Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Abcesul cerebelos (56) 46. Forme particulare de otite medie acuta in functie
2. Abcesul cerebral (59) de varsta (51)
3. Adenoflegmonul latero-cervical (92) 47. Fracturile piramidei nazale (41)
4. Adenoidita cronica (14) 48. Functia respiratorie nazala (25)
5. Afecctiunile rinofaringiene acute ale copilului (15) 49. Furunculul vestibulului nazal (26)
6. Alergia rinosinusala – etiopatogenie, 50. Hematom septal (40)
simptomatologie (36) 51. Infectia de focar amigdaliana – semne clinice si de
7. Alergia rinosinusala – tratament (37) laborator (10)
8. Algiile cranio-cervico-faciale (93) 52. Labirintitele (62)
9. Amigdalita cronica (9) 53. Laringita acuta catarala - complicatii, tratament
10. Anatomia clinica a faringelui - rapoarte laterale (1) (71)
11. Anatomia clinica a foselor nazale – perete externe 54. Laringita acuta catarala – def, etiopat,anatomie
(21) pat (72)
12. Anatomia clinica a laringelui (67) 55. Laringita acuta catarala – paraclinic (73)
13. Anatomia clinica a sinusurilor fetei – maxilare, 56. Laringita subglotica (74)
frontale, etmoidale (22) 57. Laringite cronice (nu exista) (75)
14. Anatomia clinica a urechii externe (42) 58. Larngita cronica catarala (76)
15. Anatomia si fiziologia cercului limfactic Waldeyer 59. Meningita otogena (58)
(2) 60. Otalgia etiologic: durere resimtita de bolnav in
16. Angina banala (3) ureche (43)
17. Angina ulceroase superficiale (5) 61. Otita medie acuta banala la adult si copulul mare
18. Angine cu false membrane (8) (46)
19. Angine din cursul bolilor de sange (4) 62. Otita medie acuta supurata propriu-zisa (52)
20. Angine din cursul bolilor infectioase (6) 63. Otita sero-mucoasa acuta (48)
21. Angine ulcerative profunde (7) 64. Otite externe (45)
22. Arsuri si stenoze esofagiene – anatopat, clinic, 65. Otitele acute din bolile infecto contagioase (47)
evolutie (82) 66. Otomastoidita acuta (49)
23. Arsuri si stenoze esofagiene – complicatii si trat 67. Otospongioza (otoscleroza) (54)
(83) 68. Papilomatoza laringiana (70)
24. Cancer laringe – dg, trat (77) 69. Paralizia perficerica de facial – etiologie,
25. Cancer laringe – etio, anatopat, clinic (78) tratament (57)
26. Cancerul de amigdala palatina (18) 70. Polipoza rinosinusala banala (35)
27. Cancerul de hipofaringe (19) 71. Protezarea auditiva (64)
28. Cancerul de rinofaringe – simptomatologie, 72. Rinite cronice atrofice (28)
tratament (17) 73. Rinite cronice hipertrofice (27)
29. Clasificarea laringitelor (69) 74. Sdr disfagic (84)
30. Clasificarea otitelor (44) 75. Sindrom de obstructie nazala (24)
31. Complicatiile endocraniene ale infectiilor nazale si 76. Sindrom secretor nazal (23)
sinusale (32) 77. Sinuzita frontala acuta si cronica (31)
32. Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor (33) 78. Sinuzita maxilara acuta si cronica (30)
33. Complicatiile la distanta ale anginelor acute (12) 79. Spasmul glotic (79)
34. Complicatiile supuratiilor urechii medii (53) 80. Supuratiile spatuilui retrostilian (11)
35. Complicatiile vasculare ale otitelor cronice (55) 81. Surditatea (S) la copil (65)
36. Corpii strainii faringo-esofagieni (20) 82. Surditatea brusc instalata (63)
37. Diagnosticul tumefactiilor cronice cervicale – 83. Surditatea profesionala (66)
formatiuni neganglionare (91) 84. Traheotomia – indicatii (81)
38. Endolaringele (68) 85. Traumatisme ale urechii externe (60)
39. Epistaxisul – princii de tratament (39) 86. Traumatisme laringiene (80)
40. Etmoidita acuta si cronica (29) 87. Tumori esofagiene (85)
41. Fibromul rinofaringian (16) 88. Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurile
42. Fistule si chisturi cervicale laterale (88) paranazale (38)
43. Fistule si chisturi cervicale mediane (87) 89. Tumorile benigne ale foselor nazale (34)
44. Flegmonul (abcesul) periamigdalian (13) 90. Tumorile urechii externe (61)
45. Forme de exteriorizare ale otomastoiditei acute
(50)
1) Anatomia clinica a faringelui – rapoarte laterale.
- raport cu spatiul maxilo-vertebro-faringian care este impartit in:
a) spatiul glandular extern – care cuprinde parotida
b) spatiul cervical subglandular – care este impartit in:
b1) compartimentul posterior – cuprinde pachetul vasculo-nervos al gatului, nervii IX, XI, XII, simpaticul cervical si
lantul ggl jugulo-carotidian.
b2) compartimentul anterior – artera carotidiana ext. si prenlugirea farigiana a gld. Parotide
3) Angina banala.
a) angina acuta eritematoasa
- de etiologie virala
- poate preceda angina acuta eritamato-pultacee
- simptome: debut brusc, cu frison, febra, cefalee, disfagie dureroasa, otalgie reflexa
- hipertrofia ggl subdigastrici
- bucofaringoscopic – congestie difuza a mucoasei faringiene cu hipertrifia amigdalelor si edem al valului si luetei
- tratament: - local – antiseptice: Faringosept, Strepsils
- simptomatic – antitermice, antiinflamatorii: Aspirina, Paracetamol, Bioparox
b) angina acuta eritemato-pultacee
- etiologie microbiana : streptococ beta hemolitic, stafilococ, pneumococ
- simptomatologie – debut brusc, cu frison, febra, cefalee, disfagie dureroasa, otalgie reflexa
- bucofaringoscopic – hipertrofie amigdaliana + exudat pultaceu cu depozite galbui. Se pot forma psudo-membrane.
- adenopatii subangulomandibulare
- examenul bacteriologic evidentiaza microbul
- leucocitoza
- forma cu streptococ beta hemolitic se poate complica cu RAA, glomeruronefrita acuta, cardita reumatismala.
- tratament - local - antiseptice: Faringosept, Strepsils
- general – antibiotic conform antibiogramei: de ex. Penicilina G + Moldamin in ziua 7 si 14.
In formele recidivante se recomanda amigdelectomia dupa 3-4 saptamani de la puseul acut.
9) Amigdalita cronica.
= inflamatie cronica a amigdalelor palatine
a) Amigdalita cronica hipertrofa:
- in special la copii
- amigdala creste de volum dupa fiecare proces inflamator amigdalian
- amigdala este crescuta de volum => da jena respiratorie si la deglutitie, tuse seaca, modificarea vocii
- adenopatie cervicala
b) Amigdalita cronica scleroasa:
- este caracteristica adultilor
- clinic: angine acute frecvente. Senzatie neplacuta la deglutitie, miros fetid, tuse seaca, oboseala
- bucofaringoscopie: amigdala redusa de volum cu mici zone necrotice
- tratament: gargarisme + antiseptice + antibiotice. Ulterior se practica amigdalectomia
S13:Flegmonul(abcesul) periamigdalian:
Repr supuratia tes conj lax situate intre capsula amigdalei si peretii lojei. Supuratia este intrafaringiana, prin trecerea
germenilor prin capsula. Etiologie: strept b-hemolitic la care se asociaza frecvent anaerobi. Exista 2 forme:
-fleg ant ,intre amigdala palatine si pilierul ant. in care se constata bombarea pil ant ,cu amigdala impinsa in jos si indarat,
cu bombaea valului pal de partea leziunii si edemul luetei. in cateva zile poate apare un punct de necroza prin care in caz de
fistulizare se elimina puroi cremos si f fetid.
-fleg posterior situate intre amigdala si pilierul post, se obs bombarea pil post cu impingerea amigd hipertrofiate si eventual
depozite purulente, edem al mucoasei laringiene. Edemul luetei arata o colectie a abcesului. In evolutie poate abceda
spontan catre a8a zi sau se poate complica cu hemoragii,celulita cervicala, mediastinita,sau chiar septicemia.
Clinic se caract printr un debut la 2-3 zile de la aparitia anginei eritemao-pultacee, cu accentuarea disfagiei, a durerii
unilaterale, otalgie reflexa si uneori trismus. Odata cu constituirea colectiei vocea e nazonata, durerea se accentueaza,
hipersialoree, trismus, disfagie intense insotita de febra, frison, cefalee, halena fetida. Regiunea cervicala de partea leziunii
este impastata si dureroasa. Tratamentul de electie este chir, precedat de punctie in punctul de maxima bombare. Se
asociaza antibioterapia 10 zile, apoi se recomanda amigdalectomia la 2-3 sapt de la puseul acut.
Sub14:Adenoidita cronica:
Repr hiperplazia amigdalei faringiene a lui Luschka, insotita de inf cronica, denumita popular ‘polipi’. Frecventa in copilarie
inte 3-6 ani. Predomina limfantismul si infectia.Limfantismul este o stare constuitionala,caract prin hiperplazia limfoida
generala cu micropoliadenopatie ,teg si muc palide, anemie, tulb tiroidiene. Hiperplazia este favorizata de mediul
ambient,indeosebi de clima rece si umeda. La copilul mare se insoteste si de o amigdalita cronica hipertrofica. Clinic:
obstructie nazala, rinoree si perdea muco-purulenta pe peretele post al faringelui, cu tulb resp mai ales nocturne ce pot
ajunge pana la apnee nocturna. In timp apar modificari ale masivului facial-faciesul adenoidian (retroprognatism,bolta
ogivala,dentitie vicios implantatanpir nazala subtire}. Lipsa de ventilatie a trompei E antreneaza otite seroase, cu hipoacuzie
de transmisie. Resp bucala antreneaza tulb anoxice si in metab calciului,dez stature-pond insuficienta,cu tulb reflexe,
subfebrilitati, enurezis. Bucofaringoscopia -congestie a piliarilor ant, hipertrofia amig palatine. Rinoscopia post-formatiuni
tumorale moi, boselate, ce ocupa plafonul si obstrueaza orificiile coanale in divertse procente.
Det inf permanente ca adenoidite acute ,corize repetate, otite, laringite, traheo-bronsite. Tratament-extirparea vegetatiilor
adenoidiene chirurgical, prognosticul depinzand de precocitatea interventiei. ,adesea necesitant la copilul mai mare
amigdalectomia.
Indicatiile adenoidectomiei: obstructie nazala, otita medie seroasa, episoade de otita medie supurata acuta, apnea de
somn, manifestari ca infectii de focar.
Contraindicatii: infectii recente ale cailor resp sup, tulb de coagulabiliotate, despicatura palatina.
16:Fibromul rinofaringian.
Reprezinta tunora localizata la nivelul nazofaringelui, ce prin dezvoltare poate determina o simptomatologie grava. Este
denumita si tunora sangeranda a pubertatii masculine, intalnindu-se in special intre 9-20 ani si avand ca factori favorizanti
posibili tulburari endocrine. Tumora se situeaza in cavum, in portiunea sfeno-etmoidala, cu extindere spre rino-faringe ,
fose nazale, sinusuri, orbita si rar endocraniu.
Anatomo-patologic are aspectul unei tunori netede, de culoare rosie, uneori boselata, la palpare avand consistenta
renitenta sau dura. Poate prezenta mici eroziuni ,dar nu ulcereaza. Insertia tunorii este sesila pe cadrul coanal, fata
inferioara a sfenoidului sau aripa interna a apofizei pterigoide. Microscopic se prezinta ca un fibroangiom avand vasele fara
pereti proprii, realizand adevarate lacuri sanguine ce det sangerari spontane sau la cele mai mici traumatisme.
Boala poate debuta printr-un sindrom de obstructie nazala unilaterala, ce apoi se paote bilateraliza si prin epistaxisuri, ce
devin din ce in ce mai abundente si frecvente, det anemie.
Rinoscopia ant arata congestie, staza si uneori o prelungire nazala a tumorii. Nu se recomanda tuseul brutal al cavumului si
biopsierea, datorita posibilelor hemoragii.
Ex clinic se completeaza prin radiografii ale masivului facial, angiografie selective carotidiana externa, ce permite si
embolizarea retrograde a tumorii, cat si CT.
DG diferential se face in special cu vegetatiile adenoide, chisturile de retentie, sarcomul, polipul sinuso-coanal.
Tratamentul este chir,constand in exereze tumorii pe cale transfaciala.
S17:Cancerul de rinofaringe -simptomatologie,tratament.
Apare in special la varsta adulta. Punctul de plecare este peretele lat al faringelui in special in foseta Rosenmuller, urmat de
peretele sup.
Se descriu 4 modalitati de debut
-adenopatic(60%), manifestat prin tumefierea gang cervicali, in special jugulo-carotidieni sup, ce devin ficsi nedurerosi;
-rinologic, ce prezinta coriza unilaterala si obstructie nazala, rinoree muco-purulenta cu striatii sanguinolente;
-otic, ce stimuleaza diferite grade de afecatare otica, de la simplul catar la otita supurata, prezentand hipoacuzie de
transmisie unilaterala, acufene, otalgie reflexa, tenace si rebela la tratament;
-neurologic, prezentand sindrom cefalalgic in casca sau durere localizata in vertex, nevralgie pe unul din ramurile nv
trigemen.C el mai frecvent este afectat nv oculomotor extern datorita situarii sale in apropierea vf stancii,iar cand este
afectat concomitant si nv trigemen det sindromu Gradenigo. Prin adenopatia satelita jugulo-carotidiana sup , pot fi afectati
frecvent ultimii 4 nv cranieni.
Tratamentul este preponderant radio-chimioterapic. Chir se adreseaza adenopatiilor latero-cervicale in care se practica
evidare gang radicala urmata de radioterapie la distanta, prognosticul ramanand rezervat. Modern, pt a iradia cat mai putin
tesuturile sanatoase din jurul tumorei,se practica radioterapia locala(brahiterapia), prognosticul inbunatatindu-se simtitor,
vindecarile fiind in peste 40% din cazuri.
S19.Cancerul de hipofaringe.
Este reprezentat in general de epitelioame, interesand sinusul piriform si mai rar peretele post al faringelui.Se obiectiveaza
dupa adenopatia latero- cervicala, cu disfagie, sialoree, otalgie reflexa, ulterior aparand halena fetida, blocajul sinusurilor
piriforme, cu stop alimentar.Cand prinde gura sup a laringelui, dat tulburari de fonatie si respiratie.Dg se pune prin
laringoscopie indirecta, endoscopie, CT si confirmare histo-patol prin biopsie.Tratament:extirparea monobloc a tumorii prin
faringo-laringectomie partiala sau totala, evidare gang radicala, urmata d radio-chimioterapie.Cand tumora este extinsa si
nu permite exereza chir se face doar radio-chimioterapie.Trat cu metronidazol imbunatateste rezultatele radioterapiei.
Rinitele cronice reprezinta inflamatii cornice ale mucoasei nazale de etiologie diversa care determina manif.
rinologice caracteristice fiecarei forme anatomo-clinice in fct de gradul si felul leziunilor anatomo-patologice.
Rinitele atrofice sunt afectiuni inflamatorii cornice ale foselor nazale ce se caract prin atrofia acesteia si largirea
anormala consecutive a foselor nazale. Prezinta 2 forme : simple si ozenoasa.
Rinitele atrofice simple sunt consecutive infectiilor grave ale mucoasei foselor nazale(scarlatina,difteria,lues,cauterizari
excesive,pudre iritante toxice,praf,pulberietc)
Simpt:jena respiratorie nazala.
Tratam:instilatii nazale de diverse sol cu rol in favorizarea secretiei nazale(lugol 3ori 5 pic pe zi);badijonare cu sol Bonain a
ggl sfeno-palatin.
Rinita atrofica ozenoasa(ozena)→atrofie,fetiditate si prezenta de crustae galben-verzui pe mucoasa foselor nazale.
Anat-pat→transf fibroasa a intregului tes conjunctiv al foselor nazale,transf pavimentoasa a epit cilindric al
mucoasei,disparitia celulelor mucipare,a cililor vibratili si a glandelor;vasele prezinta o teaca scleroasa care diminua calibrul.
Clinic→cefalee,jena respiratorie functionala.
Tratam:medicamentos→indepartarea mecanica sau prin spalatura a crustelor,folosirea de subst congestionante ptr
stimularea secretiei ,vitaminoterapie A,B,C,E, pulverizatii sau aerosoli cu antibiotice,cure teramle.chirurgical→stimularea
vascularizatiei foselor prin simpatectomie periarterialaa aterei maxilare interne+micsorarea de calibru a fosleor
nazale(introducerea de grefoane cartilaginoase intre mucoasa si peretii ososi).
2.SINUZITA MAXILARA CRONICA→de obicei este de origine rinogena,evidentiind germeni saprofiti ai foselor nazale deveniti
patogeni,alteori puroiul este microbian .
Clinic:durere si rinoree purulenta. Rinoreea purulenta determina prin inghitire tulburari gastro-intestinale si traheobronsite
descendente prin aspiratie.La examenul rinoscopic se evidentiaza puroi variabil in cantitate in meatul mijlociu.
Tratam:actiune directa asupra sinusului.-->punctii repetate si introducera de antibiotice cu cortizon;tratam chir drenajul
sinusului in meatul inferior.
40. Hematom septal: colectie sangvinol. Submucoasa ( intre pericondru si periost) in partea ant a septului, cauza post
traumatica; Dg:prin rinoscp ant(durere,obstructive nazala bilat); Complicatii: suprainf(abces septal); Trat:
incizie,drenaj,tamponament compresiv)
44.Clasificarea otitelor:
Otite medii acute: otita congestiva, otita seroasa, otita acuta supurata. Otita supurata (gripala, sugarului, persoanelor in
varsta, otomastoidita acuta, otita medie cronica;
Otita medie cronica: poate fi cu timpan inchis (otita seromucoasa cronica) si cu timpan deschis.
Otita cu timpan deschis are 2 forme:
- otita medie supurata cronica simpla (otoreea tubara) si
- otita medie suparata cronica propriu zisa (osteitica).
Clasif otite
Otita cu timpan inchis cu simptomatologie acuta: otita seroasa,otita barotraumatica,ot.congestiva
Otita acuta cu timpan inchis : otita acuta supurata ( etiol infectioasa )
Otita cronica cu timpan inchis : otita mucoasa cu multe varietati, otita fibroadeziva
Otita cronica cu timpan inchis (supurate): sechele cictariceale,timpano-scleroza
45.Otite externe:
otita ext acuta
-inf pielii urechii ext + obstr CAE cause: trauma locala, suprinf, fenom alegice, agent pat: strepto (erizipel - otalgie, prurit,
otoree sero purul, senz de tens locala ) stafilo - lez se pot ext la niv mastoidei, parotidei si art temporo mand (cand e implic
piocianicul).
Trat: elimin cruste si secretiilor, rivanol hidrocortizon acetat ains ab pe cale generala si debridare chir(necroza)
54.Otospongioza(otoscleroza).
osteodistrofie a capsulei labirintice care se traduce prin:osteoliza si reconstructie osoasa in acelasi focar.Acesta se gaseste
de obicei la nivelul ferestrei ovale unde determina anchiloza scaritei dar se poate dezvolta de asemeni spre cavitatea
labirintica cu rasunet asupra functiei cohleare.Leziunile sunt bilaterale. Etiologie:afectiune ereditara sub forma recesiva sau
dominanta.Surditatea se agraveaza cu fiecare sarcina si indeosebi in timpul alaptarii prin spolierea de calciu a stancii
temporalului. Din pdv anatomopatologic, distrofia capsulei otice evolueaza in 3 faze: vasculara(congestiva), de resorbtie
osoasa(otospongioza), de neoformatie osoasa (otoscleroza). Clinic:surditate progresiva insotita de zgomote.Surditatea
apare discret ca o hipoacuzie usoara care se accentueaza treptat si manifest in timpul per menstruale prin oboseala,
depresiune nervoasa, surmenaj.Deseori se observa un fenomen neasteptat: bolnavul aude mai bine intr-o atmosfera cu
zgomot decat in liniste(paracuzia lui Willis).Explicatia consta in faptul ca zgomotul ambiant obliga pe interlocutor sa
vorbeasca cu intensitate mai mare.Otoscopic:timpanul este normal.Audiograma precizeaza la inceput o surditate tipica de
transmisie.Tratament:medical prin fluorura de sodiu care blocheaza activitatea enzimatica in focar.Tratamentul chirurgical-
ablatia completa a scaritei, inchiderea ferestrei ovale deschisa precedent prin grefa autogena si punerea in pozitie a unei
proteze de inlocuire a scaritei.Contraindicatia operatorie apare daca surditatea prezinta o evolutie labirintica marcata sau
daca urechea cotrolaterala este surda.
59.Abcesul cerebral
af supurativa a subst cerebrale, pct de plecare otomastodian, diseminare hematogena sau prin continuitate; clinic : in fct de
stadiu : stadiul 1 . supuratie otica greturi varsaturi tulb de comportament si semne meningeale; stadiul 2. Latent semen
neurologice stadiul 3. – manifest, edem papilar, afazie, hemiplegie, ataxie, aflexie, crize epileptic, stadiul terminal fen de
torpoare si coma; trat : chir/AB/Ains.
Plagile pavilionului-limitate numai la tegumente-pansament obisnuit. Plagile pavilionului auditiv extern: agresiuni, grataj,
tentative neadecvate de extragere de corpi straini. Prin interesarea partilor moi poate surveni in timp o atrezie de conduct.
Contuziile pavilionului: formare de otohematon (acumulare de sange sau serozitate cu sediu pe fata externa a pavilionului
in 1/3 superioara). Othematomul -decolarea pericondrului la niv fosetei naviculare + rupere vasc det cicatrici si ingrosari a
pav (aspect conopidiform) -trat: incizie drenaj pansament compresiv -complic: suprainf cu lez de pericondrita(AB)
fibrozarea/calcifierea tes conj de la niv pav(deformari pav).
61. Tumorile urechii externe
1. T. benigne:
- putin numeroase
- dezvoltate din tesut conjunctiv, glandular sau epitelial
- chiste congenitale: dermoide sau mucoide, situate langa fisura petro-scuamoasa
- amgiom de pavilion si conduct
- cele m frecvente = osteoamele sau exostozele osteogeneice situate in cdct auditiv extern la nivelul segmentului
osos; unice saumultiple; prin dezvoltare blocheaza conductul > sau < complet si favorizeaza otitele externe;
- tratament: esential chirurgical – sub microscop – extirparea fromatiuni pe cale retroauriculara sau endaurala,
urmata de repunerea lamboului de piele ridicat initial.
2. T maligne:
62. Labirintitele
1. Surditati de perceptie:
1.a. Ereditare
Clinic:
- S recesiva fixa – deficitul auditiv existent la nastere ramane stabil, totdeauna sever, bilateral si simetric, m frecvent
la baieti;
- S dominanta evolutiva – apare intre 3-30 ani, se agraveaza progresiv.
Afectiuni genetice asociate cu S:
- sdr. Franceschetti = disostoza mandobulo-faciala + anomalii oculare;
- maladia Lobstein – Van der Hoeve = osteopsatiroza = fragilitate osoasa, coloratia albastra a scleroticelor, tulburari
auditive (b. oaselor de sticla);
- sdr. Apert – Crouzon = disostoza cranio-faciala – deformatii craniene, malformatii faciale, surditate bilaterala de
transmisie;
- sdr. Marfan – malformatii osoase, cardiace, oculare si de pavilion cu hipoacuzie de transmisie;
- sdr. Alport (+leziuni renale).
1.b. Castigate
- prenatale – embriopatii, fetopatii
- cauze: virale (rubeola mamei in primele 3 luni de sarcina, gripa, rujeola), toxice (streptomicina,
thalidomida), parazitare (toxoplasmoza in primele 6 saptamani de sarcina), sifilis (meningo-nevrita a acusticului sau
labirintita), endogene (diabet, HTA, nefrita, disgravidii banale).
- neonatale
- traumatismul obstetrical – hemoragie meningee sau cerebromeningee, anoxie – asociaza simptome neurologice
variate;
- incompatibilitate sanguina feto-materna
- prematuritatea favorizeaza instalare S prin anoxie
- postnatale
- aceleasi cauze ca si la adult: traumatisme, toxice ( Streptomici na, Neomicina, Kanamicina), infectii (oreion)
2. S de transmisie:
- catarul tubar,otitele seroase, otitele cronice supurate
- malformatiile urechii externe si medii
Sunt necesare investigatii ce permit orientarea indicatiilor terapeutice: ex. ORL, ex. Ortofonic, ex. Psihologic, radiografii, CT,
ex. Serologic, ancheta genetica etc.
Tratament:
1. S. de transmisie – medical sau chirurgical – recuperare ~ 20 dB. Proteza auditiva pt. cele bilaterale;
2. S. de eprceptie – educatia precoce mama-copil de catre ortofonist pentru a dezvolta aptitudini care sa-i permita
achizitia limbajului. S. castigate inainte/dupa limbaj se indica educarea sau reeducarea ortofonica, protezarea
auditiva etc.
66.SURDITATEA PROFESIONALA
Surditatea profesionala-deficitul auditiv determinat de expunerea prelungita la zgomot in timpul muncii.
Aparitia unei surditati profesionale depinde de:
-caracterele zgomotului :-intensitate
-ritm
-timbru zgomotului cat si durata de
Expunere
-riscul de nocivitate incepe de la 95 db si este deosebit de grav peste 105 db,zgomotele cadentate sunt mai nocive decat
zgomotele continue.,suntele de frecv acuta sunt mai nocive decat cele de frecv.grava
-surditatea se agraveaza progresiv in cursul expunerii indelungate la zgomot,si se stabilizeazacand individual este scos din
mediul respective
-factori individuali :-susceptibilitatea individuala,
-varsta
-afectiuni auriculare anterioare
68.ENDOLARINGELE
Configuratia interna a laringelui
Regiunea supraglotica
–limitata sup de coroana laringiana formata din epiglota,repliurile arirei epiglotice si aritenoizi,intre care se gaseste incizura
aritenoidiana
-vestibulul laringian are forma de palnie –ant-epiglota ,post-incizura interaritenoidiana,lat-ventriculii morgagni
Regiunea glotica
-delimitata de comisura ant,marg libera si fata sup a corzilor vocale si posterior spatiul dintre aritenoizi
-spatiul glotic prez o portiune fonatorie(m.vocal) si una posterioara respiratorie
Regiunea suglotica
-sup-marg libera a corzilor vocale ,inf de marginea inf a cartilajului cricoid
Lat-muschiul cricoaritenoidian si inelul cricoidului
Mucoasa laringelui este constituita dintr-un epiteliu cilindric de tip respirator, pseudostratificat.
Mucoasa contine glande seroase si mucoase si insule limfoide dezvoltate la nivelul ventricolului.
Vascularizatia laringelui
-artera laringee sup
-artera laringee ant-inf
-artera laringee post-inf
Inervatia laringelui
-n.vag-n.laringeu sup si n.laringeu inf sau recurent
69.CLASIFICAREA LARINGITELOR
LARINGITE ACUTE
-laringita acuta debuteaza cu o stare de hipersestezie, tuse, jena fonatorie apoi raguseala, afonie completa, tuse latratoare,
insotita de dureri
a. LARINGITE ACUTE NESPECIFICE
-Laringita catarala acuta
-laringita subglotica
b. LARINGITELE ACUTE DINCURSUL BOLILOR INFECTIOASE
-difteria
-scarlatina
-febra tifoida
-gripa
-rujeola,varicela,tusea convulsiva
-laringita aftoasa si Herpetica
LARINGITELE CRONICE
a. LARINGITA CRONICA NESPECIFICA-inflam difuza superficiala,nespecifica a mucoasei laringiene cu evolutie indelungata
70.PAPILOMATOZA LARINGIANA
Papilomatoza laringiana este o neoformatiune exofitica benigna caracterizata prin hiprplazie conjunctivo-epiteliala
Copil-inf virala
-tulb endocrine
Adult-toxine endo/exogene
-inflam cornice
TRATAMENT
-extirparea formatiunilor care obstrueaza cavitatea laringiana si ameninta viata copilului
Tratamentul general-antibioterapia
-estrogenoterapia
-administr de Ca si Mg
-metode imunologice care util vaccinuri de papiloame bovine
Tratamentul local
-medicamente topice aplicate local(pot det leziuni locale)
-agenti fizici: crioterapia cu azot lichid, ultrasonoterapie, cauterizare bipolara
-tratamentul chirurgical ,asociat cu metode terapeutice dau rezultatele cele mai bune
-extirparea formatiunilor se face in laringoscopie directa sau indirecta,microlaringoscopie care permite ablatia stricta a
papiloamelor
77.Cancer laringe-dgn+tratam-diagnostic:
un rol important il joaca simptomatologia.In cancerul corzilor vocale:raguseala, precedata de inasprirea vocii si senzatia de
uascaciune a gatului, mergand pana la afonie.In cancerul supraglotic:tulburari de deglutitie,senzatie de plenitudine si iritatie
in gat, cateodata dureri sub forma otalgiei reflexe si disfagie.Schimbarea vocii se face in formele tardive ale bolii.In cancerul
subglotic:dispnee ce poate ajunge rapid la insuficienta respiratorie acuta si disfonie.Punerea in evidenta a cancerului
laringian se face prin:laringoscopia indirecta folosind laringoscopul rigid si fibroscopul opric flexibil.Alte explorari:Rx
simpla,CT,ecografie in depistarea metastazelor ganglionare cervicale.,RMN, si biopsie.Tratament:chirurgical si
radiochimioterapie, depinzand de forma anatomo-patologica, localizarea, stadiul tumoral si acceptul bolnavului.In
localizarile supraglotice– stadiul I laser, chir functionala, laringectomie orizontala supraglotica sau epiglotectomie Huet
+radioterapie ; stadiul II laringectomie subtotala supraglotica+ radioterapie+ chimio ( daca chir =esec) stadiul III si IV- chimio
+ laringectomie totala si radioterapie+ adenectomie radical.In localizarile glotice – stadiu I – terapie laser, chir partial
verticala functionala ( cordectomie, laringectomie frontal-anterioara) radioterapie ; stadiul II – exereza cu
laser,hemilaringectomie,radioterapie,stadiul III chimioterapie+ cricohioidopexie sau cricohiodioepiglotopexie sau
laringectomie totala cu evidare ggl radical plus radioterapie; stadiul IV la fel ca la localizarea supraglotica.
78.Cancer laringe-etio,anatopato,clinic-macroscopic-
3 forme: proliferative, infiltrative si ulcerative.
Microscopic:carcinoame spinocelulare,bazocelulare, glandulare cu diferite grade de diferentiere,fibrosarcoame si
rabdomiosarcoame(f rar melonoame, limfoame maligne si carcinoame verucoase. Neoplasmul etajului glotic : pct de
plecare marg libera a corzii pana la un plan ce trece prin planseul ventricular cu extensie pe aripioara tiroidiana lat spre
coarda vocala opusa prin comisura ant ; in post catre aritenoizi si piriforme , sup spatial supraglotic iar inf spatial
subglotic.Neoplasumul etajului supraglotic:a. neoplasmul vestibular –cuprinde epiglota,benizle ventriculare,reliuri
ariepiglotice si aritenoizi cu pct de plecare fata laringeana a epiglotei; extensie inf spre glota si ant si lat spre loja HTE si
spatial paraglotic ,sup –valecule si baza limbii b. neoplasmul ventricular – intre coarda vocala si banda ventriculara .
extensie sup banda ventriculara , inf – etaj glotic , lat – cartilaj tiroid , drenaj limfatic spre lantul jugulo carotidian la grupul
subdigastric si omohioidian .Neoplasmul etajului subglotic- rar , manifestat prin dispnee, extensie spre traheea cervical,
dreanj limf lantulul jugulocarotidian si recurential.Dg dif : laringinte edematose, sclerom laringean, polipi, angioame
,schwanoame, papilom, lues tertiar, TBC,laringite cr albe.
79.Spasmul glotic.
La copil:in primii 2 ani de viata avand ca etiologie rahitismul si tetania.Exacerbarea se face in cazul coexistentei adenoiditei
cronice.Crizele spasmotice sunt declansate si de excitatii psihice, stari febrile, tiraj, cianoza fetei. Tratament:oxigenoterapie,
vitamina D2,calciu, rar traheostomie, extirparea si indepartarea surselor de infectii cronic tip adeno-amigdalita cronica.La
adult:in caz de hiperestezie faringo-laringiana(fumatori,alcoolici, la cei cu tumori laringiene pediculate, cu lueta
voluminoasa, tabes, tetanie, tulburari psihice.Simptomele de insuficienta respiratorie merg pana la asfixie si sunt precedate
de accese de tuse .Diag dif se face cu astmul bronsic si cardiac.Tratament:etiologic si cu sedative.
80.Traumatisme laringiene.
Traumatisme interne:eforturi vocale exagerate(cand se produc leziuni musculare sau hemoragii sub mucoasa corzilor
vocale, cauzate de surmenajul vocal sau oboseala generala), corpii straini laringieni(alimentari,diverse obiecte, cu accese de
tuse violenta,dispnee si spasm laringian),arsurile laringelui(inhalatii de gaze toxice,subst caustice cu
dispnee,afonie,disfagie),leziuni secundare unor terapeutici si explorari intralaringiene(dupa tubaj laringian, cauterizari
laringiene, crioterapie laringiana, laringoscopii,bronhoscopii).Traumatismele externe-traumatisme deschise-arme albe,arme
de foc,agenti perforanti si corpi contondenti;-traumatisme inchise-accidente
rutiere,sportive,strangulari,spanzurari.Traumatismele deschise-riscuri:hemoragia ce poate inunda arborele
bronsic,emfizemul cervical si mediastinal,infectia.Traumatismele inchise sunt sub forma de:contuzii(prin edem,hematom,
care se poate suprainfecta-abces,condrita,si stenoza secundara),fracturi(supraglotice,transglotice,gloto-
subglotice,dezinsertia laringo-traheala, zdrobirea complexa a laringelui, luxatii).Simptome:dispnee,,tuse,tulburari de
deglutitie pana la stare de soc traumatic si hemoragic cu edem si hematoame locoregionale.La acestea se oate adauga
emfizemul scubcutanat-semn de fractura si solutie de continuitate laringiana.Paraclinic:laringoscopie indirecta, directa, CT,
angiografie, stroboscopia.Tratament:primul ajutor,combaterea socului,hemostaza primara,adm de oxigen si
perfuzie,traheotomie de urgenta,urmarirea si tratarea emfizemului subcutanat si profilaxia infectiilor
secundare,antibioterapie si antiinflamatorii energic aplicate, repaus vocal.
81.Traheotomia-indicatii.
Interv chir de scurtcircuitare a caii aeriene sub niv obst faring sau laring, prin care traheea este pusa in comunicare cu
mediul extern.Scopuri: reduce spatial mort anatomic, aspirarea secretiilor arborelui traheo-bronsic, ventilatie pulm si
artificial, izolarea caii digest de cea resp, manevra de urgent-necesit traheotom in obstr caiilor aeriene prin: procese
inf/tumorale endo sau exocraniene prin compresie.Ind:1. Bypass pt caile aeriene obstruate:.tumori ce obstr faringe, laringe,
trahee sup,malf cong ce det obstr laringelui,lez cu sau fara fractura laringelui sau trah,paralizie cordala bilat,lez
postraumatice severe maxilofaciale, corp strain in CRS, lez infl a limbii faringe laringe trahee, arsuri;2.Necesitatea aspirare
secretii din tract resp inf:tuse ineficienta postinterv toracoabd,bronhopneum,varsaturi si aspir de cont gastric;3Necesar de
oxygen in CRI:BPOC si hipoventilatie alveolara,depresii res cauzata de intox cu medic, droguri, traumatisme craniene,
fracture costale,emfizem,paralizie perete thoracic,aectiuni frecvent implicate-Copil: laringita acuta din rujeola, lartingita
subglotica,papilomatoza laringeana, corpi straini,traumatisme-Adult: traumatisme,tumori,stenoze laringo traheale, proc
infl.Clasificare dupa sediu:unde se practica traheo:-inalta inel 1-2,-mijlocie inel3-4 (transistmica-in prealabil ligature ismului
tiroidian),-joasa 4-6 (indicate la copii micideoarece evita istmul tiroidei si stenoza subglotica).Laringotomia
intercricoidotiroidiana(coniotomie)-in maxima urgent,in coma vigila cu cianoza intense, stop cardioresp.Este o trahetomie
de scurta durata, nu o suplineste pe cea clasica-consta in sectiunea planuri superf sau a mmbr cricotiroidiene, sau introd
provizorie a unui trocar sau ac sau folosirea unei truse special quick trade.Compicatii: emfizem mediastinal, subcutanat,
pneumotorax, hemoragie, stenoza traheala,pericondrita sau condrita dupa coniotomie.
84.Sdr disfagic
-Dif de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt a ajunge in stomac.Clasif in fct de pct de origine :1.disfagie
inalta gloso-faringo-laringeana - la inceputul deglut, si pt solide,durere ( iradiaza in urechea ipsilaterala) accentuate in istmul
gatului bilat/unilat,se fav deglutitia spre partea opusa bolnavul inclinand si capul; Dupa simtp de insotire – a.disfagie
dureroasa ac febrile,disfagie ac dureroasa nefebrila,disfagie febrile prelungita,disfagie dureroase isolate, 2.disfagie joasa –
esofagiana – senz de oprire /greutate profunda perceputa la baza gatului sau in reg dorsala, jena resp,
sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara efort de varsatura ( precoce sau tardiv) 2 tipuri : brusca ( disfagie pt lichide-
durere cu sialoree lacrimare –corpi straini esof,esofagita coroziva ac)si progresiva( ev lenta pima dat a pt solide si apoi
lichide –stenzone ale esof si cancer esof).
85.Tumori esofagiene.
Benigne-rare-chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame, lipoame, hemangioame.Sunt in general mici, in stare de
latenta. Debut insidios cu disfagie constanta si progresiva, avand caracter mecanic ptr solide si apoi si ptr lichide,
regurgitatii.
Maligne-factori favorizanti:tutunul,alcoolul,ingestia repetata de lichide foarte reci sau foarte calde, traumatisme,
megaesofagul.Anatomo-patologic:forma vegetanta, ulcerata, infiltrativa. Microscopic:epiteliomul malpighian.
Adenocarcinomul se intalneste in 1/3 inferioara a esofagului. Extinderea neoplasmului se face prin continuitate, sau
contiguitate, pe cale limfatica in reteaua mediastinala sau celiaca abdominala si poate metastaza la distanta in ficat,
plamani, os si creier.Simptome:disfagia-initial partiala apoi totala ptr lichide si solide, durere
constrictiva,sialore,regurgitare,sughitul si eructatii fetide, hematemeza, adenopatii la distanta si mediastinale. Daca nu apar
complicatii, bolnavul decedeaza prin casexie si deshidratare. Paraclinic: Rx-tranzit baritat,examen endoscopic cu prelevare
de biopsie, esofagoscopie, laringoscopie si bronhoesofagoscopia. Tratament: medical (antibiotice si antiinflamatorii),
radioterapie, chirurgical (paleativ prin gastrostomie sau curativ, urmarind extirparea leziunii cu refacerea continuitatii).
92.Adenoflegmonul latero-cervical
-este o afectiune cervicala acuta;
-reprezinta transmiterea infectiei de la nodulii limfatici cervicali fie in tesutul de deasupra aponevrozelor si muschilor
gatului (superficial), fie profund, sub acestea;
Clinic:
-semne inflamatorii, cu durere si impastare difuza la nivel cervical, cu posibilitate de difuziune a supuratiei spre spatiile
interstitiale cervicale sau mediastin;
93.Algiile cranio-cervico-faciale
Otalgia:
De origine auriculara (otodinia)
-este de regula violenta si se datoreaza unei leziuni la nivelul pavilionului si conductului auditiv extern sau la urechea
medie;
-leziuni externe vizibile de pavilion: afectiuni drmatologice, plagi, contuzii, pericondrita, abces;
-leziuni otoscopice:
-la nivelul conductului: corpi obstructive de conduct, otita externa localizata sau difuza, tumori infectate:
-la nivelul timpanului: otite medii acute, otite medii cronice supurate sau reincalzite:
De origine extraauriculara(otalgii reflexe)
-se caracterizeaza prin dureri reflexe cu punct de plecare lezionale diverse: dentare, faringiene, linguale, laringiene,
parotidiene;