepdturide viespe,oa chiarin mJgcit,iril"'0" ciine tl-riJi, de animale veninoase.si utiimii numai in cazd'J;;;s'tate, dacdnu se 9erpi,pe;rtru afldnici un medicla fata'locului. intr-ovechecartedespreplantemedicinale scrie: o broasci estemuscatd ,,Dacd de un pdianjen, se greol;gte'lJpatragina. ACeaita o ajutd.' proaspete, Frunzele frecate intreambele miini, amestecate cu cevasaregi aplicate , git la vindecdde gusi. Frunzele de pdtlagind puse in fantoti vrndecd bisicile prictnuite de prea multumblat sau plimbqt6 tunioare, fie'eachiarilig"{T;;;; dacd este tratatd..cu frunzeproaspete fdrimitale. Frunzele ajutd,aplcate-pe iocurile bolnave, in bolile canceroase de glande.in acestecazuri 9i esteinsd nine sd ie puni mqghiranproaspdt(1ncazuriuigentese poate folosi maghiran ,scai; ti 9i macerat in uleide mdsline. Se introducdmaghirani.rl intr-o se toZrni uteiOejsupra gi se lasdsd stea10 zilela loc cdlduro!. "ticta, Uleiul oe maghir'"n-oognrt se ungain bolnave, pun se frunzele g]Tdelol fdrimitate deasuprali se teagdloculcu o bu1?X catd_de pinzd. In scurttimpse va simfio ameliorare. Cu ocazia uneiprelegeri parohiali a orasului Linzam ardtat linuteld biserica cd frunzele farir"nrfate de pdtlagind ar puteavindecb orice ,ane, fi veche de zeceani.Cindam vorbit, "riiafoJ"! cincilunimaitirziu, "" din ",, Li;t, ; in salagcoiii de cdlugdrile femeiea cerut cuvintul: ,,Lavremearespectiviam pus la indoiilS afirmatia dumneavoastrS' cA frunzele de patlagina vindecdoricerarii, oricftde vecheai ii. Vecin" meaaveade 17ani ulcervaricosla picior,din cauza cdruia nu maiputea de multsd iasi din casi. Chiara doua zi i-am'adusfrunzele gi i le-ampus, iiupa inOrumirife dumneavoastrd, pe piciorul bolnav. Trebuie sd-mireiragoricebubiu:Fiana s-a inchis repede gi nu s-amaideschis in celecincilunicareau tretut.,' alt.exemplu: Un invalid de rdzboi cu o protezd la picior cdpdtase rini deschise pe .Un bontulpiciorului care s-au datorat unei pretungite. canicule Acestea nu ?Tputat, voiausd se vindece nicicu alifii, nicicu raze, nicicu injeclii. Cindgi-iaplicat frunzele de pdtlaginS-ingustd, rdnile s-auinchispestenoaptegi'omula [rtirt sa]siJioii"iigi de ritmul normal al muncii si vielii sale. Euinsdmi m-amajutat odatarapidcu suc proaspdt de pdtlagind-ingustd. Cu aniin urmd,nepolelul meu, pe-atunci avea un pe an iare-l"lineari i; br;G, ;_; 9i _care muscatdin neastimpir de obraz,deasupra gurii. Lobul mugciturii mi-a collr-ilui pricinuit cfteva zilenigte dureri foartemari.'L-am tdmpoiatdin cindin JinOcu-"r"nta de pritlagind-ingustd. lmi fdceam griji sd nu se' formeze intr-o zj o nnt"riiria
42

Ar trebui pentru utilizat o adevaratd curd, luindu-se z-itnic inaintS; iidili;;#

fard coajd)gi 1 lingurila """u.ta plinade zahdr c-andel maro,se taia;t;;;;-5 ctocote, se ia foc si abia dupa aceea se adaugd 1 plind linguri!5 din amestecul ptanie.Se P" de 9" lasdtlz minutin repaos.in cazurile mai grave,ceaiu'l trebuiepregdtit-proaspdt de 4-5 ori p-ezi. se bea, inghiliturd cu inghifiturd, cit se poate de fierbinte] ' Dupd cum se poate citi 9i in vech.ile.carli plante medicinale, bespr-e siminla de patlagind combateformareacalculului,dacd'seiau 8 jrame zitnic. Aidturi se bea ceai de pdtlagind' Siropulde patlagind-ingustd curSlasinge'ie de impuritdti, toxinesi virusi.

cu 1 felie oe Iamle io"5a ?Pdrece

vedea ,,Moduri d.efoloslre"). O astfelde infuzieeste foarterecomandabild in bolile 9i hepatice.si vezicale. Peniru a combate cu efect extraordinar bronsita, astmul pulmonar si bronsic, geqiul se preparadupd cum urmeazd: Se prn. r"t"rt 1 ceascdcu

a fosttrataticu substant" Jr'-i"i"":'ffi,;;

canceroasd. lui aprilie, La sfirgitul am participat cu sotul meu la o sesiune in Freistadt. Deodatd am sim{itpe vechiulloc al muscdturii un nodul intirit, cit un bob de mazdre, care se formasein timpulnoplii.lmediatmi-amculesde pe pajisteun pumn de frunze gi degetulmaresi am tamponatde mai de pdtlagind-ingustd, le-amfrecatintreardtdtor multeori in aceazi loculrespectiv. Seara, intdritura de-abiase mai simlea; in dimineala urmdtoare dispdruse complet,spre bucurianoastrd.Nu este deci o exagerare atunci cind preotulKneippafirmdin scrierile sale cd pentrufiecareboalda crescuto planta. Cu cit md adincescmai mult in tainelefitoterapiei, cu atit trdiescmai multe miracole. Mulli oamenimor anualin chinuridin cauza unor astfelde abcesecanceroase, desi existdremediisub forma plantelor medicinale. Am puteafi cu totii mai sdndtosi si mai bucurogide viald,dacd am ardta mai multdintelefciune fald de planlelenoistre de leac. Bineinleles, in ochii negtiutorilor ele sint doar nigte buruieni.lncepeti sd vd ocupalimai mult de acesteplantegi veli scdpatreptatde tot ce vd supdrd. Aceste rinduri ale mele trebuie sd dea curaj 9i mingiiere tuturor bdtrinilorcare suferdde ani de zile de ulcer varicos la picior. Rdnilelor se vor inchidecurind si se vor vindecaprin aplicarea frunzelor de pdtlagind. Wsta nu conteazdaici.Dacd existd puternicd, si o umflSturd atuncipiciorul se imbdiazi in extractrece de nalbdsau in infuzie de coada-goricelului. Marginile rdniise ung dupd baie cu alifiede filimicd(a se cduta la ,,Filimicd", de folosire"). la ,,Moduri trombozei se reco$i pentrucombaterea manddcu cdldurd frunzele de pdtlaginS. - farmacia Acesteexemplearatdclar: Ne mai putem bizui pe farmaciaDomnului verde- si atuncicind bolnavul s-a resemnat in legiturd cu oriceposibilajutormedical.

MODURIDE FOLOSIRE (cu virf)de plantela |q litrude ape - se opdregte, Infuzie:'1linguritd se lasd pulinin repaos. Amestec de frunze de ceaiuri:1 lingurild de patlagind cu cimbru in pdrtiegale esteopdritd cu 1l+litru de apd (a se vedea fragmentul respectiv dintext). Compresi de frunze: Frunzeleproaspetede patlagina-ingustd sau de pdtlagind-latd gi zdrobite pe un fundde lemncu un sucitor sintspdlate de tiifei, p?nd se formeazd un tercicarese aplicdlocal. de patlagina Sirop, releta nr. 1: De 2 ori 2 miiniplinede..frunze spdlate se trec prinmagina de tocatcarne. acestui tercide frunzeputind Se adaugd apa ca sd nu se intdreascS, 300 gramede zahdrnerafinat si 250 gramede pindcind miere. la foc mic,cu amestecare Se lasi totulsd fiarbd continud, un lichid viscos, se formeazd care se toarndfierbinte in borcane9i se pdstreazd la frigider. spilate se pun in straturi Frunzele cu zahdrnerafinat intr-rln Sirop, ' reteta nr.2z gi se'apasd borbande murdturi ca be se indese. Astfel, totulse va aseza. in punerea pini nu maiincapenimicin in straturi se repetd, zileleurqrdtoare borcan. Intr-un loc feritin grddind se sapd o gaurd, in carese introduce borcanulbine astupatcu 3-4 straturide celofan.Se asazddeasuprao gi se puneo piatrdpe ea. Totulse astupdcu pdmint. gi scindurd Scindura piatra trebuie sd rimindinsi vizibile. Datoritd cilduriiconstante, zahdrul si frunzele fermenteazd, formindun sirop. Dupd cca. 3 luni, borcanul se printr-un pinzd), de fructe(nu printr-o scoate, suculse stoarce storcdtor se pune sd dea citevaclocotegi se trage in borcanefoartebine astupate. acestfel de fermentatie sd lase borcanul in soare Cinenu poateefectua pindce siropul sobei, se asazd la fund.Si acestsiropse sauin apropierea punesd deaciteva clocote bune.
43

PEDICUTA (Lycopodium clavatum) estenumitd in limbajul popular brddigor, brinca-ur. PedicJlla sului, brirul-vintului, bunceag, chindicutd,coad'a-alor-de-vint, corndlel, cornigor, crucea-pdmintului, netotd,pcelecd, piciorullupului, praful-strigoilor, talpa-ursului. Aceastdplantd,'asemdnitoaremugchiului verde, se tiristepe sorur pddurii cu 9i vegnic nigtevrejurilungide 1-2 metri,avindrddicinimicule, fine gi sublrri. Din vrejuricrescnigtetulpinife lungide 7-10ientimetri, moi-lapipdit9i ramificate, care seamdnd cu iarba-neagrd, dar au frunzele mai moi si mai dese. cind plantaare palru ani, formeazd varapisjiluri'gdlbui careconlinpolen,numitgi fdinavrdjitoarei. Aceastd fdindse intrebuinleizd homeopatic, in cazul po(iunilor de piele roase si rdnite. Pedic_ula esteo plantdde leacconlinind radiu.Ea po'ate fi deosebitd u,sor de celelalte soiuride mugchidatoritd vrejurilor lungi, as_emdndtoare unorsforisi a polenurui garben al pistilurilorei. cregtenumaiin liziereld pddurilor gi ii peourile'inalte drnspre nord, de la o altitudine de 600 rhetriin sus. Dupd tdierea copacilor (defrigiri), planta se usucdgi dispare in cele din urmdde tot,cdciigipierde puterea de vialdsub acliunea directda soarelui. ln Austria pedicula estestrictocrotitd de lege.Recomand 9i Germania, de aceea ca necesarul de plantesi fie procurat din farmacii si magazine specializate in plante medicinale. ComerJ.ul cu plantemedicinale aducepeioicutl din tdrilenordice, a$ iilft estegarantatd o calitate buni. Pentrureumatici9i bolnaviid-eartriti, chiargi atuncicind prezintd deja modi'caz ficiri ale formelor. articulatiilor, (incheieturilor), in Oe conitip;iie i:re_gum 9i cronicdsi hemoroizi, recorhand cu cea mat marecdldurd'ceaiul de pedicutd.'persoanele caresuferd de diaree trebuiesi intrebuinteze insd ceaiulcu mlne precautie, ca sd_nule provoace spasmeintestinale. Pedicula n-arevoie sd fie fiarti, ci doai opdritd cu apdin clocot. Ceaiul se intrebuinteazd si in toatebolileciilor urinaresi ale gen!!+, la duregi9i tumefieri'aletdsticulelor, qrga.netgl ia ioimuleJ niripul"ii; rinichi9i la colicile.renale. ln hepatite, la tumoriale tesuiuluiconjunctiv ai ficatulul, chlardacdsintdejamaligne, pedicula esteindisperisabild. Ea-laiutdpe convalescentsd ge pundrepede pe picioare cu forledepline. uneifemeimaiin virstdpe careo cunosca suferit anide zr,ds o grea in-.So!ul r^espiratorie.in suficienli timpulnopfii, tratatd ca astmcafdiac. ii eratot mai rXu,pind ce s-a dus intr-ozi iar la doctor.,,DabA nu incetati luc-rul imediat, in opt zilesinteiiun om mort!" Medicul l-atrimis sd se interneze la spitalul Grieskirchen. nm aflat de la sotia bolnavului cd aveacirozdhepatici in ultimul stadiu. Cu cirozahepaticimergemineTn mindo insuficienld respiratorie nocturnd. Dupacftvatimp,omuld fost trimisacasdca fiindpe moarte. La sfalul solia sa a fdiut rost de pediculd, 9i-" fdcutrapid .mgu, efectul. ""r" id Nu considerali gi .dumneavoastri o minqnedaca vd spun Oupapriha ceagcd cu ceaide pedicule a scdpat de sufocafiile cumplite din timpulnopliicu 9[rl carese chinuise anide-arindul? in cerculdumneavoastrd de cunostinte un caz de cirozd hepaticd, chiar , Dacd_gtili de estefdrdsperan!5, dali curajaceluiom 9i indreptati-l spre pedicuta noastrd atftde importantdin fitoterapie, gi oamenii Chiar careau boli'grave de ficatrpot fi redati vielii pedicutei. datoritd

44

cu scop didacticpe care am fdcut-oprin pddurein Austriasupelntr-oexcursie meu, botanistul dr. BrunoWeinrioardcu un mic grup, i-am atrasatenliainsolitorului pedicule gi in de cirozd hepaticd cancerla ficat. materie asupratimaduitoarei meister, povestit intimplare. urmdtoarea Studentfiind,a fdcut cu cilivaprieteni Dreptcare mi-a jnepeniun vrej de pedicufd, in munli.In drumulspre cabanda gdsitprintre o excursie pe care si l-ainfdgurat amuzatin jurulpdldriei. Cind au ajunssus la caband,unuldintre prietenia fdcut un circel la picior, atit de dureros9i de puternic, incit picioruli s-a genunchiului. au incercat ceilalli sd-l ajute. a Degeaba Cabanierul din incheietura sucit gi piciorul cu fard un succes. a fost masat el nici DeodatS, adus rachiu de drojdie sd-gi ia vrejul de pediculade pe pdlariegi sd a avut inspiralia tindrulWeinmeister pe loc la pozilianormald. gi-arevenit de jos pind sus. Piciorul cu el piciorul, infdgoare Poatecircelul ar fi trecut9i s-a ginditcd ar fi vorba de o coincidenld. Dr. Weinmeister gazda pentru des lui, care avea pedic{d. casd a cules circei la ln drum spre fdrd de circei. Dupi ani de zile, Aceasta a scdpat-oimediat gambi, un pumn de pedicufd. aceastd intimplare. De la el a aflatci i-a relatatunui medic specialist dr. Weinmeister mullioamenide pediculaeste o plantdcare conlineradiu.De atunciau fost vindecali unor perneumplutecu pediculd. astfelde crampe muscularecu ajutorul la spital,nemaiputind urina.Bralulera deja de-a mea a fost internatd O cunogtinld puternicumflatde la umdr la cot. Cind a iegit din spital,starea ei era aceeasica tocmai aveamnigtepediculdin casd, cdci soacramea de 86 de inainte.Din fericire, mea cd ar putea fi vorba la acea ani sufereadeseoride circeila gambd. Supozifia in care i-ampus un sdculel in momentul de un spasm vezicals-a confirmat cunogtinld gi dupd doud minutea putut urinaiardgi urinare vezicii cu pedicutduscatdin regiunea vezicii; edemele normal. A mai purtatacestsdcule!cu pediculdcitevazilein regiunea de pe brale s-au retrastreptat. Eu insdmi am suferitani de zile de hipertensiunearteriald.ln cele mai multe renald.Deci mi-ampus la un momentdat peste cazuriea provinedintr-ohiperfunclie A doua zi, tensiuneamea in regiunea rinichilor. noapteun sdcule!umplutcu pediculd in cind in zona rinichiaplic din cind 165. De atunci, imi la 200 la de scdzuse arteriald proaspdtd. pedicufd qn sdcule!umplutcu lor in cazulcirceilor la gamb6, pediculase pune intr-o bucatdde pinzdcare se leagi iar pentruspasmelevezicalebii de in jurulgambei.Se pot faceinsd gi bdi la picioare, generald", la ,,Partea de sezut", gezut, folosindpedicula(a se vedea,,Bai Pag.8): rdmin adesea cicatrice pe rizboiului accidentelor sau a leziuni urma Dupi de puteai pe in care spate o cicatrice care provoaci spasme. Un invalidde rizboi avea sd bagi mina de adinci ce era. Aceasti cicatrice ii provoca tot mereu spasme pe intregcorpul.Durerile valuride transpiralie care aveaudrept consecinld dureroase, grea pind pielea l-ampututelibera ani de suferinld, Dupd de capului. 30 la se intindeau pedicufi. pedicula perne prin bai cu pe acestom de chin cu umplute 9i (polenulde pediculd)ii ajuta pe cei grav bolnavicare au fdcut esFdina-vrijitoarei disse presard, in timpul cel mai scurt.Fdina-vrdjitoarei care si li se inchidi leziunile cft se poate de fin si cu multdgrijdpe locurile cu rdni deschise.De obicei tribuind-o (Altevindecdri reugite cu ajutorul chiardupd primautilizare. simlitoare apareo ugurare Wilhelm apdrutdla editura pot fi cititein brogura,,Maria Treben'sHeilerfolge", pediculei A-44O0 Steyr,Austria.) Ennsthaler, Dacd cinevaeste atit de strins legat cum sint eu de plantelede leac gi obline prin nu poate sd nu se gindeascdla ele succesetot mai multe ce ating aproape miracolul, Din pdcate,mulli toateacesteminunila picioare. care ne agterne universului, Creatorul oameni se impiedicdde ele fird a le acorda nici o atenlie gi nu simt niciodatd atotputernicia Cerului.

45

MOD U RIDE FOLOSIRE Prepara-rea ceaiului: 1 linguritd rasd de pedicutdse opdregtecu 114litru de '.1 apd in clocot,apoi se lasdsd stea putin.se bea-numai ceagcdpe zi, gi anume dimineata.,..pe_ s^tomacul gol, tlz ord inainte de micut'dejun, inghititurd cu inghitrtura. in caz de -cuozd hepaticd sau de cancerhepatrc, se beauzilniccfte2 cesti. Pernd cu pediculd-: Cu peciicula uscatd(in functiede dimensiunea loculuicu spasmesau ci'rcei se iau 100,200 sau 300 grame)se umpleo perndcare se pune noaplgapeste respectivele porliunidureroase. Aceastdperndisi mentine eficacitatea timp de cel mult un bn. Baie de sezut:A se vedea parteagenerald", pag. g.

PODBALU L (Tussitago farfara) Denumit si bruscinis, brustan, brustur-alb. brustur_ de-n'u, cenusoard, gdlbinele, guga-gdinii, limba_vecinei, tapoget, papalunga, podbeal, rotungioare. Atuncicind crmpule gi poviinigurile noastre n-auincdniciun pic de verdealdde primdvard, iar ochiulde-abiaOaia re_ cunoaste cite o umflSturd foartetimidade mitisorde podbalul salcie, esteprimul care-si scoate Ia tr,imina ta inceputul primdverii potirele galbene.
Pe soluri umede, povirniguri plesuve,cariere de pietrig, pdmintinlelenit, ogoarepdrdginite gi grohotisuri de panta se gdsesc perne intregide flori de podbal, care apar din pimint cu mult inainteafrunzelor. La ele i9i cauta albinele gi alte insecteprima lor hrand. pod-

).

baluluiii priestenumai pamintulargilos,lutos, el reprezintS, ca sd ii-um agi, caracteristica solurilot^dg argila primele floripe careni ie putem pen9i lut.S-int culege tru provizia de iarnd. Datoritd proprietdlilor ler-expectoiante si antiinilamatorii, te"putem folosi cu maresucces la.brongiti, larihgit_i, faringiti,astni oioniic qi pteurezie, oa chiarla tuberculozd pulmondrd incipieite.'Cei c-utuse reoefi gi nef,igeafa inihui toarear trebuisi bea de mai multeori pe zi ceaifierbinte Oe pbOOai amestecat cu miere. Mai tirziu,in 1u.13 cind apar gi frunzele linoase, verzi sus gi alb-argintii pe _mai, partea de jos, le utilizdm, din cauza^continutului lor bogatin vitamina C, ca vtrOedfi q:!YY sYpasi salatdde primivarS. intrubft frunzele con:1in mai muttesubstante active oeclttlorlle, sintculese si pentru a se putea folosiun amestec de florisi frunz6 la prepararea ceaiului. De la medicii naturigti ai antichitdtii si pinala preotul poddalul Kneipp, esteprefgit^in mod unanim. Frunzele_sale proas$etb pusepe pi'ebt spdldte, ca ,n bi terct,-ajutd in orice lgtlq gre_a de .plimini, in drizipdls'i leziuriiale'tesuturiloriJ umflituri vinetii si chiarin inflamaliiale birrseisiriovidle. Rezultatele acestorcompresecu tercisini uimitoare Compiesele cu infuzie concentratd din frunze de podbal sint utilizate in ulcerulscrofulos.Vaporii de podbal,atit de la floricirt gi de la trunze, trebuie inhalali de maimulte ori pe zi in gazul brongitelor cronicecu acbese desesi in frunze de podbal.
46

sufofanta. in cet mai'scurt tmp se u" rrlii1ffi ri?; il:!"j.lla.lespiratorie uqurare. Picioarele umflatear

trebuiscdldate mai des inti-ofierturd preparata din

pe careni-lputem fabrica din frunze de podbal se dovedeste Siropul foarte bunin pulmonare. Intr-o oaldde lut sau un borcan bronsite si alte afecliuni de murdturi se introcjuc alternativ un'strat'de frunze si un stratde zahilrnerafinat, se lasdsd se ageze gi se umplepindce nu maie loc in vis. Apoise leagdcu 2-3 straturi de celofan si se punein grddinS, pamint. la locferit, intr-ogaurhfdcutd in Se asazd o scindurd deasupra gi se acoperd cu pdmint. constantd stirnegte Cdldura un procesde fermentafie. 'Dupd 8 sdptdmini se dezgroapd iardgi oalasau borcanul, iar siropul de podbalastfel oblinut se lasdsd dea 1-2clocote. Dupdce se rdcegte, esteturnatin sticlemici,cu gitullat.Acestsiropestemijlocul nostrude apdrare cel mai bun in timpuliernii gi al epiQemiilor de gripd. Se ia cu lingurila. permanente In astm,in afecliunile ale bronhiilor sintde mare 9i ale fumdtorilor folos,primdvara, 2-3 lingurile de suc de podbalproaspdt storsturnate intr-ocandcu supdlimpede de carne saucu lapte cald. proasPentru combaterea flebitelor se poateprepara o masdalifioasd din frunze petezdrobite proaspdtd, pe carese aplicd po(iunile gi se leagd inflamate 9i smintind podbal picurat usorcu o bucatd de cirpd. storsproaspdt Sucul din frunze de si in ure' cheesteeficace in duririle de urechi. TUSE CEAIPENTRU Dacd vretl un ceai expectorant, amestecali flori 9i frunzede podbal,flori de (numit lumindricd, cuscrigor sau pluminiricd) si frunie de patlagind9i mierea-ursului ingustd in pa(i egale. Dinacestamestec de plante se iau2 lingurite la 114litru de apd gi se opiresc.Se beauzilnic, calde,inghiliturd cu inghititurd, 3 cesticu acestceai indulcit cu miere.

MO D U RI D E F O L O S I RE Prepararea 1 lingurili(cu virf)de flori(maitirziu, ceaiului: Se folosegte cind parti apargi frunzele, se punfrunze flori amestecate in egale) la r/+litru 9i de apd,se opdregte doarsi se lasdpulinin repaos. proaspete gi se freacdpind iese un terci Frunzele se zdrobesc Comprese: carese aplicd subformdde comprese. (cuvirf)de flori9i frunze 1 lingurd gi se inhaleazd Inhalalie: Se opdregte vaporii de maimulte sub o cirpd. ori pe zi. Se repetd Bii de picioare:2 miiniplinede frunzede podbalse fierbintr-ocantitate de apdcorespunzdtoare; se lasdsd steaputin. Durata beii- 20 minute. proaspat Suc proaspit: Se stoarcesuculdin frunzele spdlate, cu ajutorul storcdtorului electric de uz casnic. de ceaiuricontratusei9i a rigugelii:A se vedea Siropsi amestec fragmentelerespective de text.

PORUMBUL (Zea mays)

Alte denumiri:cdlambuc,^ cocenagi, girnigor, colibag, cucuruz, m dlai, pdpugoi, penche, tenchiu, tengheri.In ultima vreme s-a raspindit foarte mult cultivarea

porumbului. In timpul infloririi, din tecilelungi9i asculite ale frunzelor atirna in afardstigmatele salefiriforme. EIJ sb numescgi mdtaseaporumbului perioada si constituie partea cea mai curativd a plantdi. de inflorire se intinde din iuniepinain august. Mitasea-porumbului estetdiatd polenizdrii inaintea gi uscatirapidla umbrd. Dacdavetinevoie de un produsdiureticconfirmat, atuncibeti acestceaide mdtasea-porumbului, careesteqi un mijlocde sldbir6 eficace gi inofensiv (actual pentrunumerogii suprapoirderali din societatea bunastarii). Dacdmitasea-porumbului estadepozitatd timp mai indelungat fdrd a fi completuscatd, atunciigi pierdbefectul diugi devine retic laxativd. Ceaiul de mdtasea-porumbului estela fel de eficient in bolile ciilor urinare cu formatielitiazici (formare de calcut), in edemegi anageineratizate), sarci (edeme da 9i in nefritd,catir u.ii*i, reumatism. El poatefi folositcu succesirlpotrivaincontir.ientei "iritj'ii urinarela copiigi batrini gi a colicilor renale. in toateaceste bolise ia la fiecare 2-3ore ctte1 lingura plind de ceaide mdtasea-porumbului.
MOD D E FOLOSIRE Preparareaceaiului: e opdregle1 lingurila(cu virf) de mdtasea-porumbului cu 114litru de apd fierbinte. se lasdpulinin repaos,nu se indulbegte.

PUFULITA-CU-FLOR I.MICI
(Epilcibium parviflorum) Am primitodatdo scrisoare de la un tatd de familie in care scrietextual: ,,Vdimplorcu miinile impreunate gi ridicgte, poate imi mai puteli indica un drum inapoi spre gi ddruifamiliei sdndtate mele,caresuferd din greu aliluri de mine, un tptd sdndtos." lnainteimi evoba drumul suferin,t_ei s?le: In anul 1gO1devine acuti o prostatitd cronicd(inflamalie cronicda prostatei) din cauzb imbdierii rntr-o apd careconlinea radiu. A umblat din spital in spital, dar nici un medicnu l-a operat;era disperat. La fiecare scaun eliminasinge gi puroi. Din cauza numeroaselor medicamente a cipdtat ulcerduodenal si o afecliune gravd Iaficat,iarfloraintestinald i-afost distrus'd. Eraniaiaproape de moarte decitde vialdsi a trebuit, la indicalia doitoruiui, sd suspende orice medicament. Apoi a fost operat,dupi cumscrie,_pe caleelectricd. ln ciudaoperafiei, inflamaliile au rdmaspind astdzi. Medicamentele injecfiile i-au inr'dutilit 9i din nou starea. A recursla ceaiul de urzici si la ceaiul diuretic care i-au ameliorat boalain aga mdsr-ird, incft astdzi poate lucra din nou. De acest drum chinuitorar fi fost probabilcrulatmult incercatul tatd de familie dacd ar fi gtiutde pufulila-cu-flori-mici carepoate vindeca dintemelie bolile de prostati. Pufulita-cu-flori-mici, necunoscuti pinl acumca plantd gi nementionatd medicinalS in nici o 6arteobignuita despreptantemedicinate, r intr"i il; 6;";;i;r;;i; "o]i
48

primaediliea brogurii mele,,Sdndtate din farmacia Domn-ului" intr-un adevdrat mars triumfal ca plantamedicinald contrabolilorde prostati. in cel mai scurttimp a del venitcunoscutd in intreaga Europdgi in afaraei, nu^inultimi instantd din cauzdcd a ajutatdeja mullioameni in maladiile susmenlionate. In ultima vremeaparegi in carlile plante despre medicinale si revistele de specialitate. Din cauzanumeroaselor varietdli ale acestei floris-a ivitinsdo anumitd incertitudine.Dintre subspeciile cu acliune temeduitoare trebuie insirate urmdtoarele: cirligei (Epilobium sau rdcitoaicd roseum),pufulita-cu-flori-mici parvifloru[-r), lepitonium pttfulila (Epilobium montanum), numitd gi fa!d-n-fa!5,pufulita-verde-inchis (Epilobium pufulila lanceolatd(Epilobium obscurum), pufulita-delanceolatum), (lpilobium pufulila-de-mlastini (Epilobium palustre), collinum), colini Pufulifa-depietrig(Epilobium gi pufuli!a-alpini (Epilobium fleischeri) anagallidifolium). Varietitile tdmdduitoare se recunosc toatedupdflorile lor miciin culorirosietice, roz palsau albicioase. (fructcapsuld) Elestauca bdtute-n cuiepe silicvele lunguiele, inguste, din pavoazate carelisnesc la plesnire seminlele cu perialbi,asemdndtori bumbacului. in = pdrul pufulita Tirol, estecunoscuti in mod surprinzdtor sub numele de ,,Frauenhaar" femeii. Din varietdlile enumerate si care au putere lecuitoare se colecteazd intreaga planti,deci tulilinS, frunze9i flbri,cu grijaca plantasd fie culeasd din mijloc- de altfel, ea se rupefoarteugor-, pentruca sd poatdformanoi mlddite laterale. Ceeace s-a culesse taiecit estein stareproaspdtd. Dinceaiul de plante se beau,si in cazurile celemaigrave, pe stomacul numai 2 cegtipe zi,gi anume1 ceagcd gol,gi dimineafa, 1 ceagcdseara.Acest lucru nu inseamnd insd cd se poate renuntala controlul medical. medicului grea. Oricum, sfatul trebuie cerut in oriceboald pot greu Doudsubspecii de Epilobium, care fi doar cu confundate cu celelalte soiuricu flori mici,nu au voie sd fie colectate. Estevorbade cea numitdriscoage, pufulild (Epilobium limbricag, sau sburdtoare (Epilobium hirsutum) si de sburdtoare angustifolium). La primadintre ele,florile ajungde mdrimea unghiei degetului maregi purpuriu. strSlucesc pindla 150centiEa se gdsegte adesea in stocurimari,stufoase, metri indllime,in gi lingd apele pulin adinci;tulpina si frunzelesint cdrnoasegi acoperite ugorcu pdr pe parteainferioard. Cunoscutul botanist austriac Richard Willfort,care cunogtea foartebinepufulila ca plantdde leac,nu o menlioneazd in cartea sa.Ar putea, dupdcum a suslinut el, sd fie confundatd (Epilobium cu rdscoagele hirpufulila-cu-flori-mici, sutum); acestea au,ins5, spredeosebire de nigte floricelpulinde cinci ori mai mari,tije gi frunzemai cdrnoase, o indllime sensibil mai mare gi de(Epilobium clangeaziun efectcontrar. - Sburitoarele angustifolium) crescinaltede gi preferdluminigurile, 150 centimetri gi vecindtatea lizierele tufigurilor de zmeurd. purpurei, Florile mari, piramidali, de culoarea sintdispuse in ciorchini lungi, neindesali pe o tulpindrogieticd la bazd.Florile acestei varietdli foartedes intilnite strSlucesc in timpulinfloririi, formindnigtesuprafele germandpopulard rogiica focul.Denumirea : iarba-diavolului este,qred,un indiciu destul de clarcd nu poatefi ,,Unholdenkraut" folositicontraprostatitei. Eramfemeietindrdcind socrulmeu a muritin putereavirsteide hipertrofiea prostatei, patologicd decide o mdrire a prostatei. Un vecincareera expert in materie de plante medicinale mi-a ardtataceastdpufulild-cu-flori-mici, spunindu-mi: ,,Dacd plantd, socruldumneavoastrd ar fi bdut ceai din aceastd astdziar mai fi fost in viatd. femeie tindrdgi puteliajutamullioamenicu ea."Dar dupd crim Jineli-ominte!Sinteli plantS. se intimpld cind egtitindrgi sdndtos, nu m-a mai preocupat aceastd Nu la fel a fdcutgi mama!Ea a cules-o in fiecare an gi a ajutatmullioamenisuferinzi de vezici urinari 9i de rinichi. Fo(a sa curativdeste atft de mare, incit adeseainldturi fulgeritortoatesupirdrile 9i durerilelegatede bolile de prostatS. Au existatcazuri cind oameniise aflau ?n preajmaoperalieigi nu puteau urina decft picdturdcu

picdturd; o singurd ceascd a si aduso_ ugurare. Ceaiul trebuie bdut,bineinleles, mai multtimp,pentrua oblirieo reald insdndtosire. Mi-arelatat odinioare mamamea.desp.le caresuferise yn pacient dejatrei operalii de cancervezical - cancervezicaldovedit clinic- si carese gdseaintr-ostare,fizicd foarteproastd. L-amsfdtuit sd bea ceaide pufulitd. Am aflatuftlriorde la medicul sdu cd s-a vindecat. Era pe vremeacind incd nu me ocupamde plantele medicinale. Aceastd vindecare m-a impresionat profund. Mamamed m-a rugatdeseori s6 nu uit niciodatd sd culegac^eastd plalta medicinald cind ea n-o sd mai-fie in viat6. in 1g61, de ziualntrdrii Maicii Domnului in bisericd, a muritmamameaceadragd9i 'euam uitai in varaaceea sd adunpufulile. In cabinetul de consultatii al medicului meu am aflatcd un bdrbatpe care-l cunogteam zdcea!5ra sperarile in spitalul nostru, bolnavde cancervezical.,,Nu,,, am exclamat, bdrbat vrednic ,,dceSt n-are voiesd moard!" M-amginditla pufulili.Medicul, degiaveao atitudine pozitivd fatade plantele medicinale, a f5st de pbrere'cd in ucesi caz nu maiputeaajutanimic. Eu nu culesesem insdpufulite gi m-amginditcu groazd cd la mijlocul lui octombrie totulo fi ofilit si uscat.M-amdus'totusi sicaut. Stiamun locundeinfloreau in timpulverii. ce-idrept,decft.citeva tulpini pe carele-am vegtejite, culestotusi, . N-ammaigdsit, le-am tdiatmdrunt gi le-am trimis solieibolnavului. t-dO'at si bea2 cestipe zi, rna digi unaseara, mineafa si dupd14 zileam aflat printr-un de la medic, anlni teleionic, cd in stareabolnavului survenise o mare schimbare in birie.Mi-a spus'rizind: ,,O"ii plantufa ta ajutd!"De-atunci am putut ajutasute gi sute de oam6ni, asa crm imi spusese odinioard bdtrinul din loculmeu natal:,,Tineli minteaceastd plbntd;puteli ajuta multi oameni cu ea." Un farmacist din Mtinchen mi-aardtat intr-ocartevechegi groasdde farmacie loculin carein jurulanului pufulita 1880 maieraconsemnatd in'm"od oficial. Medicamentelechimice au izgonit-o total.Prinprelegerile mele,drumeliile in scopuldescoperirii plantelor publicaliile medicinale^ pufulita mele, a devenit dih nou cunoscuti in toate 9i rind.urile populaliei. lndrumdrile melegds'esc puternic e'cou in sufletele multor oameni, cdcipretutindeni undeqjyn-g cy so!r] ryeuin drumeliile noastre, pe drufie in munfi, muride pddure, la margini de piraie, fiein luminiguri vbdem, sprebucuria nodsti-e, cd a fost culeasd numai.mlldila geltralga pufulifei,'in scopulde a crula planta. Oricine cunoagte plantd aceastd medicinald o apreciaza gi o apdrdde pieire, culegind-o astfel cu multdbdgarede seamd. Planta mai cregte, dupd cules, incd de 2$6ri. Dacdrizomulriminein pdmint, atunci va inmuguri din nouin primdvara urmdtoare. Aflu cu bucurie din scrisori cd in multeglddinifufulifa-cu-flori-mici cregte acum printre cdpguni, legume arbugti decorativi.-inainte pdmint' era 6mulsd din ca orice -9i suferinzi buruiand supdrdtoare. Cftor le-arfi pututaducein acestrdstimp vindecare 9i un nou curajde a infrunta viatalDe curindam avutposibilitatea de a iluta un predt careera corisiderat de medici'incurabil, avindcanceifa proiiate.,i h vezicdgi'care se dedici astdzi din noucu intreaga putere proiesiei de muncd sale. O scrisoare din Schwarzwald: Cumnata mea a fbst tratatd de un canceral organelo_r pelviene cu razecarei-auddunat, provocindu-i o fisurd in intestin Siin vezicd. A cipdtat asemenea dureri vezicale, incftmedicul a fost nevoitsd-i presciiemorfind. Atunci am ciutat dupd ilustralia dumneavoastri din ..Farmacia Domnului,' pufulilacu-flori-mici, am descoperit-o si dupd o sdptdmind de curdcu ceai,toatedurerile au dispdrut. Acesteasint minunile din farmaciaDomnului!" - Desprealte vindeciri putefi obtinute citiin brogura,,Maria Treben's Heilerfolge", apdrutd'la editura Wilhelm Ennsthaler. dintrecei,care,suferd de-prostati se pot insindtogicu ajutorul pufuli!ei-cu,, .UYttt flori-mici, deseori chiarfdri sd maifie nevoie sd ie opereze. tjacdoperatia b-aefbctuat
50

deja, ceaiulde pufulildinldturdusturimile gi celelalte inconveniente care se ivesc de multeori ulterior. Trebuie consultat insdin oricecaz medicul. Un bdrbatvindecatde o boald a prostatei scrie din Coburg:,,Pufulita-cu-flori-mici m-a ajutatin durerile mele de prostati. Zdceamin spitalin Coburg, bolnavde infarct miocardic.Pe lingd aceasta,aveam dureri de prostatdsi nu puteam fi operat din cauzastdriiproastea inimii. Mi s-a spus cd mi se va pune o sondi permanentd, dacd situatiami se va inrdutSli. Am aflatdes,pre pufulifa-cu-flori-mici minunata care a ajutat pe atiliain suferinleasemdndtoare. Am inceputsd beau citd S cesti pe zi; in citevazile am scdpatde orice dureride prostatd. Acum mai beau pentruia sd md refac cite 2 ce$tipe zi. - li mullumesc lui Dumnezeu din toatd inima.Vd doresc,doamndTreben, sd mai ajutalicu pufulila-cu-flori-mici mullioamenicare suferdde acelasi chin. Esteincredibilcd plantele medicinale ale Domnllui aduc - cind medicina nu mai are solutiiun ajutoratit de mare." MOD D E FOLOSIRE Preparareaceaiului:Se opdregte1 linguri!5 (cu virf) de plantecu 114litru de apd 9i se lasd sd stea pulin. Numai2 cesti pe zi - prima,dimineala, pe gol, iar a doua,seara,ilz ordinainte stomacul de cind.

Pufulila ajuti (dedr. DirkArntzen, Berlin) o scrisoare de la dr. Arntzen, medic practician,antropozof:,,L? baza urmdtoarei evocdri std o inlelegere a plantelor, asacum a fostea stlmulata de Rudolf gi dezvoltatd Steiner in continuare de diferili biologigi botanigti. Aceastd inlelegere estede fapt o imagine si se numeste: ..Omulinvers triarticulat,,. Astainseamnd cd rdddcina corespunde organizdrii nervi-simluri, decimaialescapului omului, zonafrunzelor - sistemului central, ritmic, iarzonaflori-fruct, pdrfii metabolism-membre. Aceastd reprezentare, ca toatelucrurile vielii, nu se poateaplica mecanic. Ea trebuieprelucrati pentru in mo{individual plantd fiecare in partegi invers, pentru fie9i carepacient in parte.Dar,odatdexistentd, chiardacdesteinlelbasd mai?ntii doar pe baza citorvaexemple, ea oferd un fundament pentruinlelegerea solid,temdinic .<elafiilor" dintre om gi plantd, carealtfel pulinneclare. rdmin intotdeauna procedeu Principiul acestui pe bazaunuiexempiu. va fi ilustrat Sa luim Hamamelis virginica. Aici,florile apar iarnadirectdin scoartd. Nu are loc legdtura prin normald frunzd. Scoa(atrebuie consideratd ca apartinind'zonei minerale aiAoAcinii. Avemiieci o.sit-uatie in care..principiul..metabolic" al florii dd direct de .4crincipiul nervi-simluri" al rddiciniisi scoarlei, fSrd a trece prin echilibrarea .cdndtoasS, normald" prin frunzd. Aceaitasituaiie existd si la om (ginatural, la animal), de exembt,in cizul r5nii, dar maialesin zona'anald. Hdmamelis'este un modelpenirurana,pentru hemoroizi. plantdpoatetrdi cu aceasti situalie Aceastd o vialdintreagd, fard sd insemne ci se imbolndvegte; s-arputeachiarspunecd ea triiegtedin 9i prinaceastd situatie de explanta poatedeveni ceplie. De aceea, un mijloc de leacpentru noi.Cdcine drati cum jongla putem gi o vialdintreagd cu o situatie anumitd, careexistd, tdrda ne imbolnivi. intrucit astfel de .aituatii>> sintrealitilialevielii, decidejacevaspiritual, nu esteatftd'e multvorbade materialitate, de substdnld, cedace poat'e pentruefectul da o eiplicalie (poten!e). diluirilor homeopatice pufulitaMariei la Epilobium, plantdse caracTreben. Aceastd $i acumreferitor terizeazd mai ales prin faptulcd ceea ce este considerat la inceputdrept o tulpind
51

floral6,micd gi nevinovatd este in realitate un ovar de fruct hipogincare, asa cum e normalla un fruct,se umfldsensibil dupd inflorire, se decoloreazd-si crestein lunoime. Toamnasint eliberate apoi seminlele inconjurate in abundentd de'bumtjac.pufuirta in toate varietatile sale este o plantdrelativrdspinditd. Planta in?loreste si rodested6stul , d i cdse d e sfd so a rd de p u t e r n i ca d e stu lde puter nic in acestdomeniu;' fr unzeie, tulpina gi radicina devinin schimb mai putin importante, mai neinteresante in comparatie cu aceasta.. To_tul raportatla om inseamnd: Putemcdutaefectulprincipal in parieaciejos a omului,din care fac partein mod esenlial organeleurinaregi de reproducere. Prin alte refleclii se poate oarecumexcludezona intestinald (acestea sint mai cu seamd pla n t e l e c u g u s ta ma r). Ovarulde fruct ca parte esentiald, bdtatoarela ochi se afld spre induntru.Prin acgst lucru se poate intelegefaptul cd in el se vede clar un raport pozilionalcu prostata.Dezvoltarea fructuluitoamna te duce cu gindul si la toamna omului,omniprezenla sa - la o ..boald,>cam la fel de frecventd. Cevafoarteasemdnitorse intilnegte la pepene,la dovleac:ovar de fruct hipogin, mdrireuriagddupd inflorire si, ca sd spunemasa,in mod necesar, actiuneasupraorgane l o ru r i n a r eL . a fe l si l a p a rd (P yru s)$i . pentr uspecialigti: Hypoxis r ooper iar e tot ov ard e f r u c th i p o g i n . Demn de remarcateste fenomenul cd anumiteplanteurogenitale importante, ca -cu plopul,c-abumbacul(Gossypium), prezintdsi ele o formatie aspect de bumbac puternicd, bdtdtoare la ochi.Explicalia acestui fenomen incd nu s-a gdsit. Cea mai eficace,asa cum scriesi MariaTreben,este preparareaceaiului.Acest mod de prepararearomat,apos dd puterilor timdduitoaresi directiaspecialdcdtre parteade jos a omuluicu aparatul sdu urinar. .9i, ceea ce este cel mai important, pufulita ajut6! Multe multumiri redescoperitoarei acestei plante medicinaledin farmacia Domnului, pind acum neglijate. R OSTOPASCA ( Chetidonium m ajus) Alte denumirisint: ai-de-padure, buruiand-de-cele-sfinte, buruiand-de-pecingine, buruiene-sfinte, calce-mare, crucea-voinicului, gdlbinele, iarb6-de-negi, iarba-rindunicii, laptiugd, negelaritd, oiascd,paparund, sdl6lea, scinteifd, tdtdrcele. Dacd ne gindimla faptul cd rostopascase intilneste adeseain vechilecd(i despre plante medicinale sub numeteOe ,,buruiand-de-cele-sfinte" sau buruiene-sfinte", ne putem imaginade ce prestigiuse bucura odinioard in popor aceastdplantdmedicinaliconsideratd astdzi adeseadrept o buruiandotrdvitoare. Aversiunea eoocii noastre modernefatd de rostopascdmi-o pot explicadoar prin faptul cd la inceputul'industriei medicamentelor au fost condamnate si renegatecu hotdrire pentrua toate plantele medicinale valoroase, indepartapoporul de plantelede leac gi a-l indreptaspre leacu ri l e o e b a zdch i micd. Rostopasca se dezvoltdramificat, atingindo indltime intre 3080 centimetri.Ea infloreste,incepind din luna mai, pe tot parcursul veriigi pina in toamn5.Frunzele saledintzimlaiesi se aseamdnd cu iele de stejar.Din tulpinesi rizom izvordgte o sevd galben-portocalie si destul de viscoasS. preferdvecindtatea Rostopasca zidurilor, a gardurilor, a grohotigurilor de panti, pre-

gi marginile cumgi livezile sudice. ar fi varade secetoasd Oricit de sud alepddurilor de uscat'e, din planta tot va curgesuculgros,galben-pbrtoca-iiu, in cantitdfi suficiente. Dar
52

gi in timpuliernii, cind zdpadaacoperdtot, putemgdsi rostopasca dacd ne-amintipdnt in minteloculunde cregte. Planta aceasta estedepurativi (decicurdldsingele) gi hematopoetici (deciajutd la formareasingelui). Eu ag recomanda-o, asociatdcu urzicile si mladitele de soc, in le u c e m i e .N u m aicd tre b u i esd se b e a minimum2litr i pe zi din acest amestecde pentruca el sd poatdda rezultate ceaiuri, bune. Rostopasca este un leac de incredere in bolile hepaticegrave,dacd se folosegte in formd homeopaticd. Curdlind atit singele cit gi ficatul, ea are o influenld dintre cele mai bune si asupra metabolismului. Aceastdplantd medicinald este folositdcu succesin afectilnile biliare,renalesi hepatice.pu'se in vin (30 gramede rostopascd impre u n dc u r ' e d e ci n i lse e [a sd 1 -2 'o rein ttz litr ude vin dtO;,- inlStur d te r apid foar icterul. Este indicatdgi in tratareahemoroizilorcare dau arsuriin zona anusului, in combaterea inlepilurilor si a senzatiei de ,,cutit" in timpul urindrii, ca 9i contra vijiituluiin urechi. In toate acestecazurise pot bea cite 2-3 cegticu ceai (carenu se prepardprin fierbere, ci doar prin opdrire)pe parcursul zilei,in inghitituri mici.Acesta este folositexterncontra bolilor de cancer la piele, contra bititurilor, a verucilor (negilor)9i a eczemelorcare nu vor si se vindece. Cataractasi petele pe cornee dispartreptat.Suculajutdchiarin cazulsingerdriiretinei 9i a dezlipiriide retin6.Se ia o frunzdde rostopascd, se spald,iar tulpinaei frageddse zdrobegte intre degetul mare gi degetul ardtdtor umezite in prealabil.Zeama astfel obtinutd este unsd cu ardtdtorul,tinindochii bine inchigi, insprecoada ochiului. Desi nu este pusd directin ochi, acfiuneaei se comunicdtotusi ochilor.Acest lucru se poate incerca pentru a pentruocnii sdndtosi tratacataracta,vedereaslabd 9i in'mod preventiv dar suprasolicitati. Eu insdmifi resimtefectul binefdcdtor cind trebuieadeseasd stau pind noaptea tirziu'casi rezolvcorespondenta. Cind sint istovitd, iau o frunzdde rostopascd din grddindgi ii apliczeamacdtrecoadaochilor, in modul pe care l-amardtatmai sus.Am de fiecare dati senzalia deosebitde agreabild cd mi s-ar fi tras un vdl din fala ochilor. plantao tincturd In medicina homeopaticd se preparddin aceastd din care se administreaz6, in cazulafectiunilor mentionate mai sus, de 2-3 ori zilniccite 10-15picdturi in pulindapd. Cu cilivaani in urmd mi s-a povestitdespre o femeiecare avea pe pleoapainferio a r dd r e a p t du n a b ce s ro g u d e md ri meabur icului degetului cel mic. Oculistului la care s-a dus ca sd-i prescrieo reletdpentruochelarinu i-a pldcutce-a vdzut- aVea abcesuldeja de 7-8 anifdrd s-o fi supdratvreodati - gi a trimiso probd la analizd. Era cancer de piele. Pentrutindrafemeiea fost - dupd cum vd puteli imagina- un soc cumplit.Cum familiaei face parte din cerculnostrude cunostinte, am putut sd recomand rostopasca. Era luna februarie din fericire, o iarnd blinda. Rostopasca trece 9i, bine peste iarnd gi rdmineverde. Sfatulmeu a fost sd scoatd plantadin pamint cu rddacindcu tot 9i s-o planteze intr-unghiveci,pentru a o avea la indemina.Femeia urma sd-gitamponezede 5-6 ori pe zi locul bolnavcu seva galben-portocalie. Cum abcesulera plasatpe pleoapd,i-am atrasatenliacd seva nu era nocivdpentruochi. Am mai sfdtuit-o sd meargdo datd pe luni la tratament cu raze Rcjntgen, asa cum ii p re s c r i s e s e m e d i cu l ,d e g i a ce ste i ra d i er inu alungd tum or ile m aligne, ci se m ai intimpldsd distrugdporliunide epidermdincd sdnitoasd,ba adeseachiar 9i oasele. de Crdciunam trdit marea bucurieca abcesulcanScurttimp inaintede sdrbdtorile cerossd dispard.Femeia mi-afdcuto vizitdsi mi-asdritde git chiarde la usd. Medicul oftalmolog ld carefusesesi inainte a intrebatlo miratce fdcule. La rdspuns,,il ei: ,,Lunar la Linzpentru raze", doctorula spus: ,,Dacd asta a reugitRcintgen-ul, e intr-adevdr un Mi-a mai mdrturisit miracol." cd nu ar fi rezistatsufleteste vizind felele mincatepind la pacientepe care le intilneala raze,dacd nu ag fi inarmat-oeu cu atita os ale celorlalte gi incredere in sine. curaj,credinld in Dumnezeu

53

agym rugdmintea mea pe care o adresez tuturorcelor care cltescaceste " ,9i AJutatl dumneavoastrd rlnourl: intr-un caz similar 9i si crulali-i pe semenii astfel dumneavoastrd de un sfirgit cumplit! in trmpulnostrujtit'de pbtirat ingr"midesc cazurilein caredin negiinrogili si careinc'ep "" formeazicancerul deodatd sd creascd se pielii. excesivi a pdrutuipe bralegi picioare . Firele{e pdr .qeobral gi cregterea la femeiindicao tulburare "!e renald. Locurile. respective se ung cu suc de'rostopisce, obfinut cu ajutorul storcdtorului (suculse menlin.[roarp-i in trigio.l m"iielectric muT. tlz an); este ldsatsd actioneze ciievaore, apoi'locul se'spali cuiun sdpun emolient, iarpie.lea cares-agscbt pulinse tratei4i cu alifie Oeiifirnria, ,rri Or musetel sau sundtoare (a se vedea,,Moduri de folosire"). in afari OeacJJsta,'tr"Or" ta"lj16'6 curdde ceaide urzici - cel putin3-4 cegtipe ii -, precum si bdi de sezutcu coadapentru calului o irigare mai bunda rinictriloi (a se iiti si artiCotui d;;t?; ,,Coada-calului"). O cunostintd din zonaorasului Mainz folosea in timpul plimbdrilor salezilnice seva de ro*opadcd'aga cum am ;iet;i. Un ciinelup J.rirr be batrin ii era insofitor credincios.Odatdi-a dat in gluma_gi lui cu pulinasevdpe ochi,ceeace se pa're cd i-arfi fdcut foarte bine ciinelui, cdci de-atuncl se postb de fiecaredata rigitor- in iala stapinului sdu,cindacestafolosearosrooasca. parohie dinAustria superioard in caream tinuto prelegere in lunanoiembrie, ]1tr-o am fdcutcunostintd cu un paraclisier carepurtaochelari. Cindri-am intorsin februjrie la aceeagi par6lrid, paraclisierul nu maipui-ta ochelari; dupdcumsingur mi-apovestit, faptului cd din noiembrie mi-a urmat zilnic sfatul legat d"e cura cu zeamd lYt?lg.toritd oe rostopasca. In plus,acumvedea mult mai bine decitinainte cu ochelari. Fiind i,arnd., sd-giia frunzele de rostopascd de sub pitura Oe zapadd.Mentionez ,trebuia acestlucrunumaipentru a sublinia cd anumite plante poi ti gdsite medicinale proaspetechiar9i in anotimpul rececindmaioricevegetalie parea fi moartd. MODURI DE FOLOSIRE 1 lingurild rasdde plante la 1t4litru de apd- se opdregte doar. fllfyzie: Suc proaspdt: Frunzele, tulpinile se spaldsi se trec'instareumedd 9i florile prinstorcdtc,,rrul elecJric (pentru folosirea externd). Tincturi:A sepro^cura dinfaimacii, fiindun preparat homeopatic. Macerat de vin: Se toarndllzlitrude vin ain $este30 gramede rostopascd cu rdddcini cu tot si se lasdsd stea 1-2ore,apoisd filtreazd si se bea in inghilituri mici.

SALVIA, JALESUL (Satvia officinatis) Citeva denumiri ale Salviei jale,jales, officinalis.-cilvie, jaleg-bun, jaleg-de-grddind, galvir, salet, gerlai. Salvia, iuncisiuta plania ca o dirifamilia :?lYig,,salvie-de-grddin4 labiatelor, provine jtind ; din Euiopade syQ'gise gultivila noi in gradinil Flanta indllime de 30-70centimetri, florile ei vioiete sintdispuse verticilat, deciin cerc,in]rrrr uneiaxecomune; frunzele saleopozite, alb-linoase'sclipesc argintiu 9i emani un [aifum-usor amar,aromatic. Salvia-de-gridind trebuie part6a sa aiOa grddiniinti--un ei cJe loc ferit,insorit. Pe parcursul iernii,-eu o acopar,9or cu brengi de mblid,deoarece estedeosebit de sensibild la ger.
54

cunoscutd O alta subspecie,Salviapratensis, de bur uiana- milcedului, su b d enumir ile coada- vacii, jale,<-sdlbatic, jaleg-de-cimp, jaleggavdt,jale,1ales, de-pddure,salvie,salvie-de-cimpuri, salvie-sdlbatipdsunisi cimpii.De c5, se gdsegtepe povirnisuri, departe se vdd strdlucindflorile-ialbdstrui-violete plinade ar om e.De la ca re rdspindesc o mir easm a aceastd speciese folosesc florile, de celemai multe ori numai pentru gargari sau pentru fabricarea otetului de salvie - 1 pumn plin de flori este ldsat la' macerat in olet naturil si acesta se intrebuinteazd ca freclie binefdcitoarein timpul uneiboli mai lungiin care se std la pat. Frunzele se colecteazdinaintea perioadeiinfloririi, in mai 9i iunie. lntrucitplanteledezvoltdin zileleinsoritesi uscateuleiurieterice, frunzelesint culesenumaiin soare,preferabil la ora amieziisi apoi sint puse la u mb rdca sd se usuce. Mai curativd decit Salvia oratensiseste insd citatd mai sus si de care md voi Salviaofficinalis, si o re tu itd. din iur ulanului 1300spunea: t e l a u d a td Un ver sulet m e d i c i n a ld de o se b i d ce'sd'moard omul, ,De Cind in grddind cresfe salvia?" plantdde gi mareaapreciere de care s-a bucurataceastd Chiar numeleoglindegte inca din timpuriindepdrtate. Denumirea de salviaderivddin leac din parteaoamenilor (a vindeca, a insandtogi). cuvintul latinesc ,,salvare" reiesecit de mult era stiDintr-ofrumoasdcarte veche despre plantemedicinale a trebuitsd fugd cu copilullsus in fata matd pe vremurisalvia: Cind MaicaDomnului de cimp s-o ajute;dar nici una nu i-a oferitaddpost.Atunci lui lrod, a rugattoateflorile sale dese,ocrotitoare, Sub frunzele s-a inclinat cdtresalvie9i iat5,aici a gisit refugiu. s-a ascuns pe sine insdsigi a addpostitprunculin fata aprozilorlui lrod. Acestiaau a fost depisit, Maica Domnului a trecut pe lingaei fdrd a-i vedea.Dupd ce pericolul pind ..De vorbit salviei. azi inainte in vecii vecilor a afecluos si iegitdin ascunzdtoare 9i a oamenilor. lli dau puteresd vindecioameniide orice boald; vei fi o floarepreferatd cum ai fdcut si cu mine"." De-atunci, salvia infloreste origicind de la moarte, salveazd-i - Cind ai fdcut ani de-a rindul experienle oamenilor. cu intru salvarea9i ajutorarea plantemedicinale gi ai cerutadeseain clipegreleocrotirea multiubitei si ajutorul Sfinte adevdratd cum igi intindemiinile Fecioare, atuncisimtidin credinldadinci 9i incredere peste plantele noastre medicinale. ocrotitoare intregulorganism, ne feregte de atacuri de bdut mai des,fortificd Ceaiulde salvie, apoplexie si are un efect foarte favorabil asupra paraliziilor. ln combaterea in afara levdnlicii, care vine transpiratiei nocturne este singura plantd medicinald, in timpul in ajutor;ea vindecdmaladiacare provoacdaceastdtranspiralie oamenilor prin puterileei inviordtoare marea sldbiciune care insolegte noplii si indepdrteazd ei o adminisale salviei. boala. Multidoctori au recunoscutproprietitileremarcabile glandulare^ si tremurul treazdin sirasme,afectiuni ale miduvei spinerii, deregldri In afectiunile membrelor (tremuriturile extremititilor) cu cele mai bune rezultate. zilei, inghititurd cu inghiliturd. Ceaiul menlionate mai sus, se beau 2 cegtipe p6rcursul are un efect benefic9i asupra ficatului bolnav,inldturindbalonirile gi toate indispoziliile mufuncliondrii ficatului. Are acliunedepurativd,elimind legatede deregldrile cozitilile prea abundente din aparatul respirator si stomac, stimuleazdpofta de
r.+,,\, , ^^ ..r i r Lrrruale pe larg. Inca de pe v re me a s t rd b u n ilo rn o s t ri,s a lv iae ra o p la n t d u u u pd , ^ | \'

's-ar mullicopiigtadulli nu s-arfi fjuls la.operafie de amigdale-dacd fi intervenit la timp cu salvie. Dacdlipsesc amigdalele, care'in calitatialor de poriibiiai organii*urri gplqqcsu.bstanlele otrdvitoare si le_prelucreazd, acestease'incir-bapta oirect cdtre rinichi' o infuzie dintii .aie-J" nlqre, gingiite care singereazd, 9?:?tYi: "jrl3'9i degosirite(retragerea g,ingieil, ibces'ete denrare s6-;b6;iJg*il" tacetaigafi sause aplicd tampoane de vatdimbibate in infuzie. lmportant. ar fi pentruoamenii slabi de nervi 9i femeile care suferdde - 19"11" afectiuni aleorganelor-peiviene sd facddin cindin cindcitei o oii" J" gezut cu satvie (ase vedea,,Moduri de fblosire"). ling^a folosirea cu rezultat'e bunea salviei ca plantimedicinald, ea nu trebuie ui'gustoasd. tatd nici in calitatea plantd de aromaticd (mirodenie) f;;ie .sa Se intrebuinteazdin porfii^foarte mici,asemdndtor cimbrului, la rin"arrii-grase, cum ar fi friptura de porc, de,gis^ra sau de curcan.Si vinatul devinen"t"igrrt5s prin adaosul uneifrunzulite de salvie..in prepararea brinz'eturilor amestecate cu verdeturi (cu miroggll) 9i a^sdsurilor condimentdte ar trebui sd ne gindim la salvie mdcar din motive de sdndtate. In anumite zonese.coc ,,prdjituri si cozdnaci de salvie,'. La Joca se adaugd frunze de salvie tdiate foarte fin,asemenea anasonului.
MOD U RIDE FOLOSIRE fnfuzie:Se opdregte 1 lingurila de plantecu 114litru de apd si se lasd sd stea pu!in. Olet de salvie: Se umple o sticla-pina la git (faraa o inoesa)cu flori de salviede-cimpuri fiale), se toarnd deasu-pra otet natural in asa fei incit sa florile gi se lasd sticla sd stea 14 zilela soaresau lb cahura. -acopere Bii de sezut: se pun de 2 ori2 miiniplinecu frunzebestenoaptein ap6 rece la macerat'A doua zi, totul se incdlzegte pina Oa in clocbt,iar exrractul incdlzit se adaugdla apa de baie (a se'vedeari gai oe gezul la ,,partea g e n e r a l d " ).

abc. ese (focare de puroi)dentare, inflamhlii ateiarinleiut-giiauiialii uucal; i;

mincare gi combatetulburdrile intestinale,9idiareea.- pe intepdturile de insecte se aplicdfrunzede salviefdrimitate cit de mdri.rnt. Ceaiulde salviese recomahdd externin moo deosebit in-amigdalite, boli de git,

SPLIN UTA (Sotidago virga-aurea)

Este numitd floare-buiaca, mdnunchi, .in limbaj popular 9i floare-boiereascd, smeoaicd, splinaritd, vargd-de-aur. Aceastdplantdmedicinald p gai;g1e ti maiginije pddtgi,i1 ganluri c.uapqrpe povirnisuri de pddure.Tulpina, 9i locuridefri,sate stufoasd, c_ulujeri cu. flori galben-aunr, a1unge ta o inalli"l;;;1"". 80 centimetri. P,t^":,1t1t_e Florlle se pot aduna din iuliepinain octombrie. Se utilizeizdinbolile gi rremoiigiile intestinale. este apieciatdinsd c, prebil"clieca plantd de'leac impoiriua .Splinuta b o lil o rr e n a l e . si intrucitplantadeshidrate . Florilegi frunzelecreeazdo senzatierdcoritoare azd, ea este recomandatd in afectiunile renale 9i vezicali. Marelemedic naturist,preotul istoriseste in scrierilesale despre un barlcaide 45 de ani care sufereade o 5!!3", ooalagrea de rinichi ce se tot agrava. in celedin urmd a trebuits6-ifie scos un rinichi. rinichi aveapuroisi nu-mai, $i celdlalt funclionJnormal. put,eg Atunciomuts-a pus pe o curd cu splinutd. A amestecbt splinuta, dragaica(sinziene) in 9i uriicl-moarta-galbend
bo

ceaiul de splinula ar vialaafectiva. Ca atare, ctt se poatede pozitiv careinfluenleazd stresante. in cazul unor si al altor stiri sufletesti deceptii neapdrat consumat trebui
i

pdrti egale,si-a pregatitdin ele un ceai gi a baut 3-4 cegtiin mici, i dr ept car e boalai- a tr ecutcom ti mp u lzi l e i i,n i n ghititur plet,dupd cum singura declarat, in 14 zile. Splinulaare efectimpreundcu drdgaicasi urzica-moartdgalbendsau albd chiar si in scleroza renali, in irigarea reIa r inichiular tificial. In toate cele tr ei n a l d g i l a ra co rdar ea prin putut obtine succese tratamentul fitoterapeutic cazuriam de indicat. Astfel,un bSrbatin virstdde 52 de ani, considerat doctori a avea sclerozi renald incurabilagi pensionatde boald,a venitgifiindsi asudindla mine,dupd ce a urcatscara pina la etajulintii si s-a trintit- rdsuflinddin greu - intr-unfotoliu.Dupd numaio sdptaminiin care a bdut zilniccite 3 cegti i- a m er s deja vizibilm ai l e ceaiur imenlionat, d i n a me ste cud proaspete, insi toate plantele din natura.Dupa bine. Folosea nu- lmaisupdr anim ic. a tre i asd p ta mi nd stdri Toate incorddrilenervoasede pe urma diverselor prin dupa se descarcd rinichi. De aceea, ale omului sufletesti gi subitda cuivaapropiat un soc de ordin afectiv,fie moartea se gtiecd rinichiul este cel carb dra(;,fie oricealtdnenorocire, a fi o plantdmedicinald se dovedeste suferdmai mult.Splinuta

, !-l-,f-:-^^-r:-r^ ^.^.-^.^,.' a splinutei. pdzitoral plantelor in imediata apropiere medicinale se gdsegte Ingerul grele, unei mfinicare asemenea in stiri emolionale Simlimefectulei de echilibrare priveligtea naturii aclioneazd splinu{ei in mijlocul Dela calmeazA. mingiie, consoleazd 9i noastrdo cd gtimin apropierea Ar trebuisa fim recunoscdtori asupranoastrdlinistitor. plantdcare aduceatitamingfiere.

MOD D E FOLOSIRE ( cu vir f)de splinuld cu 114litrde u 1 lingur ild S e o p d re g te Pr e p a r a r e a ceaiului: apd gi se lasd sd stea pulin.- Din amesteculde ceaiuri deja menlionat (cu virf)grse pregdtegte ca mai sus. se ia tot 1 lingurild

perforatum) SU NATOAREA (Hypericum la marginede drumurigi piduri, pe dealuri Aceastaplantdcareinfloregte 9i cimpii, popular bur uiandde- ndduf, in limbaj n u m egte p i n d se ma i i n s e p te mb ri e , d in iu l i e 9i hem eidepdm int, floar ealuiloan, dr obigor , cru buru i a n d - d e - pe -ro zo r, ce a -vo i n i cului, pojarnild, pojar, sovirvarild. sunaicd, sburdtoare, osul-repurelui, inchegdtoare, lemnie, are o tulpindlunga 9i'ramificat6 Plantaatinge o inillime de 25-60 centimetri, 9i siguq, zdrobilio floarecomplet Pentrua o recunoagte in cime galben-aurii. infloregte infloritd este culeasdpentrua se va curge astfeldin ea o sevd rogie.Planta deschisd, pregdtidin ea ceai gi bdi, in timp ce pentru uleiulde sundtoarese folosescnumai f loril e . pingelui si cu acliunebalsamicd populari vechepuneaseva de culoarea Credinta uleiulde sundtoare Intr-adevdr, a florilorin legiturd cu singelegi rdnileMintuitorului. gi cicatrizant. antiinflamator O este cel mai bun uleipentrurdni,cdci are efectcalmant, preferat plantdpovestegte: ai FiuluiDomnului apostolul ,,Cind legendddespreaceastd
57

se a fl asu b c r uce,m ihnit de moar te, a adunatcu gr ijaplantele str,opite cu singelesfint, spre a le ddrui ca"imintire scu mp d credr nciosilor evlaviosi la m oar teaM intuitor ului . se va ro si ea ar omdtei pr ante r abd tainicim pr esia ia in suosta n ta p u rpur iea flor ilorgalben- aur ii ar tr di ascuns un stro pd i n si ngele Mintuitor ului nostr u. In zi d e sinziene, simbor ul for telor sfinteale lum inii si cdldurii, sundtoarea straluceste in tbata spiendoar"u irora l du n i cd .P e vr emur i, fetele' impleteau "iteiar or n ea cor onr cinedansain jurulfocului in noapteade sinziene treouia# poarteo cununitd din sundtoare - coroanade sinziene. in aceasta noapte plina de mister, fecioarele presdrau ra mu re l e d e sundtoar e pe apd, spr e a vedeadin inflor r r ea florilor ofilite cum va fi la anulcu petitorul lor.* tdr anul punea, dupd un vechi , In A u str ia ^super ioar d, obicei,plantaintre doud feliide piinesi o ddcieavitelorca h ra n d ,p e n tr uca animalele sale sa fie' cr utate de boli. Din pacate, aceaste traditie nu mai este urmatdastdzidecitizolat, in anum'ite familii credincroase. Din cele spuse rezultd cit de apreciatd a fost sundtoarea incd din timpuristrdvechi. Ceaiulde sunitoarese foloseste in leziuni n"ruous" 9i boli nJruou"" de tot felul,in rdni de pe urma unor lovituri'sivitdmiri prin riJ.it. El esteinsd si un leacexcelent I ' a l dia r e e i . fi si ea combdtutdcu sun6toare, daca se beau zil._,^ Igut"lg.ia trigemenului.poate nic 2-3 cesticu ceai de sundtoare (extern) cu ulei oe sunatoare 9i be-freacd timp-mai indelungat'_locurile atectate. trte'putem face singurio tincturdde sundtoarecare are efectin boli de neli,nevroze 9i astenieinsotii6 de insomnii.Tinctura este folositd, extern,..caf5e.91ie, iar intern, se iau o datd.pezi 1'0-.15 picaturi inir-ofingure cu apd. Tulburdrile de vorbire, somnul agiiat, arce"ele de isterie, ,"ornurbulismul 'si sint vindecate cu ajutorulsundtoarei, l; fel in.*tin"n1" ,iinili!i depresiunile. Din practicamea am observatci in toate acesteboli,in afarainireolintarri internea c.e.aiurilor, pot aduce_unajutor eficacesi baile de gezut cu sundtoare'(ar" u"0"" Moduride folosire ). Ele se fac o datd pd saptamind,'fiind urmatede 6 bal oe pictire in celelalte zile ale saptaminii. Aceastdbura de recomandd in stdrile nervoase de orice f e l. Fetele tinere,aflatela virstade cregtere, ar trebuisa bea pentruun timp cite 2 cegti cu ceaide sundtoare. zilnic;.el s.prijina dezvoltarea organelor genitale la femeigi a,rit l; inldturarea dereglirilor ciclului'. Un leac natural foarteldudateste uleiulde sundtoare. N-artrebuisd lipseascidin Poate fi preparat foarte usor in casd (a ," u.d"" ,,Moduride Ilgl_-o flos^podiriet olo s i r e ' ) . ^ l g i e nti n ep u te re acu ra ti vd m tim p de' doi ani gi este utilizat cu succes nu numaiin ingrijirea rinilor deschise,a rinirilor proaspete,a hematoamelor, a inflamatiilor ganglionilorsi.a tenului aspru, ci este s.iun-produseficaceOefriclionurr i.n c a z u ld u r e r i l o rd e sp a te , d e l u mb a g o ,' desciaiici r er r aiism. p"ntr u a avea la indemindun leac casniccontraarsrriioi a op-iiiritor, "iru lin florile in uleide in. Acest 9.i u leis e f o l o s e s t e si l a a rsu ri l ed e so a re . cuioJreri oe ourii (toli"il se linistesc daci burticale este masatdcu ulei . Sug-arii de sundtoare. - O tdrancape care o cunosc'vindecd toate rdnile,chiar 9i pe cele ale animalelor ei de casd,cu acest ulei.Bdrbatul sdu a fost odatd ranitgr;v la mind de o unealtd. Compresele cu ulei de sunitoare au inlaturat curindtoate direrite,iar rdnilei
ln limb a g e r m a n d , s u n a to a r e a se n u m e ste Jo h a n n iskr a u t, a di cd pl anta si nzi enel or",rar zi ua de si nzi ene, Joharj ni stag.A nu se f ac e in li m b a r o m A n d c o n f u zie cu p la n la ca r e p o a r td si d e n u m i rea i e si nzi ene, care este drdgai ca adi ce Gatrum (n. tr.)

58

- Un alt ldran a tratatcu succeso rand externd s-auvindecat fdrd probleme. gravdde piciorul la calului sdu cu uleide sunitoare. la o fetitdde 8 ani o inflamarea ganglionilorlimfaticiabUn doctor a constatat dominali. De fiecaredatd cind frigul actionaasuprafetei,iniern-sau exrern,ea avea dureride burtd,in cele din urmd zilnic, in specialdimineata. Mamaei a cititin brosurd poatefi folositcu succesin inflamiriale ganglionilor. cd uleiulde sundtoare A inceput sd frece burta copilului de fiecaredatd cind se vditade dureri.In scurt timp, acestea i-autrecut. MOD U R IDE FOLOSIRE Pr e p a r a r e a ( cu vkf) de plantecu 114litr de ce a i u l u i :S e o p d re g te 1 lingur ila u putin gi apd se lasd sd stea. Ulei de sunitoare: Florile culesepe vremeinsoritdse introducintr-o sticlutd pind la git fdrda se indesagi se toarnduleifin de mdsline pesteele.Uleill trebuiesi acopereflorile. Sticla, bine astupati,se lasdcitevasaprdmini in soaresau in apropierea maginii de gatit.Dupd citvatimp, uleiulcapatdo culoarerogie. Se filtreaziprintr-o bucatdde tifon,se storc^bine resturile si uleiulde sunitoare se trage in sticlede culoareinchisa. i'n cazul utilizaiii sale la arsuri, se poate recurgepentru macerarela ulei de in in loc de u l e id e md sl i n e . Tincturdde sundtoare:2 miiniplinede floriculesein soarese pun intr-unlitru de rachiu9i sticlase lasd3 sdptdmini la soaresau altdsursdde cdldura. plindcu sunitoare (tulpind, Bii de sezut: 1 gdleatd frunze9i flori)se lasdpeste noaptein apd rece.Inaintea baii,conlinutul se dd in clocotsi se adaugd l a a p a d e b a i e .D u ra tab e i i - 20 m inute( a se vedea Bai de sezut'din g e n e ra l d '). , , P a r t ea

TATANEASA
(Symphytum officinale) Este denumitain limbajulpopular9i barba-tatei, boracioc, iarbd-intdritoare, gavd!, iarba-tatii, iarba-lui-Tatin, iarba-neagrd,lutatind, nddai, plosnitoasd, rdddcindneagrd, tacin, tatand, zlac, iar in englezd comfrey. Aceastdplantade leac este una dintrecele mai bune gi pe car e ni le pune natur ala dispozilie. i n d i sp e n sabile pe Cregte cimpiiunde este umezeald, la marginide cimp, i n sa n tu riu medegi de- a lungulapelor .O putem gdsi si pe'lingja gardurisi pe grohotiiuride pantd,ihttorinO"pe tcit parcursul verii.Frunzele sint aspresi foarteasculite la virf. Rdddcina care triiegtemai multiani - in exterror este maro inchispina la neagrd,in interior alba pina la gdlbuieare grosimea degetuluimare, iar dacd o desfaci este foarte cleioasd, unsuroasd la pipait Fiind o 9i lipicioasa plantdcu riddcini adinci,tdtdneasa nu prea poate fi distrusd. Rdddcinile sale sint smulse din pamint primdvara sau toamna.Li se poatevenide hac doar cu ajutorul unei cazmale ascutite. Plantaproaspdtd esteculeasi inaintesi

in timpulperioadei de inflorire. Tinctura pe care v-o puteliface usor singuri, de tdtdneasd, ascundein sine o fo4d minunatd.Bolnavii care au fost tratali ani de zile impotrivareumatismului9i a inflamatiilorarticularecu tot felul de leacuriexcelente, fdrd a se vindeca,gdsesc un ajutorrapid in tincturade tdtdneasS. O femeiecare de-abiase mai puteaservide braluldrept (incheietura umdrului era aproapeinlepenitd, tar mediculconstatase deja o parezi) gi-a frecat zilnic,la sfatul meu,incheietura tincturS. Din zi in zi a simlitcum i se alind 9i braluldrept cu aceastd suferinlele. Astdziarticulalia are mobilitate normaldsi femeiase poate ocupa iar de gospoddrie. Dar si frunzele tdtdnesei, opdrite9i aplicateca terci cald pe membrele paralizate,ajutd peste noapte,atunci cind maladiaprovinedin surmenaj, luxatie, entorsdsau apoplexie. jos pe stradd de un motociclist. Mdtugasoluluimeu a fost trintitA S-a internat in spitalcu fracturdcoxo-femurald. La operatiei s-a bdgat un cui si a fost trimisdacasd dupd ce s-a fdcut bine.Cuiultrebuiascos pesteun an. Dupdce s-au potolitdurerile si a putut merge iardginormal,a neglijatconsultulmedicalprevdzutdupd scurgerea anului.Totul pdrea in perfectdordine,pind ce s-a trezitintr-o zi cu nigte dureri insuportabile. Abia acum s-a dus sd-giscoatdcuiulsi s-a constatat cd se formasedeja osteita (puroi la os). Degiinjecliile au calmattemporardurerile, supuratia n-a trecut. ln acest stadiua venit la noi in vizitS, fiind un munte de disperare. Pot spune, ldrd a exagera: Comprese calde cu terci din fdindde tdtdneasd peste noapte.A au ajutat-o doua zi, femeiaputea deja sd stea asezatdsau intins6,fdrl a avea dureri.Avind in vedere cd in magazine nu se gdseaudecit rdddcini tdiatemdrunt,mituga a avut inspiralia sd le usucein cuptor,dupd care le-a mdcinatcu o rignildveche de cafea.Si-a pus acestecompresecu terci (a se vedea Moduride folosire") pind ce locul n-a mai supdrat-o. $i tumefierilela glezne si la incheieturilemiinilor se retragcu ajutorulacestui terci.A9 vrea sd atrag atenliain mod deosebitasuprafaptuluicd acestecompresepot aducealinare chiar9i in caz de paraplegie.Compresele caldecu terciajuta9i in ulcer varicos,in tumefieri reumaticeale muschilor,in noduri de artritd,in umflituri, in dureri in ceafd,in inflamatiiale pielii piciorului 9i calmeazd durerile de dupd amputiri. Din radacinise poate pregdti 9i un ceai care este folosit intern in bronsite, afecliuni ale aparatuluidigestiv, hemoragiistomacalesi pleurezii.Se beau peste zi, inghiliturd cu inghilitura, 2-4 cegti.Pentrua combateulcerut gastric se recomandd un amestecde plantepentruceai.100 gramede tdtdneasd, gi 50 50 gramede filimicd gramede troscot(a se vedea Moduride folosire ). lnci o datd vreausd menlionez tinctura de titineasd. Se utilizeazA cu cel mai bun rezultat sub formd de compresela leziuni externe9i interne,rdniri de tot felul,contuzii, hematoame9i fracturi. Frunzele tit5neseise intrebuinteazd nu numaipentrucomprese, ci si ca adaos la bdile completein caz de dureri reumatice, artrit6, dureri de oase, tulburiri ale irigaliei sangvine si discopatie.Totugi,pentru tulburdrile irigaliei sangvine a picioarelor,pentruvarice 9i pentrutratamentul suplimentar sau postoperator al fracturilor, se fac bai de gezut(in cada)cu adaosde titdneasd. In anumitezone geografice se moaie frunzelede tdtdneasd in aluat de clatite, dupd care se coc, beneficiind in acest mod toatd familiade substantele activeale plantemedicinale. acestei niinunate
60

MOD U R IDE FOLOSIRE preparareaceaiului de riddcini: Se pun peste.noapte de la rece 2 lingurile ' ugor9i se se incdlzesc riddcinitdiatemdruntin 1 4litrude apd, dimineata cu inghilitura. Se beauinghititurd strecoard. 1 lingurild (la ulcere gastrice):Se folosegte pentru plante ceai de Amestec 'din la l14litrude apd, se opdregte respectiv (cu virf) amdstecul 9i se lasi pe parcursul inghiliturd calde, zilei, cesti beau 3-4 Se ih repaos3 minute. cu inghititurd fin, sint amestecate bine uscatesint mdcinate GompresJ cu terci: Rdddcinile alisi citeva picdturide_ulei repedeintr-o ceagcdcu apd foartefierbinte mbntar pind se formeazdun terci, acesta se intinde pe o bucelicede pinzA, se aplicdlocal in starecalda9i se leagd. proaspete zdrobesc se spald,..se Compresede frunze (proaspete):Frunzele pe pun afectate locurile se pe un fund de lemn cu un sucitorde tdilei, 9i se leag5. sint opdritecu api clode tdtdneasd Compresede frunze (opirite): Frunzele calde. cotitdgi sintaplicate Adaos la 6aile complete: 500 grame de frunze proaspetesau uscate de tdtineasdse lasl pestenoaptela recein cca. 5 litride apa. A doua zi se compune totul la fiert,iar lichidul se adaugdin apa baii (a se vedea,,Bdi generald"). plete", la ,,Partea insd numai200 gramede Adao'sla biile de gezut: La fel ca la bdilecomplete, frunze. de tdtdneasd9i se curildt cu o Tincturi de tdtdneasi: Se spald rdddcinile intr-osticldpind la git fdra a se indesa, perie,se taiemdrunt9i se introduc be toarndrachiude sbcardsau de fructegi se lasd 14 zilela soaresau in trebuiesd acopererdddcinile._ de gatit.Rachiul maginii apropierea proas(in de mdrime)de tdtdneasd funclie rdddcini +-O ieteneasi: Alifie Oe pete gi spdlatesint tdiatefoarte fin, prijite.iute in cca. 250 grame de uniura iurata din intestinede porc, ldsatesi stea peste noapte,incdlzitea gi presateprintr-obucatdde pinzd.Se introducimedoua zi,apoi filtrate Pomadapoatefi la frigider. micigi curate9i se pdstreazd diatin recipiente in intrebuintai|in locul' unei comprese cu terci. Este indispensabild animale! oameni la rdnilor tratarea 9i Vin de tdtineasd z 2-5 rdddciniproaspete9i spdlatesint tdiatefin 9i ldsate5-6 sdptaminiintr-un litru de vin alb natural.Un mijloc excelentin tratarea bolilorde pldminil

(Capsella bursa-pastoris) fRAISTA-CIOBANULUI

pestetot pe drumuri, care se intilnegte foartevaloroasd, Aceastdplantdmedicinald de povirnigurr, cimpurisi gr.ddini ganluri, ogoareparaginite, intelenite, cimpii,pdminturi unse adund zar)av)turi,este consideratfin generalo buruiandincomodd.De-abia deva o movil! de pdmint - mai ales cin^dse construiesccase - 9i imediat apare, populari se mai zice 9i arior,buin limbajul aproapepestenoapte,traista-ciobanului. punglpunga-babei, pagtele-cailor, pdsculd, pdsdlel, coada-pisicii, ruianS-de-friguri, tormeazd neregulat ziplgtp Frunzele tigculL!d. sau rapdn,straila-popii popii,pungu-iite, - o rozetd.Tulpinaajungepind la o inallimede 40 centimetri. - dserhanitorpdpddiei
61

!l1l1" nu vrea sd srngete se opreascd, infuzia de traista_ciobanu_ lui are un efecthemostatic uimitor.
l.-::l:'^f:strua!iitor B-10 zile inainte de vdnirea cictutui, =lrhiJ.it;-t'".,[ ;; ceai,folosind1 ringurild (cu virf)de traista-cioolnuLi ra r ceagcd. Acestceai^seivegte gi la reglarea ciclului p. purnaai {nlnai^-J { l:-^. .-:L= t , _,,,,,v vrrv 4 vvatt Lfs:

Perioada de infrorire: martie-noiembrie. Frorire, foartemici, de un alb murdar, sint umbeliforme, if""trro o inflorescenla in formd de ciorchine; oe trrpinipe subtiri atirnamicilepdstal(fructcapsura) sub formdoe inimiilie gi amintind la pipaitde pierea pierucratd. ordtdniire au o preferinld specialdpentru traiita-ciobanului. irn"Ji"t ce t-9p39"19 top:tte.9ivremea se incdtzeste, aceastd plantd rasare proaspdtd si verde. ceaiulde traista-ciobanului, din carese consumd zilnic 2-3 cesti, se intrebuinleazd cu maresucces in toiG iiourire de hemoragii,ca.. de. exempluin nemorigiile'-nlzate, stomacale, intestinqle 9i in_ metroragii-(hemoragii

neregurare). in cdzur riniror singtiini",'li."r"

abundente_, se beau, timpde

in pailieg"l". Traista-ciobanului'este insd- asemdnatbr iiscului - Eio plant6 medicinald careregleazd circulatia singelui, fiindindicatd deciin moo o"orboit Ehr ilt"rtip"rtensiune cftsi la hipotensiune artbriali. spre deosebire de ceaiuloe vrsc,carese i;;;H1ft;:r noapte if la rece,acestceaise pregdtegte {squl p-este opirind traista-ciobanului. "p9 2 pe cesti z.i si.sd. intrerupe consumul de ceaiatunci 9".i?Y ciho circrr{'as-anormalizat' un efectcurativ la fel de bun ca.giviscul il are traista-cioo*rrriJn hemoragiile menstruale. si in _acest caz,ceaiul se beanumai o perloaod d;i^;.Aceastd o" t"re valoare $lantdmeoiclnale esie de un realajutorla toatebolile musculareexterne.Este interesant ci despreil.rt lucru nu s-a scris nimicin aproapenicio cafie modernd de plantemedi'cinale. nCumc[iu"-a'ii,-rndomn betrin mi-addruito cartevechede planiemedicinale, cu gravurr 9i'oesen.,ni"r. Dar,aga cindziuati-e-plina de diminJ"ii'qipii" seara, n-ampututrdsfoi 1nlilnBta :YT.t-t cartea decito datd.lntr-o noapte, cdtre oradoudsprezebe, im sirit JeooatSoin ro1nn; mi s-a par.ut grusi,-mi-iirecut qe a?fifosttt9.=? ugorde umeri. prinminte ideea: aceasti ,,Ai cartede plantemedicinale dgja,Qe o jumdtate oe an-giin[a n, i.-ii'i"cupat seriosde ea nicimdcaro singurd datdli' M-am'trezit ca lumea bin somn,rir-r"ulat din pat, am luatcartea si'm-am agezat maicomodin cimera de zi.nm deJcnis-o si mi-au sirit imediat in ochibiteva rinouri-,,qirn"t Cino;i;b ;;rn^aialutain atrofiamuscutari.luati urmdtoarele: traista-ciobanului tdiatdmdruntse rasa10 zile cu rachiu-il-;;:r;i5 il apropierea. maginii de gdtit, se fnqioneiia ro.rrir.;rG;tre de cfteva .saq :9ar9 'ceai ori pe zi, iar intern - 4 cegti^cu dJcreiigoara.i' Ct;i cumtot ce-midoream ar fi fost sd citescacestecitevarinduri - atuncihici nu mi-im'oatseamade asta-, am inchis cartea, am pus-ola loc, m-ambdgatin pat_gi curindam adormit. Citeva zilemaitir.ziu am fost sunatddin Viena:,,Mdpritelialutiz'nm sz oL anl, sint oe piojesieasistentd
62

s-o pundintrepinz-e r?.si-oapric.e_ rocar caioi,;rb l'J;t;, ;;;rese. se reco_ _9-r l^iemoiaglilor mandd cu succes in cazul renalJi'""!,, pe zr cu un amestec de ceaiuri -' dintraista-ciobanului,si coada_calulii

Pentruhemoroiziicare singereazd, se fac mici clismeintestinale, bii de gezutsau spdldturi cu infuzie caldu!5 de tiaista-ciobanului. Mamete uu iinii umlati in timpul aldptatului ar trebui sd-9i'incalzeasci "are r" uoriilnnii-o'sita) tiii.ii-"iooaiutuiproasp'td,

cfte 2 cegtizilnic, sd intrerupd pehtru apoi s saptamini-si sa repeteperiodic acesttratament.

pubertdliit1 fimpyr henopluzei, de ardmrnra, ,9:I:y] flecareremerear trebui sd

bea 4 saptdminide-a rindul

din cauza medicalde doi ani. Sint complet neajutoratd medicald9i sint pensionatd iar venit insdnatosita retetamentionatd, cind a atrofiei musculare!"l-am recomandat am aflatcd la data la care fusesemtrezitd dupa trei sdptimini la mine la Grieskirchen, la M aicaDom nului la San Damiano , a fd cu seun peler inaj din s o m ni n m i e zd e n o a p te e a trimis-o in autobuz,un domn, vdzind-oatit de neputincioasd, La intoarcere, in ltalia. incit si-a putut relua si intdritd, la mine. Curinddupa aceeas-a simtitatit de refdcutd s ervi c i u l . de data aceastadin Steyr,Austria: Am 62 de ani. Din cauza Un alt apeltelefonic, unei relaxdri a sfincterului am fdcut anul trecut un prolaps intestinal si am fost z! Ei noapte, operatd. ln aceastd toamnd treaba s-a repetat;dureri neintrerurpte, de la buric spre ambele golduri,ca si cum as fi fost tdiatd de un intinzindu-se suslinind cd nu mai din spitalau respinsideeaunei a doua operatii, Medicii fierdstrdu. g ? n d i p t e cea tr im isd de Dumnezeu, l o c ia tr aistaciobanului M-a m f d c u t. es t en i m i cd e musculatura in care intdregte sd ia zilniccite 4 cegticu ceai de creligoard, am sfdtuit-o pund gi din care sd dp traista-ciobanului, cu tincturd friclioneze iar externsd se interior, pr ep icdtur i. celor 10 zile necesar e In r dstim pul ci te 1 0 d e 3 o ri d e c r e l i g o a rd in c e a i u l pardriitincturiide traista-ciobanului, sd-gi puna compresecu ierburi am indemnat-o dupd un timp cd n-o mai suedeze.Mare mi-a fost uimireacind femeiami-a telefonat sfincterului funclionau jena nimic. Prolapsul complet, mugchii se retrdsese intestinal goldur i doua zi dupd incetaser d chiar a din ia rd s i n o r m a l ,i a i d u re q l ech i n u i to a re glasul, pierise, femeiaa venitla de uimire, imi la telefon Intrucit tratamentului. inceputul directbucuria. minedoud zilemaitirziupentrua-gimanifesta Cine din farmaciaDomnului! Nu se poate spune decit atit: Ce mult ajutaplantele Creatoruluil Estenumaisi numaiindurarea face astfelde minuni? O femeie din Austria inferioard,din apropiere de Karlstein,scrie: ,Dupd o cu o hernie inghinali. Aceastaera lungd de prelegere, v-am cerut sfatulin legdturd a fost Pind ce traista-ciobanului groasd centimetri. latd de 3-4 cca. 10 centimetri, 9i si ung locul, am inceput Dupd ac-eea suedeze. pus cu ierburi gata, am comprese ceai de gi zilnic 4 cegti cu am bdut frecindu-lcu tincturd de traista-ciobanului puteam era menaja nu_mitimp de 6 sdptdmini.Fiind agricultoare, creligoard, . nu -, agacd am purtatla lucruun corset.Qrpa 12 zilede tratament vremeasecerigului gi insd tot mai aveamdureri.Dupd2 lunimi-audispdrut se mai vedeanimicdin hernie, fdr i oper alie." alm ele .H e r n i a . i n g h i n a d p u tu ts-o vi n d ec biologicdin Mittenfost directoral sanatoriului dr. Rcjhling, Rdpositul medic-sef cititcu care mi-afdcut odatd o vizitd9i-_a superioard, wald de lingi Garmisch/Bavaria Mi-a spus cd herniile a fost vizibilimpresionat. acea ocazie scrisoarearespectivd, pind acum cu mijloace medicale decftprin operalie. nu au pututfi vindecate inghinale 4 cegti cu ceai de cretisoard(intern)9i frectii cu tincturdde traista-ciobanului trebuiesd inceapdin (extern) ajutdsi la histeropioza(piolaps'uierin).'(Fricfionarea peste pintece.)'Subliniez in pod deosebitcd acest caz de la vaginEi sd se co'ritinue proaspdtd. in boli musculare preparatd din traista-ciobanului aceastdtincturdtre-buie proaspetel plantele gi decit sigur grave rapid ajutd nu de atit

DE FOLOSIRE MODURI '1lingurili(cu virf)de plante u cu 114litr de Se opdregte ceaiului: Prepararea stea apd9i se lasdsd Pulin. generald". la ,,Partea de sezut" ,,Bei Bdi de sezut:A se vedea

63

Compresecu aburi: Se pun 2 miiniplinede traista-ciobanului, daci se poate proq_spat6, intr-o sitd care se tine peste abur. Planta muiatd la abur se bagd-intr-o bucatd.denin_za cale se aplicdlocalsub formd de compresd. Tincturd de traista-ciobanului: Traista-ciobanului proaspdtd, cu flori,'frunze, tulpindgi pdstdi,se taie mdrunt9i_se introduce intr-osticldpine la gilt,ie toarnddeasuprarachiude secardsau de fructe de 3B-a0%(plantele sa fie acoperite) si se lasdsd stea 14zilela soaresau la cdldurd."

-tr 1W # ,v&\

TURITA-MARE
(Agrimonia eupatoria)

Poartd gi denumirile: asprisoard, boitoreand, buruiand_ de.-friguri, canipoald, coada-racului, corndtel, dumbravnici, printurita-niare lipici, matculi,scdigor, turifd. avemla dispozilie o plantdmedicinald magnifica, numitd in qermand tuturorplantelor". ,,regele Ea creste in locuri insdrite, us_ 'cimpuri cate, .pe margini de drumuri, peOuri,' pe 9i povirniguri, dealuri gi pante,in luminiluri gi plintreruine. Florile mici,galbene alcdtuiesc, ca sl ti tumindrici, o inflorescenfd in formdde ciorchine lung.intreaga planti este acoperitd cu peri moi,frunzele pot atiige o lungrme mar-i de 10 centimetri si sint penate.plantaajungepindIa o inallime de 80 centimetri gi apartine aceldia-s)" tamitii ca sl cretisoara. Turila-mare est6culeasd in timpuiinfloririi, intrb lunileiunie 9i august.lstoriaacesteiplante medicinale dateazd, ca gi la multealtele, din trecutul indepdrtat. Era cunoscutd incd de pe vremeavechilor egipteni. Turitamare posedd un puternicefect curativbentru todte gurii; ale deci la eaar trebui gindim sd ne in caz'de anghini, il11iT,?!ii!^gi!.r]:isi tarlngita'stomatitdulceroasi sau alte inflamatii ale mucoaseibucale.Olmenii care,datoritd profesiunii, vorbesc sau cintdmultai trebuisi facd,preventiv, infieCare zi gargard cu ceaid-e.!urit?-Tra_r_e. Frunzele au un efectexcelent in'anemie,'rini,ieumatism,lumbago,^tulburiri digestive, cirozi hepatici,in scdderea aciivitatii trepatice,precumsi in bolilesplenice(de splina).be pof bea zilnic pinj raz certi-., ceat. Fiecare ar trebuisd-gi dea osteneala sd facdo dati sau de doud ori pe an o baie cu adaosde infuzie_de.turild-mqre (a se vedea,,Moduri de folosire"), iarcbpiiiscrofulosi ar trebui sd facdzilnic o astfel de baie. este una dintreplantele noastre medicinale cele mai bune,datorite , Turifa-mare efectului sdu astringent gi a componentelor curative. Dr. Schierbaum spune:,,Cite 1 ceagcd cu ceai de 3 o_ri pe zi vindecd emfizemul pulmonar, cordul mdrit,dilaiJrea stomacului si a intestinelor, apoibolilerenalesi irezicale, dacdremediul estefolosit un timp maiindelungat." Alifia be tuiila-mii" .L'i"tomandd cdtduros in varicesi ulg?Tbrei.(a se vedea,Moduri'de folosire") asemenitcir afi9i se intrebuinleaza !9.raliil9 tlelde filimica. In bolilehepatice se foloseste un amestec de ceaiuri de plante, astfel: 100gramede turitd-mare, 100gramede drdgaicd (numitd si 100gramede vinaiitd si mama-pddurii). Se bea zilnicdimineala, pe slomaiulgolJcite1 ceagcd,'iai in reitui zilei se beau2 cesti, incetul cu incetul.'
64

MOD U R IDE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: Se foloseste1 lingurila de plantela 114litru de apd, se gi se lasi sd steabulin. opdreste Baie de plante:200 gramede plantepentru1 baie completi (a se vedea,,Bei complete", generali"). din,,Partea Amestec de ceaiuri contra bolilor hepatice:Turifa-mare, drdgaicagi vinarila sint amestecate in pdrti egale. Se folosegte1' lingurile(cu virf) lb 1/4 litiu de apd, se opdregte 9i se lasdsd stea pulin. Preparareaalifiei: 2 miini pline de lrunze,flori 9i tulpinitaiatemirunt la 250 grame de unturd de porc (a se vedea ,,Prepararea alifiilor",la ,,partea generalS").

URZICA (Urtica dioica) Un medic a ardtatodatd intr-undiscursla radio cd urzica- numitdsi urzicd-creatd, urzicd-mare sau urzicdde-pddure- este una dintrej cele mai bune planteoe leac pe care le avem. Deci dacd oameniiar sti ce efect tdmdduitor are, n-ar mai cultivadecit urzici.Din pdcate sint foartepulinicei care cunosc acest lucru. Urzicaeste curativdincepind de la riddcind. continuindcu tulpinasi frunzele gi terminind cu florile. Incd din antichitate se bucura de multi apreciere. Albrecht DUrer (1471-1528) a pictat un inger care zboard cdtre tronul Atotputerniculuitinind urzica in min5.Preotul elvetian Kunzle aratdin sciierile salecd urzicaar fi fost distrusade mult dacd nu s-ar fi autoapdrat urzicind; insectele ar fi facut-ode mult sd 9i alteanimale d i sp a rd . Am putut sfdtui odatd pe o mamd a gapte copii, care de la gltimanastere tot fdceaeczeme,sd bea ceai

cd ferneia ar aveadupa ultima probleme nastere cu'rinichii, am sfdtuit-o sd bea acestceai.Mina in minacu bolilerenalemergadesea durerileputernice de cap.in scurttimpau disparut atiteczema cftgi migrenele. Eczemele, avindde celemaimulte orio cauzd internd, trebuie tratate din interior cu plante carecurdtd singete. Urzica estecea mai bundplantdde leacdepurativd hemdtopoEtice. Avindgi o 9i pozitivd influ_enta asqprapancreasului, ceaiulde urzici'scade glicemiei'(al nivelul zahirului.din singe)..E| vindeclgi bolilesi inflamatiile plecumsi reciilor urinare, 'si tentia urinari patologici. Avinbin aceiagi timp efect usor laxaiiv,este iecomandabil pentru maicu seamd o curdde primdvard. Decindam aflat ce efect curativ au urzicile, mi-am creatun obicei din a faceo curd de patrusaptamini cu ceai de urzici, primdvara din plantele tinere9i toamnadupd otavd,cind rdsariaragi fire tinerepretutindeni. Beaudimineala pe stomacul gol' 1 tlz_ordinainte de miculdejunsi 1-2 cegtipe parcursul zilei, inghilituid cu ^ceqqca, ceaiul inghifitura. dinaintea micului deiuntrebui'e bdutin inghitituri micilpbntrua-i $i

incoace lntrucit urz,caajuta-in"#itlil%5?,S,iir."?i',ii.ii?T [i li"? "'j? J3'rffj,.t5ir1 pus

de urzici.In scurttimp acestea au dispdrut, la fel gi durerilede cap care o chinuiau si ele tot de-atuncr

miri efectul. Dupdo astfel de curdde ceaimd simtextraordinar de binegi am de fiecare datd senzalia cd pot realiza de trei ori mai multelucrurica pind atunci.Familia mea9i cu minen-avem nevoie de anide zilede medicamente, iareu md simtplind de gi tinerele. mobilitate De altfel, ceaiul nu-idelocrdu la gust.Se bea fdrdzahir. Cei pot insd addugacevamuselel sensibili gustului. sau mentdpen[ruimbundtdtirea in populard, medicina pe o duratdde mai multe curacu ceaiul de urzici estepropusd sdptdmini in afectiunile hepatice, (chiar biliaresi splenice in cazul tumoriila splini), la secreliiabundente ale stomacului respirator, si aparatului la crampele 9i ulla ulcerele cerelestomacale, intestinale si bolilede piept.Pentru a mentine valoroasele substanle active, profilactic ceaiul se prepard doarprinopErird. Ca mijloc ins5, se bea o singurd ceagcd cu ceaide urzici zilnic, tot timpul anului. Estede mareajutor giin viroze9i infecliibacteriene. De la o anumitd virstd incolose diminueazd cantitatea de fier din organism. Apar de aceeastiri de^ oboseal6, gi cu mai pulina chiar epuizare, omulse simtebetrin putere de muncd. In acestcaz,urzica proaspdtS, careconline fier,poatefi folositicu maresucces. Ea ne ajutdsd depdgim acestpunctcritic.Dupdo curd de urzicine simfim, relativ gi puterea repede, maibinedin punctde vedere fizic, energia de muncd giinflorim ne revin, renagtem vizibil. O tindrdfemeiedin Urfahr a venitodati la mine,anemicd, bolnavd de stomacgi permanent puternice veziculS biliard. fenomen Ca secundar manifesta dureri de cap. Am sfdtuit-o sd recurgd la ceaiulde urzici. Dupdun timp am intilnit-o din nou in mod intimpldtor. de fericire, Radiind mi-a povestit ce repedeo ajutaseurzica. Intreaga ei familie s-aindreptat de atunci spreaceastiplantd medicinald. puternicd gi cavitdlile In hidropizil,urzica ajutdprin extragerea a apeidin lesuturi naturale ale corpului. Datoritd substanlelor saleactive hematopoetice, estede folosgi in cloroze, anemiisi alteboli graveale singelui. Asociatd cu alteplante medicinale, urzicaeste folositdcu succes si contra leucemiei (a se vedea articoluldespre pag.118). ce suferide orice Celor fel de alergie(siguturaiul de fin intrd ,,Leucemie", aici), le recomand sd beaceaide urzici o perioadd maiindelungatd. predispozilia la rdceli 9i combateafecliunileartriticesi reuUrzicaanihileazd matice.O doamnddin Eichstdtt medical, avind a stat timp de trei ani sub tratament puternice. in decursul de an a scdpat de dureri, dupdce sciatici gi dureri a jumdtate a fdcut6 bdi complete de urzici cu cfte200gramede plante. Cu citvatimpin urmdam fdcutcunogtinld cu o femeie de circa50 de ani caretrebuiasd poarteperucd astfel din cauzapirului foarterar. I s-arfi distrus 9i ultimele pdr. proaspete gi supe rdddcini de Am sfdtuit-o sd se spele cap cu infuzie de urzici plimentar cu infuzie din rddicini de urzici.Mi-a urmatsfatulgi s-a putut vedea pe gi sd se indeseascd sdptdmini ce trecea cum pdruls-a regenerat, sd creascd incepind pe care ne-o din nou. Foaftebineficitoarepentruoricepdr estetinctura de urzicd, putemfacesinguri sau toamna(a din rldScinide urziciscoasedin pimint primdvara pe cap"gi ,,Tinctura se vedeala ,,Moduri de urzicd"). Eu insimi de folosire": ,,Spilatul gi in expielea pe careo iaucu minechiar imimasez zilnic cu aceastd tincturd, capului pielea capului n-are cursiisau cind cdldtoresc ca sd lin prelegeri. Efectul esteevident: pirul estedes 9i mdtdsos, mdtreald; cu un luciufrumos. giin arteriti. Mullioameni boalS ar putea de aceastd ajutdexcelent suferind Urzica cu riddcinide sd scapede o amputare de piciordaci ar facela timp bii de picioare (a se vedea urzici de folosire"). ,,Moduri indiferent induce de undeprovine, tulburiri ale irigalieisangvine. Oricespasm, ^ lucru gi de urzici. Acelagi In aceastd se recomandd situalie spdldturile bdilecu infuzie cdzii, bustuldeasupra estevalabil al stenozeimitrale.Se apleacd 9i in cazulspecial se spaldregiunea inimii ugor in acelagitimp. cu infuzie cilduldde urzici, masind
66

in virstd de 51 de ania suferit timpde 28 de ani de pe urma din Bavaria O femeie uneifistule.Profesorul consultat a consider^at o operalie ca fiindproblematicd, intrucit pe obraz, pe osulmolar. fistula era plasatd In anul1978, aceastd femeie nefericiti s-a adresatunuitdmdduitor, care i-a ardtatmai alesfoartemultdinfelegere. l-a prescris gi legume alimentalie crudegi gimnasticd respiratorie. vegetariani cu fructe ei a Starea l6rda fi insdvorbade o insinitogire. In mai 1979, devenit maisuportabild, a inceput proaspete, sd aduneprimeleurzici bind zilnic3 cegticu ceai amestecate de fiecbre datdcu 1 lingurild de bitter suedez. A scris: exact14 zile, fistula meadin obraz ,,Dupd gi nu maiaveam se vindecase nicio durere. $i agaa rimas pindazi"(28.11.1979). gi simlitasupra despre cit de mullioameni au cunoscut Aud tot mereu cu bucurie puterea propriului lecuitoare aurzicii. Astfel, mi-ascrisde curindo femeie lor organism cd a scdpat de oricesenzafie cd lunide-arindul a biut zilnic ceaide urzici. Nu numai gi o in ciudamunciigrelede zi cu zi, dar i-a dispdrut de obosealS, de epuizare, pindin coapsd,de nigtedurerice se intindeau careii pricinuise bititurd purulentd, care n-avuseseinsi timp sd se ingrijeascddin cauza muncii excesiv de prinoperalie indepdrtare nu se impoviritoare; la fel gi o ciuperci la unghii,la a cdrei pe care puteadecide.Da, aga poateajutabuna urzicddepurativd gi hematopoeticd, a vindeoricftag recomanda-o, tot n-arfi suficient. O alti femeiemi-ascriscd urzica anide zile. Astfel de scrisori sintrazede luminiin cat-ode o eczemi careo chinuise plante noastre de leac,oriunde vialamea.Ele-mi arati cd ne putembazape bunele le-am folosi. un birbat mai virstnic. Cu trei ani in urmd se Odatda venit la mine,plingind, suferea de nigte dureride imbolndvise de gripd. De atunci, urina sa eramaroinchis 9i administrate, niciininsuportabile. Nu i-au folosit nici numeroasele medicamente cap jecliile (in ultimul au devenit tot mai capului). Dimpotrivd, migrenele timp in regiunea spre urzicile acute,incft omul era in pragulsinuciderii. l-am dat curaj,indrumindu-l pe parcursul proaspete. zile.Dupdpaintregii de ceai,repartizali Urmasi bea 2112litri de cap ii trecuserd total.Cevamaitirziumi-a tru zilem-a anunlat telefonic cd durerile gripei.Folosili printr-o transmis femeiecd se simtemai bine acum decltinaintea 9i primdvara, proaspete, faceli cu ele o curi tinere, in special dumneavoastre urzicile 9i lor binefdcdtor. Va veli minuna de efectul depurative! mi-aurmat,de asemenea, din ordinulElisabetinelor din Klagenfurt O cdlugdrild apdrute in sfaturile oblinut. Pete,carenu voiausd se vindece, si s-a miratde rezultatul puternice, dispdrut in timau regiunea abdominald lombard insolite de mincirimi 9i 9i pul cel mai scurt,datoriti ceaiului de urzicigi a uneidietepentruficat.$i la alt caz asemdndtor ajutase rapidceaiul de urzici. mullumesc rinduri: din Dellach in Kdrntenaleg urmdtoarele Dintr-o scrisoare ,,Vd inestimabil de caream din toatdinimagi Dumnezeu sd vi aibdin paTdpentruajutorul boliimelecarea durat19 ani avutpartedatoritisfaturilor dumneavoastrd. In decursul printoatdAustria Niciun medicnu mi-a in multe clinici de neurologie. am fostinternatd pututspunece am de fapt,darmite intreagd am si-mi fie de vreunfolos.O siptdmind bdut ceai de urzici9i ca printr-ominuneboalaa trecutde parcdnici n-agfi avut-o noastre vreodat6." reiesecit de repedene pot ajutaplantele Din faptelemenlionate pe zi, ci, in bolilegrave, o ceagcd medicinale. cd aicinu estesuficientd Esteadevdrat zilei, in inghilituri mici. trebuie 2litriin timpul sd se beaminimum povestit ceaide urde afaceri cd-giia in excursii mi-a Un om de afaceri 9i cdldtorii gi sdu.Nu sale in ajutorul in performanlele ziciintr-un termos, cdcise incredeorbegte alungioriceoboseali. darte giinvioreazd numai c5-!i taiecel maibinesetea, 9i-!i se In sciatici,lumbago,nevritela bralegi picioare, lnci o indicalie deosebitd: proaspitd. de g La sciatici, cu o urzicd f o r e u o r locurile dureroase freacS a t pe de la gleznd, incepind cu plantaproaspdtd, exemplu, se atinge foarteincetpiciorul a parteaexterioard pind la gold, iar pornindde aici, de-a lungul pdrlii interioare

picioruluiPjna la cdlcii.Acest lucru este repetatde 2 ori, iar in incheierese trece urzica de la gold in jos peste gezut.Se procedeazdlafel si cu alte porliuniafectate. La urmd se pudreazd pieleape lbcurile respective Nu trebuieoare sd multumim pentruindurarea Domnului LUIde a ne fi diruit o atit planti mebicinald? de miraculoasd in viata lor trdite rapid, oameniitrec pe fingl ea nepdsdtor,preferindsd recurgd la calmahtesi sedative,care sint luate excesiv.Dar adeseanu pot ajutain mod real decit bunelenbastreplantede leac,cdzuteOinpacaie in uitare. in finalas vrea sd mai adaug o intimplare care m-a impresionat in mod deosebit. in ordgelul nostru am ficut cunostintdcu o bdtrindcare mi-a povestitcd mediculconstatase cd are tumori canceroabeia stomac. Nu se putea decide sd se operezedin cauzavirsteiinaintate. Atunci cinevaa sfdtuit-osd bea ceai de urzici.Cind's-a dus la medic 6uP9 un timp, acestaa intrebat-o mirat:,,V-a!i operat?Dar nu se vede nici o cicatrice!" Excrescenlele disparuserd completgi femeiaa mai putut beneficia de un amurg sdndtosal vielii.Nu trebuiesd ajungematiitde departe.Niciodatdnu se poate forma_ceva malign, dacd pe lingd faptul-cd o preluim pe buna noastrdurzicd,ii asimilimputereaminunatd, in intervale regulate de timp,sub formaceaiului. lncd un sfat bun:,lncepeli chiar astdzio curd de urzici.Plantauscatdo gdsitiin orice_ magazinspecializat. plantelenoastremedicinale Invitali iar in casd! Echipali-va 'Esie primdvara cu foarfecesi minusi si iesitila aer liber,in naturalui Dumnezeul o mare pldceresd culegi'urzicile iingur, sub cerul liberal Domnului! Cu cit sint utiliiate mai proaspete,cu atit mai mare este, conform experienfei, reugitacurativd.Ginditi-vd atunci9i la o provizie_ pentru iarni, in vedereacdreiaar fi cei mai bine sd culegeli urzicilede luna mai. Bucurati-vd sd puteli face astfel singuri "' s- "' ceva in folosul sanaiatii dum n e a v o a s trd ! Un cititordin Westfalen scrie:,,Vecinul meu utilizeazdurzica in9i pentrustirpirea sectelorgi a diundtorilordin gradinasa. Pune o cantitate mai maie de urziii intr-un recipient cu apd, care arein jur de 300 litri(dar se poate muia si o cantitate mai mica) si lasdurzicile la macerat induntru cevamai multtimp. Cu aceasiaapd de urzici isi ud6 apoi tot mereu plantele, pe care le poate avea astfelfard diundtori, fari a intretiuinta substanle chimice. Niciin morcovinu mai intrdatunciviermii!,, Daci vreli sd vd informatiin legdturdcu alte utilizdrieficienteale urzicii,cititi brogura Treben'sHeilerfolge", ,,Maria apirutd ra editura w. Ennsthaler. Pe de altd parte, existdazi unii agricultoricare stropesc cu diferitesolulii pentru ^ 'si'cimpii, stii'pirea buruienilor urzicile care cresCpe marginicurate,inverzite de pdduri gosele9i alte_medii pepqrte.de poluante. Otrdvurile nocivepentruom ajungdeci pind in collurileneatinseale pddurilor.Nici nu se gindescacestepersoaneci dis-trug astfel, pdsiri gi insecte. simultan, Multilirani nu-gimai gdsesctimp pentrua cosi urz-icile cu secera. Cftde orbi am devenit noi.oameniii

MOD U RIDE FOLOSIRE Infuzie: A se folosi1 lingurila (cu virf)la tlq litrude apd; a se opdridoar gi a se l d s as i ,,tra g d " p u ti n . Tincturi de urzici: Riddcinile, scoasedin pdmintprimdvara sau toamna,sint spdlatecu o perie si tdiatemirunt. Se umple cu ele o sticldpina la gft. Se toarnddeasuprarachiude secardde 38-40% si se lasdsd stea t+ zilela loc cilduros.

68

bine spdlate9i periategi de urBii de picioare:Cite 2 miiniplinede rdddcini zici proaspete(tulpina9i flori) se lasd peste noapte in 5 litri apd gi se in baia incdlzesca doua zi pind dau in clocot. Se introduc picioarele se suportdgi se lin 10 minute.Urzicile rdminin apa ficutd cit de fierbinte in timpul bdii.Aceastdbaie de picioarepoate fi folositi incd de 2-3 ori, dacd este reincdlzitd. sau uscatese Spilat pe cap: De 4-5 ori cite 2 miiniplinecu urziciproaspete pun intr-ooaldde 5 litricu apd rece 9i se incdlzesc incet,pe foc mic, pind la fierbere. Se trage oala deoparte9i se lasd sd stea 5 minute.Dacd se de urzici, se pun 2 miiniplinede rdddcini sd stea peste folosescrdddcini pina totul a doua zi da in clocot gi se noapte in apd rece, se incdlzegte lasd sd stea 10 minute.Pentruspdlatulpe cap ar trebui intrebuintat in acestcaz sdpun medicinal.

URZICA-MOARTA.GALBENA
galeobdolon) ( Lamium Aceastd plantd poartd si numele de gdlbinild, urzicd-galbend, urzicd-moartd, sugel-galben, zebrea. sub tufi-suri, Ea cregtein pdduriumede9i ganluri, lingd garduri gi garduri vii, printre ddrimdturi,pe locuri umede,^umbroase unde se intilnegte 9i pretutindeni 9i urzica.Infloregte in lunileaprilie9i mai, iar in zonele muntoase chiar si mai tirziu. Rizomulvivace (care trdiestemai mult de un an) formeazdtulpiniverticale, frunzelesint dispuse inalte de pind la 50 centimetri, incrucisat in seriila niveluri diferite, avindforma unui o., fals la subsuoara si sint crete,florilestau intr-unverticil frunzei. si florile. Se colecteazdfrunzele urzica-moartd-albd Ca gi urzica-moartd-galbend, (Lamiumalbum)- purtindin limbajpopularsi numele

sugel-alb, urzicd-albd, urzicd-creald, urzicdmierea-ursulur-cu-flori-bdldi, de fala-mi1ei, - estegi ea o plantd remarcabild. Eainfloregte ca buruiand din mai medicinald moartd printreddrimdturi gi terasamente pe drumuri, pind in octombrie de cale feratd. Se preparat grele primul din ele ajutd in bolile rindflorile. culeggi frunzele, insdin Ceaiul pe pelviene giin tulburdrile iau2 cegti menstruale, dacd se durerile aleorganelor 9i pe bazdnervoasd parcursul combate insomnia si esteun Aregi efectdepurativ, zilei. Femeile cu vegnice maladiiale femeilor. afectiuni remediu eficace in celemaidiferite pelviene gi fetele ar trebui sd aprecieze multacest ceai. tinere ale organelor gi frunzele in maladii asemdndtoare, mai se folosesc Florile urzicii-moarte-galbene grave usturimila urinat,boli renale alesin retentie urinari, boli ale ciilor urinare, gi anasarcd.'Florile in tulburiri digestive, sintindicate scrofulozigi erupliicutanate. ajutd Contra ulceraliilor In acestscopse beao candcu ceaidimineala. 9i a varicelor compresele cu infuzie. paraliziei vezicale la oamenii impotriva esterecomandati Urzica-moartd-galbend gi gezut baie de cu adaos de urzicdin nefrite. O in ricelile vezicii urinare betrini, de binefdcdtoare. estedeosebit moqrtd-galbend la rinichiartificial, urziirigarerenali si racordare renaldincurabilS, In sclerozd aducerezultate in pdrliegalecu drigaicdgi splinutd, amestecata ca-moartd-galbend,

lecuitoare dintrecele mai bune.Dacdnu poatefi procuratd urzica-moart6-galbeni, atunci se poateadduga si urzicd-moartd-alba.
MOD U RIDE FOLOSIRE fnfuzie: 1 lingurili (cu virf)la 114 litrude ape - a se opdridoar, a se lasa putin In repaos. Comprese:3 lingurite (cuvirf) la 112litru de apa - a se opdri,a se ldsapulinin repaos.A se umezicirpe cu infuzie 9i a se aplicaastfelcompresecalile. A d a o s l a b a i a d e se zu t:A se ve d ea,,Bei de sezut'la,,par tea' gener ald,' ( se folosegte intreiga plantdl ). Amestec de ceaiuri: A se amesteca urzicd-moartd-galbend, dragaicd gi splinu!5in pdrtiegale.A se opdri 1 linguritd(cu virf)din acestamesteccu 1/4litrude apd.A se ldsasd steapulin.

VENTRI LICA (Veronica officinatis) Cind romaniiau ocupatodinioard tara in care se stabigermanicii, liserd au fdcutcunostintd prin bdgtinagi cu planta medicinalS cea mai apreciatd td germanici, v'entriiica. Ea era numitd,,leacul fundamental (,,3rundheit al tuturorrelelor" atter Schdden"). romanii trebuie si se fi Je convins marea sa $i puterecurativd, dupd cum am citit odatdintr-ocarteveche plante despre medicinale. Daci voiausd facdun compliment maideosebit unuiprieten sau cunoscut, atunci fi spuneau cd arela fel de multecalititica si foarteapreciata ventrilicd. Mi-am amintit de acbastd vorbainir-o zi cindun domnmi-a re_latat despreconcentratia crescuti a colesterinei in singele sdu. Din aceastdcauzd'fusese internat de mai multeoii in spital. l-amindicat ceaiul pe zi. Maremi-a de ventrilicd, 2 cegti jumdtate fost bucuria cind mi-apovestit, o de an maitirziu, cit de miraliau fost medicii, nemaigdsind, la un consult recent, colesterolul crescut. Ventrilica, numitdgi buruiand-de-perit, buruiand-de-celperit,mdtrice, strdtoricd, gopirlaila, ventricea, vindrilicd, cregte pe locuridefrigate, in pdduri, lingdmaraciniguri, gbrtufiguri, pe drumuri duri 9i ganfuri, gi in liziere. piroasd, Are o tulpind pe pdmint, carese tirdgte frunzemici,zimtate, cu un luciuargintiu, carese termind in spicece stauin sus,avindfloride la albabtru pindla deschis violet. Frunzele cad ugorla atingere. Perioada de inflorire: pind din mai in august. Se colecteazi inflorescenlele (ansamblul pe axa centralS). florilor dispuse Celemd eficiente sintaceleplante carecrescla margini de piduri gi sub stejari. Aceastiplantdmedicinald mogtenite de noi din timpurile sirivechiconstituie un adaosindrdgitla ceaiuriledepurative gi estede ajutor, proasimpreund cu virfurile gele gle urzicilor, la vindecarea eczemelorcronice. La supdrdtorul prurit senil (mincirimide bdtrinele)n-agmaiincetasa recomand ventrilica. Persoanble caresint sensibile o suportd intrucft este pentru un leac bun stomac, avind o acliune 9i 9$Oi.t_e blindd, gi digestia. carestimuleazd Ea indepdrleazd sicretiile stomacale abund6nte, precum 9i tulburirileintestinale.

excelent are un efectvindecdtor maialesfaptulcd ventrilica As dorisd accentuez intelectuale. O ceagcd din suprasolicitare care provine nervozitdtii in combaterea sa linigtitoare. minuniprin acfiunea face adevdrate de culcare, inainte bdutdseara, intelecsd depund o activitate celorcaretrebuie recomandd Kunzle elvetian Preotul de culcare. El de o memorie bund qi inainte sd ia acestceaicalmant tualddeosebitd inlaturd cu riddcindde telind, dede ameleali.Amestecat senzatiile indepdrteazd in gi nisipului si in cazul icterul'ui, ai meiancolice. Chiar stdrile nervoasa bilit6tile grbzav. ventrilica dd un rezultat reumatice artriticd, il durerilorahiculare urinE, 9i in 14 zilein mod surmelemariau dispdrut Un preotmi-adeclarat: ,,Lapsusurile pdrli (in egale,2 cegtipe zi). cu coada-calului amestecate prinzitordatoritd ventrilicii nesigur si nervos. Devenisem predicilor cuvinte importante. imi scdpau in timpul Chiar de repede." incredibil m-auajutat Plantele Pentru ceaiul minuni. a produsadevdrate ventrilica uscate, vechi, la brongitele $i sau pectoralse folosegteun amestecde cuscrigor(numit gi mierea-ursului pdtlagind carese indulceste in parliegale, si ventrilica plumindricd), de podbal, frunze plantele zahdr cu apd in clocotin carea fost dizolvat bu pulindmieresau se opdresc candel. urmdtorul hepaticegi splenicerecomand ca si a afecliunilor Contraicterului, grame pdpddie,25 de cicoare, 25 grame de flori de rbddcini de de ceaiuri: 50 amestec grame amestecd ventrilicd. 25 de Se (numitd si gramede vinarild mama-padurii) 9i (latl+ lineindulcite zrlei2cegti plante. in timpul cu incetul Se beau'incetul 6ineaceste plante). virf de cu tru de ape 1 lingurifd in bolilecronice indicat infloritd se poateprepara Dinplanta 9i un suc proaspdt, ia din acest suc de (a de folosire"). Se se vedea piele, eczeme maialesla ,,Moduri de plini. pri pe zi cfte1 lingurifd 2-3 medicinale in cd(ilevechidespreplantele esteldudatd ventrilica intrucit 9i ca o pentru vindeci se inflamate care leziunile si plantd o recomand carevindecirdnile, piciorului). maiintficu (a Rdnile sirit cletite fluierului tibiei apropierea in special br;u;in prealabil cu un in imbibate apoise punin timpulnopliipesterdnicomprese o infuzie; calde. preparat ca sd rdmind invelesc se ceaiproaspdt 9i o datdtinctura de ventrilicd, de reumatism Bolnavii 9i artritdar trebuisd incerce de preparare').Aceastd u$orsinguri(a se vedea ,Moduri pe care gi-opot prepara in iar internse iau de 3 ori pe zi cite 15 picdturi ca frecfie, bxtern sb folosegte tincturd cevaapd sau ceai. proaspdt culeasd! de ventrilicd de timp ce.ai an o perioadd in fiecare Belineapdrat previne elasticitate organismului o noud ci o numai arterioscleroza, El nu rbduce 9i dd de acestsfat! mea:Jineliseama rugdmintea prinefectulsiu depurativ. De aceea,
MOD U RIDE FOLOSIRE (cu virf)la 114litru de ap5, a se opdri Prepararea ceaiului:A se folosi1 lingurild pulin. sd stea doar,a se lSsa proaspetegi se preseazdincd umede Se spald inflorescenlele Suc proaspit: -prin se toarrrdsucul in sticlemici gi se de uz casnic, electric dtorcdtorul pdstreazd la frigider. de planteinflorite9i tdiate mbrunt se pun intr-un litru de Tincturi: 2 miini plin-e rachiu de secard de 38-40%gi se lasi 14 zile la soare sau in apropierea de gatit. maginii (cu virf) la 1/4litrude apd. Se opdregte doar gi Amestec'de ceaiuri: 1 lingurild se lasdsd stea pulin.

71

(Viscum album) z Cine nu cunoaste acea plantd care trdieste ca semiparazitpe foioase 9i conifere,fixatd cu alutorul rdddcinilor salesugdtoare si imprdstiate gi pe care n-o mai putem indepdrtadin viata noastrd'gralieputerii sale timdduitoare?Ea cregte'sferic pe rimurile plantei-gazdd. Frunzele vegnicverzisint pieloase. fructete in forma unor bobife,sint albicioase, putinsticloase, in interior viscoase 9i lipicioase. pasiiriie rdspindesc sdminla.cleioasd, frecind-ocu ciocul de crengi sau eliminind-o nedigeratd in excremente. Numaias-a este posibili inmullirea plantei, cdci s-a doveclit ce seminta ei-nu ajunge sd incolleascd nici pusd in api, nici in pdmint.

viscur-

VISC .

Visculse mai intflneste in popor 9i sub alte denumiri, cum ar fi: stoletnic, vdsc, vdsc-de-pdr, vdsc-de-OrdO. Viscul a fosto plantd de leacgi farmece incdde pe vremea strdmosilor nostri. Este invdluiti de mister. (preolii'cerfi) Druizii o considerau o pt-ntisfini;, ;;6J;;r;;l ce puteasd inldture oricerdu.Preolii o tdiaucu cutite gi seceri de aur in caOrut lnoi ceremonii festive. Vechiimedicinaiurigti foloseau visculca un mijlocexcelent si cu acliunesigurdin ggmpgterea epilepiiei. Aceastdforld lecuitoare straveitred * cunoagte gi adeptul lui Kneipp, dr. Bohn.in zilele noastie el recomandd viscul contia spasmelor cronicesi a acceselor de isterie. Frunzele si tulpinile.micu!9, carese taie_ pentru mdrunt a fi uscate, se culegnumai dt ,l3iqceputul luhiioctomni'i6 pina la mijloCut tu;ii decembrie si in tunile martiesi aprilie. ln celelalte luni visculn-areputerdde leac.Plantele c, bel r"i r"r" lortb curativd sintconsidelatg celede p^e stejari si.plopi; dar gi celede pe prazi,pinlri 61i1i fruc-tiferi au puterevindecdtoare. incd-oiridicatie legatdde culei: in tuniie mbrtiesi aprilie, visculnu prea are bobife.Pasdrile i le-au6uigulit pe timpul O""i rb procedeazd mai.ug.orla tdiatulfrunzelor gi al tulpiiiteloi', intrucit'"rnii. se scapd de colectarea bobilelor lipicioase, caredin lunadctombrie pihdin OecemOrie maibintpe

Am fost adesea intrebatd de ce laudatftde multviscul, cindde faptse spunecd ar fi otrivitor. - adicdfrunzele Wscul tulpinile nu este deloc otriviior, ini'i-UoOiGfr, 9i administrate intern, sint.Dardacdsi'nt amestecate cu unturd de porc pinAse formeazi (a s.e o alifie vedea,,Moduri de folosire'),.care se intrebuinteazd dxtern cinO ttiingh;;it saudegeri o partea corpului, eleaiuti foarte mult. Unei femeiii inghe!! nasul in fiecareiarnd.in lunilecu ger de-abiase mai incumeta sd iasddin casi cu nasulei vegnic vindt. Aceastd situaliE i-a inrdutalii in Oe an. Am sfdtuit-o sd pund pestenoaptepe nas un terci proaspdt din bobitede visc. Chiar dacdsundaproape incredibil, trebuie sd certific totugi cd'incitevu i;-; vindecat. "f.'n"irl Wsculinfluenfeazd pozitivfunclionarea intregului siqtem glandulargi realizeazd performanle excelente in stimular6ametabolis-mului. in ace]asi timp, aclrunea sa gsupl?pancreasului esteatit de bund,incftla o curd continud be ceai de'viscdiabetul igi pierdecauza apariliei. Oamenii caresuferdde tulburiri cronice de metabolism ar trebuisd faci o dat'6 incercarea de a bea in mod regulat timp de cer puiint jumdtate de an ceai de visc.Dacdavefitulburiri hormonalE, recurjeli ta visC-'u"ti un extraordinar. in acedtcaz se prescriu minimum pe zi, unl Z"cbgti 99tin9 rezultat bdutddimineala 9i unaseara.
72

Visculeste un leac exceplional contraarteriosclerozei, este foarteapreciatsi recomandat in apoplexie,la care rareori s-ar maifi ajunsdacd s-arfi bdut inainte in'mod regulatceai de visc.Dacds-a ajunstotugila un atac de apoplexie, se beau timp de 6 sdptdmini zilniccite3 ce9ti, timp de 3 sdptdmini zilnicclte2 cestigi timp de 2 saptamini prima zilniccite 1 ceascd, anume ceagcd inainte si dupd miculdejun,a doua ceagcd 9i inaintegi dupd'masade prinz,iar a treia ceaqcdinaintesi dupa ciha,'defiecared'atd numaiciteo jumdtate. Ceaiulde visc este folositsi ca mijloc hemostatic.Tras rece pe nas, opreste hemoragiilenazale,consumat ia ceaioprestehemoragiilepulmonaresi inieitinile din timoultifosului sau al dizenteriei. Visculeste leaculcel mai stimulant al functiunii cardiacesi circulatorii.in orave tulburdri circulatorii nu poti inceta sd tot re6omanzi viscul.intrucitviscul are-substanleactivecare normalizeazd funclionarea intregului organism, el produceinimagi- adicdscadetensiunea nabilul arteriald la hipertensivi si o crestela hipotensivi. Se calmeazdastfel inima agitatasi se fortificdactivitatea cardiacd,viscul avind Toate fenomenele secundarelegatede o tensiunearteriald efect cardiotonic. anormald- cum ar fi congestiacerebrali, senzatiilede ameteali, vijiitulin urechi 9i tulViscul contracareazd, burdrile de vedere - sint indepartate. in acelasitimp, toate afectiunilecardiace, aga cd se poate afirmape drept cuvintcd este de un ajutor indisilensabil in toate ttilburdrilecardiace si circulatorii.Epoca noastri contemporand,in care se trdiegte intr-unritm rapid, care impuneoamenilor cele mai mari socrizd de licitdri ii streseazd cu o timp violentd, are realmente nevoie de astfelde 9i ajutoare. Din multescrisori ce-misint adresate reiese cd oamenicu hipertensiune arterialS, tulburdri serioase ale circulatieisingelui, moleseald,tulburdri cardiace,deci 9i cu tulburiri in ritmul activitilii cardiace,vertij, lipsi de chef de munci au scdpatin gralieviscului. scurttimp de acestesupdrdri S-ausimlitiaragi bine,recdpatindu-si buin asa-numitul curiade a munci.Zilnic3 cegticu ceai de visc preparat extractrece si gi inima,si circulalia bdut incetulcu incetulvd vor normaliza singelui, realizind astfelo puteremai marede muncd.De altfel, ar trebuiefectuatimdcaro datd pe an o curi de cu ceaide visc,astfel: Se beautimp de 3 sdptamini cite3 ceqtipe zi, timp 6 sdptdmini pe de 2 sdptdmini cite 2 cegti zi gi timp de 1 saptaminA cite 1 ceascdpe zi. Circulalia gi tensiunea arteriald s-au refdcut in aceste6 sdptimini.Pentru singelui ca stareabund sd se menlindconstant, ar fi propiceca timp de un an sd se bea in continuare in fiecare diminealdcite 1 ceagcdcu ceai de visc. Mainzului suferea de ani intregide hipotensiunearteriali, Un domn din regiunea care se manifestaatit de acut in anumite zile, inctt de-abia putea sd mai facd fata me dicir enum ifi nu num aidin Ger mania, m u n c i is a l e c a mo ra r.C o n su l ta se ci gi din A primitplin de scepticism insi fard rezultat. afirmatia mea cd visculeste cel Elvetia, fie cd aceasta estescdzuti,fie cd carear mai puteaajutacind estevorba de tensiune, este ridicatS. Eramtocmaiin luna apriliegi viscul,delinindinca forle de leac,puteafi mele dintr-unords,el din luat din copaci.Citevaluni mai tirziu,la una din prelegerile morarulnostrudin frumoasa zond a Mainzului s-a asezatin primul Austriasuperioard, lui, altadata auditoriu cd tensiunea atit de joasi, se normalirind 9i a relatat intregului zasetotal datoritdviscului. circulaliei singelui $i femeilear trebui sd apelezela ceaiulde visc. Normalizarea aduce dupd sine o incetarea deregldrilormenstruale,mai ales a menoragiilor(a hemoragiilor menstruale puternice),precum si a metroragiilor postpartum (de insolitede palpitatii, In cadrulindispoziliilordin timpul menopauzei, dupd nagtere). stiri de agitalie, anxietatesi insuficienli respiratorie,ceaiulde visc ar trebui addispar si femeianu rnai are ciliva ani la rind. Toate acestestdri nepldcute ministrat proaspdt poate inldturasterilitatea de visc senzatiacd se aflS la menopauzd.Sucul

femeii.Viscultrebuie^spdlat bine 9i presat,cit e incd in stare umedd,cu ajutorul storcdtorului electric. Se iau din acestsuc cfte25 picdturi in pulindapd,dimineala pe gol,tlz ordinainte stomacul de micul dejun, gi seara inainte de iulcare. Cu cftva timpin urmds-a publicat in presdo comunicare din Londra in legiturdcu faptul cd treigrupede cercetdtori au ajuns, independent unele de altele, la ioncluzia cd la femeile in virstd de peste50 de ani se formeazd intr-unprocentmarecancerla sin dacd au folosit in tratamentul hipertensiunii arteriale o perioaddindelungatd medicamente pentruscdderea tensiunii. De ce si ne asumdm acestrisc cind aVem minunatul visc? De scurtd vreme, viscul se utilizeazd si medicinal ca un mijloc ce previne cancerul gi combatecancerul.Experienfa aratdtot mereuce efectciepuratiii profilactc au 9i plantele medicinale. Recurgeli pentruca sindtateadumneavoastrd la aceste ajutoare, sd se consolideze gi sd se mentind pentru totdeauna!
MOD U RIDE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: Ceaiul de visc se pregdtestedoar ca extract rece. Se pune peste noapte la macerat 1 lingurila (cu virf) de visc in r/+ litru de ap5, dimineatase incdlzegteugor gi se filtreazS. Dacd este necesardo cantitatemai mare pe zi, atunci ceaiul ar trebui sd fie pdstratintr-unrermos cldtitin prealabilcu apd fierbintesau sd fie incdlzitde fiecaredati in bain-marie. Tincturi: Picdturi de visc gata preparatese pot cumpira de la farmacie. Suc proaspit: Frunzele9i tulpinileproaspetesint spdlate 9i presatein stare umeddcu ajutorul storcdtorului electric. Preparareaalifiei: Bobileleproaspete,albe ale visculuisint amestecate(la rece) cu unturi de porc, pind ce se formeazdo alitie(se folosegteexternla degerdturi ).

IERBURILE SUEDEZE
MIC U LBITTER SUEDEZ 1 0 g ra med e a loe. 5 gramede smirnd 0,2 gramede gofran 1 0 g ra med e foi de sena ( sim inichie) 10 gramede camfor** 10 gramede rdddcind de revent(rabarbdr) 10 gramede rdddcind de curcumd(gofran-de-lndia) 1 0 g ra med e mand 10 gramede Theriak venezian 5 gramede rdddcind de lemnul-Domnului 10 gramede rddicind de anghelicd
"in loc de aloese potfolosigi rdddcind de genliand sau prafde pelin(n. a,) Estevoie sd se foloseascd doar camforul natural (n. a.).

74

in ltlz litru de rachiu de secard saude rachiu suedeze se punla macerat bun lerburile gftul gi de 2 litricu larg se lasdsd stea14 zile intr-osticld in soaresau de fructede 38-40%, de asemenea inainte de filtrarea maqinii de gdtit. intr-osticld in apropierea Se agitdzilnic, poate rimine timp nelimitat peste Cealalticantitate micd sau inaintede intrebuinlare. plante. sticle micicarese astupd binegi se pdstreazd la rece. Astfel lichidulin se Setoarnd poatepdstra cu atftestemaieficace. mulliani.Cu cftstd maimult, acestelixir renumitului medicsuedez, rectorul Facultitii dupi moartea de a fostgdsitd Releta sale.Dr. Samsta'murit intr-unaccident de dr. Sairst, printrescrisorile medicihd, lui atinseserd ei o virstd venerabild. bunicii la virsta de 104ani.Pdrinlii cdlSrie 9i 9i gi totugis-a intimplat intocmai: Pe cind eramfemeie Sundaproapeca o poveste de Lembach. Fiind izgonitddin tinird, am ajunsfoartegrav bolnavdin apropiere patrie,m-amimbolndvit de tifos abdominal,o intoxicaliecu intr-unlagdr bavarez carne, la care s-au adiugat un icter gi o ocluzieintestinali.Am zdcut pesteo jumdtate nostrugi pe de an in spital. Cindsolulmeu ne-aaduspe mine,pe copilul pe pjcioare. Noaptea incepeau de-abia mi lineam dureri noastre in Austria, mamele cu o sabie. ln acelemomente, nu puteam sd organismul careparcdimi strdpungeau se declangau niciin picioare, nicisd merg;concomitent niciintinsd, staunicipe scaun, de oase.Medicul a recu-noscut aici vdrsituri si diaree.Eramo adundturineajutoratd inci ani de zile. intr-obund carede multe6ri se continud tifosului, dureriuftdrioare cu mirosputernic. mi-aaduso sticluld cu un lichidmaroinchis, zi, o femeie strdind cd aceste ierburisuedeze o voia sd md ajute. Mi-a spus mea si de boala Aflase grea. pe in gi copia unui vechi" care boald A adus ea de la o salvaserd ,,Manuscris 9i provenea oriceboald.Refeta acestepicdturi se explica in 46 de punctecum vindecd toli membrii familiei suedez. Dupdcum scrieacolo, medic unuirenumit din mogtenirea Bitterulsuedez vindecd,conform de inaintatS. sale au atins o virstd neobisnuit gi pustulele punctului chiardacds-arafladejain git".Mai de cium5, 43,9i ,,buboaiele Pur si simplunu mi-avenita in duldpiorul de medicamente. intiiam bdgatpicdturile atunci cind insugi crede cd acestepicdturimodestemi-ar putea reda sdndtatea, Darcurindam aflatcd nu era nicipe nu-mimai puteaaduceniciun ajutor. doctorul trebuia urgentsd gedeam cdrora lingdun cog cu pererdscoapte departe a9a.Tocmai fusesem de o noud crizd. gdseascd fost cuprinsd Cum cind am intrebuinfare, li se gi puteau extern ca nigte fi folositenu numai intern,ci asiguratdcd picdturile cu picdturi n-amstat pe gindurigi mi-ampus o bucatdde vatdumezitd comprese, pe burtd,am tras - sub formdde compresd pestecaream aplicat de nailon un sdculel gi m-amapucatiar de treabd.Pestecorpulmeu s-a portjartierul ciorapului deasupra cd cineva ar tragedin am avutimpresia caldd,pldcutd revirsato senzalie 9i deodatd scdpat cu bolnav. Vd asigur cd am tot ce era migcare de mind trupul meucu o singurd portjartierul ciorapului toatd ziua sub unicd,pe care am purtat-o compresd aceastd gi indispoziliile a zburat, ca suflatide vint, luni.Boala ultimelor meu,de toatedurerile o noui criz6. n-a maisurvenit si ' niciodati de a fost atacatde un ciine lup gi mugcatingrozitor ani nostru avea 6 fiul Cind josinspre p.e lg nas in fala de mai tir.ziu i-au apirut rogu-inchis cicatrice obraz.Nigte toate indepdrteazd 33 cd picdturile gurd.in ,,Manuscrisul se poateciti la punctul vechi" acestea sint dacd rinilor tiieturile, si cicatricele,chiar dacd sint vechi,semnele cicatricele fiului nospind umezit zilnic am la de 40 de ori.Prinurmare, cu ele umezite fdrd urmd,chiargi cele care Foartecurindau dispdrut tru, searainaintede culcare. pini adincin nas. ajungeau Fdcindo viziti am sositin anul 1953la Grieskirchen. experienfd, Avindaceastd copii mici,la muls mamd a doi tindrd, am intilnit intr-ogospoddrie lSranca ldrdneascd, mi-aspus de tine", md laspe locimpugcatd mi pui la perete, de vaci.,,Dacd in grajdul

in locde salut. Aveade sdptdmini intregi dureride cap insuportabile si,cummedicului ii era teamdde o tumoare l-a cap,trebrlia sd plecela Linzr5 i"Ca f"tb'n,intgen.L-am trimischiarin aceeasi pe fiul meu la ea cu o sticluld s_ea1a de bitteriuedezlca sd fie mdca.r noaptea eliberatd de durerile de cap cu ajutorul compresei cu picdturi. Cftde surprinsd am fost cind m-amtrezitla ora saptedimineala cu solulei ia ugd. Ce i-ai trimisnevestii-mi?_Dupa ce gi-apus vatauinedd a scapdt in dou'a minute de durerile cumplite de cap.Dimin-e1la s-auscu_rs apoiprinnasin'gitdouddopurimaro-roscate, g.roase cft degetul mic."Erao sinuziti fiontali neglijaticare a tosiirnleturatd piintr-o singurd compresd. Aceastd tdrancd se incredesi istazi orbegte in Oitterut suedez. A pututs-o scapecu aniin.urriri ei^d9b foarte rrlti *lrrtorri fn"uroni6 ?Lpgfetita compreselor respective sd nu'reminA niciodatd fdrdacest leacin case. 9i aregrr15 O femeie a suferit maimulte luniin sir de o sinuzitd frontald purulentidureroasd. Respiratul prinnaseraimposibil. in paialel aveadureiloJCapinluportaoire. Antibiotiprtgfnicesi.razele n-au ajutat aplicat peite atunci nobpte comprese cu $i-a :?19 -o bltter pe.frunte,.ochi suedez gi,nas. A simlit o usurare incade la prima utilizard. Dupa3 pusein noplile comprese urmdtoare, cdile respiratorii i s-audestupat, iarprrnnass-au scursdopuri maricu puroi. dinvedere o femeie tjndrd caredupdnasterea celui gaselea de-al copil , Cuno.gteam pdrea a fi umbraceleide altidatd.Am abordat-o si asifelam aflatcd momentan nu mai putea si mdnincenimic. A fost nevoitd se-ii dea copiii cuiva in ingriiir;. n; sfdtuit-o sd incercecu ierburile suedeze. Aproximativ trei 'saptiminimai"tii'ziu am revdzut-o; era iardgi o feme_ie-sdndtoasd, probspdta. Mi-aspuscd picdturile au fdcut minuni. Putea din nousd mdnince tot gi-gi aduse'se copiii iaracasd. fostde parcdar ,,A fi sdritun animal din mine", mi-aafirmat'9i mi-amai povestit cd mamaei era'inJfitat din.cauza unuipiciorumflat foarte taregi'cdumblacieja de multcu baston. 75 de injecliin-aufost in staresd dea nici un rezultat. l-a trimismameisale manuscrisul, sfdtuind-o sd recurgila bitterul suedez caresi-afdcutfoarterapidefectul. este ' -'- --- Piciorul dinnou normal bastonul priso's. a devenit de 9i zi am primit o scrisoare din Germania in careo cunostinte md rugasd port -.lntr-ode griji nepoatei sufletegte ei care era in momefitul acelala curdin Gallspich. Cind pentru a venit p_rima datd la mine la Grieskirchen, m-am speriat foarte tare. A linirq fost ridicatd din mag_in5, i s-auimpinssub bratedoudcir.je, iar corful infirmtot a avut de pesteun sfertd'eora pind'la locuintimeaaflatd la etajut l?Yolet,.in 9iY9"sprijinului, intii'Articulatiile picioare ambelor eraudeformate, degetele miinilor crispate incapa9i bilesd lindieva.in timputmersului picioarele erautirftt,iar partea superioard a corpului aruncatd in fatd cu smucituri. Stdtgam in ugaapartamentului cu miinile apdsate'pe inimd gi nu am putrt articula decit:,,Cum i1i ijrni'Orrnr"uorstrd, femeie tindrd, la o astfelde boaldingrozitoare?" noapte,dupd al patrulea ,,Peste copil"mi-a rdspuns. Brusc,ca si zicem?g?,,pesto noapte", femeia aceasta tinare9i driguld a devenit infirmd. A fostdusdin Germania din doctor in doctor, nimeni n-a'putut-slo ajute. Venea de patruani,periodic, de doudori pe an,la Gallspach la dr. Zeiieis, carea trebuit sd-i spundcd puteadoarsd-iatenueze starea, nu s-o vindece. Halul in carearita cind a apucat.ceagca de cafeacu laturile exterioare ale miinilor ei schiloade mi-astrdpuns inima. Am sfdtuit-o sd ia bittersuedez, putea procura carese atunci in Germania sub denumirea de ,,Crancampo". Astdzi farmacii gi Orogherii bitterul suedez dupd lin multe l-amspussd se agalede el ca de un pai.Aslaa fostin februarie IetetaindicatS. 1g64. ln lunaseptembrie a aceluiasi an am primit un telefon din Gallspach din partea tinerei feme_i, rugindu-md sd vin s-o iau in Grieskirchen de la autobuz. intii am rdmasperplexd, apoi extraordinar de miratd cind din autobuz a coborito femeie tinirS.rizinO si numai sprijinindu-se baston-. Crisparea schilodirea miinilor dispdruserd, gi la fel 9i in o mare parte din deformirile de la picioare. Numaila piciorulsting mai avea genunchiul aceste umfldturi s-au retras totalpina [e 3 august 9i gleznaumflate. $i
76

baston A venitatuncipentruultimaoard la Gallspach,ldrd 1965,deci un an mai tirziu. gi gi ei patrulea copil, rinichii suferiserd celui de-al La naqterea refdcutd. complet 9i peste noapte aceste deformdriingrozitoare.Pusese de 3 ori pe zi 1 declansaserd in porlii,inaintegi lingurdde bitter suedezin pulind apd cdldutegi il bduse repartizat in rachiude secard, erau macerate mici.Degiierburile dupd fiecaremas5,in inghilituri alcoolul. rinichii au suportat suedez.Am a bitterului ale acliuniiincredibile Vreau sd mai ingir 9i alte rezultate petrecut si-a o cunogtinfd din Leipzig in cd trdiegte Germania mea care aflatde la sora Praga in timpul rdzboiului la Aceasta a locuit deja 15 ani in scaunulcu rotile. 9i in 1945 germani. Acolo a trebuit sd rdmind a fost gonitd in pivnila casei - soarta a mii de sdptdminiintregi fdrd sd aibd paie sau altcevade pus sub ea. Mai tirziu a ajuns cu solul ei la Leipzig.Curind i s-au ivit nigte deformiri foarte grave ale articulaliilor. ffnd la urmd nu i-a mai rdmasdecft o viald dusd in scaunulrulant.Am aflatde aceastd tragedieabia atuncicind birbatul ei a murit brusc, ldsind-ope sdrmanaparalitici locuinlagi sd se mute intr-o alti camerd singurd;femeiaa trebuitsd-gi pardseascd plantemedicinale sau alte in R.D.G. Nu este permissd se trimitddin Austria mobilatd. Trebuiadeci sd predau de fiecaredatd produse asemdndtoare unor medicamente. de granild,o datd la doud bavarezd suedezecdtre Leipzigdintr-olocalitate ierburile plinede incredere. Bolnava lua de trei ori.pe zi in pulina luni.Curindam primitscrisori deinaintesi dupd fiecare mas5. incet-incet, de solulie repartizatd apd cite o lingui-d rugam lui au devenit mai mobile. Ne si incheieturile au inceputsi se retragd formdrile Dupdtrei sferturi de an schimbarea ea din Leipziggi eu din Grieskirchen. Dumnezeu, iar acum in convalescenli era imobild, a fost de aqa naturd,incftcea care odinioard lentd gi-a pdrdsit pentru prima datd locuinladupd 15 ani de scaun cu rotile.Se gi sd se ocupe de alte indreptaspre bine.Puteadin nou sd-gispelesingurdgeamurile Cit de mare a treburizilnicepe care pind atuncii le fdcuserddivergioamenisdritori. fost incredereasa in Dumnezeuin timpul bolii cumplitearatd urmdtoareaintimplare: gi inflorirea a devenitin timpul bolii bucuriavieliiei. lnverzirea Un tei din fata ferestrei golage printreramurile gi agitafia pomului, veselda pdsdrelelor frunzelor ingSlbenirea penvegnic Domnului bucurie. l-a mullumit in vremede iarndi-aufost o sursdde mare tru aceastd milda SA. o bucatd de lemn lunguialdgi cu Fdceamodatd baie in Offensee9i irgrebuinlam birndera sprijinita de din zile,aceastd canturipentrua md agezape ea la mal. Intr-una pdgune. de baie in imediatd apropiere. gard Ldsasem sacoga o imprejmuia care un de baie. de a porni spre casd, mi-amrinduitin ea, indoitddin mijloc,lucrurile i'nainte pe picior. grea M-am imi cdzusedirect Deodatbparcd m-ar fi lovittrdsnetul:birna cea pumnul. jos Am fost maricit gi mi s-auformatdoui umfldturi in de la genunchi invinelit Solul meu a vrut sd chememedicul cdratdpina la magind9i apoi pind sus in camerS. din Ebensee,eu insd l-am rugat sd-mi facd o compresdcu ierburisuedeze.Dupd o jumdtatede ord am putut cobori iardgisingurdtreptelepind la sala de aproximativ mese, iar in ziua urmdtoarepiciorulera neted ca inainte.Nu se vedea nici cea mai ele. maricit pumnuldispdruserd-gi iar umfldturile mica porliune echimozati (vindtd), O fetildde 4 aniqoria fost inlepatd A maiavut loc un necazcit am stat la Offensee. Braluls-a la bra! in timp ce se scdldade o speciede viespe mare,foarteveninoasd. ca pdrinliigi copilul suedqz.Inainte umflat,deveninddiform.M-am dus sd iau bitterul sd fi apucat sd se imbrace,am gi venit cu compresa.In timp ce fetila mergeaspre - aproximativ Cind am ajunsla magind magini, i-am pus vatd umeziti pe loculumflat. medicul. deja.N-a maitrebuitconsultat trei minutede mers-, umflitura scdzuse Degetul insectd veninoasi, mare o la degetul m-a inlepat zmeurd, Culegindodatd o doamnda gros clt un cirnat.Ducindu-md la cumpdrdturi, s-a umflatpe loc,devenind imediatla spital,o astfelde inlepituri vd poate fi fatald." remarcatingrozitd:,,Mergeli

fegte noapte mi-am pus o vatd umezitdcu bitter suedez 9i diminealadegetulera iard gn i ormal. Am avut odatd mlle g_hinion pe cind md aflam in spdldtorie. Era pe vremea cind maginade spdlat spdla fdrd a limpezi.Rufeledestul de incilciteinire ele trebuiau scoasecu alutorulunui bdt de lemn.Felulmeu este sd le rezolvpe toate rapid gi cu mult elan.Ciestele a alunecat si m-a pocnitcu o putereextraordinard directin ochiul drept. inneburiite de durere gi pe jumatateorbitd,'ambljb1tbhd l; intii.Cum am pus pe ochi compresaudatd cu bittersuedez,au gi incetaidurerile "i"rrf cumplite. O clipd mai tirzium-am uitat.inoglinddsd-miadmir isprava. Ochiulera inconjurat de vindtii. Tinindo vatd umedd pe ochi, izolatdcu un sdculetde plasticgi legjata cu un batic 'Citev impdturit, m-am dus dupa un sfertde ord iar in_ spalaiorie. a )ite li rind ri-# pr; peste noaptecompresecu bittersuedezca sd impiedicsd se poatdforma ceva rdu in f u n d u lo c h i u l u i. Anua_l merg la curd la baile Kneippdin Muhllackel.in timpul uneiadintregederi, sora-sefdmi-a adus o femeie,care a intratin cameri in urma ei, cocogati de ciurere. Se chinuiacu crize biliare puternice gi voia sd-i dau un sfat. Numeroasele medicamente administrate nu-i fuseserdde nici un ajutor9i mediculi-a recomandat si se opereze neapdrat.Am rugat-o sd se dezbracesi i-am aplicato compresdcu ierburi suedezepe regiunea biliarS; la astfelde-comprese, pieleatrebuieunsb in preataOiic, unturd. de porc sau cu alifiede filimicd, intrucitaltfel'alcoolul ar ,."" pi"l"i. Se pun o bucatdde vatd umezitd9i bine stoarsdpe locul dureros,una de vatd uscata u;; d; ai plastic deasupra,pentru a asigura izolaliatermicd se leagd cu o cnrpia. Orpi 9i scoaterea pieleatrebuiepudratd,pentrua evitao iniosire sau minciriirit compresei, Tocmaivoiam sd-i trag femeiiportjartierul peste cind r-l inOt"ptatdin gale, -compresd, exclamindl trecutorice durere!" ,,Mi-a A scdpatin timpulcel mai scurt de tot rdul.Mai tirziua folositpicaturile nu numaisub forma de comirese, ci 9i intern,gi anume luind de 3 ori pe zi cite 1 linguriliin pulindapd sau pulin ceai oe piante si crizanu s-a mai repetat. Aveamde ani de zile.grij5^de-o femeiesingur5.Numaicdinlelegerea noastrdera ingreunatd de auzul ei slab. in ,Manuscrisul vlchi" scrie:,,Elerbad-uc 9i auzul pierdut." Deci, la cerinlamea, a trebuitsd-gi umezeascd in mod sistematic urecheacu bitter suedez. Degetulardtdtorumezitcu picituri este introdusin ureche.Nu trebuie insd nici uitat sd .se picure in repetate rinduri pulin ulei in urectre,pentru a evita mincdrimile' Femeiagi-a umezitconcomitent gi pbrtjunite din jurul pavilionului urechii, din jurul ochilor,apoi ti'mplgt._ql fruntea.Deodati a inceputsd'audi iardgigi, in lcefagi timp, obrazuli-a intinerit, cdpdtindprospetime. Fiindodatd trintitdla coObrirrea dintr-uh autobuzgi diind faJade pimint, tot ier6urile suedeze au fost acelea pus in care au -cg ordineobrazulvinit. La 1 februarie gi-aaniversat a 89-azi de nastere. Acum aude din nou gi ne putem inlelege bine. De atitea ori imi relateazd oamenii care-mi ascultd prelegerile cd datoritdbitterului suedezgi-auputut ldsa deoparteaparatulauditiv,cdci aud iardginormal.Picdturile ajutddeci in'caz de auzslab 9i feste tot acolo unde,iie intern, fie extern,ap.ardureri.O irigatie sangvindbund realizitEt datoritdacestorpicdturi inldturS.foarte rapid dureriledin lonele bolnave.De aceea este indicatsd li se aplice epilepticilor comprese cu bitter suedez pe regiunea occipitald.Cauza crizelor de epilepsie reziddadeseain primiiani ai vietii; poatefi vorba de o cdderein cap sau J" un goc din copildrie. Cu ocaziaunei prelegeritinutela Gallspach a venitla mine un tindr care suferise un accidentde magindgroaznic- fracturddubli a bazeicraniului. Dupd vindecarea rdnilora inceput sd aibd zilnicciteva crize de epilepsie. L-am sfdtuits6-9ipuna comprese cu bittersuedezin regiuneaoccipitald si dd bba zilnic4 cegticu ceai de urziciin
78

gravede epilepsie esteimportant In crizele de bittersuedez. 2 linguri caresa toarne sd se bea ceai de urzici. pe in regiunea occipitald compreselor aplicarea ca lingd 9i prin fala casei mele mi-a spus de la gardul a trecut tirziu, tindrul lunimai Cfteva 9i epilepsie! grddinii de totalde crizele cd scdpase sau cdzdturi, bilbiiala rinile la cap prinlovire Meningitele, 9i tulburirilede vorpusein regiunea occipitald. cu bittersuedez cu succesprincomprese bire se trateazd Nu estenecesar sd burseisinoviale. se pot folosigi in inflamalia comprese Aceste mai intii o datd faptulcd in toate acesteboli gravetrebuieconsultat mai subliniez medicul. suedeze recomandate cu ierburi de compresele Dupd cum reiesedin scrisori, in caz de retin6, asupra ochilor dezlipire de beneficd acliune avut o au mine singerarea retinei9i retind poroasi. Toli acegtioamenise aflauin pragde orbire. neglijat insdsd se inchigi. Nutrebuie timpde 1 ord pe ochii zilnic se aplicd Compresele pe gi pe ochiisinitogi, maiales ceisuprasolicitali, pundprofilactic comprese aceste bitterul suedez, sd se plimbe cu bitter dimineala in plussd se ungdpleoapele 9i seara astfelo veSe poatemenline spre coadaochilorcu ardtdtorul. suedezconcomitent inaintatS. dere buni pindla o virstd pentrusdndtatea suedezeste de un ajutoratit de extraordinar bitterul Deoarece n-artrebui numai de casd.Picdturile in nicio farmacie sd lipseascd n-artrebui noastrd, pregdtite ca insolitoare ci sd fie luategi in c5lStorii in sticlule, si fie mereula indemind, avemnevoie de din afari ne deceplioneaz5, mincarea la drum.Uneori credincioase ne simlim istovili alteori slSbili, a bilei, pentru stomacului inviorarea ceva 9i 9i elixir. ca un adevdrat Se ia suedez aclioneazd situatii, bitterul ametiti- in toateaceste porliunile din fruntea., iar externse fr6acdtimplele, cu pulind'apd, diluath o ingjfi4iturd gi de revigorare a va ivi o senzalie jurulochilor indatd se urechilor 9i celedin spatele fizice. condilii intregii nepldcute ca lui secundare Daci ne irezimbrusccu un guturai cu toateefectele gi a stomacului, este frunlii in regiunea de presiune senzalie de putere, lipsd oboseald, sd linem la nas un tamponde vatd umezitcu bittersuedezgi sd inspirdm suficient Daci riceala estemai in zonafrunliigi a nasului. vom simlio ugurare adinc.lmediat picdturile cu guradeschisd. se inspiri gi atacate bronhiile, deja au fost avansatd $i in gripd 1 linse ia zilnic de In timpul epidemiilor un ajutor. rapid resimli va caz.se acest pulini picdturi astfel, devenim cdldu!5; cu api poate de chiar1 lingurd gurild,uneori saufolosite exluate intern suedeze ajutd, apardureri,ierburile la gripd. Oriunde imuni gi comprese. ternca freclii dar Cu cilivaani in urm{ m-amtrezitcu o colici renali. Am chematmedicul, in cu bittersuedez lui,mi-ampus o compresd ln agteptarea tocmaier'ala consultalii. c5-gi de sting[eriti destul imi trecuserd. durerile a sosit, zonarenali 9i cind Eram pind la min9.insd el a vrut numaisd gtiecurir pierduse timi preliosveninddegeab_a mi-aspus: compresa, Cinda auzitci md ajutase colicaatitde repede. de-mitrecuse atunci n-are rost s5-!i mai fac-injeclie!" ,,Excelent,^ $i el era un adeptal terburilor imi spuneanumaiatft:,,fie nu-ti la el in cabinet, cind mergeam intotdeauna suedeze. El a Jostgi gel care m-a ajutatsd tale suedeze!" prescriunimic,doar ai ierburile giinsemnitatea lor. medicinale alteplante multe maiindeaproape bunosc mulli ani in baston.Era mergea de care A venitodatd la mineo femeiebatri,ne nici un menu-i mai folosea din cauzaartriteisi a reumatismului, strimbe complet pe zi cfte1 linA biut de 3 ori era la pdmintdin punctcjevederenervos. dicament, gi dupdtrei sdptdmini am sau de coada-calului in ceaide urzici gurildde bittersuedez fird baston. putea meargi sd deja cd auzit Maicii sint in jurul zilei Intrdrii faptulcd cele mai multerecviemuri Estecunoscut pepatinaj in aceastd odatd la cam s-a rdnit din cor O cintdreald in bisericd. Domnului am bisericd, foarte tare. Dupd lipsa rioadi. Fiindnumaipulinein cor, ii resimleam

nigteani buni.isi preparase ierburile suedeie9i te tuasel i;Ll. !,ipafurirepiouJ""i. de pancreas^ gastrita de acutd ii trecuserd. intrucftacestepicaturi 9i vindecdpancreasul, elesintrecomandate si diabeticilor. Semnele din nagiere, alunitele, negii, petele,. chiargi hemangioam6le si seboreeaoiipii o".a ilni'Jmlzite cu aceste picituri, la fel se intimplisi cu bitilurile si hemoroizii. Bitterul sueOezlnletria uiiiitrf prininiroducerea unuiinictampon 9i liuitulin urechi, de vatdumezit in urechi. Bitterul suedez intireste memoria, dacdse umezeste db mai multeori cu el vertebra cervisingele si stimuleazi circulalia singelui, intdtura gi coticite digestia 9?la-_99t1!d proastd,durerilede,cap,toate afeqliuniki.gastrice si biliare,hepatice9i 6nale (chiar dacdar fi interdictie de alcool). in trombbze gi flebitese unge'locul cu alifie de filimicd intr-unstrat gro'scft muchii culitului gi r" pun comprese cu bittersuedez deasupra. se fac Pal Oq picioare cu urzicipentruo bund irigarJ _pqpavindecare sangvind. Picdturile inldturd leneviaintestinali,ametelile, paraliziile. Op'ctriar ,{Ouc prelios u.n ajutor in toatebolile; chiar9i in bolilede cbncer. in caz db crizeacutede durere, se ia 1 lingurd cu picdturi in pltina apd sau infuzie de plante. Dacase ia de 3 prinz la si seara, cite^1.1ingurila in ceva apd sau ceai de plante, se 91f-" 11fi1ingafa, pastreazd sandtatea si for{acreatoare pind la virstacea mai inaintatd. intrubft aceste picaturi se folosesc_, fdrd exceplie, in toate bolile,se poate vorbi aici despreo menlinere a sanat5lii omenegti general. la modul Eletrezesc gi ridica puterile de viatd de careavemo neJoJg pasirati-va atftde stringentd in epocaactuald. iu ajutorul acestui elixir minunat puterea sdndtatea, de muncd si bucuria fatdde inunca dumneavoastrd profesionald, faldde familia dumneavoastrd bi tatade sehenii oumneavoastrd! ln timpul uneivizit^e la o gospodarie anl aflat cd fiulin virstd de 12anial lSraneadcd proprietarului se aflainaintea uneioperalii la ureche. in spatele timpanului se formase in urmauneiinflamatii un focarde puroi.Eu eramimpotriva pentru uneiopera,tii, cd in altecazuri asemdndtoare s-a intimplat ca bolnavul sa-sipiardaauzul. La'indrumarea mea,s-auimbibat tampoane micide vatdin bitter sued6z'gi i s-aupus baiatului in ureche.A iegit in acest fel zilnic atitde multpuroidin ureche, incitcurind durerile au oierit gi operalia n-amaifostnecesard. Intr-o boalaincurabila de cancerintestinal - era vorbade o tinird mamaa cinci copii9i medicul nu-imai dadeadecitcitevazile- am recomandat comprese in zona
BO

intif nit-ojl qtqq Mi-aspus cd-i era imposibilsd urce scara abrupti de la cor din cauza genunchiuluiintepenit Pulinmai tirzium-am dus la ea cu echipamentul meu pentru compreseCum era soliede medic,mi-a privitscepticpregatirilb; i s-a schimbat insd pdrerea cftevaclipe mai tirziu,cind a putut s5-gi indoaie {enuni6irt tera efor1,iar J doua^zia putut urca_scara abruptd de la cor tot fdra efortllipsea insd, din pecate,o altd cintdreald.care fdcuseo entorsd la glezni practicindgi ea atit de sanatosulnostru sport de iarn5. gtia deja cd era internatdin spital pentru tratament. Cea -Se proaspStinsdndtositd insistas-o^ajut-gi pe cealaltd. Am f'dcut-o fdrd tragerede inimd din cauzatratamentului ei clinic, insd in cele din urmda contatfaptulca "a9ii r"r"i i. y{l?lo?re probabilsingwd ia cor. Rdnitasedea intinsdpe sofa cu giezna prierilY" nic umflati. In spitalfusesestatuitS doar sd-9itiha piciorul ridicatpe ceva.Avea dureri mari.Compresa cu bittersuedezi-a adus imebiato ugurare. A dbua zi a venitla cor, degipe strdziera un poleicumplit.Durerile dispdruseri,gleznaumflatd era normaldsi recv^iemul nostrusalvat. am remarcatintr-un restaurant, la masa de .- In timpul unei vizitein Muhlviertel aidturi, un clientcare stitea chircitde durere.Mai avusese de multeori astfelde crize, medicamentele nu-lajytaucu nimic.Am adus pqcdturile mele,am turnato linguraplina de bitterin putindap_d^cdlduta si i le-amoferit.in timp ce golea paharul,i J-a colorat fala si abia a putut sd inleleagacum de i-au incetatciurerilS pe ldc. O jumatatede an mai tirziu,m-am reintorsin aCeastdzond.Incidentul imi iegisbOln mint'e, cind am foit abordatdde un domn care mi-a mulfumitplin de exubeiantd. Era vizi'Oil intineritcu

bolnavd,in asocialieinsa cu rdddcinide obligeandcare se lasd peste noapte la macerat(1 lingurild rasd de raddcini de obligeand la 1 ceagcdde apd - se ia cite 1 inghiliturdinainte gi dupd fiecare masd) gi cu ceai depurativde filimici,coadagoricelului in pdrli egale,din care se beau incetulcu incetulmini9i urziciamestecate pe parcursul mum 2litri repartizali zilei. Astdzi femeiase simtedejaatitde bine,incitse poatecontape o insdndtogire completd. O femeiedin Heilbronn/R.F.G. relateazd:Nepotulmeu de 41 de ani mi-a scris cu aproximativ zece luni in urmd din Sacramento/California cd are zilnichemoragii insi diagnosticul testinaleputernice medicaleste,fdrd nici o ezitare, cancer intestinal. Se impuneadeci o calede scdparelaterald. l-amtrimisimediat broguradumneavoastrd ..FarmaciaDomnului", ca 9i bitter suedez,rdddcinide obligeand9i alte plante medicinale cum ar fi filimica, coada-soricelului A urmatindicaliile din brosura 9i urzica. dumneavoastrd. Dupi un an, nepotulmeu a fost iarSgi apt de muncd la intreagasa puternice capacitate. Hemoragiile intestinale au incetatin a patrazi dupi ce a inceput sd ia plantele enumerate. Au incetat treptat9i oboseala in greutate." 9i scdderea In cazulunui bdrbatde 52 de ani tratatde astm cardiac de zeceani - caretrebuia sd inghitdzilniccite opt pastile,care nu mai putea dormi de ani intregidecft gezindgi care-giaruncala fiecarepas bralelein sus pentrua lua aer, horcdindinsd in acelagi timp de !i se rupea inima- am fost de pdrerecd insuficienla respiratorie nu-i provine pus pe de la inimd,ci de la ficat.l-am omului regiunea ficatului o compresdcu ierburi suedeze.lntern,a trebuitsd ia incepindde-atunci gi serilecite 1 ceagcdcu diminelile ceai de pediculdcu 1 linguritd de bittersuedezpusd induntru. Cit de corectda fost supoziliamea s-a vdzut chiar din prima noapte.A putut in sfrrgit sd doarmd iardgi intins.Greauainsuficienld respiratorie nu-l mai l6sade ani in sir sd facd nici mdcarun pas in fala ugiicasei.Bitterulsuedez9i pedicutaau realizat o ameliorare atit de rapidi a stdriisale,incittrei zile mai tirziua putut sd umble de doud ori pe zi in jurul grddinii caseisale.Acum se indreaptd incetspre vindecare. O rand care nu voia sd se inchida dupi operalies-a inchis peste noapte cind pacientul zdravdnd a luato inghiliturd din sticlacu bittersuedez. Aceastd unicdinghiliturd a avut drept urmareinchiderea rdnii deschisede trei ani, care trebuiaingrijitd de mai multeori pe zi. Alte inflamalii indelungate cu supuralii purulente, provocatede multe ori prin accidente declangate de operalii cum mi s-a relatat, dupi 9i punclii,au fost inlSturate, apliciride comprese suedez. 9i uzulinternal bitterului Menajera unei case parohiale din Burgenland mi-a povestit cd nepoataei in virstd de 23 de ani are un defect de auz din nagtere. La un consultin clinicauniversitard i s-a explicat cd in cazul bolii ei o operalie nu avea sanse de succes. $i-a sfdtuit nepoatasd foloseascdbitterulsuedez,adicd sd gi-l introducdin ureche.Toli au fost foarte miralicind,in urma acestui tratament, nepoataaauzit dupd 14zrlenormal. Nu vreausd vd tdinuiesc, dragi cititori, o scrisoare din Graz,din zona Steier:,,Din intimplare din voia Domnului, am purtato disculiein autobuz sau poate mai bine-zis cu un bdrbat foarte fericit,in virstd de 74 de ani, care gi-a recdpdtatbrusc, gralie bitterului suedez, in 1944,inurma uneigrave leziunicereauzul pe care gi-lpierduse pus de trei ori in urechitampoanede vatd umezitd cu brale din timpulrdzboiuluil $i-a - (Astfel bittersuedez." de fragmentecitatepot fi dovediteprin scrisoril) Un domn din Bavariasuperioardrelateazi: ,,Un accident m-a rinit la mina insuportabile. La o ureche surd6 dreaptd.Bitterul suedezmi-acalmatrepededurerile zece ani de aproapeun miracol: Dupa aproximativ s-a realizat cu o dubld tamponare - Cili surdomuli pot fi iotugiajutali surzenie am auzitdin nou tictacul degteptdtorului!" astfel auzul! in acestmod! $i de ar fi doar unulsingurcaregi-arrecdpdta prelegere cd suferdde doi ani de o relaxare Dupi o am aflatde la o ascultdtoare Bitterul suedez,asociat considerau boalaireparabild. a sfincteruluiintestinal.Doctorii
81

(aceasta cu traista-ciobanului se punela macerat, taiata mdrunt, tot intr-un rachiu bun gi se lasd10 zilela loc cdlduros; vindecd gi bolile atrofia musculard grave), musculare 4 cegti cu ceaide cretisoard gi 6 rdddcini problema de obligeand, au rbzolvat in-citeva zile! Am primit un telefon din Viena, la careo vocefeminind mi-aspus: Vd multumesc pentruierburile d u m n e a vo a st ri suedeze!Mi-apovestit cd atunci cindavea 12 ania fostlovitd din gregealS cu bocancul in obraz, in timpuluneiexcursii cu gcoala in munfi,de cdtreo feti!6care mergea in fala ei. Din aceasta intimplare au rezultat in decursul a 40 de ani vegnice supuralii maxilarepurulente, soldatecu peste 16 operalii la maxilar gi punctii repetate. A fost nevoitd sd-9i intrerupd studiile, h-a putut profesiunea imbralisa doritdgi conducea o gospoddrie strdindavind permanente dureri in regiunea maxilarS. Dupd40 de ani,fiindin virstd de 52 de ani,a cititdespre ierburile gi-apus comprese suedeze, in zonele maxilarelor si estein sfrrgit eliberatd de toatedurerile. Sint mereuintrebatd dacd bitterul suedezpoatefi utilizat qi in caz de interdictie severi a alcoolului. Conform unor cercetiride laborator demnede incredere, i6rburileinv^ing alcoolul un medicament. Decipot fi luate gi aicifari 9i sint considerate a dduna. In acestcaztrebuie sd se inceapicu 1 lingur.ifd pe zi gi si se pundmaides comprese cu ierburi suedeze (a se vedea in regiunea ficatului si a rinichilor de ,,Moduri folosire" la sfirgitul acestui articol). ,,MA N U S CRI S V E CHI ' ' (transcriere puterii a tdmaduitoare a ierburilor suedeze) Dacdse mirossau se trag pe nas mai des, se umezeste vertebra cervicald, se puneo cirpdumedd pe cap,elealungd durereasi ameteala, intdresc memoria gi creierul. 2. Ajutd contra ochilor tulburi, inldturindu-le roseata si toatedurerile, chiarcindochii sfnt injectati, impdienjeniti. Ele alungd ir'iar jretele gi cataracta,dacd se umezegte coadaochilor la timpsause puneo cirpdumedd pe ochii inchigi. 3. Pustulele de virsat 9i erupliilede tot felul, de asemenea crustele din nas sau pe trupsintvindecate, de oriunde dacdsintumezite des si bine. 4. In cazde dureride dinti,se punein pulini apdo lingura plind picdturi cu aceste se gurd citva timp acestlichid in sause umezegte dintele dureros cu o bu9i line catdde cirpd.Durerea dispare infecfia se retrage treptat. 9i 5 . tsigicilede pe limbi sau alteleziuni careaparpe limbi sintumezite sistematic picdturi, cu aceste dreptcarese vor vindeca in scurttimp. 6 . Daci gitul esteinfierbintatsau rinit, incftcineva numaicu greu poateinghili mincarea bdutura, gi sd ia dimineala picdturi. seara din Sd tie tisaiesd alunecb 9i gi elevor luafierbinleala gi vorvindeca gltlejul. 7 . Cinearecrampe stomacale sd ia la o crizd plin5. o lingurd pline, L In colicisd se ia treilinguri incet, unadupdalta, curind se va simlialinarea. 9 . Picdturile risipesc gazele potolesc in organism ficatul, izgonesc toatebolilede 9i stomac9i pe celealemafelor gi ajuta in constipatie. 10. Sintgi un leacexcelent pentru stomac,dacdacedta digeri prost gi nu pdstreazd mincdrurile. 11. Tot aga ajutdgi in durerileveziculeibiliare.Zilnicdimineala gi searao lingurd plin6, iarnoaptea comprese gi toatedurerile cu picdturi vor piericurind. 12. In caz de hidropizie sd se ia sasesdptamini la rinddimineala gi searao lingurd plina in vinalb.
a

t.

82

13. La durerilede urechigi la v?jiitul in urechisd se umezeasci un tamponmic 9i sd se virein ureche. Ajutdfoartebine9i readuce chiar9i auzulpierdut. 14. Dacdo femeieare dureri postnatale sd i se dea trei zile la rind dimineala o lingurd plindin vin rogu,sd fie pusdsd facddupd o jumdtate de ord o plimbare, de dimineafd, dupd aceeapoatesd mdnince dar sd nu ia lapte.Sd nu fie luate picdturile cindse bea lapte. 1 5 . Dacdse ia in ultimele 14 zilede sarcinddimineala se gribegte 9i searao lingurd, Pentru a scdpamai ugorde placenti, se dd liuzei o datdla doudore nagterea. plin5, pindce placenta o lingurild esteexpulzatd fdrddureri. 1 6 . Dacddupd nagtere apar inflamaliila venirealaptelui,ele sintindepdrtate rapid prinaplicarea cirpelor umede. 1 7 . Eleizgonesc varicela din copii. Sd se dea copiilor in funclie de virstd din aceste picdturi diluate in apd.Cindbubulilele incepsd se usuce, sd fie umezite mai des cu picituri,atunci nu vor rdmine semne de la vdrsat. gi adullilor 1 8 . Picdturile folosesc copiilor impotriva viermilor, chiargi teniaestealungatdde ele,numaicd ele trebuieadministrate copiilor in functiede vii.std, Sd se legeo cirrpd umeziticu picituripe buric,sd se lind mereuumed5. provocate 1 9 . Toatesupdrdrile de icter sint date curinddeoparte, dacdse ia de trei picdturi gi se pun comprese pe ficatulumflat. ori pe zi o lingurd din aceste 20. Descongestioneazd toli hemoroizii, vindecd rinichii, elimind lichidele ipohondrice din organismfdrd altd curd, indepdrteazd melancolia9i depresiunile9i stimuleazd apetitul 9i digestia. gi pe diniuntru, 21. Se descongestioneazd hemoroizii dacd sint umezili la inceput prin gi picdturilor, mai des sint muiali administrarea internd a in special inainte de culcare. Sd se pundextern un mic tamponumedcu picdturi. Facesurplusul de singesd curgdgi ajutdcontrausturimilor. 22. Daci cineva a lesinat,i se deschide la nevoiegura,i se toarndo lingurd de picdturi si bolnavuligi va reveni. 23. Prin administrare internd,acest mijloc gonegte 9i durerea convulsiilor agacd vor incetacu timpul. (spasmelor), picdturi pe stomacul gol 24. In caz de tuberculozipulmonard sd se ia zilnic aceste gi sd se continue curatimp de gasesdptdmini. 25. Dacdo femeie isi pierdeciclul lunarsau acesta estepreaabundent, ia aceste picdturi gi treizile repetdastade doudzeci de ori. Elevor potolice estepreamult ce estepreapulin. 9i vor echilibra 26. Acestleacajuti 9i contrapoaleialbe. picdturi. 27. Dacdcineva suferide epilepsie, trebuie sd i se dea imediat Bolnavul sd ia apoi exclusiv acestleac,cdci el fortificd atft nerviiatacalicit gi organismul 9i inldturd toatebolile. paraliziile, 28. Elevindecd alungd gi grelurile. amelelile gi 29. Vindecd variola, 9i erizipelul. - 9i estetotallipsit arefebri - friguri marisau intermitente 30. Dacdcineva de vlag5, gi bolnavul, sd i se dea o lingurd cu picdturi dacdnu gi-aimpovirat trupulcu alte pulsulva incepesd batdnormal gi, oricitde de leac,i9iva reveni mijloace curind, marear fi fostfebra,el se va simlicurindmaibine. pustulele vindecd vechi si negii,miinile 31. Picdturile crdpate. Dacdo 9i cancerul, (muguri), rand estevechegi purulentd sau are excrescenle atunci sd se spele totulbinecu vin alb,dupdcaresd se pundpe ea o cirpdumezitd cu picdturi. Ea inldturd ca gi mugurii rana incepe umfliturile9i durerile, sd se vindece. 9i
83

32. Vindecd fdrd alt pericoltoaterinile, cd ar fi fost fdcuteprin loviresau inlepare, daci sintumezite de mai multeori cu acestepicituri.Se ia o cirpd,se inmoaie in ele9i se acoperd rdnile cu ea.Eleinldturd in scurttimpdurerea, nu permit niciargi vindecd sura, nici necrozarea gi rinile vechi cdpdtate printr-o rinire prin impugcare. Dacdexisti gi gduri,atunci picdturile sd se pulverizeze in ranacare nu trebuie"neapdrat curdlatd inainte. Prinsistematica aplicare cu o cirpdumezit5, vindecarea va venicurind. 33. Ele indepdrteazd toate cicatricele,chiar dacd sint vechi,semnele rdnilor si tdieturile, dacdacestea sintumezite cu ele pindla de 40 de ori.Toaterdnile care sintvindecate picdturi cu ajutorul acestor nu lasdcicatrice. 34. Vindecd gi toatefistulele, dintemelie chiardaci par incurabile; rdulpoatefi oricft de vechi. 35. Vindecd toaterdnilede pe urma arsurilor, de-orproveni de la foc, de la apd fierbinte sau de la grdsime incinsd, dacd rdnilesint umezite sistematic. Nu se formeazd nici bdgici, fierbinleala estetrasd afard, purulente chiar9i bdgicile sint vindecate complet. 36. Servesc contraumfliturilorsi vinitiilor, chiardacd provindintr-oloviturd sau bdtaie. 37. Dacdcineva nu poatesd mdnince cu poftd, gusturpierdut. ii readuc 38. in anemieputernicd, readucgi culoarea pierdutd, dacd sint luateo vremedimineala. gi formeazd Curdfd singele unulnou,ii stimuleazd si circulatia. 39. Durerile reumatice-din mddulare sintindepdrtate, dacdse iau picdluri dimineala gi seara pe locurile dureroase. 9i se puncirpeumede 40. Elevindecd miinile inghelate, chiardacdar exista rdnideschise. Cft 9i picioarele se poate de des, insd mai cu seamdnoaptea, si se aplicecirpe umezitecu picituri. aceste 41. Pe bitdturi sd se pund un mic tampon umezitcu acestepicdturi, iar locul suferind sd se lindmereu umed.Dupdtreizilevor cddeade la sinesauvor putea fi indepdrtate feredurere. 42. D,acd sintinghitite, gi mugciturile vindecd ciinilor turbali cdci 9i ale altoranimale, timdduiesc tot gi distrug toateotrivurile. gi o.cirpd pe rdni. Sd se aplice umedd 43. in caz de ciumi sau alie bolicontagioase estebineOaca se ia in timpul zileide mai multeori din acestepicdturi, cdci ele vindecdbuboaiele si pustulelede ciumi, chiardacds-arafladejain gft. 44. Cinenu poatedormibinenoaptea picdturi sd ia din aceste inainte sd se ducdla culcare. ln caz de insomnienervoasd, sd se pundpe inimi o cirpdumezitd cu picdturi diluate. 45. Un om beatpoate pe locdin betiecu doudlinguri fi trezit de picdturi. 46. Cineia zilnic picdturi aceste dimineala si searan-arenevoie de altddoctorie, cdci elefortificd trupul, improspdteazd gi singele, nervii inldturd tremurulmiinilorsi al picioarelor. gonesc Pe scurt, absolut toatebolile. Trupul rdmine viguros, obrbzul tindrgi frumos. lmportant: Toate cantitdlile indicate ar trebuidiluate cu ceaide plante sauapd. Din punctele vechi" enumerate ,,Manuscrisului mai sus reiese mareasi minunata putere tdmaduitoare a acestei compozilii de plante. Se poatespunepe dreptcuvintcd abiadacdmai existd vreo boali la careierburile suedeze si nu ajute; in oricecaz, ele sint considerate drept bazd pentruorice tratament.
84

MOD U RD I E F O L O S I RE dimineala se ia dup{ indicalia vechi" Intern:Profilactic ,Manuscrisului 9i seara pot ln caz de indispozilie de oricefel se lua 3 lincite 1 lingurild"diluata pe zi dupdcumurmeazd: gurile In bolile maligne se iau2-3linguri diluate. distribuite fiind se bea diluaticu 1/B litrude ceaide plante, Cfte1 lingurd gi ttz ord dup{ fiecare masd. 1p oreinainte In funclie de mirimealocului se ia o bucatd Compresi cu ierburisuedeze: se umezegte cu bitter mai micd sau mai mare de vatd sau celofibrd, pe gi tratat suedez se aplicd loculcaretrebuie 9i carea fost uns 9i frecat de porc sau alifie de filimica. o in prealabil cu unturd Se punedeasupra rufele. Abiaapoise cevamai mareca sd nu se pdteze bucatd de plastic cu un pansament. de pinzdsau se infSgoard leagdcu o bucatd sd-si facdefect intre2 gi 4 ore. se las5, in funclie de boald, Compresa poate peste pacientul noapte. suportd, compresa se si Dupd Daci line pielea. pielii pudreazd Dacdse ivesc totugi iritalii ale la indepdrtarea ei se persoanele folosite atuncicompresele trebuie timp mai scurt sensibile, la elepentru o vreme. Persoanele alergice trebuie sd sautrebuie renunfat gi sd legedeasupra numai o pinzd. Sd nu se renunle la bucata de plastic pielii dejao eruplie cu grdsime! Dacda apdrut uitein niciun cazungerea cu alifie de filimicd. mincdrimi. sd fie tratatd eventual carestirneste

MARELEBITTER SUEDEZ gi in brogurd iardgi din mai multepdrii de a include in ciudaimboldului putut intrucit toatereugitele nu m-am decide, marelui bittersuedez, compozilia prezentate au fost oblinutecu miculbittersuedez.Releta meletimdduitoare primul sd md consulte o inclusese editoral brogurii,ldrd bitter suedez marelui plinede succes gi si md instiinleze gi pe mine. insdgi utilizdri S-auconsemnat suedez. alemarelui bitter

PENTRU INIMA VINUL

in cdrticic?,,Soheilt Gott" (Agavindecd Dumnezeu- MedicinaSf. Hildegardvon Bingen ca nou procedeu naturistde leac) de dr. GottfriedHertzka,apdrutd la editura din cdminulnici Steinpe Rin,care n-artrebuisd lipseascd elveliand Christiana-Verlag, pentru carunei familiicregtine,a fost prezentatdprintre alteleo reletd extraordinard cu totul neobignuite. diaci,care dd rezultate 179),a murit StarelaHildegardvon Bingena trdit cu 800 de ani in urmd (1098-1 misticd, ii apirea cind era complettreazdun deci la virstade 81 de ani. Ca aga-numitd fel de televizor cerescin fala ochilor.Aga cum explicd9i atestdin mod expres la finele sale - tot ce a scris vreodatd- provin exclusivdin operei vielii sale, toate scrierile descriseii sint toate bolilenumite9i medicamentele acesteimaginigi cuvinteceregti, de Dumnezeu. dezvdluite darul de profelieal lui Hildegard Papa Eugenal lll-leaa pus sd fie examinat 9i i-a Acum, dupd 800 de ani, au harulvizionar. din punct de vederebisericesc recunoscut

fost recunoscutede cdtre medicina modernd si revelatiile sale medicaleca fiind corecte. Dr. Hertzka,medic de medicindgeneraldcu procedeefitoterapeutice de vindecare, profesind in Konstanz, la laculBbden,ne-a pus la dispozilie a'cumprin cirticica so,,SoheiltGott"citevadintrereletele lui Hildegard. pentru inimdi'a dat rezult6te Releta,,vinului foarte bune in toate insuficientele cardiace 9l bolile adevdrate de inimi 9i ocup5, dupd cum explicddr. Hertzka,'un spaliulargin cadrulpracticii sale medical'e zilnice. Eu insdmiam bat aceastdretetdde citevaori mai departe9i.reugita a fost surprinzitorde bund. $i in anghini peitorali vinulpentruinimda produso ameliorare simtitoare.

RETETA VINULUI PENTRU INIMA 10 tulpini proaspete de pitrunjel cu trunze cu tot se pun intr-un litrude vin natural, curat,la carese adaugd1-2 linguri de otet curatdin vin. Se lasd totulsd fiarbi 10 minute la foc mic (Atenlie,Jace spuinat;. Dupdaceea se mai adaugd gramede mierepurdde alSinegi se lasi incaa'minute 300, sd fiarbd u9or.Vinulfierbinte se filtreazd si se trage cit estefierbinte in sticlecareau fost "Oinet clhtite cu pulinalcooltare.Se 'astupd Depunerile care se formeazd nu dduneazd gi pot fi bdutes,iele fird probleme. - La aceastd retetdas dori si adaugcd fiecare in partepoatedecide dacdsa fiarbd mierea saunu. Dr.Hertzka afirmi:,,Este totuna ce vin iei,cd e rosusaualb.Numai sa fie natural... Numai sd respecli ordinea: Mierea se adaugd abiadupdprimul fiertsi trebuie sa fiarbd gl ea cu feqlgl Nu-!i fie teamdde fierbere... Fierbe-ti linistit vinul tdu de pdtrunjel-miere pentru inimd!" Maiincolo, dr. Hertzka explicdi se intimpld ,,Dacd odatds5-!isimliinima, ia o lingurd,doy? linguri sau chiartrei linguri plinepe zi, gi oriceintipdtriri la inimi (din cauza schimbdrii vremii sau dupdemotii) dispar. Nu trebuie in niii un cazsa fii ingjust gi speriat, in vederi fiindci nu poli si-ti faci niciun rdu cu acestvin. Dar nu numli in cazuldurerilorcardiaceincipiente, ci gi in adevdratd insuficienticardiaci si alte boli cardiace te vei ajutaadesea in mod considerabil cu acestvin'depdtrunjel-hiere pentru poatechiar inim5, te veiinsdndtosi odati. Pe 21 ianuarie 1980am primito scrisoare de la o doamnddin landulSalzburg, pe care.ag scrisoare do_ri s-o redauaici.Femeia scrie: preparli ci mi-am ,Vi comunic vinulpentruinimi 9i ci am pututoblinerezultate uimitoare. Am fost operaiaicum zece ani. Mi s-a spus cd am o insuficienticardiacdsi deci voi aveaintotdeauna dureri. N-aveau cum si mi le ia.Astainsemha decicd treibuia sd md invit cu aceasti idee.Dardatoritd pentru vinului inimd, durerile meleau dispdrut dupi doudlunide tratament. Nu md maisimtnicisldbitd." un excelent AMESTEC DE cEAluRl pentrumasade famitie in primivara timpurie cu primele floride podbalgi se continud culesul in . Seincepe celetreianotimpuri cu ceeace natura ne ddruieste in binecuviniarea ei:

86

podbal (flori, cevamaitirziu9i frunze) (capitule ciubotica-cucului florale) viorel6, violete, toioiagi (flori9i frunze) (capitule mierea-ursului florale) (flori) micrigul-iepurelui pulin, - capitulele silnic (foarte doarpentru condiment florale superioare) plante proaspete urzici (primele de primdvard) (frunze cretisoard 9i flori) ventrilici(flori, tulpini si frunze) lrunze de cdpsuni,virfuri de tufede mure si de zmeuri (mlddite) soc (mlddile, maitir.ziu flori) pdrdlule - culese tei (flori in soare) mugelel(cules in soare) (flori) barba-popii (flori) filimici vinari!6(flori, tulpini 9i frunze) cimbru(flori, tulpini 9i frunze) - se poate9i fdrdflori) roinili (flori, tulpini, frunze - se poategi fdrdflori) mentd(flori, tulpini, frunze (culeasd coada-goricelului in soare, insdnumai citeva) (flori luminiricd culese in soare) - culese sunitoare(flori in soare) - flori9ifrunze) (sdlbatic maghiran pufuli!a-cu-flori-mici (frunze, gi flori) tulpini virfuride molid(muguri, adicdmlSdile foarte tinere) (flori, frunze drigaicd si tulpini) frunzede trandafiri de toateculorile (tratali cu ingrdgdminte biologice!)
Plantele se usucd de fiecaredatd foartebine si se amestecd toamnatirziuintr-un ceai excelent, sdnitos, aromat si foarte gustos. Vd va imbogali iarna cina gi vd va petrecute amintide frumoasele ore estivale in naturaliberda Domnului. Se folosegte 1 lingurifd cu virf din amesteculde plante pentru fiecareceagcd (r/+ litru de apd), se opdregte doar gi se lasdpulinin repaos.

87

SFATURI PENTRU DIFERITE BOLI

ACNEEA
Estecategoric o bgalS de^pubertate si esteparlial legatd de un rinichi dereglat. Din acestmotivtrebuie evitate mincdrurile puternic cohOim6ntate si sdrate, salatdle pA; acrite9i bduturile acidulate. Salatele ai trebuipreparate c, ialrt.-Fentru a combate acneea se beazilnic 1 litrude ceaide urziciloparite;, incetul cu incetul, r"p".ti="ip" intreaga zi. Uz extern: Dimineata se aplicd pe fala udd olet de hreansi se lasdsd-si 9i seara facdefectul 10 minute. Hr6anul rasse introd'uce intr-osticid,riJ" toiina'o""rrpi"?di de vinsaude fructe. Oletul trebuie sd acopere^hreanul. Maceratul ia.uijj-rffid zileirntr-o inc-dpere cu iemperaturd modelatd. intrucit acestaeste"rt" folositdirectdin sticld, fdrd a vdrsaqlet{, ar trebuildsatintr-osticldoe ptasiicoezintectatd, cu capJc gdurit. Hreanul ia dintdriaofetului, oletul din ceaa hreanului. Seforme azdo esentd de oletslabd, pe careo poate suporta orice ten.

APOPLEXIA (dupi un atacde apoplexie cu fenomene de paralizie)

Trebuie maiintiio curi de visc. Se beauzilnic timp de 6 saptdmini inc_eputd cite3 c^egti, timp de 3 sdptiminicite2 cegtisi timp de 2 sdptdmini Cit" l-c""gia cu ceai de 'pestd ult" t linguri!5 (cuvirf)de viscse la'sd noapte ia macerat in lcliiru oe apd rece, dimineata se incdlzeste ugorsi se strecoar5. Pentrua evitaca acestceai sd tot fie reinc5lzii pe parcurs'ul zilei,sb toarndintr-un termosclatitcu apa fierbinte sau se incdlzeste in bain-marie. Sunitoare, ventrilicd,levinlici, roini!6 (mitdcini), rozmarin si salvie se in pa(i eg-ale, se opdregie l.linguriie cu virfcu tlitit iai upa iiero,ni|ri r. lT=.ttg._q lasasa steapulin.Din acestceaise bea in timpuldiminelii si al dupS-amiezii cite t ceagcd. bitter suedez pe regiunea occipitard au grija de irigarea ,^..,9:Ipr::gfg,., 9i -b6te Invlorarea celulelor cerebrale. Parteasuferindd a organismului friclioiratd cit esente r_evigorante de coada-soricelului, sunitoare,tiaista-ciobanului sau cimbru. frecliile cu ulei de cimbru'sisundtobre-tecute-pe $i paralizate zonele se pot recomanda cdlduros. Se umpleo siiclepindla ojt cu ptdnt"gi se toarnd pentru deasupra esenle un rachiu natural de fructe sausecard de 38-40Vo, iar pentru uleiurile de'plante un uleide mdsline presate la rece. Ambele trebuie sd steapesteplante timpde iO zite in sgare sauin apropierea maginii de gdtit. In plus,se fac bii de sezutcu co--ada--goricelului si coada-calului cu 100grame deplante cimbrucu 2d0gram"d" plante 9i bdi complete'de la 1 baie.pentru bdi se lasdplantele in apd.pe:!e noapte, se incdlzegte apoitotula douazi si se toarnd in lpi de baie.Durata beii- 20 minute; la baiacompletd, inima trebuie ." !t"i in poate mai fi turnatd peste "tur" de "#t 2 oli plante inc-riiiipentru atte bdi. 9i Agl lnjf:o"intata sa se toloseascd sdptiminal numai o singurd specie de planie pentru bdi. Portiunile paralizate se invioreazd cu comprese de frunze caldede titdneasi, Frunzele sint opdrite, invelite cit sint caldeintr--b pinza9i aptiJJte ro.ir. NoJptea, bor poate sta intins pernd sub cap o gvind. umplutb cu frunze de ferig'i ,scite, layul ,si fdri tulpini. O sd-isimtdefectul foartebinef'dc5tor. Bunica noastrd, in virstd de 94 de ani,a suferit un usoratacde apoplexie. Cinds-a trezit, nu maiputeavorbi,iar pleoapa stingi atirna pindpe mijlocul bchiutul. l-ampus
88

de trei sau patruori compresereci pe fruntesi ochi dupa metodaKneipp;cind imediat in ordine.La prinza primito hrandusoardin pat, iar citotul era iardgi a venitmedicul, d i n n o u l a ma sdcu fa mi l i a . n a a lu a t - o

profilactice) (metode APOPLEXIA

gi ameleala, teama, fala desfiguratd boli sint nelinigtea, vizibile alq acestei Semne trbbuie chehaturgent! in acest caz,medicul Se'recomanOa mai auditive. halucinaliile si plimbdri incetein aer liber.Alcoolul de oricefel in mincare cu seamdponderare de cafeanaturald sintstrict (exceplie suedez), fumatul bitterul o formeazd 9i consumul (macerat) rece- dimineala si seara ca extract visculpreparat interzise. Se recomandd in timpul zilei, ca 9i compresele cu ierburi si infuziade salvie- 2 cegti cite1 ceagcd gi compresele pe regiunea recisi umedepe inimd. renald suedeze de ceaiuri:rddicini de anghelicd,coadaamestec Este indicat9i urmdtorul flori de levinticS, 16ddcinide odolean, cinci-degete, racului (iarba-gigtei), rozmarin, mdrligor(cerenlel), salvie,viorea-cu-mirosgtevie-de-munte, maghiran, 1 lingurild cu virfdin amestecul de in pdrliegale; pldcutsi isop;plantele se amestecd se lasd si stea minute. Aceastd plante 3 cu 1i4litrude cidruclocotit se opdregte 9i poateimpiedica pregdtitd un atacde de mai multeori pe zi gi bdutd, dozd,proaspdt susnumite. dupdsimptomele apoplexie carea fostintuit

ITA,COXARTROZA ARTR ARTROZA,

gi pentruinflamaliile articulare, deformirile arsintvalabile urmdtoare indrumdrile durerile dispar incetul cu vindecabile, uzurd. Acestea sint de ticulare si fenomenele pind perioadd la doi ani. intr-o de unul se retragtreptat incetul, chiar9i deformdrile dupd un timp relativ caremergin bastonsau in cirjele lasdiarigi deoparte Bolnavii gi seara, tlz ordinainte de cind, de micul dejun, tlz ordinainte scurt. Se beadimineala, (coada-calului t/z minutin esteopiritd gi ldsatd 1 ceascd cu ceai de coada-calului se opdresc 4 cegti cu ceai de urzici(diurzicile se consumd zilei repaoi;,iarin timpul gi se lasdintr-un scoate de aceste 4 cegti se 3 ori cite i12 minut). Din repaos de scurt induntru. de bittersu6dez Cantitatea gi se toarnd datd1 lingurd d'efiecare i/z ceagcd dupd fiecare masd. inainte in porlii, se b^ea, repartizatd 9i se pun comprese la genunchi saualteincheieturi, dureri, ar apArea in oriceregiuni unsdin prealabil gi se lasdtimpde 4 ore.A nu se uita:pielea trebuie suedez cu bitter se pudreazd porc datd dupa tratament iar de fiecare de filimicd, sau alifie cu unturd de (varzd varzi frunze creatd de Se calcdcu fierulde cdlcat ca si nu apardmincdrimi. dureroase nemleascd) sau de varzdalbi, se aplicdpe incheieturile 9i se leagdcu o pentru calde; vor aducealinare. a se pdstra bucatd de pinzd durerile mai ca sd devind cu esenti de titdneasdajutd incheieturilor $i friclionirile sint indicat6 compreselecu aburi de articulare in caz de inflamatii suportaOiie. (a se vedea la pag.20). coada-calului cu frunmaialescompresele cu cdldurd se recomandd de varzd Pe lingd frunzele popular (Heracleum si crucea-pdmintului, numitd sphondylium), ze de brinca-ursului pe Aceastdplantd se gdsegtepretutindeni sau urechea-porcului. talpa-ursului de foioase sau povirniguri, pante,cimpii, rare,umede,de foioase ca 9i in pddurile mari, are umbele Planta ca buruianS. crescind sauin zdvoaie, cu conifere amestecate pante pe dacimpii in ochi sare plate, verzulie sau roz-pal intr-onuanld acoperite 9i 9i ei deosebite. toriti mdrimii

Bunicanoastri in virstdde 93 de .ania capatatbrusc la genunchiulsting o umfldturispredreapta puternice. cu dureri Ceaiare pindatunci 5e misca foarte u"goi a trebuit sd recurgd la ajutorul bastonului puteasd meargd'chiar si de-abia cu'ei. 9i i-ampus ziua,comprese cu iertjuri suedeze (+"ore) noapt"a Iitp d-e2 sdptdmini ii frunze fierbinli de varzd cdlcatd. Ce-idrept,durerile au cedatpulin, bar stingheriieiln mersa rimas.Atunci am luatlrunze de talpa-ursului am avut succes cu el6chiardin 9i primazi...Am spalat frunzele, le-am pe un fund Oe lemn si le-am peste aplicat 4drobit pe genunchiul no-9Pt_e direct bolnav. In ziuaurmitoare, greutatea in mersa'dispaiut Ca suflatd de vint.Numaiumfldtura se mai vedea.Deci,ii searaurmdtoare am repetat aplicarea compreselor gi astfel, spre bucuria gunicJ noastri,a dispdrut si umfldtura. noastrd, care intretimp a implinit 94 de ani, mergein continuare fdrd baston, Au incetat toatedurerile gi nepldcerile de la genunchi. Foarte recomandabild ar fi o datdpe lunao baie de gezutcu coada-calului, din 100grame. de plante carese lasdin apd recesd se moaie'peste noapte; a doua zi,lotul se incdlzegte; duratabdii- 20 minuteApa de baie mai poatefi turnatd de 2 ori pesteplante, inap_oi reincdlzitd pentru si folositd altedoudbaide $ezut. O cdlugdrild scrie: In aprilie v-amcerutsfatul. Nu maiputeani dormide dureienici o noapte. La indicalia dumneavoastrd, am bdutatunci zilnic cite4 cesticu ceai.de urziciproaspete, in caream diluat plus 1 linguride bitter 3 lingurite subdez. Trebuie sd vd comunic cu bucurie cd acum,dupdo jumdtate d! an, nu mai am nicio durere in sold.gi operalia nu maiestenecesard. Lucrez intr-un cdmin de bdtrini si am pututajuta multi oameni virstnici plante. cu aceste

ATROFIA MUSCULARA
in cazulatrofiei musculare s-au doveditbune urmdtoarele metodefitoterapeutice: Traista'ciobanuluiproaspdtd9i spdlatd este mdrunfitd,introdusdintr-o siicle, se toarndpeste ea rachiude secari sau de fructede 40% gi se lasd 10 zilein soare sau in apropiereamasiniide gatit. Se trage dupa cele 1Ozjteintr-o sticlutdsi se toarnd deasupracantitatea de alcoollipsd.Cu aceastdesenldde plantese tri'clicineaza Oe S ori pe.zi portiunile muscularebolnave.Intern,se iau'+ cebti cu ceai d'e cretisoari, repartizate in inghilituri mici, pe parcursul intregiizile;dacd'esteposibil,atunci'sdse planteproaspdtculese(a se vedea ,fraista-ciobanului"'9i foloseascd Crefigoara").

AVORTURILE
Multefemeiavorteazd des,cdci nu pot pdstrasarcina pind la sfirgit. Acestefemei ar trebui sd recurgd la ceaide coada-goricelului pe zi. Dar 2-i cegti 9i de cretigoari, de carpen,carese-planteazd ia un garb'viu 9i tinerele_mlddi,te in jurulcisdlor,aduc ajutor. Virfurile tinere alefrunzelor, formate din treifrunzuiile, sintfierte in lapte. Laptele se strecoari, se batecu telulun gilbenugde ou, se introduce in lapte, iar la urniase adaugd ugor. Aceastd supi trebuie yn rintag servitd citeva sdptdmihi, chiarluniin gir, la cind.Rareori se va maiiviun avon.

BOALAORGANELOR AUZULUI DATORATA RACELII

Se amestecd in pirli egalesilnic,salviegi coada-goricelului. Infuzia caldd din plante aceste se intrebuinleazd pentru cldtirea urechilor. Darse recomandi 9i bitterul suedez, introdus cu un tamponmic de vatd,gi uleiulcaldde cimbru,care'se picurd
90

de cimbru se incdlzegte, cufundind o linguriti bitterului suedez. induntru inaintea Uleiul gi punind de uleiin lingurila astfel incdlzitd. 1-2picdturi in apdfierbinte

gi CIRCULATORII BOLILE CARDIACE

parci au luatproporlii in ultimii ani,transformindu-se miocardice intrucit infarctele de ceaiuri care realizeazd vd indicun amestec succese fel de boali nationald, intr-un si circulatorii: surprinzdtoare in bolilecardiace
10 g r a m ed e co a d a -ca l u l u i 10 gramede virnan!(rutd) 10 gramede troscot 10 grameridacind pdtrunjel-de-cimp 10 g r a m ed e a rn i cd (pdducel) 30 gramede mdrdcine 20 grame de visc 20 gramede ceai-de-mate 10 g r a m ed e t ap o sn i c 0 gramede pdpddie 0 gramede capsulede fasole 0 gramede traista-ciobanului 10 gr am ede scoa( d de cr ugin 10 gramede algd-cafenie 10 gr amede br ustur( br ustur e, lipan) 10 gr amede coada- r acului 10 gr amede coada- gor icelului 10 gramede fumariti (iarba-fumului) 10 gramede talpa-gigtei (nu de 10 grame de muschi-irlandez mugchi-islandez!) 10 gr am ede obligeand ' 10 gr am ede osul- iepur elui ' 10 gr am ede pir 10 gramede roinild(mdtdcind)

Acest si se pune 1 linguri!5 cu virf la 1 ceagcd. binetoateplantele Se amestecd rece,iar dimineala se incdlzegte. Zilnic, ca extract ceaise lasdsd steapestenoapte gi seara, indulcitd de miere. cu '1lingurild dimineala se bea 1 ceagcd,

BILIAR CALCULUL
Rigiiald decitbdrbatii. boaldsuferdmai multfemeile ci de aceastd Esteinteresant pindin dreapputernice, inspreinimd, ajunginQ care uadiazd cu gustamar9i vdrsdturi sint simptomele. Intrucit avemla ta, sub coastegi insolitede grelurimari- acestea Domnului, nu trebuiesd se ajungd de leac din farmacia dispozilie atiteamijloace intotdeauna la operalie. dacd in foarte multecazuri, cu suc de ridichia pututajuta de O curd 6 sdptimini pietre gi intr-o astfel rar nu se dizolvd; careaparextrem de nu era vorbade anumite electric de cu un storcdtor la operafie. Ridichiile se preseazd trebuie recurs de situalie gol, cu 100 grame gi se cregtein pe stomacul uz casnic.Se incepedimineafa, pentru a3 a scddea din nouin decursul trqptat la 400grame, decursul a 3 sdptdmini gi intestinali grame.In cazulunor perelistomacali inflamali nu este sdptdmini la '100 permisd de ridichil administrarea sucului pietrele o va ardtapovesde cdtresuculde ridichi biliare rapid sint dizolvate Cftde gi-a general indepdrtat calcululbiliar prin din Trient tirea urmdtoare. Solia unui si le aratela multdlume,pini ce a mici9i maripe care-ipldcea operafie. Eraupietre pe minerul i-a pus sd-ifie montate zi cindtocmaicurila cu el ridichi, unuiculit.Intr-o pesteridichi gi s-adusin casi sd steade in castron culitul venitcineva in viziti.A ldsat maitirziu, culitullPietrele ei. Cit de mirati a fost cind gi-aapucat, vorbdcu musafirul ridichiilor. dizolvate in zeama urmd. biliare din miner disodruserdfdrd
9'1

Un amestec bun de plante medicinaledin cite 20 grame de pitrunjelde-cimp, iederS, hamei, turitd-mare,mentd 9i pelin in-iaturd de asemenea . e p u n 3 l i n g u ri colicile s i p i e tre l eS d e plante la 1' litiude vin de m er esau cidr u. se lasdsd stea la rece,se incdlzegte apoi maceratul pin4aproapede punctui de fierbere, se ia de pe foc si se lasdin repaos3 minute. in timpulzileise ia la fiecare ord cite 1 lingurd, in total cam de 8-9 ori. Deoarece lichidul trebuiebdut cald,estepdstrat intr-untermos.

CATARACTA gi GLAUCOMUL
Glaucomul nq este numai o boal5 a ochilor,el provinemai curind de la o dereglare a rinichilor. in cele mai multe cazuri, glaucomulmerge mind-nrine durerile reumatice9-iarticulare. Dintr-unamestec de urzic6, ventrilici, filimicd "u si coadacalului in partiegalear trebuisd se bea zilnic2-3 cesii,in care se pune clte'1linguritd de bittersuedez.Pentrua se obtine o insdndtogire jrabnicd, planiele ar trebuiia tib, pe cjt posibil, proaspdtculese. ln caz de cataracti se ung de mai multeori pe zi pleoapele cu bitter suedez. Din scrisori rezultd cd acest mod de intrebuintarea avut uh efect bun in cataractd. Amdnunte se pot citiin articolul desprerostoiascd. Foarte importantdpentru glaucom este o baie de sezut cu coada-calului. Rinichiuldereglat transmite prbsiuneaascendentdmai d'eparteochilor. Bdile de coada-calului presiunii ajutdla retragerea din ochii afectati. Ea exercita din afardo influenldatit de bund asupra rinichilor, presiunea incit adeseaeste inldturatd din ochii bolnavichiar in timpul bdii.Se iau 100 grame de planteuscatesau cca. tlz gdleatd, adicd 2112lirri proaspete. de p_lante Acestease lasi peste noapte la macerat-in apd rece;apa trebuiesd acopereplantele. In ziuaurmdtoare maceratul se incdlzeste. se'filtreazd_gi se toarndpegteapa de baie caretrebuiesd aibd o temperaturd potiivitd. Durata beii - 20 minute.ln timpul bali se adaugddin cind in cind dpi fierbinte, pentrua o temperaturd constantd. qesJra. Sala de baie trebuiesd aibd o cdldurdplicutd, apa de.baie sd acopereregiunearenal5,iar inimasd fie in afaraapei. Fdri a se gterge, bolnavulse inveleste intr-unhalatde baie gi transpirdtimp de 1 ord in patul incdtzit-Oinainte.Aceastdapa oe baie se foloseste, rbincitziii, in alte doud seri. Cu urmdtoarea releti se prepardo baie de aburi pentru ochi:

20 grame de silur(burunitd-pentrudurere-de-ochi) 20 grame (valeriand) de odolean 20 gramede mugelel 10grame (verbind) de sporici 30 grame de floride soc

Se amestecdtotul bine. 5 lingurirase de plantese opdresceu 112litru de vin alb care a fost infierbintat pind la limita de fierbere. Aburul este lSsat sd aclionezeasupra ochilorinchigi. - Cel mai bine este ca acest vin sd sb toarne intr-o sticld si sd se pregdteascdde fiecaredatd iu o cantitatemai mici de vin o baieproaspdtd de aburi.

92

deseor ifoar tenepldcute din ochi, bola f i e li b e ra ma t i re p e d ed e d ur er ile Pentru pe in bitter suedez, dupa inchigi o vatd murati masa de ochii navulsd-siapliceugor prinz,timp de 1 ord. Se pot face si bdi de ochi cu silur, insd doar cu o infuzie foarte slabd. O bdilorde silureste un semn de supradazarc. a boliide ochi dupd folosirea inrdutdlire la 1 ceagcdmaximum1/2 lingurildde plante gi se lasd intr-un repaos Se infuzeazd ugoard. Ceaiultrebuie compresepe ochi cu o astfelde infuzie foartescurt.Recomand preparat datd proaspdt9i nu are voiesd fie folositdecito datd. insd de fiecare vestgermani intr-o bisericddin Dupd un scurt serviciudivin linut pentru pelerinii a venit la mine o femeie radiind de bucurie 9i mi-a povestitcd Austriasuperioard, mi-a redin broguramea. O scrisoare scdpasecompletde glaucomdatoritdsfaturilor glaucom. succes la gi indicate au avut de ceai amestecurile latatci

APENDICULARA COLICA
Ar trebuibdutd mai des cite o ceascdcu ceai proaspdtde frunze de mur, atunci Mi-amamintitde aceastd a apendicelui.' nici un fel de inflamare n-ar existaniciodatd mea, atuncicind fiul meu in virstdde 7 vorbd a unui bdtrinmedicde casd din copildria gi cu o paloareextremdin cu dureriin zona apendicelui ani s-a trezitintr-odimineafd obraji.Am anunlatmedicul,dar i-am pregdtitimediato ceagcdcu ceai de frunze de in obraji.Doctoruln-a mai putut mur. Chiarin timp ce bea ceaiul,i-a revenitculoarea a apendicelui. nicio iritare constata

coNSTtPATIA
la care am cdminde bdtrini Un medica spus odatdla o prelegere linutdintr-un va deveni cu atitmai rebeld participat mai multcu laxativele, gi e^u:Cu cit vd obignuili prinpermanenta curdlire de muc_ozitdli! se subliazd In plus,intestinul con^stipatia!" cu ajutorul a 3 linguride digestiei dumneavoastrd sa oblinelireglarea incercali prunele, muiate Smochinele masdcu pulinlichid. semintede in, luatela fiecare 9i gi luate de micul dejunsauca mic pestenoapte inainte dimineala incdlzite in apd rece, privinld. Dacdse afldprin apropiere apd bunein aceastd dau 9i ele rezultate dejun, pahar pe gol. 1 stomacul proaspdtide fintini, este suficient si se bea dimineala pe cea?cd este efectulcicoareicare,dacd se bea din ea 112-1 de laxativ Deosebit gi constipalia gol,rezolvd ceamairebelS. chiar stomacul de a bea dumneavoastrd o scrisoare din Bavaria: vreasd vd tdinuiesc ,,Sfatul N-a9 pe aibd dupd 20 de ani mama sd gi a ajutat-o minca de smochine cirnat cicoare de a cd nideja cu ideea iardgi un scauncompact9i o digestienormali. Se resemnase n-ova maiputeaajuta." menigi nimic
Releta pentru cirnatul de smochine: Se qpale1/2 kilogramde smochine 9i se trece prin magina de tocat, apoi se frdmintdcu -5 grame-de foi de in foliigi se se infdgoard (sena)pind ieseo cocd.Se formeazi cirnali, siminichie pdstreazdin frigider.Se ia zilnic,diminealape stomacul gol, 1 bucatd de - atitatimp mdrimeaunei alune- pentru copii o treimedin aceastdcantitate pind ce se normalizeazd digestia.

93

Miscare zilnici in aer liberlSchimbarea alimentaliei pe fructe . $i incd o indrumare: gi legumede calitate superioardl Acum-.a9 dori sd vd mai istorisesc cum am ajuns la concluzia cd cicoareaajutdin constipalie.De gicoaremd_leagd uneledintrecele mai frumoaseamintiri Oincopitarie gi adolescentd. Pestetot strdluceau insprenoi,copiii,stelulele albastre ale acestorflori veseldpentru o inimd veseldde copil! Aici, in 9" p9 marginiOg ItqT - o priveligte Austria superioard, imi lipsescacest.e floricele albastre; se gdsescnumaitodrterar. Cu atit mai miratd am fost intr-o zi, cind, de lingd o constiuctie noud vizavi de casa 'Am noastrd, m-a salutat o cicoare cu gase floricelealbastre. rdmas locului,am comp-dtimit-o pentrugspectulprdfuitgi i-am spus: Degiaralijalnic,imi iau acasd cele gase floli ale talel" 7_ilnic fac pentrufamiliamea gi peritruniiriegase cegticu ceai de plante. ln ziua urmdtoareau intrat in el si celd sase flori de'cicoare'spdlate,S-a intimplatca tocmai in ceasca mea sd nimereascd o floare.Ea a fdcut ca in acea zi-si am dupd fiecare^masd, ddci de trei ori, o digestienormald, abundentd. Acest lucru nu mt-a dat_pace.Intr-ocarte foarte veche despre plante medicinale am gdsit solulia dilemei:Cicoareadd rezultate grozavein obezitate. La o astfelde digestie"copioaia'gi totugi normald, imi pot imaginao scdderetreptatda greutdliiin dazul peisoaneldr s u p r a p o n d e r a le !

CREQTEREA (frumoasia) PARULUI

plinde urziciproaspete Cftg] Pu.m! de nuc, mesteacdn si 9i frunzeproaspete soc si 1 tulpindde rostopasc_d se introdr-rc in apd recesi se pun pe foc pindajunglb punctul de fierbere. Repaos: 3 minute. Cu un sdpunm6oicinat si lumatitediri ca-ntitateade lichidoblinutd se spaldbine pdrul,dupd care se cldte'stb cu apd. Cealaltd jumdtate din cantitate estel5sata sd actioneze citeva minute asuira pdru'lui si a pietii capului, fdrba maicldti o datdpirul cu dpdsimpla.

DE9OSAREA (RETRACTAREA GINGIEI) MOBILI 9i DINTII

Se recomanddurmdtorul tratament fitoterapeutic: scoartd de stejar, cretisoari, troscot 9i salvie amestecate in p-drti egale 9i ldsatepeste noaptein apb rece.La tp titru de api se iau 2_lingurite (cu virf)daplante.Ceaiule incalzii dimineata 9i pus intr-un cldtit c-u apd fierbinte; se fac mai multe gurii cldtiri caldule pej parbursul ale zilei. P.rmgs Gingiapoatefi masatdcu o periutdmoalede dintimuiatd fn aces"t ceii.

DIABETUL ZAHARAT
Diabetul se extinde in zilele noastre devenind o boald careocupdprimul loc aldturi de infarctul miocardic gi de cancer. Hranaexcesivd gi nesandtoada a multor oameni, maicu seamda copiilor, estein majoritatea cazurilot cauza acestei boli.prin,rmare, nu numai adultii sintdiabetici, ci, din p5cate, existd dejafoartemullicopiicaresuferd O91ti a gldecl de zahdr. Asta pentruei s5 steaoeparte inseamnd iancreq,syfui {e 9 de toatebucuriile copilSriei, sd tindreglmsever, sd-si faci dd douaori pe zi injeitiicu insulind si sd fieincdde la virsta frageda cu un picicJr in groapd. Numeioasele'boii ale timpului nostrune aratdcd bundstarea nu ne priegte Tntotdeauna. Trebuie sd mai tdiem din po(ii,sd reducem masapreaimbetgugata. in preajma marilor sdrbdtori, care se lhtind pe o perioadd de doudzile, se pot observa oameni carecumpdrd alimente in asemenea cantitdti, de parcdar trebui sd hrdneascd un regiment intreg.
g4

As vrea acum sd incerc sd indic pentru toti diabeticiileacuri care stimuleazd pancreasul9i inldturddeci cauza de aparilie a diabetuluizaharat.Marele medic se poateindepartadestulde rapid zaharat naturist elvelian Krinzlespune:,Diabetul cite '1partefrunze de plante:3 pdrli mdrligor (cerenlel; Geum alpina), cu urmdtoareie aurea),2 parli co_ji(teci) uscate de fasole mur si afin, 3 pdrli sclipeli (Potentilla de apd, se opdregte amestecla 114litru virf din acest pune cu 1 lingurild verde.'Se 9i litri. 1112-2 zilnicd: in repaos;cantitatea se lasi 3 minute lor corectd.Ele au voie Efectulcuratival frunzelor de afin depindede colectarea sd fie culesenumaiinainte de coacereafructelor. Ele sint,adunatela timpulpotrivit, conlinutdde frunzade clinicin diabet.Este doveditca mirtilina un leac experimentat (nivelul glicemia zahdrului in cd scade nu numai fructelor afin inaintede coacerea pe se numegte, frunzelor de afin singe),ci poate sd inldtureboala complet.Mirtilina ale frunzelor . In ciuda acestorproprietitiextraordinare vegetald drept cuvint, insulind curativcu acest ceai nu are voie sa fie ficut decit sub controlul de afin,tratamentul sd aibdloc in or icecaz. tre b uie me m e d icu l u S i . u p r a ve g h e re a d i ca l d pentru de. zahdr. Un leac scddereaconlinutului poate fr recomandati Si lelina al morcovilor zilnic ca si consumul verzei acre, plopular al crud este 9i sucul vechi piine p u se pe zahdr ului. la dim inuar ea contr ibuie p ' ro a s f e i i ; d a r g i ce a p a9 i u stu ro i u l (culese inainte de coacerea Uri ali remediupopular:4 linguride frunze de afin jumatate; pind se scade la in 2 litride apd rece;se fierbe fructelor!)se lasdla macerat destulde bund asupra pania de 3 ori pe zi cite 1 ceagcd.$i urzicile au o influenld extractul de zahdr.In acestcaz se folosegte De aceea,ele scad gi continutul creasului. procurd magazine specializate drogherii si homeopatice, farmacii din de urzicicare se bogatein vitamine. naturale in alimente pancreasului, intrucit ridicina d-e obligeand vindecd aproape toate afecliunile rasd de ajutdgi in diabet.Se lasd 1 ceagcdcu apd rece pe timpul nop{iicu 1 lingurild gi bea cite 1 se zi, se filtreazd a doua ugor incdlzegte se rdddcindde obligeand, pe inghitituri vor Aceste zi. 6 inainte9i dupd fiecaremasd,adicd 6 inghitituri inghiliturd ca binefdcdtoare. diabetic de cdtrefiecare fi resimlite de soc sint gi ele indicatesub formd de ceai in diabet.Doar si mldditele Fruhzele popular d. ce l ema ive chidin m edicina s o c u le s t eu n a d i n trep l a n te l e pe ogoare si cimpii,trebuie pipidia igi face aparilia cind La inceputulprimdverii, prima salat6. Atuncise vede cd existd la spdlatdbine 9i folositd tdiatdpind la rdddcind, Cea gdlbuieeste mai unelecu tulpindverde ca iarba gi altelecu ea gdlbui-lSptoasd. primdvara salatd zilnicaceastd sd rndnince ar trebui gustoasd Diabeticii mai fragedd. 9i inceputul lui mai, la lui aprilie la sfirgitul prinz Apoi, seara. pdpadi'e, cit la atit de 9i 9i pentru de a-gi reduce diabetic orice vremea plind venit floare, a cind pdpddiaeste in cu floricu tot 9i se Se culegtulpinile de zahdr printr-ocurd de 4 sdptdmini. conlinutul pe pipidie zi pot pr oduce o s p a f d ,a b i a a p o i se a ru n cdfl o ri l e .1 0 -15tulpini de zahdruluiin singe, Tulpinileau la inceput un gust pulin scddere totale a nivelului care dispareinsd mai tirziu. amdrui, a9a incit dia_dintre cele mai bune asupra pancreasului, $i viscul are o influenld se lasdin api Viscul printr-un de ceai. continuu consum igi pierde cauzaapariliei Oetut (cu de_visc. virf) lrngurile rece p'estenoapte.La inceput se iau 3 cegticu apd rece 9i 3 Dupd citevasaptdminise scaclela 2 cegti si iardsi ceva mai tirziu la 1 ceagcd.O pecind se gdsesc alte rioadd de timp cura se intrerupecomplet,9i anume primdvara, putere la inceputullui ocleac de de are pentru Viscul proaspete diabetici. legume culesin acesteindeci trebuie tombriepind in decembrie9i in lunilemartie9i aprilie, plopi, dar gi cele de pe tervale.Forla cea mai curativdo au plantelede pe stejarisi si frunzelese taie mdrunt.Bobilele Tulpinile sint tem5duitoare. brazisi oomi fructiferi prepararea pentru ceaiului! albe ri-au voie si fie folosite

Deoarece si mult apreciatul nostru bitter suedez influenleazd pancreasul in mod favorabil, ba fl_'poate chiarvindeca,se recomandi si acestub,iairiiin oiuo"t. Ele trebuie luatede 3 ori pe ?t,de fiecaredatd 1 lingurild iltinain putin ceai de plante.Datoritd actiunii, excelente in profunzime a bitteruTui suedez ar ti ihOicatd lunar gi o compresdlinutatimp de 4 ore pe pancreas. Rddicinile qe cicoare_se p9! oferi diabeticilor drept zarzavatul de regim cel mai bun. Sint muiatebinein apa gi spalate, asemdndtor salatei pentrua mai tdia de andive, din gustulamdrui.De altfel, ceaiuldin_flori si tulpinide cicoarese folosegre cu succes gi in caz de obezitate.se beau zilnic 2 cestidin'aceastd infuzie. continutul zahdrului din singe gi este . Suculpresatdin castravetiiproaspeli'scade de aceeafoarteindicat. Rdddcina-neagri este gi ea o leguma dieteticd excelentd,asemdndtoare sparanghelului. Datoritd continutului scdzutde hidratide carbon,atit sparanghelul cit giraddcina-neagrd poi ti oteiitecu"grdsime sint o miniare foartebund pentruiiiabetici. pe:Tel de piinealba fdra ca sd ddunezebolnavului. Radacina-neagrd este dultivatd "A in gra9ini oentru a fi fol.osita la gdtit si nu este identicdcu cea care-cregtesdlbatic, numitdgi tataneasd sau iarba-lui-Tatin.' prazul verde este excglent pentrudiabetici. Taiatmirunt pind la capetele frun. $i zelor,el se pune zilnicla cind pe piinegi se mdninca. Si lapri'nzse recomanda salata oe oraz. O bduturdfoarteg!s_tg,??e Peste500 grame de praz taiat pina la 9i sdndtoasd: virfurile verzise toarnd 0,7 litride vin alb sec si se lasd Z+"aeot" a"operit. Se tiltreazd gi lichidulse toarnd in sticle.Se bea dimineita si seara cite o g,rra-Resturile pofii puse pe piinesi mincate U-n medic practician din Austriasuperioard a ajutato diabeticdprin urmdtoarea reletd:Se zdrobesc3 cipitini mari de usturoi, se introducintr-osticiede 1 litrucare se umpleapoi cu rachiude secardgi se lasdsd stea 10-14zile.in fiecarezi inaintede miculdejunse ia 1 lingurita plinddin acestmacerat. ln aprilie1977am primitun telefonde la o doamni din Vienacare mi-a povestit cd este de 30 de ani bolnavade diabet.M-a rugat s-o ajut. l-am indicatprocedeele de mai sus cu diverseplante.S-a luat elact dupi sfaturile mele din brosurb.La inceputul lui august mi-a comunicatbucuroasdca din analizele medicale au rbzuhat valorinormale de zahdr. La sfrsitul lui septembrie 1977 am linut o prelegerein parohia Hasenleiten din Viena. in'timpuldisiursului, aceastd doamnda cerutsd vorbeascd si a relatat: ,,Amfost 30 de ani bolnavade diabet.Am urmat sfaturile doamneiTrebensi am acum din.august nivelnormalde zahdr. A fost aplaudatd furtunosde public. din Gundelfingen/Bavaria gunostinld scrie: cunoscut ,,Un apropiata fost bolnav , Q de diabet ani de-a rindul si avea zilnic nevoie de injecfii. Acum a reusit cu ajutorul ceaiurilor9i plantelordin 'broguradumneavoastri6a 2aharulsd-i scbOd.56 afla, bineinleles, sub controlmedicaicurent.Doctorul a fost miratde scdderea zahdrului." Un inginerdin Vienaavea valoareazahdruluiin singe de 280. A urmat sfaturile indicate in ,,Farmacia Domnului". La un controlmedicalultdrior s-a constatat cd zahdrul a scdzutla 130. Intrebuintarea tuturor acestor plante de leac ca gi a legumelordieteticeeste incununatdde succes fireste doal in cazul in care se traiesle exact dupi regimul alimentar diabeticprescris.

DURERILE DUPAAMpUTARE (durerita piciorut-fantomd)

uneori anide-arindul, aparfenomene-fantomd extrem . La multtimpdupdamputdri, de dureroase. Experienla aratdcd aplicarea compreseior cu titdneasd (a se ueoej
:ro

M o d r - rd r ie f o l o s i re l"a A rti co l ud l e sp retdtaneasa, pag 61) aduc alinar e, iar dur er ile piertreptat. Efectexcelent are gi esenta de ceapi, care se cumpdradin farmaciile homeopat ic e s a u d i n m a g a zi n e l e sp e ci a l i za te i n alim ente natur ale bogatein vitam ine, dar ' se poate preparausor si in casd.Cepeletdiaterotocoale se introducintr-osticldpini la git, se toarnddeasuprarachiude secardde 38-40%, se lasasd stea 10 zilein soare sau la loc cdlduros, apoi se tragein sticle.Cu acestpreparat se unge apoi bontulamputat. . De mare ajutoreste ceaiuldin ridicini de stinjenel (iris) care se scot din pdmint in octombrie, se spald cu o periesi se usucd prin atirnaie.Radacinile uscatese macina pina devin o pulbere,cel mai bine cu ajutorulunei rigniteuzate de rignitcafea, mac sau pesmet.112 linguritd din acestpraf se lasdpestenoaptela macerat.in rl+ litru de ap a ; s e b e a ui n ti n n p u l l e i'1 -2 zi ce sti , i n inghititur i ici. m Cioturileamputatear trebui imbeiated; 3 ori pe sdptdmindin bii de cimbru (primabaie poate fi incalzita inc5 de 2 orr).Se pune 1 pumn plin de cimbrula 1 baie. pernele cu cimbru 9i pediculi puse peste noapteca nistecompresear fi de re$i comandat.Cite 100-150grame din plantelenumite sint introduse?ntr-opernd din oinzdde in.

EDEMELE sau UMFLATURILE din cauzarelinerii de lichidin tesuturi

plinede rdddcini Se iau 2 lingurite mdrunlite de osul-iepureluila 1 ceagcdcu apd gi se lasapestenoaptela rece.A doua zi dimineatd, maceratul se incdlzeste usor si se filtreazS. Aceastd ceagcdse bea repartizatd t iz oreinainte gi t tz orddupd micuidejun. O a doua posibiliiate de a face edemelesd se retragdse realizeazdprin scoarta . trunchiului de soc sau a crengilor de soc. La 1 ceascd se ia 1 lingurita rasd cie scoartd de soc (intrucit cantititi-le mai mari declanseazd diareesau vaisdturi, trebuie dczat'foartestatj) gi se lasd peste noapte la recb la macerat.Aceastdceascd cu scoarti de soc maceratdpoate fi subtiatdcu inci r/e ceagcdcu apd" Se bea cite tlz ceagc'e usor incSlzita dupa fiecare din cele3 mese principaie.

E MFIZE MUL P UL M O NA R pulmonar Unemfizem se formeazd, ca 9rastmulcardiac9i bolileglandeitiroide, - majoritatea in cazurilor din cauza unuificatdereglat gi ele sintinsotite de insuficienti respiratorie. Presiunea ascendentd a'ficatului coniribuie la umflbrea, deci mdrireia gi a inimii. permanentd bronhiilor, a pldminilor Presiuneq a ficatului asupra tiroidei senpatologice. sibiledeclanseazd modificdri Intr-un asemenea caz se bea dimineata 1 ceagci cu ce'ai de pediculi, se aplic? in timpulzilei 4 ore la rindcompresecu ieiburi (a se vedea ,,Moduri suedeze de folosire", la articolul suedeze"), iarin timpul ,,lerburile noptiicompresecu aburi de coada-calului. Se pune '1pumnplinde poada-calului intr-ositd deasupra vaporilor de apd, pini se infierbintd si se moaie. invelite intr-o pinzd presiunea de in,plantele se aplicd apoipe zonaficatului bolnav. Este trasdastfel ficatului gi nelinistitoarea inceteazd insuficientd respiratorie. 9i treptat

ERIZIPELUL
proaspete Frunzele de podbal sint spalate, zdrobite9i frecatepe un fund de lemn cu sucitorul de taiteipina iese un terci de frunzecare se aplicdpe portiunile inflamate
97

unde s-a localizat erizipelul. Din frunzese poate preparainsa gi o infuzie (se taie frunpufin) gi folosi ca o comzele mdrunt,se opdresccu apd clocotitd, se lasd sd stea presd,dupd ce se rdcegte. Tot la fel se pot intrebuinta frunzele varzd,spalate9i de 9i provocatd gi benefic zdrobite.Ele inldturdorice inflamalie de erizipel. Foarteemolient este efectul sucului frunzelor cernoase de urechelriitd (Sempervivum t6ctorum). prin storcdtorul Trecindu-le electric de uz casnic, se oblineun suc cu care se ung usor porliunile inflamate sau se taie de-a lungulctteva frunzede urechelnila 9i se pun pe o partea prelinge cu zemoasd farfurie, in sus. Cu sucul care se din suprafelele s ec t i o n a t e s e u n g zo n e l ea fe cta te d e e rizipel. Inter n, se iau dimineata, i12or e inainte de m i c u ld e j u n ,1 ce a scdcu i n fu zi e d e ventr ilicd, iar pe par cur sul zilei,incetulcu incetul,3-4 cegti cu ceai de urzici, pind ce controlulmedical constatddisparifia e riz ip e l u l u i .

FIM OZ A
Dupd dr. Dirk Arntzen, medic la Berlin, existdo metoddde a trata fimozala copii cu ajutorul bdilor.Se iau 10-20mililitri de solutie 10%de sulfat de potasiu (preferabil sa fi'eproaspdtpreparatdde cdtre farmacistjpentru o baie caldd'de copii, deci de cca. 50-70litri,si se trage ugorinapoi prepulul.Se fac 1-2 bai pe sdptamind. Adesea se vdd rezultatele deja dupd 4 bdi; dar mai mult de 10 bai nu-giau rostul.Virstafapare a fi intre4 gi 7 ani,insd biile mai pot fi fdcutechiar9i bdielilor vorabila de 10 ani. Mulli bdieliau scdpat astfelde operalie.La bdtrini, aceastdmetodd nu mai este eficientd, din pdcate.$i bdilede nalbddau performanle bune. Pentru'1baiede copil- 1 pentruadulli- cca. pumn plin de nalbe, ldsatepestenoaptenumaiin apd la macerat; '1 100gramepentru baie de gezut.

FISTULELE
in cazurideosebitde gravecite 1 linguri Se ia internde 3 ori pe zi cite 1 lingurita, cu o infuzie de bitter suedez in infuzieneindulcitd de musetel. Extern,se fac spSldri galbend)in pa4i cdldutd de silnic, coada-caluluisi linariti (gura-leului-de-cimp egale, dupd spdlare se tamponeazdcu bitter suedez sau se aplicd local o vatd iar pe timpul umezitdcu acestepicdturi. Sd se facd bii de sezut cu coada-calului, nopli i s d s e p u nd co mp re se cu a b u ri de coada- calului( a se vedea Modur i de f oio s i r el"a s u b c a p i to l u l o a d a -ca l u l). ,C ui femeie din Bavalia, in virstdde 51 de ani,a suferit timp de 28 de ani de o fistuld O pot faciali la osul molar.lmi relateazd: sd descriucit am tras in acesti28 de ani! ,,Nu Am fost sfatuitdsd md operez,ceea ce insd n-am fdcut, cdci profesorulavea dubii in privinlareugitei. care m-a trecutpe alimentalie Am gdsitalinare abia la un tdmdduitor, - nu m-am vinderespiratorie de gimnasticd vegetariand cu fructecrude si pe migcdri gi am inceputsd beau cat insd. Primdvara am luat din naturdprimeleurziciproaspete de bitter suedez. Dupd zilnic3 cegticu ceai de urzici, de fiecaredatd cu 1 lingurild A fost pennici o durere. si n-ammai avut exact14 ztle, fistula mea faciald s-a vindecat tru mineEitoti cei ce md cunoscca un miracol."

FORMAREA GUSEI
sau de frecventd cu frunzetdiatemdruntde buberic (iarba-neagrd) Gargara guga,crescutd Bubericul se fie in interior, fie in exterior. drigaici face sd dispara
9B

gesegtela maluride piraie, in santuride pdduregi printretufisurile care lin umezeala. Are flori maro-roscate fdrd strdlucire si frunzeverde-inchis. lunguiele, cu virf asculit. Acesteaau acelasi miros puternic ca 9i frunzele de soc; deci nu se pot confunda, datoritdacestuimiros,cu o altd plant5.In timp ce la bubericse colecteaza numaifrunzele,cu care se face gargbraadinca,fdrd a se bea din lichid,drdgaicase folosegte intreagd, cu floricu tot, se face gargardadincdsi se bea din cind in cind cite o gurd.O cunostinld din Vienaa capdtat in februarie 1979o gusd destulde vizibila. Se temeade operaliesi, la sfatulmeu, a inceputsd facd gargardprimdvara, cind s-au ivitin naturi primeledragaice. Drdgaica se opdregte si infuzia se folosegte calda pentruo gargard adincd. Fericitd, mi-a povestitdupa un an cd sotul ei ii adusese mereu drig-aicd proaspdta; inca de la inceputsimtiseca guga i se micgora treptat,pina ce a dis[arut de tot.

GUTURAIUL DE FiN
Cum urzicile ajutd in toate alergiile si cum la guturaiulde fin este vorba de o alergie, el va fi fdcut sd dispardintr-untimp relativ scurt, bindu-seceai de urzici,3-4 c e g t ip e z i , c u c i t e3 l i n g u ri l e d e b i tte rsu edezcar ese dilueazicu ceaiul.

H E M ANGIOM UL
pinala git;se toarndrachiu eleo sticlS de secard de 38-40%; se punesd stea10 zile in soaresau in apropierea masinii de gdtit.Cu aceastd tinctura se tamponeazd hemangiomul de maimulte oripe zi. (Sempervivum - numitd tectorum) $i frunzelecirnoasede urechelnitd 9i iarbaciutei, urechiuge, verzisoard taiatede-a lungulgi despicate contribuie la disparilia treptatd a hemangiomului, dacdacesta esteunscu sevace iesedin ele. prinstorcitorul Seva tulpinilor cdrnoase de filimici,stoarse electric de uz casnic, ajuta de asemenea la inldturarea hemangiomului. Bitterul suedezfolosit de maimulte ori ducesi el la disparilia acestei rebele bolide piele. Sucurile si tincturile mentionate gi pentru sintde mareajutor a indepdrta alunitele, semnele dih nastere, d6reglirile de pigm6nt, keratoza seniii (petele'dd bdtrinele), precum zonelealbede pielebine delimitate, si negii. de doudluniaveape pieptun hemangiom Un bdietel marecit o jumdtate de linte prinoperafie. caretrebuia indepdrtat Mamalui,ingrijoratd, se temeade complicatii la operalia^sugarului. A inceputsd tamponeze loculde mai multeori pe zi cu bitter suedez. In cca.6 sdptdmini, hemangiomul a dispdrut. HEMOFILIA plante. in aceastd boald, slavd Domnului rard, dau rezultate urmitoarele ventrilica, cretisoara, traista-ciobanului, coada-soricelului amestecate in si coada-calului pdrti'egale. pe durata Trebuie bdutezilni6 minimum 4 cegti, inipdrlite intregii zile.Este necesard (cuvirf)de plante 1" linguritd la 114litru de apd;se opdregte 9i se lasd1 minut in repaos. plante; In plus, sefac 14zilebdide sezut cu aceste se folosesc 100grame de plantepentrufiecarebaie gi se la'sdpeste noaptbin apd rece; a doua-zi se incdlzeste potrivite; intr-oapdde baiede sezut de temperaturd durata bdii 9i se toarnd - 20 minute. Apa de baiese mai poateturnade 2 ori inapoipesteplante si, dacdse reincdlzeste, pentru se poate folosi incddouabdide sezut.

Frunzele saualechiparosului cedrului sintspdlate, taiate miruntsi se umple cu

HTSTEROPTOZA (PROLAPSU L UTER IN)

Se beau pe parcursul zilei4 cesti cu ceai de cretisoard,inghititurd cu inghilitura. pune (cu virf)de plantela 1t4litru Se t tinguiita de ap'a,se opar6gtb si se lasfsii stea p9lll, Se umple o sticldpina la git cu traista-ciobanului tdiataineruntde la tulpind pina la flori,se toarnd deasuprarachiude 38-40%,apoi se pune sd stea 1Oziie in soaresau in.apropierea maginii de gatit.Cr-l aceastd esentdse unge de citevaori pe zi parteastinga a burlii,de la vagin in sus. in acelasitimpi,se faC 3 bei de sezr.itcu coada-soricelului pe sdptdmina:Se lasd peste noapte 100 grame de coadagoricelului in apd rei:e;se'incdlzegte a doua zi si se face o baie delezut lungd de 20 minute.Apa de baie se mai toarnd de 2 ori inapoi peste plante,a'stfel incifdin apa pentruo baiese pot facetrei.

INAPETENTA LA COPII
O mamdtindrdse plingeacd bdietelul ei in virstdde 2 ani suferi de lipsi cronicd de poftd de mincare, este morocdnos, obosit,de abia il poli scoatela plimbaregi are cearcdnenegre adincisub ochi. Situatia s-a schimbatrapid cind gi-a bdgat copiiul,la sfatulmeu,irttr-obaie completd de ciinbru, alcdtuitd din'50 gramb de p[ante(se lasa peste noaptein apa, duratabaii:20 minute,inimain afaraa[ei, apa bdirse toarn&in in total se fac 3 bei din cantitaiea respectivd de plante). 9or9 ssri inapoipeste plante, In afardde aceasta, copilula primitzilnic1 ceascdcu ceai de urzici, bind inghititura cu inghilitur5. Mama sa mi-a povestitplindde bucuriecd bdiatulei nu mai eri d'e recunoscut. A cdpatatpgfta de mincare, are chef sd iasd la joacd si la plimbaresi este amuzantcum micutulii aminteste zilnicmameide ceaiullui de uizici.li spune mucalit cd trebuiesd ia ,,mereu doar o inghititurS!'

I N C O N T I NENT A URINARA
Cilioameni suferd maialesin zilele ploioase sau la coborirea de pe munte de faptul cd nu-si maipot lineurina problemd ca lumea! ln aceastd ajuta maialesbiile calde de gezutcu coada-soricelului si coada-calului, pentru l0Qgrame de plante fiecare (a se vedea BAide sezut" baiei generalS';. lb ,Partea in-afard de'aceasta, se beauzilnic 4 cegti cu ceai de creligoarisi se freacd regiunea vezicald cu esenti de traista-exterior. ciobanului careinvioreazi inuscuiatura dinspre la articolr-il Gdsiti ,,Traista-ciobanului" modulcumse prepard aceastd esenla. Simultan se recomanda insasi bdi de gezut-c_u traista-ciobanului. Se folosesc tot 100grame pentru de plante fiecare baie. Baile de sezutcu sarede bucatarie ajutaintr-un mod unic.lntr-oapa de baiede temperaturd moderatd se introduce sare de bucitdriesi se repetdbdileseardde pindce dispare seard incontinenta urinard. IN FL AMA TIILEP U R U LE NT EA L E P A T UL UI UNG HI I L O R-

UNGHIILE friabile sau accidentate

in cazulunei inflamalii a patulur unghieise lasd 50 grame de nalbd sd stea peste noaptein apd rece la macerat;inaintede a merge la Culcare, se fac bai incdlzite de picioare sau de miini,cu o duraJa de 20 minute.Aceastdapd de baie poate,lasatala rece, sd fie folositade 2-3 ori. in afard de aceasta,se ,nge alifie ae titimici peste pat uld e u n g h i ei nfl a masi t se p u n d e a su pr a com pr ese cu ier bur isuedeze.
100

(casante) friabile sau accidentate sint unse cu suc de ceapi sau de . .Unghiile ul Ceapas_e jumdtdfit_e taie.in goua; cu tl.,:t^Y*9,.":9jf Qe"eJpal! trea'ct,ngr,iii" de mai multeori. Se poatefoiosiinsi 9i ceapi stoarsd. Suculbiciorului-cocos"ului. care cresteia_m119!i.9t,O_aduri se utilizeazd^si et cu'srCces. 9i cimpii, SJA;-bpr;; gi se ulg unghiile in repetate ririduri cu seva oblrnutd. ir-; lYglir,"lT9l,_gtosule srngura ungere nu se realizeazd insdnimic, ea trebuie repetatd timpmaiinOetlngal.

LACRIMAREA
de silur,l0 grame de o.do.lean,..15 grame de cuisorita rl Jroi"d, cerjnlel, cerlnumitt culet), 10grame defloride liliac,-10 grame oe'creiisd ar6,2a si 10 br"m"Oemusetel La ttz litru de s9 iau 15'gjrame de se risE'[6-iii.rpr] iiante, ?pe 911I,",91Y1!!!(tutal. nopinla macerat la rece, se amestecd10 grame .. Pentrua scdpa de aceastdstare extremde nepJacutd,

iar a douazi cantitatea pind la punctul se-incdlzeEte de fierbere.Se amestecd, se iau plantele g-'.tiinrt".Cind se de pe foc 9i se lasd sa siea -pune cufunddo bucdticade. pinza' in tichid9i se catddpe ocriii l:::,?1" inchigi. Acofstd ^?llill=r? qperalie se re.petd'de maimulteori timp ae tp ora.Se acoperd apoi cu o bucatd de pinzd gi se std pulincu'ochii uscatd in repaos.

LEZIUNI LE COLOAN EI VERTEBRALE

ajutdextraordinar alifia de drigaicd; aceasta se prepard exactla fel ca alifia , A.ici. de filimicd (a ge vedeaarticolul oespretitipica)Atifia se ungede jos pi;e su;';;-; lungul.gire.i s.Pinarii. lmportante maisintsi frectijle cu esenti"Oe coiOalsoricelului si ridicini de titineasd (a 9e v_ed_ea - bsen1a,, ,,Tinciura oe l5 iirt;;G;#t'd;i;';;_ -. s comitent biile complete de cimbrusi coada-soricilului.

MENORAGilLE (HEMORAGilLE MENSTRUALE)

ln caz de menslrualie foarteabundentd se bea dimineata, pe stomacul gol,tlz ord inainte de miculdejun,.icea_gcd cu infuzie din urmdtoarele bine amestecate: 25 iltihte gramede flori de arnicd,_ 5_0_gr,ame de rdddcini de odokian, 25 gramede muschii.sf3nde.z.25 gramede roini!6, 25 grame_de coada-goricetutui gr;il6f;Jl';i;. 9i-z6 1 linguritd cu virfla tlq litru de apd;se opdregte; - 3 minute. repabs Ciaiultrebuie bdut ih continuare si atunci cind menstruatia s-? irorlqlizat.Aceste plante dau organismului o senzalie inoGpoiiiiiror ae Pldcutdporninddin zona o,etviana, lr.npredica plantelor iar,.efectul qe.n9pauz6, "piniiJ dureazd aniin sir.bu aniin irrmb, o femeie ni-aruoat sd-idau aceastd re!.eta. Ayt? menstrualii foarteibundente9i facuietali iezuli"loE* intervenJii in clinica fratelui ei,careera ginecolog. Ceaiul a dlutat-o la fel de rep6OJ.i p9 mine cind am avut in urmatifosului hemoragii ce nu futeaufi potolite iu nimic. ?i Medicul cu caremd tratama fost atunci de pdrere-sa incerc'dm cu pldntele medicinale. suferitpeste un an si ItUgl a ajunsin miinilemele aceastdretetdminunatd. ^Am jumdtate de menstruglii.ce zile si chiar mai mult. in e*act + Ja[ta-mnni pr"ni.ra 9rl"y .14 m-auajutat, normalizindu-mi ciclul. Am bdutacest ceaicincianifird intrerupere.

MIROSUL GURII SABURAI.A 9i LIMBA IiIUCNRCATA)

guriinu este^ Mirosul neplicutnumaipentrucel afectat, ci gi pentru cei din jurul - Trebuie sdu. in primulrirnd stabilit mediialde unde provine. El'poate aveacauze
101

diverse: dintiistricaticaretrebuie tratali, abcesele in cavitatea bucali, amigdalitele, -piJsi secreliile_.niucoasei nazale, dar.gistci;;;ul cu insuficient acid galric sari constipalia.La ultimamenlionatd se pune mai ales problemarealizdrii ilnei digestii regulate. In cazulabceselor din cavitatea bucald se facegargaricu ceaicaldde drigaici, in cel al amigdalitelor, cu ceai de salvie,tot ceaiuf cetdutde salvie ajuti gi tattiminareasecretiei mucoasei nazale. Deseori sint de folosin'combaterea'miro'sului gurii picdturi de ulei de ienupir care,turnate giteva paharcu apd cdlduii,sirni intr-un fi"i" incet, in inghilituri mici.$i mestecarea semintelor de'mirar podteindepbria mirosul greu.Dacdel.este provo'cat de tulburdriin cavitatea bucale,iiute o gari;ard repetatd picdturi cu 30-40 de tincturi de smirni diluate in apdcdlduta. Ceaiulde pelinesteun mijloc pentru'a excelent combdte limbafoarteincircati g.i-mirosul nepldcut al gurii.Pdrerea larg..rdspinditS: estesdndtos gi nu poate ,,Pelinul 'cazul diuna niciodatS" nu este deloc corectd. Tiebuieprocedatcu economie in pelinului. Astfel, la 1 ceagcd cu apdse ia doar1/2 lingurild de pelin.

NEFRITA 9i PIONEFRTTA
in aceste bolinu se recomandd numai ceaiulde mitasea-porumbului, mdcrisutproaspdt, iepurelui cules urzici-moarti-galbeni saualbd Eidai Oesezutcu coabacalufui,ci se bea 9i lapte de troscot (3-4 cegtipe zi), care are un efect uimitor. Troscotul - 1 linguri!5.cu virf la 1 ceagcd - estecipiritcu laptein clocotgi bdutfoarte cald, in inghitituri mici.

NEVRALGIILE FACIALE
Florile culese in soareale mugelelului, lumindricii, cozii-soricelului si cimbrului pe cit posibil.proaspbte se..introduc sau ugor uscate'inti-un'Ja"JrJ o.'pi..r";i;; aplicddirect^pe zonele'afectate de nevralg'ia facialS. piantelb Se folosesc culede in soare,intrucft prin acliunea gi-audtzvoltatmai puternic soarelui uldiurile volatile care stirnesc efectul curativ,pozitiv. in plui, se beau din planiele menlion ate4 cegtizilnic, inghifituri cu inghilituri. (Se opdresc, se lasdsd steapu!in.) Oaia apardurdrispastice,,se fPala fala cu infuzie caldd de urzici,se friclioriea2e gi se pune pe ea un sdcule! de umplutcu pediculi tdiatamirunt. Ailicareacbmpr6selor fdcutecu -pinzd bitter guede_z (a se vedeal_" pgg 75) trebuiesd aibd ioc neapdrat in pat. gi administrareainternd a acestor picdturi - de 3 ori pe zi cite 1 lingurild -, diluate in'amestecul de ceaiuri susmentionat, aducealinare bolnavului.

NISIPUL LA RINICHI RENAL 9i LA VEZICA 9i CALCULUL

Esentade urzici intrebuinlatd in homeopatie, pe care o recomand cu cea mai mare c5l'durd, trebuie diluatd. Aceastd giJJgte ebenld se in tarmicii, iln ^inghifitd magazine specializate in alimente naturale bogatein vrtamine-gi in'drogherii. Esenla esteinsolitd de indicalii despremodulde intrebuintare. Cum s-a menlioriat in articolul desprecoada'-calului, bdile de gezut cu coadacalului, simultan cu carese beaceai de coada-calului, inldturd foarterapidnisipul la riniclri si cella vezicd (:miciicalculi precum vezicali), piatra (=calculul) lb rinichi. 9i ln vechile cdrlidespreplantele medicinale sti sciis ce piliria-cucirlui (numitd in popular limbaj precum saupriboi), 9i pliscul-cucoarei sau 9i vior6aua-cu-miros-p)icut
102

mod rapid9i cert.Conlinutul calculul renal intr-un inalt indepirteazd strugurii-ursului nu esteintotdeauna binesuportat de cdtre al strugurilor-ursului tanante de substante precumgi lipsapofteide mincare. greluri, Din atuncivdrsdturi, unii oameni. Survin pir pere in loculstrugurilor-ursului frunze de cu se pot recomanda aceasticauzd 9i perfect. in acestcaz un inlocuitor zemoase, de must,careconstituie pe lingddrumurile pe forestiere, la liziere, carecreste cu florigalbene, Turita-mare pietroase pante,ciargi in rizoare,lerenuri necultivate maluri de riu, ale cdrei flori 9i gdsesc pini galben-auriu - se din iunie in septembrie, dd un unuispic asemdndtoare pietrei gi la rinichi, ca contra afecliunilor legate de nisipului calcontra ceaiexcelent 9i plantd (:leacul in popor,,Heil Welt" aceastd aller se numegte culul biliar.Nu degeaba (:regeletuturor plantelor). a cfte20 Un amestec allerKrduter" intregii lumi) sau,,Kdnig gramede turili-mare,osul-iepurelui, traista-ciobanului si frunze de mesteacin performante cd plantele se infuzeazd doar gi se lasd excelente. Firegte inregistreazd apoisd stea1 minut.

(SUGELUL) PANARTTTUL
de mugelel,duratabeii- cite 112 de mai multeori pe zibdi fierbinli Se recomandd ord. lmediatdupd aceea,trebuiepus un bandaj de lut, sub care se unge cu o alifie - ,,Usturoi spune pentruabcese. fiert in lapte gi se scalddmina tlz ordin acestlichid", un vechi leac bdbesc. Dacd degetulface puroi, se pune o compresdcu terci de sd se facd la deget o baiecu ceaide seminle de in. Dacdatunciabcesulse deschide, pun cu ulei de sundtoare. se comprese mugelel. La urmd in pa(i egale pitrunjel-deUn al doilealeacvechi de casd se obtineamestecind cimp, nalbi-mare (nalb6-albi),riddcini'de ferigi 9i flori O'esbc.-Se$un 15 grame de plantela1l2litrude vin alb, se lasdsd stea peste noaptein apd rece,iar a doua zi pind ajungela punctulde fierbere. degetultimp Se introduce cantitatea se incdlzegte se rizuie nigtepraf de la o cretd,acestpraf se aplicd de 2 ore in vinulcSldutde plante, o bucdlici de pinzd. localgi se leagddeasupra

(Boalalui Parkinson) PARKINSONISMUL

proaspete care acoperd asemenea unui covor de mdcrisul-iepurelui, Frunzele sint spilate gi presateprin intins solul pddurilor noastrede foioasegi conifere, in ceai de electric de uz casnic. Se iau din ord in ord 3-5 picituridiluate storcitorul (cuvirf) pe prepare 1 lingurili care se 4-5 cegti zi. folosegte din Se coada-goricelului, pulin. pentru stea se opdregte, se lasdsd ceascd, de floride coada-goricelului fiecare picdturilor si aibdloc intr-ocantitate de ceaide de mdcris,pl-iepurelui trebuie Diluarea giraspindrii cu suculde timp se friclioneazd cel pulintrei ori mai mare.In acelagi gi cu tincturd proaspdt oblinut, dar alternativ de coada-soricelului. mdcrigul-iepurelui sau culeise in soarese lasdia macerat in rachiu de secard ioada-goricelJlui Florile'de gi se pun 14 zilela soare.Pe parcursul timp de 4 zileise aplicd de fructede 38-40% comprese cu bittersuedez(a se vedeaarticolul occipitald or( pe regiunea ,,lerburile pag.74), cu carese poateumblaprinlocuinld. suedeze", se gi o oarecare a membrelor, rigiditate de tremursurvine Dacdpe lingdmigcdrile pot grame plante. bii se de Din apa unei de cimbrudin 200 efectueaza bei complete gi refolosire, la ,,Partea complete" in total3 bai (a se vedea,,Bdi face,prin reincdlzire pag.8). generald",
103

P S ORIAZ ISUL
Din.toate collurileAustriei9i Germaniei vin sd ceard ajutor oameni suferindde psoriazisul considerat din punct de vederemedicaldrept incurabil. Noi insd,cei care credemin plantelemedicinale din farmaciaDomnului, gtim cd Dumnezeune aduce ajutorprin abundenla plantelor de pddure9i cimpieagternute ia picioarele noastre. Existddiferite tipuri ale acesteiboli chinuitoare: aga-numitul psoriazis rosu, care se manifestd prin pete foarte. rogii,bine delimitate, un altul,la cire pieteaparcd ar fi acoperitd cu solzide.pegte9i al treileacu o pielepergamentatd, crdpatd,groasd,ale cdrei crdpdturise adincescseara, se desfac gi pricinuiesc omului chinuri mari. La acestease adauga nigte mincdrimifoarte puternice,ceea ce inseamni o impovirare nervoasdgrea Pentrufiecarebolnav. Pieieaproduce si indepdrteazd zilnic o mare cantitate de coji,la oricemiscare acestea curg pe jos. Cu ani in urmd am aflat'despre o femeie6e S8 de ani,a cdreipieleera de la git in jos crapatdsi pergamentatS, care igi pierdusepSrulde pe cap siitrecuseprin iigte suferinleinterminabile. ln spital,chinurile i se domolisera pulin pi-infaptul id fusese bagata Rjni la gft intr-un sac de nailon. Astfel, pielea'i de mai muia pulin prin transpiratie gi durerile se mai diminuau. De schimbat, insd,nu se puteaschimbanimic in maladiaei' Atunci am realizat cd numai planteledepurative, dezintoxicante pot vindeca o asemenea boald.Cind a folositceaiulalcdtuit de minesi a tinutregimulalimentar corespunzdtor, succesul a venitintr-ojumdtate de an. in aiest scurt rEstimppirul i-a crescutdin nou, iar pieleaa redevenit neteddSifird pete.De-atunci am alutatmulte persoane bolnave de psoriazis. Boalaia nasteredin cauza unei deregldri a funcfiondrii ficatului.Trebuiedeci ca pe lingd utilizaleaplantelor,si se lina!i o oi"ta-btrictapentru ficat: Sd se evite mezelurile (in afara, ce_lor de regim),cirnafii, afumdturile, carneade porc ca gi supele lor, apoi toate felurile de acrituri, ca oletul, mustul, vinul, ldmiile, portocalele, grapefruiturile, fructelede pddure gi sucuril6lor, si coacdzele negre silrt incluseaici, merelecrude, cafeauanaturali, ciocolata, cacaoa gi miereade albine,cdci aceasta din urmi formeazd acizipe care ficatulbolnavnu-i suportS. De evitatsint,de asemenea,toatetipurile de pestede conservd, pegtele afumat,carneade conservd, fructele unicarpelare (pdstdile) ca mazdrea, fasoleasi linteasi oricefel de alcool.perrnise sint mincdrurile cu lapte,laptele gi produsele lactate, salaiele acritecu iaurt,carneausoard ca cea de vifel,de pasdre, cea fiartdde vacd,pegtele proaspdtsau congelat, legumele ugoaregi zilnicmult compotde mereca inlocuitoi proaspetel al fructelor 10 gramede scoar!5de stejar 30 gramede scoa(d de salcie 40 gramede barba-popii 20 gramede fumdrica 20 gramede coajdde nucd 30 gramede rostopascd 50 gramede urzicr 30 gramede ventrilicd 30 gramede filimicd 20 gramede coada-soricelului

Amestec de ceaiuri

Se amestecd binetoateplantele, se ia 1 lingurild cu virfpentru 1 ceagcd, se opdregte gi se lasd sd stea3 minute. Ar fi binesd se foloseascdpe cft este posibil planteproaspete. Din acestceai se beaupe parcursul zilei 11lz-2 litri,inghiliturd cu inghifitura. Fiecare inghiliturrd este asimilatd imediatde organismgi prelucratd.

104

Pielea trebuieunsd de 2 ori pe zi cu osinza.Dacit este vorba de un psoriazis cu cruste care acoperdintregulcorp, atunci se stoarce prin storcdtorul electricde uz casnicrostopasc6 proaspdtd, bine spalatasi se prepardprin frecareo aiifiein propo(ia de 50 grame de osinzdla 5 grarnede rostopascd. Pomadase pdstreazd la frigider.In acelasimod s-ar puteafolosipentrupregdtirea alifiei suculde nalbi proaspdt

stors.

In afari de aceasta, se recomanda bei cu adaoscJe infuziede piliria-cucului (priboi) La alinarea mincdrimilor si la insindtosire gi b6ilb completede contribuie nalbi si coada-calului_(p_lantele se amesteca in'parti egalesi se pun pestenoapte la macerdt in apd rece- ztiOgramepentru1 baie, burhta-Uaii:'20 minute, inima in'afar.i - Toate procedee apei). aceste ajutd si in neurodermitd. Doi copii dintr-ofamiliese imbolndviserd de psoriazis. Fetitade 12 ani avea psoriazis de la 2 ani,baiatul de aproximativ treisferturi de an. parintii au incercat totul. au fost cu fatala nenumdrati doctori, si in Elvetia, fardsa fi reusit o'ameliorare a starii plantelor ei. Cu-ajut_orul pe carecopiii'le-au cdutat cu multdOucurLlntimput verii, au pututfi scapati de aceastd boal5.Mamaa povestit cd fataare acun'l o pielenetedd ca un bebelug. Continud sd beaceaiul in cantitSli mici. Intr-un alt caz,psoriazisul rosu a desfigurat intreaga fata a uneifetitede i2 ani suferind de aceastd boald9u_ptla 2 .ani. Pbrintii dispeiali incercasera gi bi totul pentru a scipa copilul de boald. Dupdo intrebuintare de 4 lunia retetei pentru rneie psoriazis, am revdzut pe tata. copilul cu o piele normald O doamnd dintr-o localitate din Austria superioard aveacorpulacoperit pe multe porliuni cu psoriazis rogu.La sJatul meu,a urmatceleexplicate maisus si un rezultat s-a vdzutdejadupa 4 sdpt5mini. petele Treptat, rogiiau disparut - Un caz complet. asemdndtor la un morardin apropiere procedeului de Mainz: Aplicarea de mai sus a facutca psoriazisul rosusd dispard in scurttimp. O cdlugari!5 carese chinuise 30 de anicu psoriazis a inceput in primele zilealelui octombrie curacJe ceaiinsotita de dietd. De Crdciun mi-acomunicat cd boalai-atrecut de tpt. ln octornbrie 1972am aflatcd o femeietindrd,mamda trei copii,suferea de aceastd boalScumplitd. Se irnbolndvise dupa un ictergi am presupus cd boalaei fuseseprovocatd de o dereglare funclionald a ficatului. Tindrafemeieera absolut pgste tot acoperitd cu cruste. Nicipielea capului nu fusese crutatd. Parul i s-atot rdrit, pinala urmda trebuit perucd, pentru chiarsd poarte a puteasd apardprintre oameni. pe jos o ploaie Lafiecemigcarecddea de mdtreata gi de cruste. pielea Seara, incepea sd lucreze si se formau crdpdturi adinci. Femeia, carede obiceiaveade cusutpehtru copii pinaIb miezulnoplii,iar ziuai9i ajutasotuiirr muncasa de tapiter, de abia mai avea pentru fortdinqinte de culcare a se ungecu ulei, a se inveli intr-un cearsaf si a se bdgain pat. in citevarinduri'apetrecut rnaimultesaptamini in spital.Si;g;?; gasita "ii""i* acoloa fost aceeacd pielea i se muiaprintranspiratie, atunci cind-era bdgata intr-un sac de nailon legatla gtt.Plantele depurative in combinatie cu regimul alime-ntar gi in acestCazo vindecare indicat au reusit conrpletd dupd o'jumatatE de an. De la inceputul lui dbcejmbrie i-autrecutoriceepuizare'si oboseald. ihainte de sarbdtoarea de Pagti din anulurmitor,pielea pdrul ii eraiardsi netedS, ii crescuse din nounormal si frumos. '1 O scrisoare din Mr-inchen: septembrie 97Vv-amcerutsfatul ,,in in legdturd cu fiul nostru Martin careaveaatunci13 ani.Diagnosticul medicilor: neurodermiti. Timpde 13 ani am fost cu el de la un medicpediatru la altul, de la o clinica dermatologica la prescriau alta,de la un tdmdduitor la altul fdri rezultat. Medicii tot mereucortizonul. La 7 ani a fost doud lunila Davos. Doctorul de-acolo ne-aexplicat ci bdiatul nostru puseutrebuia aveaaceast;i boalddin nastere, cd nu exista vindecare si cd la fiecare
105

respuns cu cortizon.Ceea ce s-a intimplatin sdptdminile 9i anii de dupd aceastd gedere la curd a fost cumplit.Puseuride temperaturd pe bandd rulant5,focare de p u ro id e p e t a l pi p i n d l a g l e zn e , p u ro ii n palme,r dni deschise pe nuca genunchiului , pe lobul urechii, git 9i fata. Cele mai rele dintretoate erau mincdrimile permanente si ganglionii ipghinali maricft un ou de porumbild, care fdceauca orice pas sd-ifie insolit '1972, de dureri.ln septembrie stareai s-a inrdutatit atit de mult,incit a trebuitsa-l interndmin spitalul din Schwabing. Mediciivorbeau'deo septicemie cutanatd. Dupd un tratamentintensiv cu cortizona fdcut apendicitd puroi. cu Mediculne-a spus atunci: ..Se fili fericilicd a fost apendicele, alli copii capdtd ulcer gastricdupd un asemenea tratament." Din teste rezultase cd Martinera de curindalergicla toate ierburile, bulbii, cjupel.cil-e polen. tipurile de pina Din februarie 1973 irn iulie P.ffii, 197p a fost desen9i sibilizat(adicd s-a incercatinldturarea sensibilitatii lui fald de ele). insa tot nu s-a oblinut nici o ameliorare. Din septembrie1977, Martinbda, la sfatul dumneavoastrd bun, 11/2litrupe zi din ceaiulcontrapsoriazisului desprecare scrietiin brosuradumneavoastrd. La inceputa bdut ceaiulfoarte recalcitranr, ceea ce nu ne-a mirat;doar incercase deja atiteain van! Pur si simplunu mai avea sperante. Primasa constatare: ..Mami, fac foartemult pipi!" Dupd 14 zileam intratOimineafa in cameracopiilorca s5-l trezescsi mi-a spus. ..Mami, nici nu m-am bagat bine in'pat gi am 9i ad'ormit!,,' Mersulla culbareera pentruMartin- se poate spune de cind .ir" silgi, - un cosmar: mincdr^1mi gi^scdrpindri, nu putea sd adoarmi, stdteatreazore in sir,thiar jumatdlide nopfi.lncepindcu acestprim adormitusor, Martina fost convinsid ceaiulii face bine gi s-a strdduitzilnicsd-gi goleascdsticla.Stareapieliia inceput sd se amelioreze in mod substanlial. lci 9i colo se mai scarpini, dar n-a mai ajunsla nici o infecfie de cind bea ceaiul. Uneorinici nu putem concepeacest lucru.Din ianuarie 1978estefdra pansamente9i mdnugide bumbac.Martineste acum in clasaa lX-aa unui liceude tilologie modernd.Anul gcolar 1977178 a fost pentru el primul in care n-a zdcut bolnav sdptimini gi lunii1 gir Nu vd puteli imaginacum a inflorit in acestanl Din septembrie p"articipd iaragi, dupa o intrerupere patru de circa ani, la orele de sport gi este l9I8f eric i t I . n i u l i es - a i n ch e i a t p ro ce su l d e desensibilizarMedicii e. de la spitaln- au' nici o pentruameliorarea explicalie stdriipieliisale.' in v a r a l u i 1 97 9a fo st l a mi n e u n me dicdin R.F.G., specialist in boli inter ne, cu fiul sdu de 21 de ani, care suferdde neurodermiti de la nastere. Tindrultrecusein toti acegtiani prin nigtechinuricumplite. plantele Cind a inceputsd foldseascd medicinali> pro_aspete a avut nigte reacliiputernice, ca nas infundat,presiunein zona capului. Bdilede coada-calului au fost bine suportate, cele cu priboimai pulin bine,degiete inpielea fluentau pieliis-a folosiialifia in mod favorabil. Contrauscdciunii de Ham'etum cu un amestecde suc presatde nalbd,ceea ce a avut un efectbenefic. Si in acestcaz se remarca periodic o ameliorare. In primul rind, convingereacd se'va vindeca s-a gi pacientului. transmis juridice. La mijlocul lui octombrie1979si-areluatstudiile

REZULTATELE SCOLARE SLABE(tacopii)

O mamdmi-apovestit disperaticd bdiatul ei de 12 aniestetotallipsitde interes pentrugcoala; cadrele didactice i-aucomunicat la o sedintd cu pdrintii cd bdiatul nu mailinedelocpasul lainvdtdtuia si cd nu maistiuce sd se'facd bu el.'Copilul, inainte rareori bolnav era bcumpalidgi aveacearcdne adincisub ochi;dupa 9i Ounsportiv, pdrerea mea, trebuia si fie bolnav. Am sfdtuit-o sd-ideazilnic 2 cesticu ceaiproaspdt de urzici cu 2 lingurite de bitter suedez.in scurtulinterval pind ta de 6 saptamirii urmitoarea parinlii, sedin-ta cu au pentru survenit pdrlile: surprize pentru protoate fesori,pentrl parinligi in 'final chiar pentruJ copit. in aceastdp'erloiOa scurtd,
106

clasificarea sa in sus s-a accelerat in salturi:Unde avuseseinaintenote de 4 si 5, au apdrutacum note de 2 9i 1.* Rezultatele scolarebrusc ameliorate au stimulat copilulla realizdri tot mai bune la scoald. gcolarenu trebuiesd fie intotdeauna nereugitelor Cauzele numai lenevia copilului, ci rezultatele slabepot fi deseorigenerate de cregtere sau de deregliriorganice, dupd cum aratdacest caz. Cele mai simpleplanteau ajutatfoarterapid!

iN pt-Act (SCLEROZA SCLEROZA MULTIPLA)

$i pentru aceastd boald consideratdincurabildpoate exista ajutor din farmacia Domnului. Este adevdrat cd se progreseazd doar pas cu pas, insd nu trebuiesd se renunle pentru nimic in lume 9i nici sd se piardd credinla9i increderea in plantele medicinale, un dar al Creatorului nostru cdtre omenireabolnavd.Atrag inci o datd atenlia asupra faptului cd intr-o boald atit de gravd ar trebui folosite pe cit posibil planteproaspete. provizia Pentru de iarndinsd,ele se usucd. Traista-ciobanului se spald,se taie mdrunt,se pune intr-osticldpind la git 9i se toarnd deasuprarachiude secardsau de fructe de 38-40%. Apoi se lasd 10 ziie in soare sau in apropiereamasiniide gdtit. Cu aceastdesentdse friction eazdde 2-3 ori pe zi po(iunile muscularebolnave.Intern,se administreazd zilnic4 cesti cu ceai de pe parcursul cretisoari 9i 2 cegti cu ceai de salvie, luate inghititura cu inghititurd proaspetede mdcrigul-iepurEhii intreEjii zile.Frunzel6 se spalds-isb preseazAinstare umeddprin storcdtorul electric de uz casnic. Se iau zilnic, 6 ore consecutiv, din ceasin ceas, 3-5 picdturi diluate in ceai. Un efect favorabilil au gi fricliondrilecu ulei de sunitoare, de muselel si de cimbru. Pesteflorile culesein soare,puse separatdupd soi in cfte o sticld,'sbtoarnd ulei de mdslinepresateIa rece (ufeiut trebuiesd st'ea gi se lasd 10 zilela soaresau la loc cdlduros. deasupra florilor) Florile culesein soare ale sunitoarei. museteluluisi cozii-soricelului se lasd la maceratexactaga ca traista-ciobanulur. Au acesieesenlese frictioneazd sira spindrii, incheieturile Se recomandd 9i goldurile. ;i o frecliecu riddcini de titineasi spdlate, periate, gi puse la maceratcu rachiude 40o/o. mdrunlite Dacd rezultd o anchilozipornitd de la gira spinirii, atuncise aplicdfiini de tdtineasi sub formd de compresi sacrald. caldi cu terci pe regiunea Fdinade tdtdneasd este amestecatd cu apa pind se formeazl un terci; ca acesta sd poatd fi uns mai ugor pe bucdti de pinzd, se adaugdcitevapicdturi gi searacite 1 ceascdcu ceai de ulei.In plus,se bea dimineala de coada-goricelului, se iau 3 linguride bitter suedez diluatein ceai de plante,iar aceastdralie se consumdincetul cu incetul, repartizatd pe parcursulintregiizile. Sint puse mai des gi indicate9i compresele cu ierburisuedezepe regiuneaoccipitald, cfte 4 ore. linute Nu trebuieuitatebdilede gezutcu virfuri de molid, sunitoare, mugelel,salvie, coada-goricelului, cimbru si coada-calului, fiindcdtoate acesteplanteau un efect bun in'paralizii.Se calculeazd100 grame de plante pentru t biie. Se lasd peste noaptein apd rece,se incdlzegte totul a doua zi si se toarndin apa de baie.Apa de pe urmd 1 ord baietrebuiesd acopererinichii, duratabeii- 20 minute, sd se transpire in pat. Aceastd apd de^baie mai poate fi folositd de 2 ori, turnindu-seinapoi peste plante9i incSlzindu-se. In timpulunei sdptdmini ar trebuiutilizatd o singuri speciede plante.Deosebit de indicate ar fi biile complete de cimbru, care aclioneazd asupra mugchilor a dar nici bdile cu irigarea complete de urzici, sangvindmi9i lesuturilor, pe care o stirnesc, raculoasd nu sint de neglijat. 200 grame pentru1 baie; Se folosesc sint pregdtite exactla fel ca bdilede gezut;si aici se poateintrebuinta de 3 ori la rind aceeasi apd de baie.Inimatrebuiesd steain afaraapei.
1 es t e i n A u s t r i a n o t a m a xim d , e ch iva lin d cu 1 0 d e la n o i ( n . tr.)

107

O experienle noud si bund o reprezintd compreselecu frunze de brinca-ursului (He r a c l e u m p u se p e to t cor pul.Fr unzele s p ho n d yl i u m), de br inca- ur sului ( numitd in popor si crucea-pdmintului, - este consideratd talpa-ursului sau urechea-porcului cel mai bun nutre|pentruiepuri)se spald,se zdrobescpe un fund de lemn cu un sucitor de tditei gi se presard pe o pinzd in care este invelit bolnavul,care va fi apoi impachetlt cu un prosop de baie pentru mentinerea cdlduriisi ldsat asa o noapte intreagS. Dacase remarcdo nelinigte sau o indispozitie in locurlle deosebitde sensibile, atunci bolnavul este dezvelit. De obicei insd, el simte actiunea fortelor tdmdduitoare care pornescde la frunzelede brinca-ursului si adoarmebine. Fcjarte des survineo ameliorare vizibila. Vreau sd atrag atentiasi asupra unei schimbdri in hrandin cazulsclerozei multiple, care dd gi ea rezultate.remarcabile. incurabile ar fi laptele de . O^reletdde leac deosebitda acesteiboli considerate iap5. Intrucit cregterea cailorincepesd fie astdzidin nou la modd,ar fi posibild procurareaunui asemenea lapte.O cunogtintd mi-ascrisci citisecuiani in urmd cd un cioban bdtrinajutasesd se vindececu laptelede iapa un gir de bolnaviconsiderafi inc u ra b i l i . In continuare, relatarea unei bolnave de sclerozi multipli, cu afectiuni musculare si pelviene: Sfaturile dumneavoastrd de a frictiona spateleseara cu esen!5de coadh-soricelului, iar picioarele dimineala si searacu esenlede traista-ciobanului'si de a pune compresecu ierburisuedezepe regiuneapelviani le-amurmat zilnic.Beau, de asemenea,ceai de pufulitacu bitter suedez, dimineata,pe stomacul gol, o jumdtatede ord inaintede miiul dejun. Dupd aproximativ pitru luni pot sd spln'cd sfaturile dumneavoastrd sint foartebune si tratamentul cu plantemedicinale a inceput sd-sifacd efectul. Spasmele cumplite din ilicioare cedeazd'treptat nu mai sint atltde 9i dureroase. Sintanumite zilecind pot deja sd fac cilivapagiprin locuintd, fara sa md tin de mobile9i pereti.VezicafunclioneazAiardqi normal.'Cibtut imi vine ia 3-5 sdptdmihi, dar nu mai dureazddecit3-5 zile.Esteo realizare pentrumine,chiardacd e una micd. Sclerozamultipld este o boala foarteinddrdtnicd si are multe fenomenesecundare. Beaubitterul suedezzilnicin cantiteli mici,pus in ceiai de urzici, de coada-soricelului si de crefigoarS. Am facutexperienle 6une gi cu rostopasca. Sub ochiul stin! aveamdb ani de zile o crustd groasd,care incepusecu timpul sd tot creascdinspre ochi. Am folosittot felulde medicamente prescrise de doctor,dar nici unul nu m-a ajutat.Am incercatatuncicu sucul de rostopascd (rostopascd pusd la macerat10 zile-inrachiu de secard). Acum crustaaproapecd a dispdrut. Md bucur atit de mult de cel mai mic succes care md stimuleazd sd continuizilnic.Pentru iarn5, mi-am fdcut o provizie bogptade plante. In legdturd bu discurileintervertebrale am cititintr-ocartede medicini a pdrintilor mei cd esteIndicat sd se rada bulbi de bujori gi sd se facd baiecu infuzia lor. Se pare ca bujoriisint buni pentrucoloanavertebrald si pentrucreier. Am fdcut deci doua bdi: Am pus la maceratbulbi de buior in rachiu de secard si am turnat si din aceastd esentein infuzia in care m-am im'Oeiat 20 minute.in ziua ui'mitoare nu riraiaveam nici o durerede discopatie. Au trecutde-atunci gi durerile 3 sdptdmini nu s-au repetat." La o prelegere de mine in Rendsburg/R.F.G. se suieo doamndpe podiumsi linutd p_ovestegte cd acum trei ani era incd in scaun cu rotile. Urmind toate indicatiile din Domnului", stareai s-a ameliorat ,,Farmacia atlt de vizibil, incit poate sd meargdiardsi normalgi se simte un om sdndtos.N-a avut cum sd culeagdplanteleproaspetedin naturd, ci le-acumpdrat pentruefortuldepus de ea 9i pentru in stareuscatd. Admiralia voinlade a nu fi cedat a fdcut sd izbucneascd in sald ropote de aplauze. Itlongoloiziisau copiii paralizaticu spasme, respectiv handicapalisinttratalicu aceleagiplante pe care le gdsili aici in tratamentul topirii substanleiosoase si al sclerozei multiple. N-am destule cuvinte ca sd recomand frectiile cu esentele menlionatesi mai ales bdile de plante ddtdtoare de viatd. in muite cazuri, cauza
'108

paraliziei cu spasme la copiirezidA in comportarea mamei in timpul sarcinii. Pe linga gi perioadd. droguri, alcool, cafeaua naturalS ar trebui evitatd in aceastd ligdri, $i copiii supugi acestui cu tulburiri de vorbirear trebui tratament. lmportant estein toatecele patrucazuri (a se vedeaarticolul si se aplice comprese cu ierburi suedeze ,lerburile pe regiunea suedeze') occipitald.

(lacopii) NELINI9TIT SOMNUL

rdsucindu-se dintr-opartein altafara a gisi Cind copiiise agitdin timpulsomnului, in mdsurain care locul culcusului liniste, ajutd imediat, nu se afld sub influenta radiatiilor, o baie cu flori de tei. Se umpleo galeatd ceva mai marecu floride tei pind la jumdtate9i se lasd sd se moaie peste noaptein apd rece. A doua zi, se incdlzeste si -se toarnd'inapa de baie; duratabeii - 20 minute.Aceastdbaie cu floride tei seimii poatefoloside 2 ori dacd se reincdlzeste. Florile de tei ar trebuiculesein soare,daci acestlucrueste oosibil.

SUG HI TUL
din seminlede mirar esteun leacpldcut in sughi!. Un ceaineindulcit 1 9i prompt - 3 minute. de mdrar la ti+litru linguride seminle de apd;se opdregtd; repads

TOPIREA SUBSTANTEI OSOASE

Sdminla pulverizati sau mdcinatd a schindufului dd rezultatebune in caz de topire a substanleiosoase, la fel 9i in caz de umfldturi la os sau osteomielitd (inflamafiamdduveipsoase). Se beau zilnic2 cegticu ceai de coada-goricelului, repartizate in 4 porfii.In doud jumdtdlide cegtise pune de fiecaredatd tlz linguritd de Bii completede coada-goricelului seminlede schinduf. din 200 gramede plante,durata bdii - 20 minute,inimain afaraapel (apa de baie, reincdlzitd, mai poate fi utilizatd de 2 ori); a se folosi o dati pe lund. In afard de aceasta, trupul se unge zilniccu esenldde coada-goricelului. Se umpleo sticli cu floriculesein soare,se toarndpeste si se lasdsd stea 10 zilela soare. florirachiude 38-4Ao/"

TRANSPIRATIA NOCTURNA
nocturne se folosegte din vremuri indepdrtate Ca leacde casdcontratranspiraliei gi bdutd pe stomacul gol,o perioadd dimineafa, multapreciata salvie.Ea esteopdritd acele substanle care declangeazi mai lungd de timp. Va extlagedin organism se gdsegte ca in timpulnopfii. In vechile cdrlidespreplantemedicinale transpiralia acesteiindispozilii urmdtoarea compozilie de plante: leac bibesc eficient impotriva se lasdsd stea Se opdresc, cite 20 gramede salvie,creligoarisi coada-calului. pulinEise beao perioadd inainte mailungd1 ceagcd din acest amestec de ceaiuri de organism siinldturd astfel transpiralia nocturnS. fortificd intregul micul dejun. Plantele o doamnd oardla curdla bdileKneipp, m-a abordat Cindam fost pentruultima nocturne intrebindu-md ce spunindu-mi cit suferddin cauzatranspiraliei betrine, 9i poateface.l-am indicat salvie, 1 ceagcd seara, inainte de culcare. ceaiulde Dupd la plimbare. Nu-iveneasd creaddcum de scdpase de aceastd citeva zileam intilnit-o
109

transpirafie^nocturnd dupdce bduse doar4 cesti cu ceaide salvie! insdimpresia,,, ,,Am i-amspusrizind,c6 trebuietotusi sd credeti ie plantele ajuti i;pi;i;,

TREMURUL MEMBRELOR
de poroinic (untul-vacii),20 gl?t le c-i_ulotic^a:gylyryi pilo srame de boibeoe ienlpai,'c, rachiu de secard saude fructede'38-40% 14 zilie in Pentru aceastd boalSse-pun 50 gramede sundto are,2a grame

s6aresauin i[ropierea maginii de gdtit. se iaudin ori-n.,ori1s-20.picatyri pusein ceaiul de plante;, ;;;";;{ ;i;;";; se beauzilnic (la1_ceasca 3 cegti - 1 linguritd cu virf). Compoziln ceiiului este: frunze de frasin, flori de_ c.oad.a-;oiicelului, salvii cfte 20 9u16t_o91e, ,ri'.oaGlcalului grame- totulse amestecd bine.ln afarbde aceasta, se tab Oaide gezutcu virfuri proaspete de molid,sunitoare,co^ada-.s-oricelului sau cimbru- pdntru1 baiede gezutse iau 100grame de plante.intruiirt actiunea externd a planielor accelereazd reusita, se fac 3 bdi de gezut la 14 zile(a se veciea Oegeiui 't" ,,BAi "p".t"" generald,')V I E RM I I se_m.inlele de dovleacau fost considerate de mareajutorcontra ..,^"9i[9t*111",, vlermllor. tn caz de oxiurila copii,se dau zilnic10-15, iar la adulti 20-30'seminte de dovleac pe care. decojite, cojila_(pielita) find,sublire trebuie ri i#i;t;";pt;l gi'l"iJ trebuie nlestecate foarte bine.Dupd'aproximativ'1 ord se ia 1 lingurfa be uleide ricin, o curd contratenieise recomandd $i pentru cu cdldura serini"l"'0" dovleac. La o dietdseverd se mestecd binein 4 p,ortii 80-100 sem.inle OeOovteJi O"*iit. 1co;4a nne, adicdpielila, ramine!) 1 ord sb iarl/2.lingura qi-dup-a de uleide ricin. oa6a tiejuri, iri caz de.o primdnereusitS, si seincerceincd o-datdaceeagi "rfenomene curd,nu ipar secundare diundtoare. Contra limbricilor ajutdleacul bdbbsc cu'morcovi si sfeclirogie.Nu numaisucul crud de varzd-aui'poat-e duce la eliminarea f'mOii6il*, ,Ji'!i consumul hreanului gi al cepei.$i usturoiul iiertin lapte aduceun ajutor rapid.

ZONAZOSTER
Suculemolient,al urechelnitei (Sempervivum teclorum) inldturd foarte rapiddurerile adinciprovocate de zona zost'er. S'edespicdtdind Oa-afungut-+-S din frunzele cdrnoase gl se pun pe o_farfurie. Sevacareiedela suprafafd se ,n'g" o. .nt"u"oii pt zi pe locurile suferinde. Suculpoatefi storsdin frunze'9i cr.iajutoruistorcdtorului electric de uz casnic.Botnavul simtedejadupd primar{ngbre ef6ctut Oenetil. Jntr-o;;rL vechedespreplante medicinale se gdsegte urmdtoaiei reletd:
25 gramede scoarldde stejar 10 gramede creligoard 20 gramede ovdz 10 gramede musetel 25 gramede salvie 10 gramede sulfind-albd (trifoi-mare)

litrude apd rece4 linguri 9" pyn intr-un de plantebineamestecate, se lasd-pe de fierbere; se ia de pe loc pindaproape foc gi se lasdsd stea3 minute. Cu infuzia cdldulase tamponeazd locurile bolnave de mai multeori pe parcursul zilei. Resturile plantelor se aplicdpeste noapte, gi puseintr-obucdticd usor incdlzite de pinzdpe locuril'e bfectate de zonaioster.

110

BOLIDE NATURA CANCEROASA PENTRU SFATURI

IL OR L IM F AT ICI G A N GL ION CANCERUL
se toarnduleide Se umpleo sticldpind la gft cu maghirandin ultimarecoltd, maginii de gdtit.Se ung gi se lasi sd stea10 zilein soaresau in apropierea mdsline precum cu filimicd sau ulei ganglionii alifie de uleide maghiran, bolnavi cu acest 9i si ,Sundtoarea"). articolele de sunitoare(a se vedea ,,Filimica proaspete sau pdtlaginS-ingusti, de brusture(numit de pitlagin6-latd Frunzele pdldrie gdsesc pe pante piraie ca o se de si margini mari frunzele sale 9i captalan, proaspete proaspiti pddure), sau frunzele tulpinile si de drdgaica umedede pe un fundde lemncu sucitorul de tailei. Frunzele tresi zdrobite filimici sintspdlate pentruci apa ajutdca sevasd fie extrasd din frunze. cit sint umede, buiezdrobite limfatici afectati. de frunzepe ganglionii Bolnavul terciurile Apoi se aplici alternativ are efectmaibenefic. va simlicel maibinecaretercide frunze insugi proaspete gi de frunze a avutdejaloc,se pot punepe lingdterciul Dacdoperalia -, precum pot gi gi face fricfiondri cu el se compresede 4 ore cu bitter suedez pat pentru (a se vedea amstindcite2 orein cu aburi de coada-calului, comprese generald"). in inghifituri Intern trebuie sd se ia neapdrat, micipe belecomprese ,,Partea obfinut din 300gramede filimicd, amestec parcursul de ceaidintr-un 11lz-2litri zilei, de urzici 100grame de coada-soricelului de coada-calului, 100grame 9i 100grame si in trade bittersuedezindicate - 1 lingurild cu virfla 1i4litrude ap6!Cele3 linguri neglijate niciin cazul de fa1d. n-artrebui bolicanceroase celorlalte tamentele limfatici se ajunge foartefrecvent la umfldturi ale ganglionilor La bolilemaligne picioarele picioare, Bralele sau la aga-numitul elefantiazis. de intdritede brale 9i puternic, si tari, bolnavul are irqpresia cd membrele devin insensibile incepsd se umfie unor bucdlide lemn.In acestcaz se pot atirndde trupulsdu asemenea suferinde de la ganglienumerate mai sus,incepind cu tercide frunze aplica toatecompresele porliunile umflate. Unicesint insd in aceastd oni, dar terciulpoatesd acoperegi vivace, numitd in popor 9i o plantdumbeliferd de brinca-ursului, situalie frunzele pe cimpii, care esterdspinditd sau urechea-porcului, talpa-ursului crucea-pdmintului, pdguni, umbroase care striluceste cu grohotiguri, rlzoareumedegi prin cringuri 9i Planta domind cu frunzele sale cu cinci sau mai deschis. uneori roz florile ei albicioase, de pe cimpiigi unor gheare, unor laberestulvegetaliei mullizimli9i asemdndtoare pentru gi ca nutre!ex-celent iepuri.Ldptdreasa pdguni. sintfoartecunoscute Frunzele in finul proaspdt intii acestefrunze mea mi-a povestitcd vacilei9i cautdtotdeauna se spald, se zdrobesc in stareumedd, se maimari, in cantitdli se culeg Frunzele mari. printr-o bine. Aduc bolnavului ca minune peste se leagd noapte local aplici 9i de speranle. in starea sa lipsitd ugurarea prin interin apd rece,aducealinare sa se moaiepestenoapte $i nalba,ldsatd qi pitreptatd a umfldturilor bralelor la retragerea contribuie Acestea mediulbdilor. tumefiate cu suc este gi ungereaacestorumfldturi Plindde promisiuni cioarelor. (a se vedea proaspdt de micrigul-iepurelui ,,Mdcrigul-iepurelui'). C A N C E R UL I NT E S T I NE L O R pestenoapte cu 114litru de esteldsatd rasdde riddcini de obligeand i lingurritd se ia cite1 inghiliturd Dinacestlichid se incdlzegte apd rece,dimineala 9i se strecoard. - adicd6 inghitituri pe zi,nu maimult! masd gi imediat dupdfiecare inainte chiar
111

In afard de aceasta,este necesarurmdtorul amestecde ceaiuri:300 grame de filimici, 100 grame de coada-soricelului gi 100 grame de urzici (amestec-ate bine). Se ia de-aicipentru p-repararea'ceaiului 1 lihgr.rrita"cu virf la t/4 litrube apa. Raliaper{t;u o zi este de 112-2litride infuzie. Bolnavul b6a exactdupd ceas la fibcaresfert de ord sau o datd la 20 minutecite 1 inghifitur5; in acest mod, ceaiuleste bine acceptat de cdtre stomac. Experienta aratd cd datoritdacestuiceai inapetenlabolnavuluieste inldturatd rapid. Maideparte, se scoatedin ratiazilnicd de ceai cite tlz ceagcddimineafa, la prinz9i seara inainte de fiecare masd, s'e adaugd clte 1 lingurd de 6itter suedez si se bea aceastdcantitate de fiecaredatd pe jumdtate, inghititura cu inghiliturd,tlz or5'inainte gi 112ore dupd fiecaremasd. Dacd bolnavulnu-suiportd cantitaiea de bitter suedez, adaosulse poate reducela cite 1 lingurildde bittersuedez. Ceaiultrebuiepdstratcald intr-unterynos. in afardde aceasta, se pun comprese cu ierburi suedeze pe tot abdomenul. in acest scop, se ia o bucatd'marede vatd, carese umezegte cu picdturi; ea se intindein stratsublirepesteburtd.$i compresete cu aburi de coada-caluluiusureazd durerile. De aceeatrebuieaplicat'e cft sb poate de des, eventual cfte2 ore dimineala gi dupd-amiaza in pat gi apoi'peite noapte(a se vedeapentruambelecomprese phrtbagJnerald"). La 1 octombrie1979a venitla mine din HamburgcuplulHelmutgi Ber^ta E. sd-mi mullumeascapentru ajutorul primit prin brogurJ mba ,,sindtatb din farmacia Domnului". Doamnei BertaE.,in virstdacum de 53 de ani, i s-a format,dupd o cddere pe scard, o tumoare pelviani, insotitdde dureri puternice. in ianuarielgTT a fost supusd intr-o clinici hamburghezdunei operafii,al cdrei diagnostica sunat asa: Tumoareino-perabila din cauzaexcrescentelor mari! Oup? Z siptdmini de spitalgi o cdderetotalaa pdruiui, a fost externqtd in iebruarie1977. in acel'moment,doamnd B. gtiadejacd este bolnavd de cancer.In noiembrie 1978,bolnavas-a internat cjinnou in acelagispitalpentrutratament.De data aceastas-a efectuato tdieturdabdominalape Palga dreaptd.lardgia fost tratatdgapte sdptaminiin spital.La un tratamentulterior, in februarie 1979, s-a constatatin partea stingd abdominaldsuperioard o tumoare chisticdmare cit un cap de copil. La 2A martie 1979,femeiaa fost operatddin nou. Medical s-au constatat, fdrd nici un dubiu, metastaze.Pacienta a fost hrdnitdartificial timp de 5 sdptamini, dar nu s-a inregistrat nici o ameliorare a stdriiei. Chiarsi hrana pas?tdera virsata dupa scurt timp. ln aceastdperioadd, mediciii-au comunicatsotuluica situatia sotieisale era fdrd scdpare. Scdderea rapidda greutdlii de la B0 la 62 kilograme erd si ea concluOenta. in acest moment, domnul E. a primit cadou brosura mea ,,sdnitate din farmacia Domnului". de 9i-a fdcut rost urgenide c$ivalitride bittersuedez,de ceai de filimicd, urzicd s,i de coada-goricelului, ca gi de radacini de obligeand dintr-o farmacie hamburghezd. Cu acordul medicilorcare o tratau in spitaluldin Hamburg,bitterul s,uedeza fost ap.licat sub formd de comprese pe intregul abdomen, aga cum este descrisin brosurS. DoamnaBertaE. a bdut ceaiurile de planteca gi cele 6 inghilituri de ceaidin radacini de obligeand. ln decursula 48 de ore dupd folosirea curentda celor de mai sus, a survenito schimbare in bine pe care n-o mai speranimeni9i care a surprins extraorciinar intregul corp medical gi pe toli cei implicafi. Dupa 10 zile,la 24 aprllie pacienta 1979, a fost externatdpentru a fi tratatain continuareambulatoriu, fiind consideratd de medici intr-o a sdndtdtiirelativbuni". Doamna E. a fost insi dupa externareatlt de sldbitd, ,,stare incfttimp de citbvasdptdminia trebuit sd stea la pat. Tratbmentul fitoterapeutic a fosi continuat cu congtiinciozitate. Starea generald i s-a imbunatalit din sdptdmind in sdptimind. Poftaei de mincare_putea fi din nou considerati drepitbund, iar cregterea in greutateprogresacontinuu.DomnulHelmutE. a relatatmai tir.ziu intr-o scrisoaredin B august 1979 cd acest ,,miracol" s-a infdptuit doar de cdtre mina binecuvintatd a
112

Domnului. Mullidintreprietenii, gi rudelelor au devenit cunoscufii prietenii plantelor medicinale din cauzaacestei intimpldri. Helmut E. scriein final,printre altele: ,,So!ia mea9i cu mineautorizimin mod exprespublicarea ..cazului pentrua reda nostru>>, astfel speranla oamenilor carecauti ajutor."

CANCERUL I.ARINGELUI
Pentruaceastd boaldeste nevoiemai alesde nalbe proaspete. Nalbaigi pierde prin uscareo treimea fo(ei ei curative. proaspete plantele Sd fie deci neapdrat care se lasdpestenoapte in apd rece.Sintnecesare zilnic,4 cegticu ceaipentrubeutgi 6 cegtipentrucl5titsau g_argard, adicdin total2112litri. Se calculeazA (cu virf) 1 lingurild de plantela 1 ceagcS. Se pun plantele searain apd recegi se lasdsd stea'pirna in Oimineala urmitoare, apoitotulse incdlzegte, pdstreazd se filtreazd ceaiul se intr-un 9i termoscldtit cu apdfierbinte sau se incdlzegte de fiecare dati in bain-marie. 4 cesticu ceaisint biute inghilituri cu inghitituri, 6 cegtisintintrebuinlate pentrugargari $ clitire. Aceste10 cegtifac ca boalamalignd existentd a laringelui sd se retragd curind, chiargi atuncicind ea se aflddejain ultimul stadiu.Resturile de plantede dupd prepararea zilnicd a ceaiului se lasi in ibricgi se incdlzesc searacu pulindapi. Plantele se amestecd cu fiini de orz (carese poateprocura de la morisau de la magazinele specializate in alimente naturale bogatein vitamine) 9i se incilzescdin nou. Terciul cald este intinspe o bucatdde pinzdcu care se infdgoard zonalaringelui. Se mai gi o bucati calddde pinzd.Dupi primacompresS, leagdseparat deasupra bolnavul simtedejao usurare, iaradesea ii revine in a patrasaua cincea zi voceapierduti. Acelagi tratament ca in cazulcanceiului laringian se aplicd in cancerulesofagului. Pe lingi iompreselecaldecu terci de orz se p"un noapiea 9i compresecu aUririAe (a se vedeapentrucompresele coada-calului generali"gi ,,Coadacu aburi,,Partea gi se facegargard calului") adinci folosind (a se citi 9i ,,Cancerul drigaici proaspatd limbii").

CANCERUL LIMBII
gi mdrunlitiesteopdriti gi lSsatd Drigaica proaspdtd in scurtrepaos. Se calculeazd6-8 cegtipe zi, pentru1 ceas,cd se folosegte 1 lingurild cu virf.Se cldtegte 9i se gargard pe parcursul poate tot zilei cft se de adinc, dupd care ceaiul este scuipat. lace ln intervalele dintre2 gargarese bea din cind in cind cfte 1 inghiliturd de ceai. patrasau a cincea. retrag rapid, se durerile cedeazi adesea incd din ziua a ^l.Jmfldturile In majoritatea cazurilor nu maisintnecesare razele. Pringargard, cldtitsi biut de ceai de drdgaici,pacientul se va simfiintr-un timp surprinzitor de scurteliberat de orice afec!iune.

CANCERUL OASELOR
planti are un Se beauzilnic4 cegticu ceai de coada-soricelului, intrucft aceastd efectfavorabil asupramdduvei osoasemai ales prin acfiunea sa hematopoetici. La aceasta se adaugd2 cegticu ceai de filimici 9i 2 cegticu ceai de urzici ca mijloc depurativ (plantelesd fie pe cft posibil proaspete!). La 1t4 litru de ape se (cu vffi de plante. intrebuinleazA 1 linguri!5 Se adaugdla 1 ceagci cu ceai 1 lingurd masi cfteIz ceagc5. de bittersuedezgi se bea ilz orbinainte 9i ttz ord dupi fiecare In acelagi timp,se fac de maimulteori pe zi frecliicu tincturi de coada-soricelului (a
113

se vedea ,,Moduri de folosire" la ,,Coada-goricelului ), tincturi de titineasd (a se vedea,,Moduri de folosire" la ,,Tdtdneasd ) gi.bittersuedez. Dacd s-a constatattotusi o tumoar6 la os, atunci se urmeazdtratamentulde la maligne". Dacd dureiilede oase provinde la metastaze, ,,tumori trebuietratatfiecare loc de unde pornescmetastazele.

(GENITALE) CANCERUL ORGANELOR PELVIENE bolilecanceroase ale ovarelorsi ale uterului '
zilnic1tlz-2litri de ceaidintr-un amestec de plante din 300gramede -... Qtptggdtesc gi 300grame filimici de coada-soricelului. Pentru aceasta sintnecesare 6-5lingurife (cu.virf) de plante.^Rali? de ceai'sebea incetul pe parcursul cu incetul, zilei.g fingr.iri de bittersuedezsintdiluate cu ceaigi luatein porliirepartizate inainte si dupdfiec"are masj. sdptdminal bii de sezutcu coada-soricelului (a se vedea,,Moduri . -lnplus,se fgrc de folosire" la ,,Coada-goricelului"). Ap'a de baiede la primabaiedb gezut esteturnatd inapoi peste plantesi, reincdlzitd, mai poatefi fotositd de 2 ori. daiteOe sezut cu c.oada-goricelului pot fi fdcuteinsd gi zilnicdacd bolnavale suport6. in caz'de crize dureroase ar trebui aplicate in pluscomprese cu aburide coada-calului si comprese cu bittersuedez(a se citidescrierea lor la ,,Tumori"). latdo scrisoare din partea uneifemeidin R./R.F.G., Oin4 februarie 1980: ne,,Simt voiasd vd scriuSisi vq multumesc. Dindecembrie 1978 am zdcutpatrulunila pat qu doud vertebreiupte. in aiest intervalv-am putut studia brogurap" lnoJdi". -i" februarie 1979, cumnata meaa fosttrimisd acasddin spitalca fiinbfdrdsperanfe, cdci aveacancerla organgle_genitale. Medicii i-auspusfratelui meu cd solialui'armai p_utea. trdivreopatrusdptiminisi cd nimicn-o maiputeaajuta. Nu maierdin starenici sd mdnince, pluteaun mirosde putreiaclie. iarin camerd Atunci a incercat cu plantele, conformbro.gurii dumneavoastrd. A bdutzilnicZttz litii dintr-un amestec de plante, 9i anume coada-soricelului, urzicd filimici, prinz si iardimineala, gi la seara diiua cite i lingurdde bittbr suedez intr-o ieaggd cu ceai. Si-a '5rrr 9i compresecu ierburi pe zonaorganelor suedeze genitale. ln scurttimp'i-a revenii apetitul, asa cd a putut mincadin nou,iar mirosul de putrefaclie a dispdiut. Au fost eliminate din vagin'nigte butSli mari,negre,de care s-a speriatla inceputfoartetare.Dar astaa foside fdpt curdfirea. Astdziigi vededin noude gospoddrie, gdtegte gi merge la plimbare. Mediiul ei curant, carea primit ponienii raportul spitalului, n-amai niciodatd dsaceva. Noiinsd gtimcd sintminunile dinfarmacia Domnului.''

CANCERUL PANCREASULUI
(a se vedea la pag. intestinelor" ^Aici se aplicdacelagitratamentca la ,,Cancerul 112).

CANCERUL PIELII
Daci estevorbadespreo boaldmalignd incd inchisi a pielii, atunciloculafectat este tamponatde mai multe ori pe zi cu sevi galben-portocalie de rostopasce. Oamenilor caren-auposibilitatea s5-9iia din gradind gi'tulpini sau din naturdfrunze proaspete plantarea le recomand rostopascdi intr-unghiveci. Dacdboalaestedejao rani deschisi, necrozatd, cu secrelie riu mirositoare, se fac spdldrisi imbdieri
114

alternative cu infuziecaldufi de coada-calului 9i cu ceai de nalbi oblinutin extract rece.lVlarginile rdnilorsintmaiintiiunsecu suc de rostopascd gi, cind hcesta a intrat (a alifie_de-filimicf vedea giele,.cu articolul ge Fri.rnzele pitlagini,,Filimiba"). de in latd gi de pitlagini-ingustd,spdlate, pindse formeazd zdrobite si frecate dn terci de frunze,se pun direct in ranadeschisd. Dacdbolnavul nu suportd la inceput acestterci de frunzedin cauzapresiunii puternice, sau a tracliunii terciulestedat deoparte; se spaldloculdin nougi se incearcd iardgi pindce bolnavul aplicarea terciului de frunze, ii simte efectulbinefdcdtor. Se pot pune 9i peste noaptecompresecu infuzie de gi nalbi. lntern, coada-calului trebuielualepentrucurdlirea singelui zilnic4 cegticu ceaide urzici,'ventrilici,-filimici si coada-ioricelului, pa4iegalb. bmestecitJin Se folosegte 1 lingurild cu virf din ac'estamesfecpentru 1lq litrude ap'd.Plaitelese gi se lasdsd steapulin. opdresc prinoperalie Se intimpld uneori dupdindepdrtarea a unoralunitesau a unormici nodulitari pe pielesd se formeze purulente'9i bolide piele desihise, umede, careau caracter malign. Aici se aplicdacelagi ca la rinile deschise, tratament necrozate, cu pe care le-ammenlionat secretii riu mirositoare mai sus. Dacdsuprafefele deschise sint rispinditepe tot trupul,atuncise fac bai completecu coadd-calului si nalbi. peste noapteintr-unceargif pe care s-a presdrat'terci Bolnavul este infdgurat de frunze de pitlagini-lati 9i pitlagini-ingusti. Se inmullesc bolilemaligne de piele cu pete binedelimitate, inchise la culoare, asemindtoare unor cruste;ele pot fi unse cu suc proaspit de drigaici (a se vedea,,Moduri de folosire" la ,,Drdgaicd") de mai multeori pe zi, cu succes. poatefi pdstrat Sucul, turnat in sticlule, la frigider. O mamdtindrd, de 30 de ani,a fost operatd de o alunild carei-a crescut bruscin apropierea zoneiaxilare. S-a constatat cd era canceroasi. patru Au fost necesare grele, operalii cdcieraupringi si ganglionii limfatici. Tdieturile adinci aleoperafiilor de la gi inflamate. subsuoard eraudeschise Tindra femeieera incapabild sa se 6cupede casd 9i de copii 9i era disperatd. A fost solicitatajutorulunei surori de caritate. Compresele cu terci de frunze de pdtlagini-ingusti 9i lati (a se cdutareletaprepardrii la,,Moduri de folosire" de la,,Pitlagind"), spdldturile cu infuzie cdldu!5 de nalbi si coada-calului, biile complete de cimbrudin 200 gramede cimbrugi ceaiuldin 300 gramede filimici,cfte100gramede coada-soricelului si urzici (la tt+ litrude apa se ia 1 lingurild plbnte), cu virfdin acbstamestec de si anr-lme 1 litrribdutzilnic in inghilituri pe parcursul mici repartizate intregiizile- au adus un ajutorrapid.Dupd exacto lundrdnile erauvindecate si tindra femeie a pututsd-gi vaddiardgi singurd de gospoddrie. Acestea sintminunile cilin Domnului!" ,,farmacia

ERUL PLAMiI.I CANC UI.UI

Se beauzilnic in inghilituri mici4 cegticu ceai de coada-soricelului 9i in pluscfte 1 ceag.c{cu pe stomacul ceai de coada-calului gol si seara,tlz o16, dimineala, inainte de cin5.In timpul zilei se mestecd rddicini de o_bljgeand. Lichidul se inghite cu pulin ceaide coada-goricelului se scuipd. In caz de crizede durere se aplici 9i ramagilele pestenoapte comprese cu aburi de coada-calului, iar pestezi timp de 4 ore compresecu ierburisuedeze(a se vedeapentruambele generald") pe comprese ,,Partea pulmonard, regiunea gi pe spate. eventual

CANCERUL RINICHIULUI
in acest caz se ia un ceai de planterecomandat preotul de mediculelvefian, pentrusclerozi renali: splinuli-de-pidure, Ktinzle, drigaici, urzici-moartS-albi
115

cu incetul. 9i galbendin pdrliegsie,4 cegtipe zi, bduteincetul Cfte1 lingurild de bitter suedezse adauga in 3 dintrecegti. Sintindicate bdilede sezutcu cdaai-calutui; t.O9 plante pentru1 baiese lasdin timpulnopfiila niuiat gtqtq dein apd rece,a Ooud zi lichidul incdlzit se toarni in apa-debaie,durbtabeii'- 20 minute, apa de'baiese toarndinapoipesteplante,astfelincit dintr-obaie de sezutse poi face trei. peste 'timp noaptecomprese cu aburi de coada-calului, pestezi de 4 ore comprese cu pe rinichi ierburisuedeze (a se vedeapentru ambele comprese gen'eratdi). ,,Partea O performanld. surprinzdtoare o realizea2d laptele de trosiot, 3-4 cegti-pe zi. peste troscot- 1 lingurila cy virf la 1 ceagcd - se toarndlapteclocotit, se t'asd sd stea r/z minut, se beacald, in inghilituri mici.

CANCERUL SiNULUI
Tratamentul intervine dupdo operalie. pindla subsuoard Se ung cicatricele cu alifie de filimici (a se vedea preparaiea alifiei ahicolul despre filimicd). -pentru Rdm5gilele de la_prepararea pot fi apiicate alifiei localde 4-5 ori; in pre'atabil, ele s'e incdlzesc.pu!in. Ele singure fac ca pielea sd se netezeasce gi sa capeteo culoare normald. Ungerea cu alifie de filimicd ducela dispartilia puiernice tensiuhilor carerezultd dupi o astfel de operalie gi radiazd pindin bra!e.'Dacd au sufeiit si ganglionii limfatici, se puneterci cu frunzede pitlagini-ingusti sau lati (a se vebJa,,Moduri de folosire" la ,,Pitlagina-ingustS') de maimulteorlgi se procedeaiiin restagacum este descris ganglionilor la,,Cancerul limfatici". In afari de acestea, esteindicat un amestec de ceaiuri din 300 gramede filimici, 100gramede coada-soricelului Si 100gramede urzici- toatebineamestecate. De ajgise folosegte pentrri pregdtirea'ceaiuhfi 1 lingurilicu virfla 1t4 titruOeapd.Ca ratie se preparell,e-2litri de infuzie carese bea'peparcursul zilei in injnitituri mibi. Silnici In plus,se scoatedin aceasti portiezilnici dimineala,'la prinz9i searainairite de fiecare masdt/e ceagcd, se toarndin ea 1 linguri de bitter suedezsi se bea aceasti pe jumdtate, cantitate de fiecaredatd|2 oE inainte masd,in 9i r/e ord dupd fiecare inghitituri mici. Dacdapardureri, ar trebuipusemaides comprese cu ierburisuedeze si comprese. cu aburi de coada-calului (a se vedea,,Partea generald" pentruambeie compreEe). Toate tratamentele insirate sintindicate si in cazul uneinoiiormiri de noduli. Intrucit siniigi organele genitale sint strirns'legate intre ele, ar trebuiluatin congi efectu.at siderare si.tratamentul carese gdsegte la,,Cancerul pelviene". organelor O femeietindrdimi relateazd: ,,Ladoud sdptdmini dupd nagterea'copilului am cdpdtatnigte. intirituri in sin 9i o. inflamaliea sfircuritor, insolitdde temperaturd 9i dureriput_ernice. O comprqsi cu ierburisuedezea fdcutca pdstenoaptesd-mididpardtot rdul.Sintlirancd. Intr-o zi am observat si la una dintrevacilenbastre o inflamafiegi intdrituri in uger.M-amginditcd dacd bitterul suedezajutdatftde uimitor de repede la oameni, atunci astaar fi posibil qi la un animal. Am incercat acelagi tratament gi am fost pldcut surprinsd cindam avutun succes asemindtor dupdscurtiimp."

CANCERUL STOMACULUI
intr-unasemenea caz se pun pe stomacpe parcursul zileicompresecu ierburi suedezetimp de 4 ore;dacd bolnavul estein stare,ar fi bine ca aceste4 ore sd le petreacd in afarapatului. Numaisi aibd griji sa-ifie compresele acoperite cilduros, ca sd nu se creezeo senzatie de frig din cauzaevaporirii. Se pun in timpulnoplii compresecu aburi de coad'a-caluluil iar dacdse iveic durerimari,se apli6d aceit'e
116

comprese cu aburi9i dimineala cite 2 ore in pat (a se vedeapentru 9i dupd-amiaza generald"). ambelecomprese In plus fafd de acestecomprese ,,Partea trebuiesd se bea incetul cu incetul1112-l litride ceai,pe cft posibildin urzici si filimici proaspete, gastricihcipient amestecate in pd(i egale.in cancerul ajutdsuiul proaspdt stdrsai mdcrigului-iepurelui, 3-5picdturi la fiecare o16, bdute in ceaiul recomandat. Dinscrisoarea unuiparticipant la rdzboi, datatd iulie1979: intoarcerea mea ,,Dupd prizonierat din in 1947 am avutcancerla stomac.Doctorii m-autrimisacasddin spital considerirndu-md incurabil. Silit de imprejurdri, m-amindreptatcdtre naturamarelui nostruCreatorgi mi-amciutat plantele corespunzdtoare: urzica,pdpidia, coadagoricelului si pitlagina,din al cdrorsuc am luato dati pe ord cfte1 inghiliturd. Dupi numaicfteva ore am remarcat c6-miera multmai bine,maialescd stomacul pdstra in pulinulpe care-lmai puteamminca. sfirgit A fost salvarea mea.De-atunci m-amocupat seriosde plantele medicinale care-mi deveniserd atftde dragi gi am avut cu ele nistereusite de vindecare minunate. CdciCreatorul nostrua pus puteritdmdduitoare enorme ?nnatura SA. Acumveliinlelege cd md simtdeosebit de legatde fiecare prin om careimplinegte plantele porunca medicinale dragostei fald de aproapele peste sau gi trdiegte miracol miracol. De aceeasd nu vd lSsali in nici un caz descurajatd de atacuri, care de fapt sintproduse numai de forleobsci-rre. Marile bucurii prinplante legate de vindecdrile ie ridicdcertpestetoateneajunsurile omenegti carestirnesc astfel de greutiti!"

CANCERUL TESTICULELOR
Se inlimpledin picate tot mai frecvent ca pe lingdbirbalii adullisd fie lovilide gcolardsau tinerii.Poatecontribuie aceastdboald maligni gi bdieliide vir.std la pantalonilor aceastd boaldcatastrofald moda foartestrimlila tineretul din ziuade azi. Adesea apardeodatd, la sdptiminiintregi dupdoperalie, dureri insolite de umfldturi in pe locul de alte locuri.Cu toate acestea, tratamentul trebuiefdcut fdrd intrerupere undea pornitboala,deciin regiunea testiculelor. Se aplicdacelagi tratament ca in ganglionilor (a pag. cazul limfatici" se vedea la 111). ,,Cancerului

CANCERUL TIROIDEI
Se face gargari foarteadincdalternativ cu ceai de drigaici 9i de nalbi. Cu planteproaspete pe timpulnoplii.Plantele aceleagi se pun comprese proaspete se spald,se zdrobescpe un fund de lemn cu ajutorulunui sucitorde tdilei pind se formeazd un terci,se aplicdlocalgi se leagd. La plantele uscate, resturile de la ceaiul pentrugargardsint inc5lzite cu pulineapd, sint frecatecu fiini de orz (carese gesegte la mori sau magazine specializate in alimente naturale bogatein vitamine), sint intinsepe o bucatdde pinzd,aplicate localgi legate.Pe parcursul zileise pun vremede 2 ore comprese (sestd in acesttimpin pat)gi cu aburi de coada-calului (a se vedeapentru de 4 ore comprese cu ierburisuedeze ambele comprese ,,Partea genprald"). fn afardde acestea, trebuie sd se consume zilnic, incetul cu incetul, 1112-2litri de ceaidintr-un amestec de plante compusdin filimici, coada-soricelului si urzici in pdrJi egale(1 lingurifd cu virflatl+ litrude apd!).Dinraliazilnicd de ceaise! scoate de 3 ori cftet/e cea9c6, se toarni in ea cfte 1 lingurild de bitter suedez9i se bea de fiegi t/e ord dupdfiecare caredatdt/z ceagcd repartizatd 112 ordinainte masd.
117

ctRozA HEPATTCA gi GANCERUL FTCATULUI

2 cegticu infuziede perdicutS,, una bautadimineala, pe stomacul gol 9i cealaltd seara,tlzord inainte.de cind,aluldatiit incaz de cirozdfrepatica, iiiqi O" boaldmalignda ficatului. Insuficienla respiratorie care survinela acestedoud boli este astfel eliminatd dintr-un foc.La ti+ litrude apdsepyne r tinguiif J"-pr*]". in ptus, se iau6 ingiilituri de ceai de ridicini de obligeani (a se CSrta ta articotul despre obligeand) 9i, sd fie-puse pe regiunea ficatului, pe parcursul ?-3 cegticu ceai de urzici.Ar trebu-i zilei timpde 4 ore,comprese cu bittersuedez, iai compresele cu aburi de coadacalului (9 tt vedeapentruambelecomprese geherald,') ,,Partea si iaapticate pe cirt posibil^dimrl11!?-?i dupd-amiaza cfte oie,. stirnd pat,"ca in giin trmpui noplii ,2 loatecompresele trebuie acoperite cu bucdti calOe de pinzd, c'asd nu'seproducd o senzalie de frig din cauzaevapordrii!

LEUCEMIA
Amestecde ceaiuri: 20 gramede ventrilici 25 gramede dragaica 25 gramede coada-soricelului 20 gramede pelin 30 grame de mldditede soc 30 gramede filimicd 30 grame de rostopascd 30 gramede urzicd 15 gramede sundtoare 15 gramede rdddcini de papddie 25 gramede barba-popi

Dinacestamestec plante se ] lingurild cy vry b th litrude apd.in timpulunei _de zilese beauminimum 2 litride ceaiia in lngh4ituii mici.De mareimportinla 5J printele sd.fie luateproaspete din natur6,-mtcar citevadin celJ b*r"r"te. ".qIntrucit in leucemie cauza aparifiei boliitrebuie m.ajoritatea cazurilor in splini, m"i ir".cdutatS,inbuie bdutesi 6 inghilituri de.ceai din ridicini de obligeane.-fting;uri1a'rasa Ol rdddcind de'oblige'anb sg iasi feste noaptein t/i titrude ap.i rece,dimineala se incd.lzegte si se s-trecoard. se ia'inainte gi'oupafiecaremasdbirte t inghifiturd. lin3 gurife(se pot adminisira pini la 3linguri;oe'bittersuedezsint dilujtdiri s c"rli c, ceaide plante. Aceastd cantitate se bea ciistribuite de fiecaredatdttz oL in"'ni;'g'it; ord dupd fiecaremasi. Se recomu.nd? compresele cu ierburi suedeze,timp be + ore,.pe.regiunea ficatului9i a splinei,precum gi compresele cu jburi'de boadacalului(a se vedeapentru ainnetd complese gerierald"). ,,Pariea Artrebuievitate toate alimentele acide,ca portocalele, grapefruiturile, ldmiile, sucrrilede fructesi fructele acrigoare, crud.e,_la fel 9i mincirurile foartesdrate si puternic condimentate, mezelurile gi carnea grasd.Compotul de merepoatefi consumdt in orice."ntitji.. bdiatde 6 ani:Peter avealeucemie in ultimul'stadiu. iricepude in mii W, oil N./R.F^G. 1978cu febrdsi dureri in picioare. intruclt starea lui nu se imbundtalei, eetbra intratla inceputul lui iuiie1978pehtrurr-ra4a.nni i" iI ruanntreim. Nici'dupd externare nu s-a constatat nici o ameliorare Cind l-am-pit"r vdzutpentruprimadat6, Peternu mai aveapdr, era foartepalid, gi fdrd apetit. Avea'cearcdne negreilinci srO o"ni, .obosit se vedeape el cd erafoarte gravbolnav. Copilul s-ainviorat imediat dupd primaOlij de cimbru (a se vedea,,Moduri de folosire" la ,,Cimbru") pe cire ii, iairt-o pdrintii la sfatulfleu.Apade baie, turnatd inapoipesteplante, a'rirai fostincilzittl;5;;';;; agacd s-auputut ce1u1 de ptante susmentionat. CopiLt,-oe,si l?p?tlgi bai.Apoi9 beuJ era atft de micu!, igi lua la fiecare sfertde ord inghititura de exactla ".ji,'riii'nou-se
118

ceas. $i la masi se linea de regimuldieteticprescris.La sfirsitul lui noiembrie 1978, pdrintiis-au dus cu copilulla spitaluldin Mannheimpentru inalizelede singe. Profesorului i s-a pdrut un mister, rezultatul analizelor fiind multimbundtdtit. La mijlocul lui decembriepdrul i-a crescutdin nou des gi Peters-a dus iardgicu perinliila'analize. a fost: ,,Hemograma Constatarea este mai bund decft cea normalS.i' MeOicii nu stiau cum s_d inimaginabilul. ln aprilie1979,Petera venit cu piriniii in gxpliceincredibilul, pentrua asistala prelegerea sala din Traunstein/Bavaria superioard, mea ca un iopil perfect sdndtos. Erau prezenli cca. 1800 de oameni. Propo(ionale au fost gi aplauzele,cind l-am prezentatpe Peter publiculuigi am relatat povestea suferintei sale.Si la sfirsitul lui octombrie1979,pdrinliilui au vbnitcu el la pielegerea tinutdde mineth salaJahn din Pforzheim, la carb au ilarticipat22a0de perdo"nelgi iici tm putut ardta publicului un copil completsdnitos. Petermai bea cu sirg, dupd cum mi-a scrisin 1979de Crdciun, ceaiulde plante,mamasa fi pune tot mereucataplasmecu ierburi suedezepe splini 9i git, il mai friclioneazd 9i cu ulei de maghiran (ganglionii de la gft fuseserdgi ei in suferin!5).Mi-a desenat pe o foaie de hirtie cu creioane colorate gi a scrisdedesubt: filimica, urzicagi coada-goricelului mei!",ceea ,,Salvatorii ce gdsescabsolutunic.Pdrinlii i1mai duc 9i acum din cind in cind la controlmedical, degi Petereste un bdiatsdndtos. Consider controlul medicalextremde important! consumdrii ceaiu$i continuarea plante lui de compreselor o socotescbund. ll feregtepe cel care a fost 9i a aplicdrii odatdbolnavde cancerde o eventualirevenire a bolii.
.

TUMORILE
Preotul Kneippatrageatenlia in scrierile sale cd minunata coada-calului face si stagneze fiecare tumoarebenigndsau maligni gi o dizolvd incetulcu incetul. M-am putut convinge singurdde acestlucru.De ce sint atft de pulin luatein considerare pe moarte scrierile lui Kneipp? Cftoroameni bolnavi li se poateoferiastfel o gansi de pot fi crulalicei apropiati viald9i de cftdsuferin!5 lor! meleau doveditci in toatetumorile Cercetdrile compresele cu aburi de coadaplinecu coada-calului, caluluisintde cel maibun ajutor. Se iau2 miini se pun planteleintr-ositdgi se atirndpesteo oaldcu apd in clocot(se poatefolosigi o oaldde gatitsub presiune - o oald-minune). Coada-calului aburit5, muiatigi fierbinte se pune intr-opinzd9i se aplicdacolounde se aflStumoarea,umfldtuga, abcesul,chistul, melanomul, adenomul, tumoareapapilardsau hematomul. In caz de boli foarte gravese incepeincd de dimineald cu aplicarea compresei in pat gi se lasd2 ceasuri pe loculbolnav. Dupd-amiazd se repetdpunerea compresei timp de 2 ore in pat, iar pestenoapteea esteinnoitd. Bolnavul trebuie sd transpire 9i sd steala cald!Aceeagi poatefi intrebuinlatd coada-calului de 3-4 ori. La prinzse aplicd timp de 4 oreo compresi cu ierburisuedeze. Locultrebuie uns maiintiicu unturede porc sau alifiede filimici, apoise aplicd o vatdumezitd cu biiler suedez,se punedeasupra o vatduspentru plastic catd izolalia termicd, se acoperd cu o foliede material gi se leagdcu o poatesd umbleprin casd sau sd bucatdde pinzi. Cu aceastd compresd, bolnavul pudreazi pielea, pentrua impiedica compresei Dupi scoaterea se aparilia 9ad5. mincdrimilor. pe epidermd, ln caz de tumori,abcesesau umflituri, care sint plasate extern, se puneterciul proaspit cu frunzede pitlagind-ingustisau lati gi brinca-ursului (a ganglionilor gi conse vedea,,Cancerul limfatici"), tratamentul in mod regulat Urmind poate gi dupd10-14 tinuu, incddin a cincea surveni zi o ameliorare zileun rezultat din(sespald gi se trec tre celemaibune. al mdcrigului-iepurelui Suculproaspdt frunzele

119

in stareume.dd prinstorcdtorul electric de uz casnic) gi el prinungerea atinge locurilor bolnave performante bune. prescriu,dimineata, ordinainte de micul dejunsi seara,112 oreinainte , fntern,^se -112 de cind,cite 1 ceagcd cu ceai de coada-calului, iar pe p-arcuirsul zilei1 112-2 litride ceai dintr-un amestec de plantedin 300 gramede filimicS, 100 gramede coadagoricelului in acest ceai se .9i 100 grame de urzici (tobtebine amestecate). amestecd, dacSesteposibil, de 6 oJige zi_ (de fiecare datd la un interval de 1 ceas) intr-o cand3-5picituride suc de mdciigul-idpurelui. O femeie din Bavaria scrie: siris de curindcd vecinul ,,V-am nostru, un bdrbatde +g"Og ani,tatda patrucopii,,a fosttrimis. acasd din spital foartegravbolnav gi disperat, avindo tumoarela cap si fenomene jumdtate"a de paralizie.'O feleieradejaparati zatdgi din cauza paraliziei ochiul din aceai:artestdtea'complet inchib. Medicii'iu ibut cd nu va maideschide acelochiniciodatd. Vd puteli imagina ce ne-am gi Or"rr"t mirat ci!d,.laputine ziledupd ce a inceputsd intrebuintdze colnform sfaturilor dumneavoastrd-plante din ..farmacia Domnului", ochiuli s-a deschis din nou si omului ii ilrge iardgi mai bine.Cindmedicul familiei a venits6-lviziteze a vdzut'ochiul deschis si 9i starea evident amelioratS, a trebuit sd ia loc pe un scaunde atftauimire. A fost db pdre_re cd a9acevanu s-a maiintimplat pindaium niciodatd!,, Domnul Joachim M. din B./Allgdu se adreseazdla 25 iunie1979in scrisredactiei unuiziar.german: la atacurile ,,Referitor din presagermand impotriva doamnei M;1." Treben9i a brogurii sale .dndtate din faimacia-Domnului,, dorescsd vd reljtei cazulcopilului meu:Daniela, pe 4 august1973, ndscutd a fost ingrijitd de noi cit se poatede bine,dusdla toateexamenele preventive, medic-ale chiar-gi la celemai mici simptome de boaldmergeam imediat cu ea la doctorgi totugi niciun medicn-a putut recunoagte din timp ameninlarea de moar.te care pl'ana aiupra copilului nostiu,ci abia cind a fost prea tir.ziu{bia la inceputul lu.iaugust1g78s-a dbscoperit. fetili noastrd fusese foaftevioaie pini atunci. Brusca inceflut sd decaddde la o'zi la alta,'a devenit tot mai apaticd gi vegnic foarteobosit6. Dupi noi consultatii medicale, la care nu s-apututstabili niciun diagnostic precis, am internat-o pe fiicarioastrl intr-o clinicd de copiide lingd Augsburg. Dupi ex,aminiri de zile intregicare suprasolicitau forla fizici a copilului, ni s-a comunicat cd fetitanoastriestebolnavd de o tumoareinctirabili cdreia'nu i se putea venide hac cu niilloacele de azi.$ansade insinaiJsire a fost cotatdla 2-Sprocente, pentrua nu ne spulbera totalspeianfa. S-atrecutapoila injeclii ca si se ' cu cortizon, micgoreze tumoarea intr-atft incftsi devind eventual operabild. lui septembrie 1978s-a fdcuto incercare de operare, care a trebuit . La inceputul ^ incheiatd in stadiul-indpien! intrucftcopilulnostrurisca sd-9iiiarda'tol iing;1",in ciudatuturortransfuziilor. Tumoarea se extinsese in toatd'regiunea aUOoiriniti, nipidise completorganele celemai importante ca ficatul,vezic-ula biliari, splinasi rinichii,strangulase aortasi arterele femurale, ceeace ne explica de ce teiita'n,mli puteafugi.Abiaacu.m a inceput cu adevdrat perioada de chinfentru copil.I de fdceau mffey.raze9i int^ecfii cu cortizol N_u yd puteliimagina ce a in'semnat aita pentrunoi, pannlll. Am statin total gaple patulcopilului de zi la nostru in Augsburg, ^sdptdmini_zi iar.in,pre:.zqntq sa trebupsa qidgm si sdfim veseli. Numai acestlucrugi soticita Oeia p,uteri.sufletegti ln acelagi timp privim trebuia sd cum fetila noastie devenea it.lPg, [e 'razelor 'cu zi ce treceamai putintica tot mai vizibil. Din cauza gi injecliilor 9i decddea po,lilo! lr, Tai puteasd minince aproapenimic.O siptdminddupd oferilie s-a 'cd Tmbolndvit de icter,cares-a tot agravat. Lainceput, doctorii au crezut a iost 6auzat de transfuziile de singe. Dupdalteexaminirirepetate ce durauore in gir a fost clar cd tumoarea blocase scurgereafierii; s-a propuso noudoperalie pentrua provoca o scurgere artificiald a fierii.La intrebarea mea dacd aceasti oileralieera'neapdratnece;ari, in loc de
120

respuns mi s-a pus o altdintrebare - dacdvoiamsd las copilulsd moarddin cauza nefunclionirii ficatului.Ar fi fost o incercare la care copilulmeu probabil cd n-arfi supraviefuit. S-aintimplat ca exact in aceaperioadd salade operalie si fie in renovare. Medicul careo trataa fost de pdrere cd, degioperalia era urgentd, se puteauagtepta celezecezilepindce salade operafie va funcliona iardsi normal, intrucft acoloei<isiau condiliile optime. pututluafetilaacasdpentruzecezile, La insistenlele mele-ne-am cici in acest timp nu se puteafacenimicin pluspentruea in spital. Astaa fost la sfirsitul lui septembrie 1.978. De-abia agteptasem acestmoment.Printr-o cunogtinld auzi3em intre timp de doamnaMariaTreben^cireia apoi i-amtelefonat. M-asfdtuit la telefon sd iau pl^ahtele descrise in brogura .Sndtatedin farmacia Domnului,, la ..Tumorimalignerr. in disnoastrd nu mai stiam ce si ne facem, pirerea iar dupd puteam noastri nu PeFrPa inrdutSli astfelnimic,ci dbarimbunitdli.Dupdbrm am afiatulterior, copilului nostrui se diduse gansd de supravieluire nu maimultdecftpindla Crdciun. Doamna Treben ne-aspusla telefon cd dupdcincizilear trebui sd survind o ameliorare. Marea minune s-aintimplat. In a cinceanoapte, copilulnostrua inceputsd plingd,degipina cu pulininainte incd tare de durere.Deodati am devenit oamenii cei mai teriiili.Ce se lipase Lo-arte intimplase? Singele, carenu maiajungea in venele de la picioare din cauza str'anguldrii vaselor sangvine, a ajunsiardgi acolo, declangind o senzatie de picioare amo(ite. Am avut astfelconfirmarea cd plantele medicinale incepuserd sd dea rezultat. La scurt timp inaintede termenul fixat pentruoperalieam observat o disparilietreptati a icterului, care am contramandat operalia. lntre timp, copilul nostiuigi pierduse _drept insdtot pirul din cauza injecliilor. Pulin inainte de Crdciunul din 1978am fdsi iardsi la un controlin Augsburg, la care profesorul, o capacitate in acestdomeniu, n-a inai constatatnici o tumoare.Pe baza radiografiilor s-au mai constatat numaipete de calcifiere, ceeace ne-adat ocazia unor noi speranfe. Totuls-a intimplat in cca. noud siptdmini.Copilul nostruse simtepindin ziuade azi foartebine,esteiarisi la fel ca gi ?m putut,datoritd inainte sfatului doamnei Treben, sd-l avemiingd noi $ine acum dejacu o jumdtate de an maimultdecftestimaserd medicii, Ag dorisi subliniez faptulci doamna Treben a ajutat in mod dezinteresat. Cu atft mai miratsint cd doamnaTrebenesteatacatd acumin presagermand. Acestaeste pentrucarev-amevocatcazulnostru. motivul - Pentru a punetotulpe hirtie, ar trebui sd scriuun intregroman. A9 dori sd-miexprim incd o datdrecunogtinta fa!5de doamna Trebenpentruajutorul siu altruist. Pentru familia mea s-a petlecutun maremiracol." Relatarea sunafoartepromildtor gi se puteacredecd aicin-ar mai puteasurveni complicalii.Tumoarea, care invadase toate organelevitale,amenintihd astfelviata micutei Daniela, gi dispiruse se dizolvase cu ramificalii cu tot.$i totusi, copilul a muiit jumdtate dupd-vreo de an. Dinpdcate, n-amaflataceastd vestede la'pirinli,ci intr-un mod foartecinic,printr-un german, reporter cares-a aliatintr-un chip nu fodrtefrumos general murmurului din presagermand impotriva mea.Cum de s-a ajunstotugila acestsfirgit acumneagteptat dupdschimbarea in binesurvenitd in starea boliimortale a miculei Daniela? Tatdl ei mi-ascrisodatddupdcca.o jumdtate de an cd fetita fdcuse bruscfebrS; mi-amaiscrisatunci cd dupdrezultatele favorabile aleanalizelor hredicale incetaserd tratamentul cu plante, nu se poatefo(a un copil atitt ,,cdci de mic sd bea ceaide plante". Nu,agtgnu se poate.Pdrinlii ar fi pututreugi insdcu inteligenla gi tact sd convingd copilul sd bea ceaiurile de plante. Boala era rhortald, medicii n-bu'putut ajuta.Plantele din farmacia Domnului au fost celecareaduseserd ajutor. Ar fi ajutat cu gi maideparte. siguranld Citili, vd rog,la ,,Leucemie" relatarea despre micutul Peter W.

121

Sfat important
Cantitatea mare de ceai indicatd ar trebuirespectatd la orice boald maligni. Cantitatea carebolnavului i sq parqmerqpo"i" ti oni.,rita ,grrinill tunor-.e mereu, la fiecare 15-20 cite 1 inghititurd. iriainte sa primbasca urmdtoarea 1.inqtg, inghilitura, dinainte ""itor""ul este digeiatd. Dacd ootnavur nu mai are pofti de mincare, 9ea -u aceasta revine curinddvqace aTnceput sd bea Ce"i.gi oigesiia incJp-e sa functioneze normal'Consider ca foarteimportanie..bdile completede cimbruin lips.ili dejade oriceylagd, maiiu seamdatunci ";;riil;ilH; cinOt6 creste simteo 9i febra.Bolnavul revigorare surprinzdtoare in stareasdnatatii, dacd nu chiaro schimba-i" rirlii"liiliX cazulmultorboli de cancerincurabile se intimptd sd apaia oeooatio puternicd retenlie,d9 qPe Se intrerupe atunciconsumul c'antitatii de ceai inoi"it" si se beauin schimb 5 zileexclusiv 5-6cesticu ceaide coada-cilulri, in i.ghitii;i'micirepartizate pe parcursul zilei.Dacdinsd'retentia de qpi * atiage i; tir;; i;Li" a patra,se recrrrge iardgi la primacantitate de ceai.b""iorpd un timp apardin"u, nou retineri de apd se apeleazd iar la ceaiulde coada-calutui. Cea md imirortunta .rlb"r].,Hil td; aceste boliestecontrolul medical regulat. Numaimedicul'po.i"-i..unoagte starea exacti a sdnitdtii!

FERMENTAREA I.ACTICA
Nu vreausd scapocazia de a prezenta cititorilor propunere urmdtoarea excelenti a doamnei EikeBretschneider, din Erkrath/R.F.G., din e dumneavoastri ne-auajutatatitde pututsfdtuigi ajutagi vecinii, 9qr :i og olnegi "r "pr'ti.l58olj;trr;il';j;[;i; vreaumaiintiisd vd mullumesc din inimd cd a1i transmis'cunogtinlei"'durn""voastrd intr-un mod atitde pe intblesul tuturor. Am primitastizi brd,.gura dumneavoastrd ..Vindecdri,, si.citesceici cd sintelide pi,rerecd.plantele medibinale ar trebuipdstrate pnn congelare. - ln congelator se schimbd de exemplu,confinutul de zahdi; mullimlidicinatirigii lnteriicpaciqnlitor tor bolnavide canceralimentele congelate, asa'"j nu consider recomandabil sd se incerce acestlucrucu plantele med'icinale. nh inia o ahaproprn"r",'i si a pune la fermentat cu acid. lactic, aga ca !a uarzd, "onr"rva fasole, steiu gtiubine c,g fiindcd o cunbgtinle a inceib"i;;ri., papaoliid, ;;;;t:,i f#_ :e.poate, -Ei",Gi;;;ii;'"; zele de. Vreau sd fac anulacbsta felind. astfet de murdri prini-r"rit"i"'ij"tiJi'i'i. toate plantele medicinale.proaspete care-misint la inOen'iina; Cf.ti"i i"ri am luat din noastrd-prelucratd 0Jf$i1a. biologiccfte un borcanoe cuscri$oii, Roti-oepapaoieEi rdddcini de papadie pus-lafermentat. Estecft se poaieoe simptu: 9i^le-am Sintnecdsare borcane carese inchidrepedeermetic, avinddeschizdtuiu pJbirt'posibil atftde largd, incftmaitirziusi se poatescoateugorconlinutul cu o tinguit oor."n. nu prea nu mii t'-n de mult tim"pli ingiO.rcca.'3-4 tarjl cdci dupi primadeschidere sdptimini)'Plantele. "tft curate,tdiate mdrunt6int introduse in acesteborcanesi sint apdsate pentrua le.indesa cit se poatede tare (ca ta varza A[oi #liiioor."'i,j fiecareborcan 1. linguri!5 "crt; de zer-proaspdt s), oe zeamd de iarzd acri, fdcute '9i bineinleles in cas5,. nu dei_conservd, se umplecu apd,a,s"ca-s} nu maitie ier [iintre planteTotultrebuie sd ajungddciar_pind la cca.2 ceniimetri sub buzaborcanului, pentrucd va fermenta. se lasi 2 zile la loc pine cald incep"-id f"r*enteze: {Ooi Atenlie. t-a!, dea pe-afard'; estenecesard o farfurioard dedesubt - .si dupaC"f" z rir", la pivnitd Procesul de fermentatie esteincheiat dupd 5-6 atpidmi,ii.Crm produsete fermentate lacticsint deosebit db indicate p.rco"nriiorbolnave de cancer, gi plantele medicinale pdstrate astfel ar trebuisd fie de ajutor.',
122

StimateCititorule!
in vremeadin urmd apar tot mai multe carli gi alte publicalii care, intr-unmod mai multsau mai pulindirect, s.eocupade medicina naturisti, pun in evidente virtulile remediilor oferite de naturd. Acesteca(i exprimi un protest implicit fald de mediulnostrusocialcuprinsintr-un proces de accelerare resimlit ca o goani de-a dreptul silbatici, fenomence prezinti serioasepericolepentru individuluman. Este un fapt dovedit cd stareanoastrdde sdnitatese deterioreazd continuu, ci sistemul nostrunervose supusuneisuprasolicitdri deloclipsite de nocivitate. Dinpdcate, nicidrastica majorare a prelurilor diverselor stimulente de tipuldrogurilornu a avut,respectiv nu are efect. Se poatepresupune c5, printre altele, aicise regisegte mobilul fundamental al reorienterii interesului chiargiin cazulspecialigtilor spremodalit5lile terBpeutice naturale men!.inute atfta timp,gi fird vreoindreptSlire, intr-uncon de umbr5,aproapeuitate; se puterecurativi conlinutdin florilepddurii,ale descoperd acum,din nou, ancestrala gi arbori. cfmpului, in ierburi Carteape care !i-o oferim,dragd Cititorule - gi care s-a vindutpind acumin numeroase in peste5 milioane - e destinatd de exemplare !5ri ale Europei 9i ea acestui prin bogatelesale cunogtinfe, scop. Autoarea,MariaTreben,incearcS, precum gi printr-oremarcabilS experienfipracticS, si se pund in slujbaaceloracare cred cu sinceritate in putereauneoriaproapeinexplicabili a naturii. in acelagi timp,Editura, Tn precizeze deplinacordcu autoarea, cu toati tiria ci, in ciudabogatului mafine sd terialbazatpe practica uneiexperienle benefice, nici aceasti carte- ca, de altfel, nici pe caregtiinla altepublicafii - nu poateinlocuicunogtinlele din domeniu medicalile-a acumulat gi metodele de-alungulvremii, niciprocedeele specifice gitrade diagnostic tamentgi nici medicamentele de mareeficacitate capabilenu o dati si aclioneze in situafiile limit5.. Carteanoastri vineinsi tn completarea celorde maisus,aptefiindsa grdbeasca gi, adesea, procesul sd faci mai ugorsuportabil vindecirii9i, graliecredinlei gi fo(ei interioare, s5-lfaci ireversibil, si ne redeasinitatea, si ne lntdreasciintrucredinti si
t

incredere. Cu acestegindurivd recomandim carteaMarieiTrebenS I va dorimsa fiti sdnitogi! Editura