1.Anatomia clinica a faringelui-rapoarte laterale 61.

Tumori ale urechii externe

2. Anatomia si fiziologia cercului
Waldeyer
3.Angina banala
4.Anginele din bolile de sange
5.Anginele ulceroase superficiale
6.Anginele din bolile infectioase
7.Anginele ulcerative profunde
8.Angine cu false membrane
9.Amigdalita cronica
10.Infectia de focar amigdaliana
11.Complicatiile anginei acute - supuratiile
spatiului retrostilian
12.Complicatiile la distanta ale anginelor
13.Flegmonul (abcesul) periamigdalian
14.Adenoidita acuta + cronica
15.Afectiunile rinofaringiene acute ale copilului
SUB 14 + amigdalita acuta + amigdalita
16.Fibromul rinofaringian
17.Cancerul de rinofaringe: simptomatologie,
tratament
18.Cancerul de amigdala palatina
19.Cancerul de hipofaringe
20.Corpi straini faringo-esofagieni
21.Anatomia clinica a foselor nazale - perete
extern
22.Anatomia clinica a sinusurilor fetei - maxilare,
frontale, etmoidale
23.Sindromul secretor nazal
24.Sindromul de obstructie nazala
25.Functia respiratorie nazala
26.Furunculul vestibulului nazal
vestibulara)
27.Rinita hipertrofica
28.Rinita atrofica
29.Etmoidita acuta si cronica
30.Sinuzita maxilara acuta si cronica
31.Sinuzita frontala acuta si cronica
32.Complicatiile endocraniene ale infectiei nazala
si sinusale
33.Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor
34.Tumori benigne ale foselor nazale
35.Polipoza rinosinusala banala
36.Alergia rinosinusala - etiopat, simptom
63.Surditatea brusc instalata
limfatic
64.Protezarea auditiva
65.Surditatea la copil
66.Surditatea profesionala
67.Anatomia clinica a laringelui
68.Endolaringele
69.Clasificarea laringitelor
70.Papilomatoza laringiana - clinic, dgn,
tratamant
71 + 72 + 73 Laringita acuta catarala
74.Laringita subglotica
75 + 76 Laringite cronice
77 + 78 Cancer laringe
79.Spasmul glotic
80.Traumatisme laringiene
82. Narinoscopia
83. Rinoscopia anterioara:
84. Rinoscopia posterioara
85.Punctia sinusului maxilar
86.Punctia sinusului frontal – trepanopunctia
Beck
87.Bucofaringoscopia
87. Exsudat faringian si biopsia faringiana
88.Flegmonul periamigdaliena si retrofaringiene -
trat
89.Diagnosticul copiilor adenoidieni (adenoidita
cr hipertrofica) – IDEM 14
90.Indicatiile si contraindicatiile adenoidectomiei
si amigdalectomiei
91.Examinarea grupelor ganglionare bazicraniene
si cervicale
92.Masuri terapeutice in corpii straini faringo-
esofagieni
93.Terapia in urgenta a esofagitei postcaustice
94.Laringoscopia directa
95.Laringoscopia indirecta
(Foliculita
96.Corpi straini laringo-traheo-bronsici – mod de
rezolvare
97.Traheotomia
98.Otoscopia
99.Proba Weber
100.Proba Rinne
101.Proba Scwabach
102.Corpi straini auriculari
103.Spalatura auriculara
104. Othematom
105. Boala Meniere
106. Vertijul pozitional paroxistic benign (VPPB)
107.Schwannom de n vestibular (neurinom
acustic)
108. Neuronita

1
 109.Tumora de glomus jugular
37.Alergia rinosinusala – tratament
110.Barotrauma
38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor
paranazale 111.Arsuri si stenoze esofagiene
39.Epistaxisul -cauze/principii de trat 112.Tumori esofagiene
40. Hematom septal 113.Fistule si chisturi cervicale mediane
41.Fracturile piramidei nazale 114. Fistule si chisturi cervicale laterale
42.Anatomia clinica a urechii externe 115.Epiglotita
43.Otalgia etiologie 116.Pseudotumori laringiene
44.Clasificarea otitelor 117. Chisturi laringiene
45.Otite externe 118.Prezbiacuzia
46.Otita medie acuta banala la adult si copil mare 119. Urechea medie
47.Otite acute din boli infecto-contagioase 120. Functia respiratorie laringe

48.Otita sero-mucoasa acuta.(catarul tubo-timpanic) 121.Diagnostic diferential formatiuni ganglionare

50.Forme de exteriorizare a otomastoiditei acute 122. Diagnostic diferential formatiuni

51.Forme particulare de otita medie acuta in neganglionare

functie de varsta
52.Otita medie cronica supurata propriu-zisa
53.Otita medie supurata cronica simpla
54.Otospongioza(otoscleroza)
55.Complicatiile otitelor
60.Traumatisme ale urechii externe
123. Exsudatul faringian
124. Audiometria tonala liminara
125. Impedancemetria
126.Rinita acuta banala(coriza)
127. Angiofibrom de rinofaringe
128. Neoplasm de rinofaringe
129. Neoplasm de orofaringe
130. Sindrom disfagic

1.Anatomia clinica a faringelui-rapoarte laterale

Peretele lateral al faringelui pe toată lungimea este împărțit:
o porțiune retroglandulară (parotida)
o porțiune cervicală laterală împărțită de buchetul lui Riolan
o într-o porțiune prestiliană – în raport cu loja amigdaliană, artera carotidă
externă
o și una retrostiliană – elementele vasculonervoase ale gâtului (carotidă,
jugulară int, vag) + ganglionii limfatici

Rinofaringele(cavum): pe peretele lateral se deschid trompele lui Eustachio ce permit

comunicarea cu urechea medie, circumscris de bureletul lui Gerlach, inapoia lor gasindu-
se 2 fosete profunde ale lui Rosenmuller.
Orofaringele: cele 2 loje amigdaliene (conțin amigdalele palatine), delimitate de pilierii
anterior + posterior

2
Hipofaringele: lateral: sinusurile piriforme
2. Anatomia si fiziologia cercului limfatic Waldeyer

Inelul limfatic a lui Waldayer este alcatuit din amigdala faringiana a lui Luscka,
amigdalele tubare Gerlach, amigdalele palatine si amigdala linguala a lui Francke.
Elementele inelului reprezinta organe limfoide secundare ce produc limfocite
timodependente (T), ce au rol in imunitatea celulara, sau limfocite timoindependente (B) cu
rol in imunitatea umorala producand anticorpi ca imunoglobuline: IgG, IgA, IgM. Prin
functia imunitara cu fagocitarea bacteriilor, determina rezistenta agresiunii microbiene
locale sau externe. Cu timpul insa saturatia infectioasa a amidalelor devine nociva,
devenind porti de intrare a germenilor.
Reprezinta primul releu in impactul cu mediul ext participand activ la procesele de
aparare.
Tesutul limfoid faringian este dezvoltat in copilarie, spre pubertate, involuand cu
pastrarea numai a amigdalelor palatine ce-si mentin capacitatea de aparare.

3.Angina banala
a. eritematoasa
 virală
 congestie difuză faringiană + amigdaliană
 contextul unei viroze respiratorii

 simptome: debut brusc cu frison, febra, cefalee, senzatie de uscaciune in gat,

disfagie dureroasa cu otalgie reflexa
 pacientul prezintă jenă la deglutiție, tulburări respiratorii + asociere de rinită, otită
sau laringită

- bucofaringoscopie: congestie difuza a mucoasei faringiene, cu hipertrofia

amigdalelor si un edem al valului si al luetei. Dupa cateva zile poate apare si
exsudat fibros in criptele amigdaliene
 tratament simptomatic

 antiseptice generale: Faringosept,Strepsils,Hexoral

 prisnite
 antitermice si antiinflamatorii: Aspirina, Paracetamol
 vitaminoterapie
 regim igieno-dietetic
3
b. eritemato-pultacee
- etiologie microbiana, cel mai frecvent implicat fiind streptococcul beta hemolicitc,
stafilococul, pneumococul, bacilul Fiedlander
- simptome: febra 39, disfagie dureroasa cu otalgie reflexa, alterarea starii generale,
respiratia poate avea aspect fetid
- bucofaringoscopic: hipertrofie amigdaliana cu exsudat pultaceu important, cu
depozit galbui cremos, pe amigdala aderenta se poate transforma in aspect pseudo-
membranos, ulcerativ, sanguin sau ulcero-necrotic
- palpare: ADP subangulomandibulara dureroasa din cauza periadenitei
- ex. bacteriologic identifica microbul
- lab: leucocitoza cu neutrofilie si cresterea titrului antistreptolizinelor in infectiile
streptococice
- complicatii: in forma cu streptococ beta hemolititc cu glomerulonefrita acuta, RAA,
cardita reumatismala
- tratament: local antiseptice ge: faringosept, strepsils
 ATB conform antibiogramei: Penicilina G injectabila 2-4 mil ui/zi timp de 7 zile
dupa care se administreaza Moldamin 600.000 ui la copil si 1.200.000 ui la adult
a 7 zi si a 14 zi. Amoxiklav si Amoxicilina timp de 5-7 zile sau Cefalosporine
gen II,III, 1-2 prize timp de 5 zile.
 in formele recidivante  amigdalectomia la 3-4 sapt de la puseul acut

4.Anginele din bolile de sange

Imbraca diverse aspecte clinice asemanatoare cu angina acuta eritemato-pultacee sau cu

anginele ulcerative profunde.
a.Angina cu monocite din mononucleoza infectioasa
- etiologie: v. Epstein-Barr
- simptome: debut la tineri prin angina cu manifestari generale si locale banale,pe
fondul careia apare exsudat pultaceu, apoi ulceratii si necroze ce determina
odinofagie si disfagie, ADP cervicala asociata, hepatosplenomegalie si conjuctivita
- hemoleucograma: leucocitoza cu limfomonocitoza
- reactia Paul Bunell Hanganutiu pozitiva si pozitivarea ei diferentiaza afectiunea de
leucemii limfoide sau afectiuni virale
- evolutie: 2-3 sapt, cu o vindecare lenta

4
 - tratament: vitaminoterapie si ATB pt prevenirea infectiilor
b.Angina din leucemia acuta: angina eritematoasa sau ulcero-necrotica bilaterala
- simptome: ADP multiple cervicale, axilare, inghinale ce nu sunt inflamatorii,
neavand astfel tendinta la supuratii, astenie, anemie datorata unui sindrom
hemoragic caracterizat prin hemoragii profuze amigdaliene, gingivale sau bucale,
epistaxis
- hemograma: leucocitoza 100-300.000/mmc cu aparitia de celule anormale
mieloblastice sau limfoblastice
- punctia medulara clarifica diagnosticul
- tratamentul: afectiunii de fond, angina cu ATB, antiseptice locale
c.Agranulocitoza sau maladia Schultze: angina grava cu ulceratii profunde amigdaliene
- etiologie: intoxicatii medicamentoase (sulfamide, cloramfenicol, barbiturice),
radiatii x sau radiatiile atomice ce determina atingere medulara toxica
- simptome: sdr infectios este grav, cu ulceratii profunde amigdaliene cu sfaceluri
bilaterale, ce se pot extinde si spre val si pilieri, febra persistenta, poate aparea
subicterul
- hemograma: scaderea granulocitelor
- evolutia: letala in 1-2 ani, cu posibile remisiuni temporare clinice si hematologice
- tratament: afectiunii de baza, angina cu ATB, antiseptice

5.Anginele ulceroase superficiale

a.Angina herpetica
- etilogie: virala si evolutie ciclica
- simptome: debut brutal, cu febra 40-41, stare generala alterata, disfagie foarte
intensa, herpes nazo-labial
- bucofaringoscopia: roseata difuza pe pilieri si amigdale, deasupra carora se gasesc
mici vezicule albe sidefii ce se ulcereaza, apoi se pot acoperi si de false membrane –
- evolutie favorabila cu vindecare spontana dupa 7 zile
- tratament: simptomatic
b.Angina aftoasa
- etiologie: transmiterea infectiei cu predilectie de la produsele lactate infectate
- simptome: febra moderata, dureri ale membrelor, greata, varsaturi diaree
- bucofaringoscopic: vezicule albe cenusii pe fata interna a obrajilor, limba, valul
palatin, amigdale cat si faringo-laringian.

5
 - tratament: gargarisme si antiseptice locale, badijonari cu nitrat de argint 4% sau
clorura de zinc 10% grabind procesele de cicatrizare si diminuarea durerii
c.Angina din zona Zoster
- localizare: ades pe ramificatiile nervului glosofaringian, unilateral, de-a lungul
caruia apar vezicule mici, polimorfe,situate pe un fond eritematos, prezentand un
lichid clar
- simptome: febra, adinamie si hiperestezie in teritoriul nervului afectat, eruptia
veziculara disparea in aproximativ 2 sapt, sialorea reflexa si nevralgia putand
persista mai mult. Pot fi afectate ramuri si din nervul VII si X
- tratament: vit B1 100 mg i.m, vit B12 1000 g zilnic/7 zile, antalgice si fizioterapie
pt combaterea nevralgiei
d.Herpangina
- etiologie: v Coxsackie A
- simptome: debut cu febra, cefalee, anorexie, adinamie
- bucofaringoscopic: vezicule cu continut rosietic, situat pe val, lueta si amigdale.
Acestea pot deveni eroziuni rotunde, acoperite cu depozit fibrinos alb-cenusiu si
insotite de stomatita. Eroziunile se vindeca spontan in 5-7 zile
e.Pemfigusul apare sub forma unor eruptii buloase, cu continut seros sau hemoragic, ce se
sparg si determina ulceratii superficiale. Sunt f dureroase, fara febra, se vindeca spontan.

6.Anginele din bolile infectioase

a.Angina scarlatinoasa apare in cursul scarlatinei, fie de la debut fie la sf sapt a treia
- etiologie: streptococul beta hemolitic
- simptome: debut cu enantem rosu aprins al mucoasei faringiene si al amigdalelor ce
sunt hipertrofiate si prezinta exsudata pultaceu. Limba e initial alba, apoi devine
depapilata, zmeurie, greata, varsaturi, febra, frisoane
- tratament: penicilina + local dezinfectante uzuale
b.Angina rubeolica  aparitia pe langa enantem si exantem a unei ADP multiple cervicale
si occipitale. Tratament: simptomatic si antiseptic faringian.
c.Angina rujeolica  asocierea unui enantem la nivelul valului palatin sub forma de pete
rosii inchise, precedat de petele Koplick ce apar langa deschiderea canalului Stenon si
dispra inaintea aparitiei exantemului cutanat caracteristic.
d.Angina micotica  rep de candidoza
- bucofaringoscopic: depozite mici albicioase, ce prin indepartare lasa ulcer
eritematos
- simptome: disfagie si jena dureroasa

6
 - tratament: antimicotice (Nizoral,Diflucan), local cu antiseptice si solutie ce schimba
ph-ul
7.Anginele ulcerative profunde

a.Angina ulceroasa Moure (amigdalita lacunara ulceroasa acuta)

- simptome: debut insidios, usoara odinofagie
- ex faringelui: ulceratie necrotica la nivelul polului superior faringian, insotita
frecvent de ADP
- evoluita este in general de 10 zile
- tratament: badijonaj local cu sol de clorura de zinc aplicata dupa prelevarea
exsudatului si ATB. Se indica amigdalectomia dupa o luna de la puseul acut ptr
prevenirea recidivelor.
b.Amigdalita fuzospirilara (angina Plaut- Vincent-Simanovski)  ulceratie pseudo-
membranoasa circumscrisa situata pe mucoasa faringelui, gingii si in cavitatea bucala, cu
aspect de stomatita.
- simptome: debut insidios, stare febrila, cefalee, astenie, disfagie
dureroasa.Localizare unilaterala, insotindu-se de ADP subangulomandibulara
- bucofaringoscopia: hipertrofia si congestia amigdaliana, cu un depozit albicios la
nivelul polului superior,circumscris si usor detasabil, ce in cateva zile se detaseaza
spontan, lasand o suprafata necrotica, sangeranda, cu marginile neregulate
- ex bacteriologic pt difenetierea ulceratiei cu difteria, luesul primar, neoplasmul
amigdalian cat si hemoleucograma pt bolile de sange
- tratament: sol antiseptice locale, gargarisme, vitaminoterapia si ATB: Penicilina G
injectabila 2-4 mil ui/zi timp de 7 zile dupa care se administreaza Moldamin
600.000 ui la copil si 1.200.000 ui la adult a 7 zi si a 14 zi. Amoxiklav si
Amoxicilina timp de 5-7 zile sau Cefalosporine gen II,III, 1-2 prize timp de 5 zile.

8.Angine cu false membrane determinata de angina difterica

- simptome: angine cu false membrane ce sunt aderente la amigdala hipertrofica si

inflamata, ce prin inlaturare ulcereaza si sangera, alterarea starii generale, febra
ridicata, astenie, anorexie, tahicardie.
- diagnosticul se bazeaza pe sdr toxic, falsele membrane ce depasescsuprafata
amigdaleisi confirmarea bacteriologica
- tratament: seroterapie 40.000-60.000 ui/zi in formele grave in asociere cu ATB:
Penicilina G injectabila 2-4 mil ui/zi timp de 7 zile dupa care se administreaza

7
 Moldamin 600.000 ui la copil si 1.200.000ui/zi la adult a 7 zi ai a 14 zi. Amoxiklav
si Amoxicilina timp de 5-7 zile sau Cefalosporine gen II,III, 1-2 prize timp de 5
zile, tonicardiace, antiinflamatorii, tratament local.

9.Amigdalita cronica = inflamatie cronica a amigdalelor palatine in special manifestata

sub 2 forme: amigdalita cr hipertrofica in special la copii, amigdalita cr scleroasa
caracteristica adultilor.
Rolul dominant in cronicizare il joaca infectia cu cei 2 factori favorizanti: terenul limfatic
si alergic.
 In amigdalita cronica hipertrofica: hiperplazia tesutului limfoid prin hiperactivitate
functionala a foliculilor limfoizi amigdalieni, avand o hipertrofie moale
amigdaliana. Dupa fiecare proces inflamator amigdalian, amigdala va creste in
dimensiuni, amplificand jena respiratorie si al deglutitie. In timp, amigdala ajunge la
o saturatie de germeni, cu stocare in cripte si devine dintr-un organ de aparare, un
rezervor de germeni. Se produc modificari in structura amigdalei, cu aparitia unui
tesut scleros amigdalian. Amigdala se transforma intr-o amigdala cronica
hipertrofica dura datorata sclerozei si atrofiei limfatice.
- simptome: copil  volumul amigdalian creste determinand jena respiratorie
amplificata si de concomitenta vegetatiilor adenoide, se produc angine repetate, cu
asocieri de pusee acute de laringitace determina modificarea vocii, tulburari
respiratorii, tuse seaca
adult  posibil aparitia unor amigdale reduse de volum, dar cu dopuri de cazeum in
cripte.
 In amigdalita scleroasa si criptica: tesutul limfoid este redus cu cripte si cazeum, cu
septuri fibroase si scleroase ce traverseaza amigdala.
- simptome: angine acute periodice si posibile complicatii. In perioadele latente
bolnavul prezinta odinofagie, miros fetid, tuse seaca, stare de oboseala.
- Tratament ( AMBELE): gargarisme cu antiseptice si ATB, badijonari cu solutie de
clorura de fier sau criptoliza cu laser. In cazul nereusitei acestor tratamente 
amigdalectomie

10.Infectia de focar amigdaliana – clinic + laborator

Reprezinta o afectiune inflamatorie nesupurativa legata adesea de o angina cu streptococ

beta hemolitic de grup A.

8
 - simptome: dureri surde la nivelul regiunii scapulo-humerale, lombare, articulatiilor
membrelor, o stare de oboseala cronica si fatigabilitate
- bucofaringoscopia: amigdale palatine de marimi diferite, dar care la palpare cu
spatula pot evidentia aparitita dopurilor de cazeum sau secretie gleroasa in criptele
amigdaliene
- paraclinic: VSH peste 15-20mm/h, fibrinogenul peste 2,5 g/l, titrul ASLO peste 200
u, sumarul de urina ce poate arata albuminurie, hematurie si cilindrurie

11.Complicatiile anginei acute - supuratiile spatiului retrostilian

Adenoflegmonul retrostilian este situat in spatiul retrostilian, avand un grad de gravitate

crescuta, datorita raportului cu artera carotida interna. Dezvoltarea se face pe seama
ganglionilor latero-cervicali jugulo-carotidieni superiori, infectia provenind cel mai ades de
la o angina cu etiologie frecvent streptococica sau stafilococica.
- simptome: febra 39-40 persistenta, starea generala se modifica, disfagia se
accentueaza, poate apare torticolis cu inclinarea capului si imobilitatea spre partea
bolnava
- palparea regiunii sterno-cleido-mastoidiene este dureroasa
- bucofaringoscopia: bombarea peretelui lateral al faringelui, cu impingerea
anterioara si mediastinala a lojei amigdaliene
- evolutia: catre supuratie in 8-10 zile, cu tendinta spre exteriorizare cervicala sau
faringiana a puroiului sau prin abcedarea si a celorlalti ganglioni jugulo-carotidieni,
dand nastere la adenoflegmonul laterocervical. Pot apare complicatii hemoragice
prin erodarea arterei carotide sau tromboflebita de vena jugulara interna si mai rar
fuzarea infectiei spre mediastin cu mediastinita
- tratament: chirurgical  drenajul colectiei pe marginea anterioara a muschiului
SCM dupa prealabila confirmare prin punctie, introducandu-se o mesa iodoformata.
Se administreaza ATB, antiinflamatorii, antitermice si antalgice.

12.Complicatiile la distanta ale anginelor

-acute, de etiologie bacteriana: septicemia, bacteriemia si septicopiemia

-toxice prin difuziunea toxinelor la distanta
-fluxionare si degenerative, determinate de infectia de focar cronica amigdaliana sau prin
reincalzire, sub forma de RAA, nefrita si endocardita
Septicemia amigdaliana rep o grava complicatie

9
 - etilogie: polimicrobiana cu punct de plecare de la o angina acuta sau
monomicrobiana(anaerob) cu punt de plecare de la focar amigdalian ulcero necrotic.
Propagarea se face direct prin intermediul circulatiei venoase sau prin contiguitate,
in afectarea ggl si in continuare a peretelui venos jugular
- simptome: debut brusc cu febra si frison, facies teros, sdr hepato-renal, torpoare,
delir sau semne din determinarile septice secundare ca in abcese cerebrare, hepatice,
pulmonare, articulare
- diagnostic: hemocultura + insamantari
- tratament: trebuie sa fie energic conform antibiogramei  adm ATB in asociere cu
hialuronidaza, heparina si antiinflamatorii tip cortizon

13.Flegmonul (abcesul) periamigdalian

Reprezinta supuratia tesutului conjunctiv lax situat intre capsula amigdalei si peretii lojei.
Supuratia este intrafaringiana, produsa prin trecerea geremnilor prin capsula
- etiologie: streptococul beta hemolitic la care se asociaza frecvent anaerobi
- localizare: - anterior (intre amigdala palatina si pilierul anterior) cu bombarea
pilierului anterior si impingerea amigdalei in jos si indarat, cu bombarea valului
palatin de partea leziunii si edemul luetei. In caz de necroza se elimina un puroi
cremos si foarte fetid
posterior (intre amigdala si pilierul posterior) cu bombarea pilierului posterior si
impingerea amidalei hipertrofiate, cu depozite purulente, edemul luetei
- simptome: debut la 2-3 zile de la aparitia anginei eritemo-pultacee, cu accentuarea
disfagiei, a durerii unilaterale, otalgiei reflexe si uneori trismus.Odata cu
constituirea colectiei, vocea capata ton nazonat, durerea se accentueaza, apare
hipersialoree, trismus, disfagie intensa cu febra, frison, cefalee, halena fetida,
regiunea cervicala de partea afectata este impastata si dureroasa
- diagnostic confirmat prin punctie
- tratament: chirurgical precedat de punctie in punctul de maxima bombare. Se
asociaza antibioterapia timp de 10 zile apoi se recomanda amigdalectomie la 2-3
saptamani de la puseul acut.

14.Adenoidita acuta + cronica

10
 Adenoidita acuta = inflamatia banala a amigdalei lui Luschka, intalnita la sugar si copilul
mic, in asociere cu rinita acuta si laringo-traheo-bronsita acuta cu evolutie de aproximativ o
saptamana
- simptome: sugar  febra mare 39-40, agitatie, respiratie rapida, eventual convulsii,
obstructia nazala face dificila alimentatia
- rinoscopia anterioara: prezenta unei rinorei purulente
- bucofarincoscopie: scurgerea muco-purulenta, ca o perdea pe peretele faringian
posterior. La copilul mare, datorita scuregerilor muco-purulente poate determina
afectiuni ale cailor respiratorii.
- tratament: repermeabilizarea foselor nazale  admin de antiseptice si
vasoconstrictoare (ser efedrinat 3%) sub forma de instilatii nazale, antitermice
(paracetamol-supozitoare) si in caz de complicatii locale antibioterapie. In caz de
adenoidite trenante sau repetate se recomanda adenoidectomia in afara puseelor
acute, insa dupa 8 luni.
Adenoidita cronica = hiperplazia amigdalei lui Luschka insotita de infectia cronica,
denumita popular „polipi”. Limfantismul si infectia sunt factorii ce predomina in formarea
afectiunii. Limfantisul-stare constitutionala caract prin hiperplazia limfoida generala cu
micropoliadenopatie, tegumente si mucoase palide, anemie, tulburari tiroidinene.
- simptome: sindrom de obstructie nazala, cu rinoree si perdea muco-purulenta pe
peretele posterior al faringelui, cu tulburari respiratorii mai ales nocturne pana la
apnee nocturna. Copilul respira bucal, vocea este nazonala si sforaie noaptea. Apar
in timp modificari ale masivului facial si ale partilor moi ale fetei, cu
retroprognatism, bolta ogivala, dentitie vicios implantata, piramida nazala subtire-
facies adenoidian. Lipsa de ventilatie a trompei antreneaza otite seroase cu
hipoacuzie de transmisie
- bucofaringoscopia: congestie permanenta a pilierilor anteriori, cu hipertrofia
amigdalei palatine
- rinoscopia posterioara ca si tuseul cavumului evidentiaza formatiuni tumorale moi,
boselate, ce ocupa plafonul si obstrueaza orificiile obstructie nazala, otite seroase,
apnee de somn, adesea necesitand si amigdalectomia.

15.Afectiunile rinofaringiene acute ale copilului SUB 14 + amigdalita acuta + amigdalita

acuta linguala

Amigdalita acuta
Intereseaza in special amigdalele palatine

11
 - etiologie: stafilococ, streptococ, haemophilus
- simptome: senzatie de corp strain, durere la inghitire, otalgie reflexa, modificarea
vocii, posibila ADP ganglionara cervicala, febra, cefalee
- buofaringoscopia: hipertrofie amigdaliana cu congestie intensa, cu depozite
purulente posibile la nivelul criptelor
- tratament: local-antiseptice si antiinflamatorii plus antibioterapie.

Amigdalita acuta linguala apare la pacientii amigdalectomizati ca o reactie hipertrofica

compensatorie limfatica sau dupa leziuni de corp strain sau alimnte
- simptome: disfagie la baza limbii cu otalgie reflexa, durerea e exacerbata de fonatie
sau mobilizarea limbii, posibila coexistenta a edemului glotic si ADP
subanguomandibulara

16.Fibromul rinofaringian = tumora localizata la nivelul nazofaringelui, ce prin

dezvoltare poate determina o simptomatologie grava. Este denumita si tumora sangeranda a
pubertatii masculine, intre 9-20 ani. Tumora se situeaza in cavum, in portiunea sfeno-
etmoidala, cu extindere spre rino-farnige, fosele nazale, sinusuri, orbita si rar endocraniu
- anatomo-patologic: tumora neteda, rosie,uneori boselata, la palpare avand o
consistenta renitenta sau dura. Poate prezenta mici eroziuni, dar nu ulcereaza.
Insertia este sesila, pe cadrul coanal, fata inf a sfenoidului sau aripa interna a
apofizelor pterigoide
- microscopic: fibroangion avand vase fara pereti proprii realizand adevarate lacuri
sangvine ce determina sangerari la cele mai mici traumatisme
- simptome: poate debuta prin sdr de obstructie nazala unilaterala, ce apoi se poate
bilateriza si prin epistaxisuri determinand anemie
- rinoscopie ant: congestie, staza si uneori o prelungire nazala a tumorii
- rinoscopia posterioara: masa tumorala cu aspectul specific
- examenul clinic se completeaza prin radiografii ale masivului facial, angiografie
selectiva carotidiana extena, ce permite embolizarea retrograda a tumorii cat si CT
- diagnostic diferential: vegetatiile adenoide, chisturile de retentie, sarcomul, polipul
sinuso-coanal
- tratament: chirurgical  exereza tumorii pe cale transfaciala cu diminuarea
hemoragiei prin embolizari selective, ligatui vasculare, tratament hormonal si
hemostatic

12
17. Cancerul de rinofaringe: simptomatologie, tratament

-simptome:
- debutul adenopatic: tumefierea ganglionilor cervicali, in special jugulo-carotidieni
superiori, ce devin fixi, nedurerosi;
- debutul rinologic: coriza unilaterala si obstructie nazala, rinoree muco-purulenta cu
striatii sanguinolente
- debutul otic: simuleaza diferite grade de afectare otica, de la simplu catar la otita
supurata, prezentand hipoacuzie de transmisie unilaterala, acufene, cat si otalgie
reflexa, tenace si rebela la tratament
- debutul neurologic: sindrom cefalalgic in casca sau durere localizata in vertex,
nevralgie pe una din ramurile nervului trigemen. Cel mai frecvent afectat este
oculomotorul extern datorita apropierii sale de varful stancii. Daca afectarea
nervului oculomotor este asociata cu cea a trigemenului determina sindromul
Gradenigo. Prin ADP satelita jugulo-carotidiana superioara pot fi afectati ultimii 4
nervi cranieni. In invazia valului palatin apare triada Trotter: diminuarea mobilitatii
valului, tulburari auditive si nevralgii de trigemen. In perioada de stare, devine
voluminoasa si det o supuratie nazala, semne tubo-timpanice, putandu-se extinde
spre fosele nazale si etmoid determinand tulburari de vedere, paralizii ale nervului
oculomotor. De asemenea determina sdr Jacoud ce evoleaza cu oftalmoplegie,
amauroza si nevralgie trigeminala, iar in fazele terminale pot fi prinsi toti nervii
cranieni determinand sdr Garcin. Cand invadeaza peretele lateral faringian
accentueaza semnele auriculare,prin invazia fosei zigomatice determina trismus
-tratamentul: radio-chimio-terapic. Chirurgia se adreseaza ADP latero-cervicale, in care se
practica evidare ganglionara radicala, urmata de radioterapie la distanta. Pt a iradia cat mai
putin tesuturile sanatoase din jurul tumorii se practica brachiterapia.

18.Cancerul de amigdala palatina

- simptome: debuteaza insidios, cu o jena amigdaliana, senzatie de corp strain, otalgie

reflexa si ADP subangulomandibulara. Poate aparez ulceratie la nivelul amigdalei
ce se poate extinde spre pilieri si faringe. In perioada de stare, aspectul tumorii este
burjonat, ulcerat, sangeranda la atingere, dura la palpare, disfagia se accentueaza.

13
 - Diagnostic: clinic + biopsie + CT
- Dg diferential: anginele ulcero necrotice Plaut-Vincent, de anginele din bolile de
sange si de anginele cronice (tbc,lues)
- tratament: extirparea largita a amigdalei palatine urmata de evidarea ganglionara si
tratamentul complementar radio-chimioterapic.

19.Cancerul de hipofaringe

Sunt in general epitelioame care afecteaza sinusurile piriforme si mai rar peretele
posterior
- simptome: disfagie progresiva pana la stop alimentar, sialoree, otalgie reflexa, ADP
latero cervicala, disfonie si tulburari respiratorii
- diagnostic: laringoscopie indirecta, endoscopie, CT si confirmare histo-patologica
prin biopsie
- tratament: extirparea monobloc a tumorii prin faringo-laringectomie partiala sau
totala, evidare ganglionara radicala, urmata de radio-chimioterapie. Tratamentul cu
Metronidazol imbunatateste rezultatele radioterapiei.

20.Corpi straini faringo-esofagieni

Oprirea unui corp strain la nivelul faringelui si esofagului apare mai ales la copii, mai rar
la adultii cu tulburari de deglutitie, edentati, cu tulburari psihice. Acestea se opresc in
faringe, adesea la stramtoarea superioara a esofagului, datorita volumui si neregularitatilor.
Leziunile determinate sunt la nivelul mucoasei, putand duce la perforarea peretelui, cu
determinarea unor complicatii septice (supuratii cervicale si mediastinale, pleurezii, fistule)
sau perforatii vasculare.
Simptomatologia: polimorfa, depinzand de forma si marimea obiectului
 un corp strain mai voluminos, in hipofaringe sau la stramtoarea superioara a
esofagului poate determina crize de sufocare sau sincopa reflexa.
 cand sunt mai mici, determina durere pasagera, o senzatie de greutate, o jena cu
iradiere interscapulara.
Disfagia mecanica sau dureroasa, reprezinta semnul cardinal, depinzand de marimea
corpului, cat si de reactia de inflamatie si spasmul local. In timp corpii straini determina
ulceratii si infectii locale, cu alterarea starii generale, accentuarea disfagiei, sialoree,
fetiditate.

14
 Rx simplu sau baritat, esofagoscopia  precizeaza diagnosticul. Largirea spatiului
retroesofagian, vizibil radiografic arata o colectie retro-faringo-esofagiene.
Tratament: calmarea pacientului cu fenobarbital, se pot administra antispastice, ca
atropina, se incepe terapia cu antiinflamatorii si antibiotice. In spital  extragerea corpului
strain pe cale naturala prin esofagoscopie. Extractia chirurgicala se face in caz ca nu se
rezolva prin esofagoscopie pe cale cervicala, toracica sau abdominala in functie de
localizarea corpului strain. Drenaj si antibioterapie pentru evitarea complicatiilor septice.

21.Anatomia clinica a foselor nazale - perete extern

In partea superioara este alcatuit din partea interna a apofizei maxilare, de osul lacrimal si
de labirintul etmoidal. Dedesubt se gaseste fata interna a maxilarului superior, continuat
indarat de lama verticala a palatinului si apofiza pteriogoida a sfenidului. Pe peretele extern
se observa 3 lame osoase suprapuse denumite cornete (superior, mijlociu si inferior) care
delimiteaza cu peretele lateral al foselor nazale 3 spatii numite meaturi in care se deschid
orificiile cavitatilor anexe ale foselor nazale.
 La nivelul meatului mijlociu se deschid sinusurile maxilare, sinusul frontal si
celulele etmoidale anterioare.
 La nivelul meatului inferior se gaseste orificiul de deschidere a canalului
nazolacrimal.
 La nivelul meatului superior se deschid sinusurile sfenoidale, si celulele etmoidale
posterioare.

22.Anatomia clinica a sinusurilor fetei - maxilare, frontale, etmoidale

Sinusul maxilar:
- filogenetic, apare în primul an de viață prin translarea celulelor etmoidale
- se găsește în tuberozitatea maxilară anterioară
- fața anterioară = fosa canină – loc pentru trepanare
- fața internă – spre fosa nazală – aici se prinde porțiunea osoasă a cornetului inferior
- fața posterioară – tuberozitățile maxilare: raport cu fosa pterigomaxilară și în spate
cu apofizele pterigoidiene
- marginea anterioară = arcada dentară, loc de inserție a dentiției (rapoarte intime =>
sinuzita maxilară acută odontogenă)

15
 - la nivelul peretelui interior sub cornetul inferior se deschide canalul lacrimonazal
=> puncția sinusului maxilar ce se efectuează în meatul inferior trebuie făcută la 1-
1,5 cm în spatele capului cornetului inferior pentru a nu leza orificiul canalului
lacrimonazal
- se deschide la nivelul meatului mijlociu, iar în interior mucoasa este de tip respirator

- vascularizatie: ram din art sfenopalatina si din art etmoidala ant

- inervatie: ram nazale din n maxilar sup si din ram ale n alveolari sup

Sinusul frontal:
 în grosimea osului frontal (o tăblie anterioară cu 2 proeminențe = glabela și una
posterioară ce îl separă de scoarța cerebrală)
 prezintă la mijloc un sept care separă sinusul frontal drept de cel stâng; locul de
unire între oasele proprii nazale și osul frontal = locul de maximă rezistență în
masivul facial
 sinusul frontal se deschide în meatul mijlociu, având un canal lung, sinuos de 1-2
cm
 puncția sinusului frontal (puncția Beck) se realizează prin tăblia anterioară a
frontalului după prealabila anestezie a tegumentelor

 mucoasă de tip respiratorvascularizatie: art etmoidala ant si ram din art

sfenopalatina
 inervatie: ram nazale posterosup ale n maxilar sup si n etmoidal ant (ram din n
oftalmic)

Sinusul etmoidal:
 contin celule etmoidale impartite in 2 grupuri: anteroinf ce se deschid in meatul mij
si posterosup ce se deschid in meatul sup
 format din 2 mase laterale unite superior de lama cribriformis, ce prezintă orificii
prin care trec filetele olfactive; în mijloc – lama perpendiculară a etmoidului, ce
face parte din porțiunea osoasă a septului nazal și care deasupra lamei cribriformis -
endocranian formează apofiza crista galli – loc de inserție a cortului creierului cu
importanță în cadrul traumatismelor craniocerebrale – poate da leziuni endocraniene
 pe peretele intern al maselor laterale se inseră porțiunile osoase ale cornetului
superior + mijlociu
 peretele extern (subțire) = lama papiracee – realizează peretele intern al orbitei (=>
complicațiile septice generează supurații orbitare)

16
  masele laterale etmoidale cuprind celule etmoidale anterioare și posterioare, fară o
delimitare strictă, ce se deschid la nivelul meatului superior pentru celulele
etmoidale posterioare și la nivelul meatului mijlociu pentru celulele etmoidale
anterioare

23.Sindromul secretor nazal

Prin rinoree se intelege orice fel de scurgere nazala indiferent de natura ei. Poate fi seroasa,
serosanguinolenta, seromucoasa, mucupurulenta, purulenta, iar ca forma aparte rinoreea
cerebro-spinala. Se exteriorizeaza prin narina, posterior spre rinofarige sau mixt.
Rinoreea anterioara poate fi:
 seroasa-unilaterala-ne face sa ne gandim la o rinoree cerebro-spinala daca este
asociata cu un traumatism
 seroasa-bilaterala-insotita de crize de stranut si obstructie nazala bilaterala,
evoca alergia nazala
 purulenta-unilaterala-cu miros fetid si obstructie nazala pledeaza pt corp strain
la copil, de rinolit sau tumora nazala la adult
 purulenta-bilaterala-evoca diag de rinita acuta in care curgerea nazala este
frecvent striata cu sange, mucoasa nazala rosie, narina inflamata, buza
superioara iritata. La copii cu recidive frecvente ne orienteaza spre vegetatii
adenoide.
 rinoree manifeste sub forma de cruste-crustele pot fi de la nivelul vestibulului
narinar(furunculul de vestibul nazal, impetigo narinar, foliculita narinara,
lupusul nazal), fie de la nivelul foselor nazale (rinita cronica crustoasa-
secundara unor agenti terapeutici: spalaturi nazale, vasoconstrictoare, antibiotice
locale, sau inhalarii unor vapori calzi sau iritanti). Se obs de asemenea in
perforatii nazale sau dupa interventii ce sacrifica arhitectura foselor nazale.
Rinoreea posterioara  drenajul secretiilor spre coane determina: hemaj, tuse, raclarea
gatului. Secretia expulzata este vascoasa, decubitul dorsal favorizand scurgerea in faringe.
Sinusurile posterioare(cel etmoidale posterioare si sinusul sfenoidal) isi evacueaza secretiile
spre rinofaringe, ca si ozena, care prin atrofie largeste fosele nazale, determinand formarea
si eliminarea crustelor atat anterior cat si posterior.

24.Sindromul de obstructie nazala

17
 Apare cand un obstacol endocavitar sau parietal diminua lumenul fosei nazale. Sediul
obstacolului este mai important decat volumul sau. Pot da obstructie: infectiile nazale si ale
cailor respiratorii, anosmia, modificarile timbrului vocii, sforaitul, tulburarile de auditie,
otitele catarale sau supurate, tulburari in alimentatia copilului mic, astenia fzica si
intelectuala, deformarile osoase de la nivelul fetei si toracelui.
Obstructia nazala permanenta la nou nascut - datorita unei malformati nazale, de obicei la
nivelul orificiului posterior coanal. In timpul alimentatiei copilul se cianozeaza, respiratia
fiind bucala. In scop diagnostic se introduce o sonda Nelaton in fosa nazala care se va opri
la nivelul obstacolului.
La copil, o obstructie unilaterala ne face sa ne gandim la un corp strain endonazal, care de
un timp se insoseste de secretie mucopurulenta cu miros fetid. Alta cauza e reprezentata de
un traumatism care provoaca un hematom septal subpericondral, fie o fractura a piramidei
nazale si mai ales a septului.
La adult: traumatism sau corp strain.
Obstructia nazala progresiva bilaterala la sugar: rinite sau adenoidite acute cu rinoree,
tulburarti generale pana la sindrom toxicoseptic;-
La baieti la pubertate: fibromul rinofaringian, cu hemoragii repetate si abundente
La adult: rinite cronice, fie atrofice, fie hipertrofice, alergia nazala, polipoza nazala
La varstnici: sdr de senescenta ce se poate insoti de jena respiratorie nocturna, hemoragii,
sforait
Obstructia nazala progresiva unilaterala de cauza organica: malformatie, deviatie de sept,
hipertrofie de cornete, sinuzita, tumora rinosinusala.

25.Functia respiratorie nazala

Are importanta primordiala in mecanismul respirator general. Contactul aerului cu

mucoasa nazala ii confera calitatile necesare pentru o functie normala a intregului aparat
respirator. Mucoasa nazala datorita structurii morfologice are rolul de a incalzi, umezi si
purifica aerul respirator. Etajul mijlociu este zona ventilatorie principala. Curentul
inspirator merge de-a lungul septului si pe fata interna a cornetului mij fara sa treaca prin
meaturi. Curentul de tip turbulent este singurul care atinge deschiderea sinusurilor in
meaturi. Zona olfactiva primeste mai mult aer expirat decat inspirat. In repaus vol aerului
inspirat este de 8-9 litri. Incalzirea aerului se face prin iradiere de caldura de la mucoasa,
vasodilatatia din inspir avand rol de a contacta o mai mare cant de sange cu aerul expirat.
Aerul care paraseste sinusurile in timpul inspirului fiind incalzit contribuie in mica masura

18
la incalzirea aerului inspirat. Umezirea aerului este asigurata de celulele caliciforme si
glandele seromucoase. Purificarea aerului incepe in vestibulul nazal unde sunt oprite
particulele mai mari de catre peri (vibrizi) apoi in fosele nazale unde intra in actiune cilii si
mucusul nazal.

26.Furunculul vestibulului nazal (Foliculita vestibulara)

- etiologie: S auriu a unuia sau mai multor foliculi pilosebacei

- clinic: un punct galben centrat de un fir de par si cu reactie inflamatorie periferica
intensa si tradus exterior prin tumefiere rosie si dureroasa a aripii nasului. Durerea
spontana este intensa, pulsatila cu paroxisme violente
- narinoscopie
- complicatii: infectia venoasa pe cordonul venei faciale pana la unghiul intern al
ochiului ce poate fi urmata de tromboflebita sinusului cavernos (protruzia globului
ocular, edem palpebral si conjunctval, paralizia oculomotorilor, cecitate, insotite de
semne generale de septicemie)
- tratament: prisnite locale cu rivanol, initial se poate pune gheata (bun
antiinflamator), dacă se colectează  incizie + drenaj + pansament zilnic + ATB
(oxacilina)

27.Rinita hipertrofica
Se caracterizeaza prin hipertrofia pasagera sau definitiva a cornetelor nazale inferioare si a
mucoasei nazale
O forma difuza si o forma localizată: hipertrofie de coadă-cornet inferior, hipertrofie de
coadă de sept și hipertrofia cap-cornet mijlociu {concha bullosa}
Clinic:
- obstrucție nazală cu dificultăți în respirație,
- rinoree cu aspect mucofluid, adesea asoc cu alergie rinosinusala
- rinoscopie ant: hipertrofia cornetului inferior, rosu violaceu, umple toata fosa nazala
Tratament: de cele mai multe ori chirurgical prin radiofrecvență sau laser, cu evitarea
mucotomiei

28.Rinita atrofica

19
Leziuni inflamatorii cronice caracterizate prin atrofia si largirea consecutiva a foselor
nazale.
Etiologie: noxe profesionale, admin de vasoconstrictoare
Clinic:
- fosele nazale largi,
- cornete mici și cu un aspect palid,
- bolnavul acuză dificultate în respirație și uscăciunea mucoaselor.
Evolutie: ozena (largirea foselor nazale cu aparația de cruste și secreții și o respirație fetidă
(cacosmie))
Tratament:
- lavaj al foselor nazale cu SF,
- badijonaj cu soluția de Lugol sau pomezi cu streptomicina
- în situația ozenei  indepartarea mecanica sau prin spalatura a crustelor +
micsorarea de vol a foselor nazale prin diferite proceduri

29.Etmoidita acuta si cronica

a.Etmoidita acuta = inflamatia mucoasei la niv cel etmoidale

Clinic:
- Obstruc nazala
- Cefalee
- Rinoree purulenta
- Durere la palparea unghiului intern al orbitei (semn Grunwald)
- Posibile tulb de vedere
Tratament: ATB local, AINS, chir prin abord endoscopic
b.Etmoidita cronica supurata
prez 2 forme: una asociata la o sinuzita banala,maxilara,sfenoidala si alta limitata numai la
etmoid
 cea asoc la o sinuzita banala, maxilara, sfenoidala
-edem inflamat al mucoasei etmoidale urmat de osteita rarefianta a septurile intercelulare 
etmoidul devine un burete purulent

Clinic:
- in etmoidita ant: durere spontana la presiunea unghiului intern al orbitei(semnul lui
grunwald)

20
 - in etmoidita post: asimptomatica, scurgere purulenta in rinofaringe obiectivata la
rinoscopie prin prezenta puroiului deasupra cornetului mij si pe rinofaringe
 cea limitata numai la etmoid
-obstructia completa a orif cel etmoidale prin leziuni inflamatoare si cicatriciale  puroiul
ramine sub tensiune in etmoid care este transformat intr-o cavitate unica prin necroza
septurilor intercelulare
Clinic:
- cefalee cu sediul frontal/occipital.
Tratament: etmoiditele deschise se trateaza mai intai cu antibiotice, sulfamide. Daca tratam
med nu determina rezultate favorabile dupa 8-10 zile  etmoidectomia pe cale endonazala.
La sinuzita frontala asociata se intervine pe cale externa.

30.Sinuzita maxilara acuta si cronica

a.Sinuzita maxilara acuta: se def ca inflamatie catarala sau supurata a mucoasei sinusului
maxilar cu punct de plecare de obicei nazal sau dentar.
Etiologie: rinogena, dentara (infectia se poate propaga prin contiguitate de la 2 premolar,
1,2 molar ca urmare ca urmare a unei extractii, granulom, chist dentar, pericoronarita),
infectii de vecinatate, traumatisme
Simptomatologie:
1. de origine rinogena
A) catarala apare in cursul unui guturai banal sau gripal. Durerea este redusa la o simpla
greutate a capului se gaseste in jum fetei respective si se propaga la nivelul dintilor fiind de
intensitate moderata. Evolutie spre vindecare in cateva zile.
B) purulenta apare im cursul unei gripe, durerile survin simultan cu coriza, sunt f vii, cu
caracter nevralgic, cu senzatie de plenitudine in hemifaciesul respectiv. Durerea se
exacerbeaza conturand un caracter orar. Rinoreea este mai intai clara apoi 5-6 zile puroi de
culoare galbena, brun sau sangeranda.
2. de origine dentara este acuta numai in aparenta, in realitate avem de a face cu o
sinuzita cronica latenta a carei existenta este brusc acutizata de o interventie dentara.
Se acumuleaza puroi in sinus fara a altera mucoasa si numai daca infectia dentara
persista, mucoasa se infecteaza si devine sinuzita propriu zisa. Criza de sinuzita
acuta: intreg faciesul devine dureros, obrazul se tumefiaza, si se evacueaza un puroi
fetid. Dintele bolnav lasat pe loc sau existenta unui mic focar de osteita reziduala
mentin starea de infectie si sinuzita se cronicizeaza. In timpul crizei este necesara
extractia dintelui bolnav.

21
Tratamentul: punctia sinusului maxilar cu eliminarea secretiilor (5-7 punctii)
anemizari la niv meatului nazal + AINS (prednison, medron) + ATB cu spectru larg
daca nu cedeaza  chir  endoscopie de drenaj a sinusului maxilar prin abord extern
(CALDWELL-LUC)
b.Sinuzita maxilara cronica: infectia este de origine rinogena evidentiind in secretii germeni
saprofiti ai foselor nazale deveniti patogeni. Alteori, puroiul este amicrobian. Mucoasa
sinusului este in general edematiata polipoida sau are un aspect granulos.

Clinic:
- durere este variabila si exacerbeaza cu ocazia unei reincalziri a sinuzitei
- rinoree purulenta este constant unilateral, abundenta si uneori fetida daca este de
origine dentara. Rinoreea purulenta det prin inghitire tulb gastrointestinale si
traheobronsite descendente prin aspiratie.
Tratament: punctii repetate, antibiotice cu cortizon. Existenta unor leziuni ireversibile ale
mucoasei impune indepartarea acestora, operatia clasica este trepanarea sinusului prin fosa
canina cu chiuretajul mucoasei si drenajul sinusului prin bresa practicata in meatul inf.

31.Sinuzita frontala acuta si cronica

a.Sinuzita frontala acuta: def ca afectarea infectioasa sau virala a sinusului frontal.Pe plan
clinic va fi insotita in mod practic de o etmoidita ant.
Simptome:
- dupa o perioada de debut constituita de o rinita acuta
- rinoree purulenta
- senzatie dureroasa in reg supraorbitara care iradiaza spre reg temporala si maxilara.
- durerea se intensifica progresiv, devine continua cu exacerbari paroxistice, mai ales
in cursul diminetii obligand bolnavul sa ramana imobil si in obscuritate in timpul
crizei care dureaza 1-2 ore. Durerea se insoteste de fotofobie, lacrimare iar miscarile
globului ocular devin dureroase
- palparea obiectiveaza durerea in aria de proiectie a sinusului frontal cu un punct
dureros maxim in inghiul intern al ochiului (semnul lui Ewing)
Rx pune in evidenta o voalare sau opacitate neta a sinusului frontal.
Evolutie: spre vindecare dupa tratament si mai rar spontan. Cronicizarea sinuzitei frontale
se datoreste in general deviatiei de sept, hipertrofiei de cap de cornet si mai rar virulentei
germenului, sinuzitei etmoidale sau maxilare asociate.

22
Tratament: se trateaza si deviatia de sept si hipertrofia capului de cornet mij. Se prescriu
antalgice (algocalmin, aspirina, comprese calde). Pt a favoriza drenajul sinusului se aplica
comprese cu vasoconstrictive (efedrina, adrenalina) urmata de inhalatie cu oleuri balsamice,
alcool mentolat si/sau instilatii nazale cu vasoconstrictive locale asociate cu un antibiotic si
cortizon. Aerosoloterapie, si antibioterapie pe cale generala dupa stabilirea unei
antibiograme. Daca durerile persista si drenajul este defectuos se trepanopunctie cu fixarea
unui cui prin care se fac zilnic spalaturi si se adm antib si cortizon.
b.Sinuzita frontala cronica: dupa 2 luni de evolutie o sinuzita frontala netratata se
cronicizeaza.
Mucoase reprez de edem, serozitate, puroi cu germeni, urmate apoi de degenerescenta
polipoida a mucoasei si in final de procesul de osteita rarefianta cauza det a complicatiilor
infectioase orbito oculare craniene si endocraniene.
Clinic:
- durere
- rinoree purulenta, nefetida si mult mai putin abundenta decat in sinuzita maxilara
- cefalee puternica
- rinoscopia ant evidentiaza puroi in meatul mij, ocupat de polipi edematosi sau
inflamatori
Rx evidentiaza o opacitate completa a sinusului si eventual prezenta unei osteite parietale.
Tratament: chirurgical, este rebela la antibiotice utilizate pe cale generala si imposibil de
adm local. In cazurile simple se poate practica o operatie de drenaj pe cale nazala prin
rezectia septului sau cornetului mij. Initial este necesar a se practica trepanopunctia
sinusului frontal si introducerea de med modificatoare, antib, cortizon, enzime proteolitice.
Daca sunt leziuni de osteita care obliga si la indepartarea mucoasei, se trepaneaza sinusul,
se chiureteaza focarele de osteita , se exclude sinusul umpland cavitatea cu tes gras si se
obtureaza ostiumul prin grefon osos.

32.Complicatiile endocraniene ale infectiei nazala si sinusale

Apar datorita extinderii pe cale hematogena sau din aproape in aproape prin proc de
osteita si distructie osoasa cu aparitia de meningita, abces extradural, abces cerebral, cu
semne de HIC si fen de focalizare; apare sindromul de HIC cu cefalee, pierdere de
cunostiinta, vertij, tulb de vedere.
Tratament: neurochir si orl
Complicatii vasculare: tromboflebita de sinus longitudinal sup sau de sin cavernos prin
diseminarea trombilor septici cavernosi. Apar in sinuzite etmoido-frontale pe calea venei

23
angulara si oftamice. Simptome: supuratie profunda cu oftalmoplegie, chemozis, cefalee
post de globii ocular. Tratament: chir, drenaj si ATB si AINS in doze mari.

33.Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor

orbito-oculare
a. dacriocistite supurate = inflamatia gl lacrimale cu edemul orbitei si secretie
mucopurulenta
b. celulita orbitei – secundara extensiei unei supuratii prin strabaterea lamei papiracee
a unei etmoidite supurate, chemozis si det abcesul orbital, exoftalmie, si tulb de
miscare a globilor ocul si tulb de vedere. Tratament: chir(drenaj etmoidal al
colectiei). Fara tratamnet det fluxiune palpebrala superficiala in pleoapa sup sau in
cea inf. In cazul fluxiunii palpebrale profunde aparitia de chemozis si a unei colectii
purulente poate det empiem retroorbital cu formarea de tromboflebite de sinus
cavernos. Pot fi afectati nervii 2,3,4,5,6
c. osteomielita oaselor craniului – apare in etmoidite ac, rinita ac, sinuzita max sau
frontala acuta det de streptococ sau stafilococ. Simptome: edem local, inflamatie,
proces de osteita (RX), exteriorizare prin fistulizare. Tratament: ATB, incizia
abcesului si ridicarea sechestrelor osoase.
complic de vecintate si descendente
- otite, faringite, laringo-traheite, pneumopatii.

34.Tumori benigne ale foselor nazale

Se concretizeaza prin sdr de obstructie nazala. Tumori de origine

conjunctiva(fibrom,lipom, miom, angiom, condrom, osteom) si tumori de origine epiteliala
(papilom, adenom, mucocel, chistul septului nazal)
1. MUCOCELUL ETMOIDAL este o tumora lichida cu perete osos formata prin
retentie in una sau mai multe celule etmoidale si contine un lichid de inflamatie cu
multe albumine.

24
Etiologie: infectie cronica latenta a mucoasei, traumatism accidental sau operator, corpi
straini, tumori benigne care antreneaza obstructia orificiilor de deschidere a cel etmoidale si
det formarea unui chist prin lipsa de drenaj al secretiilor mucoase + det o eroziune
progresiva a peretilor ososi ajungand la un volum considerabil.
Simptome: semne de obstructie nazala care se intensifica, vedere perturbata epifora
frecventa.
Tratament: numai chirurgical, consta in ablatia peretelui epitelial al fistulei.
2. OSTEOMUL: tumora bine circumscrisa, formata numai din tesut osos care se
dezvolta lent si continuu avand de obicei punct de plecare intr un sinus. Osteomul
este solitar, rareori dublu sau triplu. Tumora se dezvolta treptat excentric,
deformeaza si erodeaza peretii sinusului, patrunde in regiunile vecine unde
comprima organele respective.
Simptome: in perioada de debut semne subiective, tensiune dureroasa, cafalee fronto-
orbitara unilateral, nevralgie nazala. Dupa cresterea osteomului apar semne obiective mai
ales la nivelul orbitei unde det o bombare a peretelui si deplasarea globului ocular. Rx pune
diag.
Tratament: esential chirurgical, ablatia timpurie a tumorii.
3. PAPILOMUL: tumora benigna fibro epiteliala mai frecvent solitara situata pe
septul nazal inf, pe capul cornetului mij si f rar in sinusul maxilar si etmoid. Are
aspect de formatiune conopidiforma, roz cenusie cu baza larga de implantare,
consistenta elastica si sangereaza la palpare.
Semne: det in timp o obstructie iar epistaxisul spontan este rar.
Tratament: excizia tumorii prin electrocoagulare, iar cand se dezvolta in sinusul maxilar
este necesar abord chir larg al sinusului datorita potentialului de malignizare al
papilomului.
4. POLIPUL SANGERAND AL SEPTULUI NAZAL: este o mica tumoreta cu sediul
in partea antinf in zona lui Kisselbach. Det hemoragii repetate si abundente mai ales
in perioada menstrelor si sarcinii.
Clinic: rinoscopie ant  se evidentiaza o formatiune de marimea unui bob de piper sau de
mazare de culoare rosie sau violacee, acoperita de o mucoasa normala, de forma rotunda,
sesila sau pediculata.
Tratament: ablatia formatiunii trebuie sa fie f completa deoarece se poate confunda clinic
cu sarcomul.

35.Polipoza rinosinusala banala

25
 Sunt formatiuni rezultate din degenerarea edematoasa a mucoasei meatului mij sau
etmoidal si sinusului maxilar asociate cu prolif limfoblastica si a subs fundamentale din tes
conj.
Etiologie: fact alergici, infectiosi si tumorali;
Simpt: obstr nazala ,tulb de olfactie( ansomie sau hiposmie) rinoreee mucopurulenta,sdr
cefalgic, rinolalie inchisa;
Trat: mixt  medicamentatie antialergica antinfectioasa, chir  ablatia polipilor prin
polipectomie clasica sau endocopica.

36.Alergia rinosinusala - etiopatogenie, simptomatologie

Af frecv cu implicarea unei reac de sensibilizare indusa alergenic cu formare de Ac

specifici; Imunitatea poate fi: nespecifica (naturala  neutralizeaza mai multi alergeni) sau
specifica (actiunea este asupra unui singur alergen), Reactiile se produc proportional cu
intensitatea agresiunii Ag-Ac si cu gradul de sensibilizare a organismului.
Alergenii pot fi: completi (proteici), incompleti (haptene).
Tipuri de reac alergice:
1.anafilactice-alergie rinosinusala;
2.citotoxice-incompatibil sanguine si Rh;
3.complex ag-Ac – boala serului si nefrita alergica;
4.hipersensibil intarziata-grefe transplant.
In alergia rinosinusala Ac tip IgG, IgE se fixeaza pe mastocite si bazofile cu elib de med
chimic (histamine, bradikinina, PG)  se prod vasodil cu edem, hipersecr si polipi  apar
simptome de hidroree, stranut, obstructie nazala, lacrimare.
Dupa etiologie: rinite alegice si infecto-alegice si sezoniere (febra de fan, mucegai,
acarieni, agenti bacterieni si profesionali).
Simptome: sdr alergic naso sinusal  rinoree cu stranuturi in salve + lacrimare, obstr nazala
si senzatia de plenitudine nazala, prurit oculo-nazal.
Rinoscopia ant: muc nazala cu aspect turgescent, tumefiat acoperit de mucus, sangerare
minima si polipi in meatul mij.

37.Alergia rinosinusala – tratament

Se actioneaza in mai multe directii: suprimarea alergenului, desensibilizarea specifica sau

nespecifica pt a opri formarea de anticorpi, evitarea conflictului alergen-Ac.
General: trat specific de desensibilizare si trat simptomatic care cuprinde:

26
 A) med antialergice nespecifice: antihistaminice (loratadina), gamaglobuline,
cromoglicat disodic.
B) med antiinflamatorie: cortizon
C) med antiinfectioasa: ATB si vaccinuri (sulfamide, eritromicina sau cicline)
D) med modificatoare ale terenului: sedative, psihoterapie, cure de relaxare,
simpaticomimetice, vitaminoterapie, trat neuroendocrin.
Local: vasoconstric locale (cocaina, efedrina, adrenalina) cu scopul de a debloca fosele
nazale. Se pot utiliza asocieri efedrina si hidrocortizol instilatii sau aerosoli.
Trat chirurgical este indicat numai pt sinuzice cronice alergice rebele la tratament si pt
polipoze nazale obstruate care produc tulburari accentuate in resp.

38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale

Rareori matastazeaza. Tumorile benigne ca :adenomul, papilomul pot degenera in

carcinoame. Tumorile epiteliale nazale au originea mai frecv din etmoid si mai rar pe
cornetul inf si septul nazal. Tumorile epiteliale au mai ales un caracter infiltrativ, destructiv,
se ulcereaza si sfaceleaza usor insotindu se de fen inflamatorii ale foselor nazale si ale
sinusurilor in timp ce tumorile conjunctive au un caracter expansiv, rapid.
Tumori epiteliale:
A) epiteliomul pavimentos, se intalneste mai frecv la nivelul sinusurilor max, frontal si
sfenoidal.
B) epiteliomul cilindric mai frecv la nivelul etmoidului
C) cilindromul rar intalnit cu tendinta la metastatzare minima
D) nevocarcinomul cel mai agresiv, det metastaze generale.
Tumorile conjunctive: mai frecv sub forma de sarcom fibroblastic, mai rar osteosarcom,
condrosarcom, mixosarcom.
debutul este insidios, nedureros, det fen variabile de rinita.
in perioada de stare rinoreea devine purulenta, cu sange, epistaxisurile frecvente si
obstructie nazala accentuata.
in perioada terminala tumora se dezvolta in diferite directii: trompa lui Eustache, orbita,
endocraniu, piramida nazala, fata, palat si apar metastaze osoase, pulmonare, gangl.
 Cancerul de sept nazal det rapid jena resp si epistaxisuri putin abundente dar frecv.
 Cancerul de etmoid si fosa nazala se dezv in labirintul etmoidal, neprezentand forme
directe. Clinic: rinoree persistenta, unilaterala, fetida. Exam rinoscopic: meatul mij
polipi simptomatici de aspect banal. Tumora se extinde spre orbita deplasand globul

27
 ocular. Diag diferential cu sifilis, rinoliti, etmoidite cronice supurate asociate cu
polipoza nazala.
 Cancerul de sinus maxilar se dezv in sinusul maxilar, se manifesta prin rinoree
purulenta, fetida, hemoragica, unilaterala. Det dureri dentare, rebele la trat. Tumora
evolueaza prin erodarea peretelui ant al sinusului maxilar exteriorizandu se spre
obraz. Treptat este interesat intreg masivul facial. Durerile sunt in general violente,
deoarece este interesat nervul maxilar sup. Diag diferential cu afectiuni inflamatorii,
tumori benigne, nevralgii dentare, trigeminale.

39.Epistaxisul- cauze si principii de tratament

Cauze: -de cauza locala:

1. cauze mecanice sau traumatice: leziuni de grataj, iritatii nazale, traumatisme simple(ale
piramidei nazale) sau complexe(ale masivului facial sau cranio-faciale);
2. devierea septului nazal: prin uscaciunea mucoasei nazale si formarea de cruste;
3. afectiuni inflamatorii: rinite, sinuzite virale sau bacteriene, alergia, inhalarea de toxice,
corpi straini nazali neglijati;
4. tumori : benign(polip sangerand al septului nazal, angiofibromul juvenil nazofaringian)
sau maligne ( fose nazale, sinusuri paranazale, nazofaringe);
5. anevrisme : cel mai frecvent al arterei carotid interne in portiunea intracavernoasa
(adesea posttraumatic);

-de cauza generala:

1. hematologice: coagulopatii congenital(hemofilia) sau dobandite- trombocitopenia drog
indusa, prin afectare hepatica, renala sau vasculopatii- maladia Rendu Osler;
2. C-V: HTA, ATS( prin scaderea elasticitatii peretelui vascular);
3. toxice: soc toxico-septic;
4. endocrinologice: inainte, in timpul sau dupa ciclul menstrual, ori la pubertate.
Tratament:
1. Hemostaza locala (medicamentos):
- calmare pac
- eliminare cheaguri din FN
- aplicarea sol vasoconstric
- anestezice – xilocaina 2-4%
- repaus pac in semisezand + compresiune digitala pe aripa nasului cateva min
28
- cauterizarea chimica (cu perle de nitrat de ag) sau electr (cu laser)
- compresiune cu sonda foley
- tamponament nazal ant (compresiv daca e abundent + fasa de tifon imbibata in subt
uleioase si hemostatice)
- tamponament post – la batrani, HTA, ATS (tampon in sonda nellaton in rinofaringe +
tamp ant: 48-72h +ATB cu urmarire la 72h
2. hemostaza regionala (chir): in hemoragiile grave  prin embolizarea selectiva
retraograda (art etmoidala) sau ligaturi vasc (ACE), rezectie septala submuc,
circumscrierea zonei hemoragice cu laser
3. hemostaza generala (medicamentos – hemostatice (venostat,vitK+C,etamsilat) +
corect echil hidro-electrolitic
4. trat etiologic : HTA,af cardiovasc,hepatice,hematologice,endocrinopatii

40. Hematom septal = colectie sanguinolenta situata intre pericondru si periost in partea
ant a septului, adesea posttraumatica
Clinic: durere, obst nazala bilat, narinoscopie/rinoscopie anterioară
Evoluție: suprainfectie  abces septal
Tratamentul: chirurgical prin incizie + drenaj + tamponament compresiv + ATB +
hemostatice

41.Fracturile piramidei nazale

- închise sau deschise

- cu sau fără deplasare
- la copil in lemn verde
- tip Le Fort 1, 2, 3 care înseamnă interesarea structurile faciale.
Etiologie: accidente, agresiuni

Clinic:
 deformarea regiunii piramidei nazale
 mobilitate în focar
 crepitații osoase, la care se asociază epistaxisul
 edem local
 durere
 se poate asoc obstruc nazala

29
rinoscopia anterioară
fibroscopie
rx de profil nazal pentru oasele proprii
rx SAF pentru cointeresarea sinusurilor
in unele situații trebuie CT pentru că leziunile pot să fie coexistente în teritoriul facial
(OMF) sau endocranian (neurochirurgie).
Tratament:
- deschisa reducerea fracturii + tamponament intern și imobilizare externă cu benzi
de leucoplast sau fese gipsate + ATB + hemostatice.
- inchisa imobilizare endonazala + tamponament + ATB

42.Anatomia clinica a urechii externe

2 parti: pavilion si conduct auditiv extern

Pavilion: este o lama cartilaginoasa si elastica, ovalara cu marele ax vertical, ant
mastoidei.
 Fata ext: are forma unui cornet, central conca, periferic reliefuri cartilaginoase, inf
lobul urechii.
 Fata int: conf inversa externei, in 1/3 ant aderenta la peretele lateral al capului.
Conductul auditiv extern: tub aerat, de forma neregulata, de 25 mm. Punct de plecare din
conca pana la timpan, curbat orizontal in S italic. Pt vizualizarea timpanului se tractioneaza
pavilionul in sus si indarat.
 ant: articulatia temporo mandibulara
 post: cel antrale, profund cu nervul facial
 inf: loja parotidiana
 sup: baza craniului
 ext: se deschide in conca printr un larg orificu

43.Otalgia etiologie

Datorata unor afectiuni auriculare: otodinie, sau poate fi det de o leziune din vecinatatea
urechii sau chiar de la distanta: otalgie reflexa.
A) afectiuni alea pavilionului si conduct aud ext: traumatice, contuzii, plagi,
hematoame, otite ext cu diferite etiologii (microb, micotica, alergica, zona zoster),
leziuni prin inghet sau arsuri, corpi straini endogeni(dop cerumen, dop epidermic),

30
 sau exogeni (animati-insecte, inanimati-margele, plastic), tumori suprainfectate ale
pav si cond aud ext
B) afectiuni ale urechii medii: otita, traumatisme, cancerul urechii medii
C) afectiuni ale zonelor vecine: cavitatii orale: inf dentare, herpes, neoplazie.
Faringelui: inflamatii si infectii, faringite, amigdalite, abcese, tumori ale faringelui in
toate cele 3 etaje, afectiuni inflamatorii ale parotidei, si ale artic temporo mandibulare.
D) afectiuni la distanta: ale laringelui: tuberculoza laringiana, tumorile coroanei
laringiene; stiloida lunga-sdr Eagle; ale tiroidei: leziuni inflamatorii, tiroida subacuta
Quervain, hemoragie dintr un chist sau nodul tiroidian; ischemia miocardului
E) isterica: la femei cu dezechilibre endocrine

44.Clasificarea otitelor

Otite medii acute: otita congestiva, otita seroasa, otita acuta supurata (gripala, sugarului,
persoanelor in varsta, otomastoidita acuta)
Otita medie cronica: poate fi cu timpan inchis (otita seromucoasa cronica) si cu timpan
deschis. Otita cu timpan deschis are 2 forme: otita medie supurata cronica simpla (otoreea
tubara) si otita medie suparata cronica propriu zisa (osteitica).

Clasif otite
Otita cu timpan inchis cu simptomatologie acuta: otita seroasa, otita barotraumatica,
otitacongestiva
Otita acuta cu timpan inchis : otita acuta supurata ( etiol infectioasa )
Otita cronica cu timpan inchis : otita mucoasa cu multe varietati, otita fibroadeziva
Otita cronica cu timpan inchis (supurate): sechele cictariceale, timpano-scleroza

45.Otite externe

Furuncul conductului auditiv extern

Etiologie: stafilococica favorizata de traumatism, lez de grataj
Clinic: otalgie, senzatie de tensiune, hiperemie locala, colectie si posibila fistulizare cu
eliminarea unei secretii purulente, cremoase, fetide
Tratament: local cu hidrocortizon acetat sau rivanol + ATB (oxacilina)

Otita externa difuza = infectia pielii urechii ext cu obstructia CAE

31
Etiologie: stafilococ, streptococ, pseudomonas favorizata de traume locale, suprainf,
fenomene alergice
Clinic: otalgie intensa care evolueaza in paroxisme cu iradiere in mandibula sau reg
temporala exacerbata de de masticatie, hipoacuzie
Tratament: eliminarea secretiilor si crustelor + local cu rivanol +ATB, in caz de necroza 
debridare chir

Zona zoster otica = localiz la niv zonei Ramsey-Hunt

Etiologie: virus herpes simplex 1
Clinic: vezicule si eritem la niv CAE si concai ce produc durere, senz de arsura, prurit
Tratament: antiinflamatorii locale + vit + aciclovir

Miringita flictenulara gripala

Etiologie: virus gripal
Clinic: vezicule la niv timpanului ce poate capata aspect hemoragic, otalgie, hipoacuzie de
transmisie. Se evid otoscopic
Evolutie: veziculele se pot sparge  otoragie
Tratament: local sol antiinglamatoare, decongestionante + ATB

Otomicoza = inflamatia teg UE

Etiologie: aspergilius, flavus, candida albicans
Factori favorizanti: umezeala, stagnarea apei in conduct, igiena defectuoasa
Clinc: prurit, otalgie discreta, hipoacuzie
Otoscopic: micelii alb-cenusii
Evolutie: dop fetid aderent. Se poate suprainf
Tratament: badijonaj cu sol iodata, antimicotice (nizoral), evitarea patrunderii apei in
urechii in timpul trat cu antimicotice

Eczma UE
Impetigo de conduct
Pericondrita pavilionului urechii

46.Otita medie acuta banala la adult si copil mare: este amicrobiana: clasificare:
 otita seroasa acuta. Frecv la copil, de obicei bilateral, apare in cursul ultimului
episod inflamator faringian det obstructia sau disfunctia trompei. Prezenta lichidului

32
 seros in casuta se datoreste cresterii presiunii venoase ca urmare a resorbtiei aerului
din casuta. Otalgia are intensitate variabila, pasagera sau lipseste. Simptomul
predominat: hipoacuzia. La exam otoscopic: timpan de aspect normal sau rozat, mai
mult sau mai putin retractat, mobilitate diminuata. Prin transparenta timpanului se
observa nivelul de lichid. Evolutie favorabila, vindecarea prin tratament precoce si
concordant, constand in dezobstructia trompei si reluarea functiei de aerisire si
drenaj a urechii medii.
 otita barotraumatica sau aerotita: cauze mecanice, la indivizi supusi diferentei mari
de presiune(aviatori, chesonieri) Cauza: insufucienta permeabilitate a trompei lui
Eustachio. Clinic: durere, insotita de surditate si zgomote si vertij. Tratament:
acelasi ca in otita seroasa, desi se vindeca si spontan.
 otita acuta congestiva: poate aparea la toate varstele dar in special la copilul
Adenoidian ca urmare a unei crize banale acute sau virale. Clinic: dureri, durere
brusca care se calmeaza dupa instilatii de boramid sau alt lichid cald in ureche. Nu
supureaza, afebrila.

47.Otite acute din boli infecto-contagioase

 otita scarlatinoasa det necrozarea timpanului cu perforatie si posibile lez osteitice
 otita din cursul inital aspect congestiv, dar poate evolua supurativ si sa det
mastoidita purulenta. Tratament: ATB
 otita gripala = inflamatia urechii med cu prezenta unor vezicule hemoragice pe
timpan, care prin spargere det otoragie. Se poate suprainf. Tratament: ATB
 otita din zona zoster – clinc: otalgie intensa si posibila asociere de paralazie a n
facial
 otita tuberculoasa – clinic: febra, otalgie

48.Otita sero-mucoasa acuta.(catarul tubo-timpanic)

 se intalneste frecvent la copil si este de obicei bilaterala
 Apare de obicei in jurul unui episod inflamator faringian care determina obstructia sau
disfunctia trompei.
 Prezenta lichidului seros in casuta se datoreste cresterii presiunii venoase ca urmare a
resorbtiei aerului din casuta. - Lichidul este galbui, steril fluid si se coaguleaza in aer.
Contine iunoglobuline E si C, glicoproteine, lipoproteine.
 Clinic: otalgie, zgomote si surditate. Simptomul cardinal ramane hipoacuzia de
transmisie care este insotita de senzatia de lichid care se deplaseaza in ureche.

33
 Otoscopic:timpanul normal sau rozat mai mult sau mai putin retractat si cu mobilitate
diminuata.
 Evolutia este in general favorabila si vindecarea se obtine prin trat precoce.
 Otita poate recidiva dar cu timpul apar modificari anatomo-patologice timpano-
osiculare si in compozitia lichidului incat trece in stadiul de cronicizare(otita mucoasa).
 Uneori pe fondul de otita seroasa acuta pot surveni fenomene inflamatorii infectioase
prin migrarea germenilor in urechea medie si atunci devine otita acuta supurata
evidenta.
 Tratament: dezobstrucita trompei si reluarea functiei de aerisire si drenal a urechii
medii.Daca trompa nu se permeabilizeaza se punctioneaza timpanul si se evacueaza
lichidul prin aspiratie.

50.Forme de exteriorizare a otomastoiditei acute

-forma retroauriculara - prin peretele extern al antrului. In cursul drenajului puroiul ajunge
subperiostal si apoi subcutanat impingand pavilionul inainte si inafara cu stergerea santului
retroauricular;
-forma temporo-zigomatica - la copilul mic poate determina trismus sau edem masiv in
hemifaciesul respectiv si pleoape;
-forma cu deschidere in teaca musciului SCM cu producerea de torticolis;
-forma occipitala;
-forma digastrica pe burta post a digastricului det trismus
Daca supuratia se dreneaza prin peretele intern al mastoidei poate ajunge in labirint sau
prin intermediul celulelor perilabirintice ajunge in stanca determinand petrozita si chiar
pana la varful stancii (apexita). Prinderea varfului stancii afecteaza nervii V-VI si realizeaza
sindromul lui Gradenigo caracterizat prin otoree, paralizie de oculomotor extern si
nevralgie de trigemen.

51.Forme particulare de otita medie acuta in functie de varsta.Varsta are mare influenta
prin particularitatile anatomice corespunzatoare varstei, momentul instalarii otitei si
mijloacele de aparare locale si generale ale organismului.75% dintre otitele acute apar
inaintea varstei de 10 ani cu un maxim de incidenta la 4-5 ani si 20% in a doua copilarie, la
purtatorii de vegetatii adenoide si amigdale cronic infectate.La batran otita acuta apare mai
rar dar este mai periculoasa, indeosebi in formele cu pnenumococ care detrrmina leziuni

34
osoase intinse generatoare de complicatii fara ase releva pe plan clinic prin
simptomatologie alarmanta.Modif starii generale ale organismului prin diabet,TBC, alergie,
convalescenta sau la tarati pot influenta tabloul clinic al otitei.Predispozitiile
patlogice,varsta si si virulenta germenului pot favoriza aparitia unor complicatii:mastoidita
acuta, labirintita acuta, complicatii endocraniene sau se cronicizeaza.

52.Otita medie cronica supurata propriu-zisa

Favorizata de: hipertrofia vegetatiilor adenoide si a amigdalelor palatine, rinosinuzite,

tumori ale rinofaringelui, terenuri alergice
In timp pot aparea polipii auriculari, osteita, colesteatom
Clinic: durere intermitenta sub forma de intepaturi si iradiere in hemifaciesul respectiv si
dinti, hipoacuzia este variabila si se insoteste uneori de vertij, palparea mastoidei este
dureroasa la nivelul zonei de proiectie a antrului, febra, paloare, supuratie care reduce
durerea
Otoscopic: prezenta unei perforatii epitimpanale, la inceput otoree seo-sanguinolenta ueori
abundenta spumoasa si aerata, treptat devine muco-purulenta si apoi purulenta.
Tratament: chir  evidare petromastoidiana cu indepartarea leziunilor otomastoidiene

53.Otita medie supurata cronica simpla

Favorizata de: vegetatii adenoide, deviatie de sept, rinite cr hipertrofice, alergie

rinosinusala
Apar modificari ale mucoasei cu producerea de exusat si distructii osciculare
Clinic: otoree mucoasa sau mucopurulenta, hipoacuzie de transmisie
Otoscopic: prezenta unei perforatii mezotimpanale, epitimpanul si manerul ciocanului
raman integre
Audiograma: confirma hipoacuzie de transmisie cu Rinee intr 20-30 dB
Evolutie: otita fibro-adeziva sau otita medie cronica propriu-zisa
Tratament: aspiratii si instilatii cu ATB si antiinflamatorii, tratamentul factorilor favorizanti

54.Otospongioza(otoscleroza)

Osteopatie a capsulei labirintice care se traduce prin osteoliza si reconstructie osoasa in

acelasi focar. Acesta se gaseste de obicei la nivelul ferestrei ovale unde determina

35
anchiloza. Leziunile sunt bilaterale. Surditatea se agraveaza cu fiecare sarcina si indeosebi
in timpul alaptarii
Etiologie: afectiune ereditara sub forma recesiva sau dominanta.
Clinic: hipoacuzie de transmisie cu evolutie progresiva, acufene, ameteli, autofonie
Tratament: medical cu fluorura de sodiu care blocheaza activitatea enzimatica in focar si
chirurgical – stapedotomii sau stapedectomii

55.Complicatiile otitelor

1. Tomboflebita de sinus lateral: eliberarea de trombi septici cu prod de

septicemie
In evolutie: faza de proces perifeblitic, apoi proces endoflebitic  sinus lateral cu aspect
de frunza vesteda. Poate prinde si vena jug int spre inferior
Diag: otita medie cronica, colesteamatoasa cu febra tip septic, tumefactie, durere
mastoidiana (semn Griesinger), indurarea ant a SCM, semne de HIC si iritatie meningeana
Paraclinic:
- hemocult +
- angiografie: ingustarea sinusului sigmoid
- CT: lipsa de subst os in sinus sigmoig
Tratament: chir (urgent), deschidere sinus + indepartare tromb, ligaturare vena jug int,
ATB, corticoterapie

2. Abcesul cerebelos = unic la varste extreme, origine otogena, propagare vasc

sau prin labirint
Clinic: sdr infectios + sdr de focalizare, tulb de echil, hipotonie musc, asinergie,
adiadocochinezie, nistagmus, af nervilor 3,5,6,7,9,10. In faza terminala pot aparea tulb
bulbare cu modificari de puls si resp, af nervilor cranieni
Paraclinic: arteriografie, CT, RMN, ex LCR, F.O.
Tratament: chir + ATB

3. Paralizia periferica de facial

= nerv mixt, avand o componenta motorie, una senzitiva, una senzoriala si una autonom
vegetativa. Paralizia de nerv facial poate fi de natura central/periferica.
Traseu: paraseste tr cerebral prin santul bulbo-protuberential in foseta supraolivara 
impreuna cu intermediarul lui Wriesberg si VIII se angajeaza in CAI  trece prin
apeductulu lui Fallope  traverseaza mastoida  iese prin gaura stilomastoidiana 

36
ajunge in reg cervicala la niv parotidei unde se imparte in 2 ram: sup (temporo-facial) si inf
(cervico-facial)
a. Lezarea facialului motor—> det modificari ale motilitatii muschilor mimicii cu pareza si
paralizie motorie.
Clinic: asimetrie faciala si tulburari de motilitate a muschilor mimicii, cu disfunctii
fonatorii, masticatorii, de deglutitie, cu hipotonie sau atonie musculara, absenta reflexului
cornean, absenta reflexului stapedian obiectivat prin impedancemetrie.
Este necesara testarea excitabilitatii nervului (test Hilger) => arata tipul de conductibilitate
a nervului si starea placii motorii si a fibrelor musculare. Inregistrarea se face sub forma
electromiografiei.
Lezarea nervului facial motor poate fi :
- genetica: sdr Moebius si Melkerson-Rosenthal
- traumatica
- chirurgicala: otologica, cofochirurgie, neurochirurgie, chirurgia parotidei
- inflamatorie (cea mai frecventa complicatie a otitei medii acute si cronice)
- tumorala (neurinom facial, tumora glomica jugulara, tumori parotidiene)
- idiopatica : paralizie facial esentiala (boala Charles Bell)

b. Lezarea intermediarului Wrisberg (componenta senzitiva care inv zona Ramsey-Hunt de

la niv concai si port ext a timpanului, port post a CAE) cuprinde:
—>Afectarea facialului senzitiv ce este de tip:
• Iritativ => determinand nevralgia otica sub forma de otodinie, otalgie reflexa si
otonevralgia;
• Distructiv => manifestata prin anestezia zonei Ramsey Hunt;
—> Afectarea sistemului senzorial guezic al facialului prin tulburari linguale ce se
exploreaza prin chimiogustmetria Bornstein (senzorial) si electrogustmetria Krarup
(neurosenzorial)
—> Afectarea sistemului autonom vegetativ secretor al facialului. Se manifesta pe axul
petros vidian lacrimal si pe axul cordal submandibular. Evaluarea se face prin:
1. Testul Schirmer (dacriometria) —> sediul leziunii supra sau subgeniculate;
2. Testul Blatt (sialometria) —> leziunea poate fi supra sau subcordala.
Diferenta intre o paralizie periferica si centrala este data de faptul ca in cea centrala
predominant este pe facialul inferior, fara semnul Charles Bell.
Tratament: medicamentos: cocktail perfuzabil + AINS + vasodilatatoare + vitaminoterapie
+ rar ATB 10 zile + rezolvarea lez inflamatorii otice
este variabil in functie de cauza:

37
• In otita medie supurata acuta: ATB masiva + miringotomie larga, eventual
petromastoidiana de urgenta
• In otita medie supurata cronica: mastoidectomie cu ablatia zonei osteitice, a
colesteatomului cu decompresiunea N din apeductul lui Fallope de la patrunderea in
urechea medie pana la gaura stilo-mastoidiana.
• Esec terapeutic —> neurogrefa de facial, in general cu nerv mare auricular.

4. Meningita otogena = inflamatie difuza pornita de la o otomastoidita ac.

Cand infectia otica a depasit duramater, afecteaza mai intai spatiile
subarahnoidiene si produce o meningita acuta. Se poate propaga pe cale
labirintica, venoasa, directa.
Etiologie: stafilococ, pneumococ, colibacilul
Simptome: febra + frison, cefalee, vertij, rahialgii, varsaturi, puls accelerat, opistotonus,
ROT exagerate, fotofobie, hiperestezie cutanata, contractura musc
Punctia lombara: LCR tulbure, cu polinucleare, putine limfocite si germenul in cauza,
cresterea albuminei si scaderea clorurilor si a glucozei
Tratament: rezolvarea focarului otomastoidian chir + ATB + antiedematoase (sulfat de Mg)

5. Abcesul cerebral = afectiune supurativa a subst cerebrale cu pct de plecare

otomastodian; diseminare hematogena sau prin continuitate
Clinic :
 stadiul 1: supuratie otica, greturi, varsaturi tulb de comportament si semne
meningeale
 stadiul 2: latent semen neurologice
 stadiul 3 : edem papilar, afazie, hemiplegie, ataxie, aflexie, crize epileptic
 stadiul terminal fen de torpoare si coma
Paraclinic : arteriografia, CT, RMN
Tratament: chir + ATB + AINS

6. Labirintitele = proc inflam ac sau cr al urechii int produs prin propagarea inf
de la urechea medie pe cale hematogena, meningeala sau din aproape in
aproape sau prin fistulizarea in canalul semicircular orizontal.
• Forma acuta – localizata/difuza, are 3 stadii: congestiva, sero-fibrinoasa, supurativa
Clinic : semne cohleare si vestibulare, vertij, nistagmus, instabilitate motorie. In faza
supurativa are loc invazia bacteriana a urechii interne prin fereastra rotunda sau fereastra

38
ovala si invazia se poate continua prin apeductul cohlear la meninge. Otitele cronice
colesteatomatoase pot determina prin proces de osteita labirintite localizate care se
manifesta clinic prin semnul fistulei (vertij, instabilitat)
Tratament: ATB doze mari si AINS, chir – elim polipcolesteatom,osteita sau drenaj.
• Forma cronica – apare la 1-2 luni de la forma acuta, 2 forme: circumscrisa /difuza
Leziune: labirintul sufera o transf fibroasa
Clinic: vertij si nistagmus de partea sanatoasa
Tratament : ATB si chir – drenaj si evidare petromastoidiana, labiritnectomie

7. Otomastoidita acuta
Cea mai frecventa complicatie a inflamatiei urechii med, cu prod de lez de osteita
mastoidiana.
Clinic: starea generala alterata, otalgie pulsatila, otoree, durere la presiunea mastoidei +
tegumentele retroauriculare capata aspect inflamator
Paraclinic: hiperleucocitoza cu VSH crescut
Rx  zone de osteoliza si osteonecroza
Tramanet: medical, paracenteza si ATB. Daca in interval de 15 zile simptomele nu
retrocedeaza  mastoidectomie

8. Petrozita = apare in cazul unei mastoide intens pneumonizate, afectate de un

proc supurativ din UM ce se propaga la cel perilabirintice cu distructia lor
Clinic: otoree, paralizie VI si iritatia V.
Diag se pune pe baza Rx si CT
Tratament: evidare petromastoidiana + ATB

9. Hidrocefalia otogena = cresterea pres intracraniene datorita absentei

drenajului si hiperproductiei de LCR cauzata de tromboza sinusala cu
origine otica
Clinic: tulb de vedere obiectivate prin FO, diplopie, pareze, crize tip jacksonian
2 forme
 hidrocefalia arahnoidiana manif prin HT intracraniana
 hidrocefalia ventriculara manif prin HT intracraniana + crize convulsive
Paraclinic: Rx lez perisinusale osteolitice cu opacifierea img
Tratament: evidare petromastoidiana, expunerea sin sigmoid cu decompresie si
trombectomie + ATB + antiinflamatorii

39
60.Traumatisme ale urechii externe

Plagile UE: simple sau complexe, cu pierdere de subst sau fara. Se pot infecta. Tratament
chir + profilaxie antitetanica si antiinfectioasa
Contuziile pavilionului urechii: cu formare de othematom (acumulare sanguinolenta ce in
timp det cicatrici si ingrosari ale pavilionului). Tratament: incizie drenaj pansament
compresiv. Complicatii: suprainf cu lez de pericondrita (ATB), fibrozarea/calcifierea tes
conj de la niv pav cu deformarea pav (aspect de ureche conopidiforma).
61.Tumori ale urechii externe

 Benigne (papilom, adenom tegumentar, hemangiom, limfagiom, tum dermoide,

condrom). Tratament: ablatie chir
 Maligne :
- carcinom spinocelular – ulcereaza, det mts ggl precoce sau in gld parotida.
Tratament: exereza chir +- parotidectomie si evidarea ggl.
- carcinom bazocelular - forma nodulara cu margini prelate si ulcerate central.
Tratament: excizie chir larga sau prin procedeu Mohs; tum micicriochirurgie.
- nevul pigmentar+melanomul malign – excizie chir largita + radiochimio adjuvanta.

63.Surditatea brusc instalata = urgenta !!! = scadere brutala a auditiei cauzata de ocluzia
vasc ac (prin ateroscleroza) sau labirintita virala
Simptome: pierdere brusca a auzului unilat, acufene, senz de plenitudine in ureche, apare in
general in contextul unui surmenaj psihic sau fizic
Tratament: medicamentos in urgenta cu perfuzii iv cu dextran + heparina +
metilprednisolon + vasodilatator 8-10 zile, blocaj anestezic al ggl stelat.

64.Protezarea auditiva
Examenul functiei auditive se va face fonic, acumetric, audiometric pentru a preciza tipul
si gradul leziunilor. Protezarea trebuie facuta chiar din prima luna de viata.
Contraindicatii: absenta conductului auditiv extern, atreziile congenitale, imperforatia de
conduct, in otospongioza daca una din urechi este total nefunctionala, in hipoacuzia
bilateral ce nu beneficiaza de tratament.
Tipuri proteze:
- pe cale aeriana retroauriculare sau intrameatala
- pe cale osoasa la cei cu stenoza meatala, supuratii

40
 - implantabile in urechea medie in hipoacuziile neurosenzoriale
- proteze de ureche int (implant cohlear) la cei cu hipoacuzie profunda dar activit
electrica a nervului cohlear. Implantul trebuie facut cat mai rapid de la surzire fiind
necesara confirmarea ca fibrele auditive sunt functionale prin stimulare electrica.

65.Surditatea la copil
Absenta vorbirii la copil se datoreste unei surditati congenitale sau care a aparut din
diverse cauze inaintea varstei de 4 ani. Surditatea care apare intre 6-8 ani poate altera
vorbirea dar nu o suprima complet.
1. Surditatile de perceptie
-ereditare: recesive si dominante
-castigate: 1. prenatale (embriopatii si fetalopatii de cauza virala-rubeola mamei,
toxica(streptomicina in doze mari si prelungite), parazitare(toxoplasmoza mamei), sifilisul;
2. Neonatale (traumatism obstetrical-prin hemoragie meningee sau cerebromeningee si mai
ales anoxia pot leza organul lui Corti-icterul nuclear); 3. Postnatale (traumatisme, toxice,
infectioase).
2. Surditatile de transmisie - catar tubar, orite seroase, otite cronice supurate,
malformatiile urechii externe
Importanta gradului de surditate:
 sub 40dB-deficienta auditiva usoara
 40-70dB-deficienta auditiva medie
 70-90dB-deficienta auditiva severa
 peste 90 dB deficienta auditiva profunda
Tratament: in surditatile de transmisie  proteza auditiva pentru surditatile bilaterale
importante + trat logopedic

66.Surditatea profesionala (traumatism sonor cronic) = deficitul auditiv determinat de

expunera prelungita la zgomot in timpul muncii.
Etiologie:
1.nocivitatea zgomotului(riscul incepe de la 95dB si este deosebit de grav peste 105Db,
zgomotele cadentate sunt mai nocive decat cele continui, sunetele de frecventa acuta sunt

41
mai nocive decat cele de frecventa grava. Surditatea se agraveaza progresiv in cursul
expunerii indelungate timp de luni si ani de zile);
2.factori individuali: susceptibilitatea individului, varsta, afectiunile auriculare anterioare.
Clinic:
 faza de adaptare: rau general, astenie, acufene senzatie de ureche infundata
 faza de latenta: instalarea unui deficit permanent de importanta moderata localizat la
frecventele acute
 faza de surditate manifesta
Diag pozitiv: anamneza, examen clinic, audiometrie.
Tratament: atenuarea vibratiilor sonore la nivelul sursei, masuri de protectie individuala-
casti de protectie.

67.Anatomia clinica a laringelui

Organ musculo-fibro-cartilaginos, situat deasupra traheeei si sub faringe care se deschide

prin vestibuluil laringian dlimitat prin coloana laringiana.
Forma-piramida triunghiulara cu baza anterosuperioara deschisa in hipofaringe si varful
in continuarea traheeei.
Fata posterioara reprezinta peretele anterior al hipofaringelui.
Fetele antero-laterale sunt acoperite de lobii laterali ai glandei tiroide, de muschii
subhioidieni si tegumentele regiunii cervicale anterioare.
Scheletul este alcatuit din 3 cartilaje mediane(cricoid,tiroid,epiglota) si 2 aritenoizi situati
lateral.
Raporturi:
Antero-lateral  piele, tesut celular subcutanat, aponevroza cervicala superficiala,
ce prin unire formeaza linia alba cervicala si loja viscerala ce contine ductul laringo-
traheal, faringo-esofagian corpul glandei tiroide;
Lateral - lojele carotidiene;
Posterior  corespunde corpurilor vertebrale V,VI,VII cervicale, marginea
superioara a epiglotei putand ajunge indaratul valului palatin la sugar in momentul
suptului

68.Endolaringele prezinta o poriune mai larga superioara si una mai stramta in portiunea
mijlocie, ca apoi sa se largeasca treptat spre trahee.

42
 - Regiunea supraglotica sau vestibulul laringian: limitat superior de coroana
laringiana formata din epiglota, repliurile ariteno-epiglotice si aritenoizi intre care se
gaseste incizura aritenoidiana.
- Regiunea glotica: delimitata de comisura anterioara, marginea libera si fata
superioara a corzilor vocale si posterior spatiul dintre aritenoizi. Spatiul glotic se
imparte intro regiune anterioara, fonatorie si una posterioara, fonatorie. Coarda
vocala in portiunea fonatorie este formata din muschiul vocal, ce pe partea interna
reprezinta ligamentul vocal.
- Regiunea subglotica: forma unui con trunchiat, delimitat superior de marginea
libera a corzilor vocale si dedesubt de marginea inferioara a cartilajului cricoid.
Peretii laterali sunt formati din muschiul crico-aritenoidian lateral si inelul
cricoidului, posterior fiind pecetea cricoidului, iar anterior fiind inelul cricoidian cu
membrana cricoaritenoidiana.
Mucoasa laringelui este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric de tip respirator,
pseudostratificat, cu exceptia unor zone ca fata laringiana a epiglotei, fata superioara si
marginea libera a corzilor vocale, fata anterioara a aritenoizilor si coroana laringiana ce
prezinta un epieliu pavimentos stratificat, fara cheratinizare.
Spatiul Reinke este fusiform si se gaseste de la insertia tiroidiana a ligamentului vocal si
pana la apofiza vocala aritenoidiana, mergand pana sub marginea libera a corzii vocale si
pana in planseul ventricolului, reprezentand un spatiu decolabil.

69.Clasificarea laringitelor

Dpdv clinic: acute (specifice si nespecifice) si cronice.

Laringitele acute nespecifice sunt:
- Laringita catarala (simpla, benigna) = inflamatie acuta a mucoasei laringiene
determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui
respirator
- Laringita subglotica (striduroasa sau pseudocrupul) - se datoreste unor
particularitati morfofunctionale ale copilului: dimensiuni scazute ale lumenului
laringelui, formatiunile limfoide situate in tesutul conjunctiv lax subglotic,
inextensia inelului cricoidian, caracterul morfo-functional unitar intre segmentele
arborelui respirator
- Epiglotita (supraglotita),
- Laringo-traheo-bronsita acuta a copilului mic
Laringitele acute specifice sunt:

43
  din cursul difteriei, cand se asociaza cu angina difterica
 din cursul scarlatinei
 din cursul febrei tifoide
 din cursul gripei
Laringitele cronice nespecifice sunt reprezentate de:
 laringita catarala cronica
 laringita pseudomixemadoasa (edemul Reincke)
 laringite pahidermice rosii
 laringita pahidermica alba

Laringitele cronice specifice:

 tuberculoza laringiana
 lupusul laringelui
 sifilisul laringelui
 scleromul laringelui

70.Papilomatoza laringiana - clinic, dgn, tratamant

Sunt formatiuni exofitice, cu suprafata neregulata, epiteliale si conjunctive, formand

adevarate vilozitati roz-albicioase pe suprafata endolaringiana.
Papilomul poate fi unic la adult sau multiplu la copil, separat de zone cu mucoasa
sanatoasa.
Papilomul adultului: tumora mica, de obicei pediculata, in treimea anterioara a corzii
vocale sau comisura anterioara. Datorita cheratinizarii prezinta pericol de malignizare.
Diagnosticul se pune pe baza disfoniei si al laringoscopiei. Leziunea impune biopsie.
Papilomatoza laringiana la copil: caracter difuz, recidivant si multiplu. Poate induce
obstructie (necesita traheotomie). Simptome: raguseala cu disfonie, cu localizare la nivelul
corzii vocale si al coroanei laringiene putand conferi tulburari respiratorii. Tratament:
extirparile chirurgicale pot fi realizate prin chirurgie endoscopica sau vaporizare cu laser,
necesitand menajarea zonelor sanatoase pentru evitarea extinderii formatiunilor. Se poate
folosi deasemenea crioterapia, ultrasonoterapia.

71 + 72 + 73 Laringita acuta catarala = inflamatie acuta a mucoasei laringiene

determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui respirator.

44
Factori favorizanti: frigul, umezeala, schimbarile bruste de temperatura, tulburarile
vasomotorii ale mucoasei, carentele alimentare vitaminice, starea de oboseala cat si flora
saprofita existenta ce in anumite conditii poate deveni patogena, determinand modificari la
nivelul laringelui.
Anatomo-patologic: hiperemia mucoasei cu transudat, apoi exsudat si posibila
supraadaugare de miozita sau artrita crico-aritenoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei.
Simptome: jena fonatorie, raguseala, fara dispnee.
Laringoscopia: congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual depozite muco-
purulente.
Perceperea la palpare, in regiunea laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela
prezenta unui traumatism cu solutie de continuitate laringo-traheala sau o infectie cu
anaerobi propagata de la o afectiune acuta faringo-laringiana si tiroidiana.
Complicatii:
 Laringita edemoatoasa:
- se gaseste la niv epiglotei
- starea generala se altereaza, febra creste, otalgie reflexa, disfonie si dispnee cu
evolutie spre stari asfixice
- tratament: oxigenoterapie, ATB, aerosoli, sedative
 Abcesul si flegmonul laringelui:
- complicatie a laringitei edematoase spre o supuratie circumscrisa
- laringoscopia indirecta pune diag
- la palpare  ADP cervicala
- tratament: oxigenoterapie, incizie si drenaj, ATB, aerosoli, sedative
 Pericondrita si condrita laringelui
- apare datorita infectarii scheletului laringian in urma traumatismelor deschise, lez
inflamatorii sau tumorale
- simptome: tumefierea laringelui cu leziuni supurative si diaree, disfagie, disfonie,
prezenta fistulelor
Tratament: diferentiat in functie de gradul de afectare al mucoasei laringiene. In cazurile
simple  regim igieno-dietetic cu repaus vocal 3-5 zile, evitarea mediului poluant, al
bauturilor reci sau foarte fierbinti, alcoolului, tutunului, condimentelor. Se admin ceaiuri
calde, prisnite locale sau alcool, inhalatii cu solutii tipizate si aerosoloterapie pentru
fluidifierea secretiilor, alaturi de antiinflamatorii. In cazurile cu inflamatie pronuntata si
edem al corzilor vocale  ATB: Ampicilina, Amoxicilina, Cefalosporine, antiinflamatorii
antisteroidiene, antihistaminice.

45
74.Laringita subglotica: se datoreste unor particularitati morfofunctionale ale copilului:
dimensiuni scazute ale lumenului laringelui, formatiunile limfoide situate in tesutul
conjunctiv lax subglotic, inextensia inelului cricoidian. Apare un edem subglotic cu crize
asfixice asemanatoare difteriei de unde si denumirea de pseudocrup difteric, intalnita dupa
rinite, adenoidite, tuse convulsiva, gripa.
Simptome: criza de dispnee cu cornaj, tiraj suprasternal si intercostal, cianoza.
Laringoscopic: edem si inflamatie a mucoasei subglotice, cu ingustarea evidenta a
lumenului, in contrast cu aspectul mucoasei gloso-supraglorice, cuingustarea evidenta a
lumenului.
Discrepanta intre tusea ragusita si vocea clara + aspect laringoscopic  diagnostic
Diagnostic diferential: laringita supraglotica, aspirarea unui corp strain, pneumopatie
Tratament: umidifierea aerului, hidratare, oxigenoterapie, comprese calde, sedare cu
luminal sau largactil, ATB, mucolitice si corticoterapie in cazurile severe. In cazurile grave
se face traheotomie. Fara tratament se poate complica cu laringo-traheo bronsita
membranoasa sau bronho-penumonia.

75 + 76 Laringite cronice

NESPECIFICE:
 Laringita catarala cronica
= primul stadiu al inflamatiei cronice, reversibila prin tratament corect, laringoscopic
prezinta o roseata difuza a vestibulului laringian si al corzilor vocale si secreti vascoase
albicioase
 Laringita pseudomixomatoasa
= apare la cei cu afectiuni laringiene la care se adauga fumatul si malmenajul. Corzile
vocale prezinta un edem alb translucid gelatinos, fara ingrosare de mucoasa sau cheratoza
 Laringitele pahidermice rosii
= disfonie aproape permanenta, prezentand o ingrosare a mucoasei de culoare rosie.
5 forme: cordita pahidermica simpla, cordita pahidermica verucoasa, ulcerul de contact,
granuloamele, pahidermia intraaritenoidiana
 Laringita pahidermica alba
= aparitia pe o zona de mucoasa inflamata rosie a unor zone plane sau exofitice albe,
cheratinizate.
Tratamentul laringitelor cronice nespecifice: suprimarea focarelor de infectie cronica,
suprimarea factorilor iritativi si toxici, administrarea de vaccinoterapie, vitamina A,

46
inhalatii de aerosoli, alfachimiotripsina si tratament chirurgical prin laringoscopie in
suspensie cu laser, in special in cazurile cu suspiciune de degenerare maligna.
SPECIFICE:
Tuberculoza laringiana: localizare secundara a TBC pulmonara.
Anatomopatologic: infiltratie circumscrisamsau difuza cu noduli si posibile ulceratii.
Se gaseste sub forma productiva, exsudativa si miliara.
Clinic: disfagie, tulburari respiratorii, alterarea starii generale. In forma miliara: febra, tuse
productiva, disfonie.
Lupusul laringelui: consecutiv celui al nasului si faringelui.
Anatomopatologic: asemanator tuberculozei, cu leziuni circumscrise si incapsulate, cu
localizare la nivelul epiglotei si al pliurilor aritenoepiglotice, cu posibile ulceratii.
Clinic: simptome fruste descoperite cu ocazia unei laringoscopii si confirmata prin prezenta
celulelor lupice.
Tratament: vit D2 si Ca, alimetatie bogata in proteine, legume, fructe, glucide.
Sifilisul laringelui: 4 forme primar, secundar, tertiar, nervos, determinand diplegie
respiratorie (sdr Gerhardt). Clinic: disfonie, tulb resp, disfagie.
Scleromul laringelui: infiltrate mici rotunde, situate pe o baza de tesut dur, scleros,
caracteristic fiind lipsa ulceratiilor. Biopsia este obligatorie. Tratament:Streptomicina.

77 + 78 Cancer laringe

Etiologie: tabagism, alcoolism asociat fumatului, noxe industriale, sifilis, laringitele cr

hiperplazice, stari de hipercheraoza, papilomatoza laringiana la adult
Anataomopat: 3 forme: proliferative, infiltrative si ulcerative. Microscopic: carcinoame
spinocelulare, bazocelulare, glandulare cu diferite grade de diferentiere, fibrosarcoame si
rabdomiosarcoame.

Diagnostic:
 In cancerul corzilor vocale: raguseala, precedata de inasprirea vocii si senzatia de
uascaciune a gatului, mergand pana la afonie.
 In cancerul supraglotic: tulburari de deglutitie, senzatie de plenitudine si iritatie in
gat, cateodata dureri sub forma otalgiei reflexe si disfagie. Schimbarea vocii se face
in formele tardive ale bolii.
 In cancerul subglotic: dispnee ce poate ajunge rapid la insuficienta respiratorie acuta
si disfonie.
Punerea in evidenta a cancerului laringian se face prin: laringoscopia indirecta folosind
laringoscopul rigid si fibroscopul opric flexibil. Alte explorari: Rx simpla, CT, ecografie in
depistarea metastazelor ganglionare cervicale, RMN, si biopsie.

47
Tratament: chirurgical si radiochimioterapie, depinzand de forma anatomo-patologica,
localizarea, stadiul tumoral si acceptul bolnavului.
In localizarile supraglotice:
stadiul I laser, chir functionala, laringectomie orizontala supraglotica sau epiglotectomie
Huet + radioterapie ;
stadiul II laringectomie subtotala supraglotica + radioterapie + chimio (daca chir
esueaza)
stadiul III si IV chimio + laringectomie totala si radioterapie + adenectomie radical.
In localizarile glotice:
stadiu I: terapie laser, chir partial verticala functionala (cordectomie, laringectomie
frontal-anterioara) radioterapie;
stadiul II: exereza cu laser, hemilaringectomie, radioterapie
stadiul III chimioterapie + cricohioidopexie sau cricohiodioepiglotopexie sau
laringectomie totala cu evidare ggl radicala + radioterapie;
stadiul IV la fel ca la localizarea supraglotica.

79.Spasmul glotic

La copil: in primii 2 ani de viata avand ca etiologie rahitismul si tetania. Exacerbarea se

face in cazul coexistentei adenoiditei cronice. Crizele spasmotice sunt declansate si de
excitatii psihice, stari febrile, tiraj, cianoza fetei. Tratament: oxigenoterapie, vitamina
D2,calciu, rar traheostomie, extirparea si indepartarea surselor de infectii cronic tip adeno-
amigdalita cronica.
La adult: in caz de hiperestezie faringo-laringiana (fumatori, alcoolici, la cei cu tumori
laringiene pediculate, cu lueta voluminoasa, tabes, tetanie, tulburari psihice). Simptomele de
insuficienta respiratorie merg pana la asfixie si sunt precedate de accese de tuse. Diag dif se
face cu astmul bronsic si cardiac. Tratament: etiologic si cu sedative.

80.Traumatisme laringiene

Traumatisme interne:
- eforturi vocale exagerate  se produc leziuni musculare sau hemoragii sub
mucoasa corzilor vocale, cauzate de surmenajul vocal sau oboseala generala)
- corpii straini laringieni (alimentari, diverse obiecte, cu accese de tuse violenta,
dispnee si spasm laringian)

48
 - arsurile laringelui (inhalatii de gaze toxice, subst caustice cu dispnee, afonie,
disfagie)
- leziuni secundare unor terapeutici si explorari intralaringiene (dupa tubaj laringian,
cauterizari laringiene, crioterapie laringiana, laringoscopii,bronhoscopii)
Traumatismele externe:
 traumatisme deschise: arme albe, arme de foc, agenti perforanti si corpi
contondenti. Riscuri: hemoragia ce poate inunda arborele bronsic, emfizemul
cervical si mediastinal, infectia.
 traumatisme inchise: accidente rutiere, sportive, strangulari, spanzurari. Sunt sub
forma de: contuzii (prin edem, hematom, care se poate suprainfecta-abces,
condrita, si stenoza secundara), fracturi (supraglotice, transglotice, gloto-
subglotice, dezinsertia laringo-traheala, zdrobirea complexa a laringelui,
luxatii). Simptome: dispnee, tuse, tulburari de deglutitie pana la stare de soc
traumatic si hemoragic cu edem si hematoame locoregionale. La acestea se
poate adauga emfizemul scubcutanat (semn de fractura si solutie de continuitate
laringiana).
Paraclinic: laringoscopie indirecta, directa, CT, angiografie, stroboscopia.
Tratament: primul ajutor, combaterea socului, hemostaza primara, adm de oxigen si
perfuzie, traheotomie de urgenta, urmarirea si tratarea emfizemului subcutanat si profilaxia
infectiilor secundare, ATB si antiinflamatorii energic aplicate, repaus vocal.

82. Narinoscopia:
 se execută prin ridicarea lobului nasului cu ajutorul policelui și
focalizând lumina la nivelul vestibulului nazal  procese patologice la nivelul pielii (fisuri,
eczeme, foliculite, lupus), deformări, luxații ale subcloazonului

83. Rinoscopia anterioara:

-se efectueaza cu ajutorul speculului nazal si al oglinzii frontale

-se va alege un specul adecvat marimii vestibulului nazal al bolnavului
-dupa proiectarea fascicolului luminous in orificiul narinar, se introduce speculum nazal,
tinut inchis, in vestibulul nazal, nu prea profund.
- se deschide speculumul incet, cu grija pentru a nu leza mucoasa septului nazal (care
prezinta la acest nivel pata vasculara a lui Kisselbach) si a nu provoca bolnavului dureri sau
hemoragie.

49
- in acest timp, cealalta mana se sprijina pe fruntea si crestetul bolnavului, imprimand
capului pozitia corespunzatoarea examenului pe care il efectuam
1.In rinoscopia ant joasa: capul bolnavului este asezat normal pe verticala corpului. Se
observa partea anterioasa a foselor nazale cu: planseul foselor nazale, baza de implantare a
septului nazal, capul cornetului inferior, meatul inferior, aflat indaratul capului cornetului
intre acesta si peretele extern al fosei nazale (pe aici se efectueaza punctia sinusului
maxilar) si uneori, cand cornetul inferior nu este voluminos sau cand il retractam cu un
vasoconstrictor, se poate observa peretele posterior al faringelui, partea posterioara a
cornetului mijlociu si coada cornetului inferior.
2.In rinoscopia ant oblica: capul bolnavului se inclina inapoi cu 30 grade. In aceasta pozitie
se pot observa: septul nazal in totalitate, cornetul inferior, meatul mijlociu, cornetul
mijlociu
Meatul mijlociu: este considerat de a fi oglinda sinusurilor maxilare, etmoidale anterioare
si frontale, aici aflandu-se orificiile de deschidere ale acestora. Patologia de la nivelul
acestor sinusuri se reflecta in modificarile mucoasei de la nivelul meatului mijlociu
3.In rinoscopia ant inalta: capul bolnavului se inclina inapoi la 60 grade. Se pot observa
extremitatea anterioara a cornetului mijlociu si plafonului fosei nazale.
-speculul se va extrage intredeschis
-rinoscopia anterioara se face inainte si dupa aplicarea de vasoconstrictoare
-daca exista secretii se aspira.
Aspecte patologice:
- Adenoidita acuta: rinoree purulenta
- Rinoreea anterioara: puroi la nivelul meatului mijlociu
- Rinita catarala: hipertrofia mucoasei la nivelul cornetelor
- Rinita hipertrofica: marirea de volum a capului/cozii cornetului inferior sau a cozii
septale
- Rinita atrofica: mucoasa palida, atrofiata cu secretii purulente groase si cruste verzui
- Sinuzita frontal/maxilara acuta: secretii purulente la nivelul meatului mijlociu
- Polipoza sinusala: formatiuni alb-sidefii cu origine uneori evident la nivelul
meatului mijlociu, acoperiti de o mucoasa neteda, fara ulceratii
- Papilomul nazal: formatiune conopidiforma, roz-cenus cu baza larga de implantare,
sangeranda la atingere, la niv port inf a sept nazal, capul cornetului mijlociu

84. Rinoscopia posterioara(examenul rinofaringelui):

50
-pt acest examen utilizam o oglinda mica(cu diametrul de 6-8mm) = oglinda de rinoscopie
posterioara.
-se fixeaza manerul prelungitor la oglinda;
-invitam bolnavul sa respire pe nas, usor si profund ca si cand ar mirosi o floare;
-cu ajutorul unei spatula tinuta in mana stanga comprimam usor, dar ferm, 2/3 ant ale
limbii; in acest fel creste distant dintre limba si palatul moale;
-fixam lumina, reflectata de oglinda frontal, la nivelul luetei;
-oglinda de rinoscopie posterioara se apuca cu mana dreapta in acelasi mod in care se tine
creionul;
-incalzim suprafata de sticla a oglinzii la flacara lampii de spirt (pt a nu se aburi);
-controlam temperature oglinzii pe dosul mainii pt a nu provoca arsuri bolnavului;
-se introduce oglinda oblic dinspre comisura labiala stanga a bolnavului spre linia mediana,
pana in spatial dintre palatul moale si peretele posterior al faringelui.
-suprafata refractanta a oglinzii este indreptate in sus si in anterior;
-evitam atingerea mucoasei orofaringelui cu oglinda pt a nu declansa reflexul de voma.
-pt a examina rinofaringele in totalitate va trebui sa modificam pozitia oglinzii imprimandu-
I diverse inclinatii.

ASPECTE NORMALE:
Marginea posterioara a septului, care are o directie verticala, serveste drept reper pt
localizarea structurilor normale.
In partea sup: se observa plafonul rinofaringelui captusit de mucoasa mamelonata,
strabatura de santuri dispuse sagital = aspect dat de vegetatii adenoide la copil, care cu
varsta dispar  mucoasa devine regulate si neteda la adult.
Peretii lat ai cavumului: prezinta orificiile faringiene ale trompei lui Eustache a carui buza
posterioara, cartilaginoasa este mai proeminenta – bureletul tubar. Inapoia trompelor se
gaseste foseta lui Rosenmuller.
La nivelul peretelui ant se observa cele 2 orificii choanale separate prin marginea post a
vomerului, iar inf fata superioara a valului palatin.
Orificiile choanale au forma ovalara cu marele ax vertical. Pe peretele extern al fiecarui
orificiu choanal se observa cozile celor 3 conete: sup, mij si inf.

ASPECTE PATOLOGICE:
- Etmoidita: puroi la nivelul meatului mijlociu si pe bolta rinofaringelui
- Adenoidita: formatiuni tumorale moi, boselate, ce ocupa plafonul si obstrueaza
orificiile, obstrucitie nazala

51
- Rinita hipertrofica: cresterea in volum a cozii cornetului inferior sau a cozii septale
- Procese tumorale la nivelul cornetului inferior, plafonul orofaringelui
- Tumori rinofaringiene
- Hipertrofia amigdaliana +/- edem

85.Punctia sinusului maxilar

Tehnica:
- Se anesteziaza mucoasa din meatul inferior cu o mesa imbibata cu xilina sau cocaine
1-2%. In meatul mijlociu se poate plasa o mesa cu o substanta vasoC pt decongestionarea
mucoasei la nivelul ostiumului.
- Acul de punctie se introduce sub cornetul inferior, la 1,5-2 cm posterior fata de
capul cornetului inferior, imprimandu-i-se o directie oblica in sus si inafara (spre unghiul
extern al ochiului).
- Se trece cu acul prin grosimea osului patrunzand in sinus
- Bolnavul tine capul orizontal
- Se adapteaza seringa si se aspira secretii pt analiza bacteriologica si citologica, apoi
se spala cavitatea sinusala cu SF
- Secretiile purulente vor fi antrenate prin ostiumul sinusal odata cu lichidul de
spalatura
- Cerem bolnavului sa isi sufle nasul(manevra CI la punctiile hemoragice)
Se introduce in sinus 1g de CLORAMFENICOL dizolvat in SF si HIDROCORTIZON
ACETAT. In functie de antibiograma, se poate folosi si alt Ab.
Punctia se repeta la 1-2 zile, pana cand din sinus nu se mai exteriorizeaza secretii purulente.
Daca dupa 12-14 punctii persista secretia purulenta, renuntam la punctie si intervenim
chirurgical.

Indicatii:
1. In scop diagnostic:
• Se aspira secretiile si se spala sinusul. Aspectul lichidului de spalatura ne da
informatii referitoare la afectiunea sinusala.
Astfel, lichiul de spalatura hemoragic = suspiciune de TM rinosinusala; prezenta de secretii
purulente galben-verzui, in flocoane= sinuzita acuta; secretii purulente grunjoase,
dispersate, cu miros fetid= sinuzita cronica.
• Se efectueaza examen bacteriologic si citologic al secretiilor;
• Permite introducerea de substanta de contrast in sinus(lipiodol);

52
2. In scop therapeutic:
• Se realizeaza drenajul secretiilor
• Se introduce medicamente in sinus(antiinflam, Ab)

Accidente si complicatii
- Lipotimie: dat intolerantei la anestezicul utilizat sau emotivitatii pacientului;
- Ac de punctie neverificat in prealabil si nepermeabil;
- Ac infundat cu un fragment de os decupatin momentul trecerii prin peretele osos;
- Ostium sinusal blocat(prin dop de mucus sau/si edem) nepermitand evacuarea
lichidului de spalatura;
- Patrunderea cu acul sub tegumentele regiunii geniene( dat nerespectarii distantei de
min 1,5 cm de capul cornetului)
- Patrunderea si alunecarea acului sub mucoasa peretelui extern al fosei
nazale(directive tangential a trocarului)
- Patrunderea cu acul in orbita ( cand se introduce acul in meatul mijlociu)
- Patrunderea cu acul in groapa zigomatica unde varful acului poate intalni nv maxilar
superior- bolnavul acuza o durere fulguranta) sau rupe artera sau vena maxilara interna
(hemoragie masiva care necesita ligature de ACE)
- Embolie gazoasa- accident exceptionat de rar -> colaps, pierderea constientei,
cianoza, posibil hemiplegie, amauroza, moarte subita
- Manifestari septic prin nerespectarea reguliloe de asepsie.

86.Punctia sinusului frontal – trepanopunctia Beck

- se realizează pe cale externă – prin peretele anterior al sinusului frontal

- la nivelul regiunii supraorbitare
- sub anestezie locală

Tehnica
• se perforează peretele sinusal la nivelul rădăcinii sprâncenei cu ajutorul unei freze
• se fixează o canulă – ac de trepanopuncție Beck pentru:
• aspirarea secrețiilor
• irigarea sinusului
• administrarea locală de substanțe medicamentoase
Recomandări:
- canula nu se menține mai mult de 14 zile (reacție de corp străin)

53
- puncția este precedată de o radiografie față + profil a sinusurilor frontale
Incidente, accidente
• penetrare în endocraniu – sinusul frontal nu este dezvoltat sau este foarte mic cu apariția
de complicații severe: meningită, abces cerebral, empiem subdural

87.Bucofaringoscopia
Instrumentar: sursă de lumină, spatulă lingual
- două spatule linguale, stilet
Se vor vizualiza:
- Cavitatea bucală – planșeul bucal, mucoasa jugală și gingivală, spatiul
retromolar, bolta palatină, mobilitatea vălului palatin, reflexele velo-palatine
- Lojele amigdaliene, amigdalele palatine – comprimare între două spatule
- Peretele posterior al orofaringelui
 Examinarea planseului bucal: se realizeaza cerand bolnavului sa puna varful limbii
in cerul gurii:
-se poate decela un chist al glandei sublinguale (grenueta), un calcul al canalului Warton,
infiltrarea planseului lingual in afectiuni inflamatorii sau tumorale sau un fren lingual scurt;
-palparea bimanuala permite evaluarea glandelor submaxilare si sublinguale, a ggl limf
periglandulari sau decelarea unui eventual calcul in ductul submaxilarea;
 Examinarea mucoasei jugale si gingivale: cu ajutorul unei spatule care se introduce
in spatial gingivo-jugal; -in mod normal mucoasa e de culoare rozie;
-mucoasa poate deveni rosie in: intoxicatii, tabagism, scarlatina, rujeola, parotidita
epidemica;
-in anemie – palida;
-in rujeola- pe fata interna a obrajilor, la nivelul deschiderii canalului lui Stenon, se
intalnesc niste puncte mici, cat gamalia de bold, albicioase (semnul Koplich);
-in parotidita epidemica, orificiul canalului lui Stenon( situate in dreptul molarului al doilea
superior) apare congestionat si edematiat;
-in b. Addison- pete brune;
-in scorbut, IH, leucemie – vom decela prezenta unor puncte hemoragice;
-gingivita hipertrofica – scorbut si leucemie;
 Examinarea boltii palatine:
-poate prezenta o comunicare cu fosele nazale in palatoschizis sau in gomele luetice
ulcerate;
-prezinta o forma ogivala in rahitism si la copii cu adenoidita cronica;
 Examinarea valului palatin
54
-mobilitatea: invitand bolnavul sa pronunte sunetul ‘’a’’;
-reflexele velopalatine vor fi evaluate prin atingerea valului palatin cu un stilet;
-se vor cauta eventuale ulceratii sau formatiuni tumorale;
 Amigdalele palatine, amigdala lingual si peretele posterior al orofaringelui: vor fi
examinate folsind 2 spatule. In mod normal aceste formatiuni sunt galben pal
deschis spre roziu, umede stralucitoare.
-cu ajutorul unui stilet se va indeparta pilierul anterior pt a observa recesul
supraagmidalian;
-amigdala palatine va fi comprimata intre 2 spatule observand secretia care se
exteriorizeaza din cripte;
-peretele post al orofaringelui poate fi acoperit cu un treneu mucopurulent -> la copii cu
vegetatii adenoide; sau poate prezenta o bombare in adenoflegmonul retrofaringian, in
abcesul rece retrofaringian sau in afectiuni ale coloanei cervicale;
-prezenta ulceratiilor la acest nivel necesita DD intre afectiunile inflamatorii specific si
nespecifice si afectiunile tumorale;

87. Exudat faringian si biopsia faringiana

Examen care identifică prezența unei infecții bacteriene, fungice sau virale la
nivelul regiunii faringiene
Pregătirea pacientului
• Explicarea procedurii medicale cu claritate
• Consimțirea din partea pacientului
Condiții
• Prelevare dimineața, înainte de a consuma alimente sau lichide
• Nu se efectuează igiena orala – pasta de dinți conține substanțe
antibacteriene ce
modifică flora microbiană orală
• 3-4 ore de la ultima masă sau de la ultimul periaj dentar
• Înaintea instituirii tratamentului antibiotic sau antimicotic
Tehnica
• Pacientul înclină capul pe spate și deschide gura cât de mult posibil
• Cu ajutorul unui tampon steril se va preleva prin mișcări de rotire secreții de la nivelul
părții posterioare a faringelui, din jurul amigdalelor și de la nivelul oricărei zone inflamate
a cavității bucale
• Poate apărea senzație de vomă – atingerea peretelui posterior al faringelui sau manevra
poate fi dureroasă – faringele este inflamat

55
• Numele pacientului/ cod de identificare, data, secția, tipul de produs biologic
Transportul probelor și însămânțarea
• Cel mult 2 ore dacă nu se utilizează medii de cultură și transport
• Maximum 24 ore dacă se utilizează medii de cultură și transport
Cultura faringiană
• Normal – rezultat NEGATIV
• Anormal – rezultat POZITIV – există creștere la nivelul culturii
• Bacterii
• Fungi
• Virusuri
Prelevarea biopsiei pentru examen histo-patologic
Indicații
• Se prelevă ori de câte ori este necesară clarificarea histologică a unei
formațiuni, atunci când bănuim existența unui proces malign
Prelevare
• Sub control vizual, sub anestezie locală (de obicei)
• Fragmentul trebuie să aibă între 5-10 mm de țesut
• Piesele se vor lăsa 24h în soluție de formol (10-15 ml + 100 ml SF)

88.Flegmonul periamigdaliena si retrofaringiene - trat

Flegmonul anterior se deschide cu pensa Lubet Barbon ce se introduce inchisa in spatele

pilierului ant, la polul sup al amigdalei, apoi se extrage deschisa, creand astfel o cale larga
de drenaj.
Flegmonul posterior se deschide cu bisturiul in axul lung al pilierului post.
La ambele se asoc ATB 10 zile, apoi amigdalectomie 2-3 sapt de la puseul acut.
Flegmonul retrofaringian  incizie si drenaj cu bisturiul a colectiei, pacientul fiind asezat
in dd si cu capul mult aplecat post pt evitarea aspiratiei traheale + ATB. La o luna dupa
puseul acut se recomanda adenoidectomia.

89.Diagnosticul copiilor adenoidieni (adenoidita cr hipertrofica) – IDEM 14

90.Indicatiile si contraindicatiile adenoidectomiei si amigdalectomiei

Indicatiile amigdalectomie:

56
a.Absolute:
- Complicatii supurative sau nesupurative ale anginelor acute
- Angine acute recidivante la pacienti cu afectiuni valculare cardiace sau convulsii
febrile
- Hipertrofia amigdaliana care determina obstructive respiratorie severa, sleep-
apneea, disfagie severa sau tulb cardio-pulmonare
- In scop biopsic in hipertrofia amigdaliana tumorala
b.Relative:
- Angine acute recidivante: >6 episoade in ultimul an sau 4-5 episoade/an in ultimii 2
ani
- Amigdalita cronica cu halitoza, tonsioliti si adenopatii laterocervicale.
- Amigalita cronica sau recidivanta la purtatorul cronic de s.b.h. care nu raspunde la
trat cu Ab active pe germeni secretori de beta-lactamaze.

Contraindicatiile amigdalectomiei:
a.Absolute: coagulopatii, IC decompensate, IH/IR, neoplasm cu alta localizare
b.Relative: anginele acute, bolile infecto-contagioase, TBC, sifilis floric, status menstrual,
sarcina(trim I/II), faringe larg, insuficienta velopalatina, 30 de zile de la diverse
vaccinari(mai ales polio/BCG), DZ, HTA, trat cu anticoag/antiagreg plachetare.
Indicatiile adenoidectomiei:
- Sdr obstructiv nazal cr/ respiratie orala
- Tulb resp obstructive in somn
- Otite medii persistente/recurente
- Otita medie cr seromucoasa
- Sinuzite persistente/recurente
- Rinoreea cr posterioara
Contraindicatiile adenoidectomiei:
-tulb de coagulare
-infectii ac de tract respirator superior
-despicatura palatina submucoasa

91.Examinarea grupelor ganglionare bazicraniene si cervicale

Nivelul I
• Nivelul IA – grupul submentonier
- Simfiza mandibulei

57
 - Pântecele anterioare ale mș. Digastrici
- Corpul osului hioid – marginea inferioară
- Situați pe mș. milohioidian
• Nivelul IB – grupul submandibular
- Corpul mandibulei
- Cele două pântece ale m digastric
- M stilohioid
Nivelul II
• Nivelul IIA – grupul jugulocarotidian superior
- Baza de craniu
- Plan orizontal prin marginea inferioară a corpului osului hioid
- M Stilohioid
- În fața nervului spinal accesoriu (XI) (vertical)
• Nivelul IIB – grupul retrospinal
- ”reces muscular” - în spatele nervului spinal accesoriu (XI) (vertical)
- Baza de craniu
- Marginea laterală a mș. Sternocleidomastoidian
- Mș. ridicător al scapulei
Nivelul III – grupul jugular mijlociu
- Dispus în jurul 1/3 medii a jugularei interne
- Plan orizontal prin marginea inferioară a corpului osului hioid
- Mș. OmohioidiaN
- Marginea inferioară a cartilajului cricoid
- Marginile mș. SCM
Nivelul IV – grupul jugular inferior
- Marginea inferioară a cartilajului cricoid
- Claviculă
- Marginile mș. SCM
Nivelul V - TRIUNGHIUL POSTERIOR
• Nivelul VA – accesor inferior
- Ggl. situați superior planului descris de marginea inferioară a cartilajului cricoid
• Nivelul VB – cervical transvers
- Ggl. situați sub planul care trece la nivelul marginii inferioară a cartilajului cricoid
Nivelul VI – pretraheal, paratraheal
- Ggl. din spațiul prelaringian, pretraheal, laringeal inferior și șanțul traheo-esofagiaN
- De la osul hioid până la incizura suprasternală

58
 - Lateral – a. Carotide comune
Nivelul VII – mediastinal superior

92.Masuri terapeutice in corpii straini faringo-esofagieni

Corpii straini de la nivelul orofaringelui:

- Prin orofaringoscopie se depistează corpul străin care se extrage cu pensa Luc sau
Brunnings.
- Dilaceraţiile şi leziunile punctiforme ale limbii produse prin obiecte tăioase sunt
frecvent minore şi necesită o debridare limitată şi o spălare cu ser fiziologic.
- De obicei leziunile cu dimensiuni de peste 2 cm, cu marginile franjurate se
debridează şi trebuiesc saturate - manevra se poate realiza cu anestezie locală sau
sub anestezie generală.
- Este necesară o igienă bună orală pentru facilitarea vindecării.
- Se vor administra antibiotice de fiecare dată când apar injurii ale mucoasei.
Corpii straini din hipofaringe :
- Extracţia cu pensa de corpi străini
- În cazul lezării pereţilor faringelui se vor administra doze importante de antibiotic şi
ser antigangrenos în cazul apariţiei crepitaţiilor subcutanate precum şi incizie-drenaj
larg (faringotomie posterioară sau cervicotomie externă).
- vor fi identificati Rx (prin Rx simple in cazul celor radioopaci sau prin transit cu
substanta de contrast), precum si prin endoscopii prin intermediul carora se si
extrag.
Corpii straini voluminosi, anclavati in peretii hipofaringelui, care nu pot fi extrasi
endoscopic, vor fi indepartati pe care chirurgicala  cervicotomie exploratorie.

93.Terapia in urgenta a esofagitei postcaustice

10. Combaterea şocului se face prin

• administrarea de oxigen
• calmarea durerii
• administrarea de tonicardiace şi analeptice cardiovasculare
• reechilibrare hidroelectrolitică
• corectarea perturbărilor echilibrului acido-bazic
11. Neutralizarea causticului - în funcţie de natura şi concentraţia substanţei
ingerate, se practică doar în primele 2-4 ore, spălăturile fiind contraindicate;

59
• pentru acizi se administrează soluţii alcaline (lapte, apă albuminoasă, antiacide)
• pentru baze soluţii acide (oţet, zeamă de lămâie, acid acetic 2/1000).
12. Tratamentul antibiotic

94.Laringoscopia directa

Instrumentar:
- spatule sau tuburi scurte fixate pe un mâner îndoit în unghi drept
Indicații:
- Cazuri la care nu se poate efectua laringoscopia indirectă
- Explorarea unor regiuni explorate superficial prin laringoscopie indirectă
Condiții:
- Este necesar să se aducă în același ax cavitatea bucală și cea laringiană
- Se imprimă capului o poziție de hiperextensie forțată și se comprimă puternic baza limbii
Tehnica:
- tubul spatulei se sprijină pe incisivii superiori
- la ridicarea mânerului – vârful spatulei deprimă și împinge înainte baza limbii împreună
cu epiglota
– vizualizarea vestibulului laringian
- lumina – proximal (mânerul aparatului) sau distal
- se pot palpa aritenoizii cu un stilet – anchiloză cricoaritenoidiană
- intubarea bolnavilor
- prelevarea biopsiei
- imagini fotografice ale laringelui
Contraindicatii:
-stenoze accentuate ale laringelui, cardiacii decompensați, anevrism de aortă

95.Laringoscopia indirecta

Instrumentar:
- sursă de lumină, oglinda de laringoscopie indirectă (2,5 – 3,3 cm), mâner, lampă de spirt/
sursă de căldură, comprese
- Cooperare din partea pacientului
- Copii peste 5 ani
Dificultăți:
- Reflexe exagerate – anestezia mucoasei orofaringiene

60
- Particularități anatomice – limba groasă, fren lingual scurt, luetă alungită, gât scurt
- Procese patologice: trismus, fractură de mandibulă, anchiloza TM, anomalii de epiglotă
Tehnica:
• bolnavul deschide gura la maximum și își proiectează limba afară
• medicul prinde limba cu ajutorul unei bucăți de tifon între policele mâinii stângi (pe fața
dorsală a
limbii) și index sau medius (pe fața ventrală) și o tracționează ușor în afară
• în mâna dreaptă ține oglinda de laringoscopie pe care o introduce în cavitatea bucală - în
acest
moment solicită bolnavului să pronunțe lung vocala „E” și aplică oglinda la baza luetei cu
suprafața reflectantă în jos
• după terminarea aerului expirator bolnavul trebuie să inspire adânc; ceea ce se vede in
partea
superioară a oglinzii este de fapt anterior, ceea ce se vede în partea inferioară este posterior
IMAGINEA NORMALA: cu oglinda laringoscopica inclinata la 45 grade se proiecteaza
imaginea laringelui, cu partea lui anterioara spre marginea superioara a oglinzii, iar cu
partea posterioara spre marginea inferioara, toate elementele fiind suprapuse in acelasi plan.
Astfel, corzile vocale apar la acelasi nivel cu epiglota, desi se gasesc la 4-5 cm mai jos.
Laringele trebuie intotdeauna examinat in timpul celor 2 functii principale: in
respiratie si in fonatie.
Cercetarea imaginii laringoscopice se face sistematic de sus in jos.
In partea superioara a oglinzii se vede baza limbii, cu ‘’V-ul’’lingual si amigdala
linguala, apoi gropitele glosoepiglotice sau valeculele acoperite de o mucoasa galbuie
separate intre ele prin plica gloso-epiglotica mediana.
Sub valecule se vede epiglota, variabila ca forma, pozitie si marime. Se vor examina fata
linguala si cea laringiana a epiglotei, precum si marginea libera care impreuna cu pliurile
ariepiglotice formeaza origiciul superior al laringelui(coroana laringiana).
Sub orificiul sup al laringelui apare comisura ant de la care pornesc corzile vocale care se
recunosc usor( ca 3 benzi de culoare alba sidefie care se apropie si departeaza in cursul
fonatiei) si care delimiteaza intre ele orificiul glotic.
In timpul respiratiei linistite, orificiul glotic are forma unui triunghi echilateral cu
laturile reprezentate de cele 2 corzi vocale, oar baza situate intre aritenoizi- formand
comisura post a laringelui.
Supero-extern fata de corzile vocale se observa benzile ventriculare a caror mucoasa are
o culoare roz.

61
Partile laterale ale epiglotei sunt unite de peretii laterali ai faringelui prin pliurile
faringoepiglotice. Extern de pliuri se observa sinusurile piriforme ale hipofaringelui.
Se va controla intotdeauna: mobilitatea c.v., a aritenoizilor, care, se asemenea, se apropie si
se departeaza, [recum si deschiderea si inchiderea sinusurilor piriforme. In timpul inchiderii
glutei, sinusurile piriforme se largesc, ingustandu-se cand glota se inchide.
Aspecte patologice:
- Laringita acuta catarala: congestive diguza a mucoasei laringiene
- Laringita cronica pseudomixematoasa: edem de aspect gelatinos al ambilor corzi
vocale, albicios
- Monocordita: inflamatia unei singure corzi vocale, cu aspect rosiatic
- Granulomul cordal: formatiune ce se dezvolta pe partea posterioara a CV
- Pahidermia interaritenoidiana: aspect de creasta de cocos la nivelul CV
- Placa de leucoplazie: placard albicios la nivelul CV
- Noduli ai CV: formatiuni mici, simetrice, in 1/3 medie a CV
- Polipul laringian: formatiune cu localizare in 1/3 ant a CV, fie rosu, sesil sau
pediculat(angiomatos) fie fibros, alb-roziu(mixomatos);

96.Corpi straini laringo-traheo-bronsici – mod de rezolvare

Clinic: dpvd clinic, patrunderea unui corp strain in caile respiratorii poate determina:
1. Tulburari respiratorii datorate obstructiei ce pot merge pana la asfixie si moarte;
2. Fenomene inflamatorii si infectioase la nivelul corpului strain si sub acesta;
3. Fenomene toxice, mai rar prin particule vegetale sau insecte;
4. Fenomene reflexe ce pot produce SCR.
Patrunderea unui corp strain determina un tablou clinic dramatic cu mai multe faze:
a. Faza de debut: aparitia SDR DE PENETRATIE —> acces violent de sufocare, cu
respiratie dificila de tip bradipnee inspiratorie cu cornaj si tiraj, facies cianotic si
inspaimantat, precum si chinte de tuse exploziva, spasmodica ce poate uneori expulza
corpul strain.
Se mai pot intalni: dureri retrosternale, disfonie variabila, hemoptizie sau sputa
sanguinolenta.
Evolutia depinde de sediul corpului strain: daca ramane in laringe sau in trahee
simptomatologia se mentine in forma initiala cu eventuala agravare datorata edemului si
reactiei vagale, iar daca se inclaveaza intr-o bronhie, sdr de penetratie dispare in 3-4 ore
datorita acomodarii mucoasei.

62
b. Faza secundara: determina o simptomatologie variabila cu localizarea corpului strain
Localizat in laringe => daca nu a determina moartea prin asfixie in prima faza, corpul strain
determina aceleasi simptome: dispnee si tuse, disfonie si disfagie. In lipsa tratamentului
adecvat, edemul si reactiile de aparare pot agrava tabloul clinic pana la existus.
La nivelul traheei => corpii straini, de obicei mobili, vor determina o simptomatologie
intermitenta, perioade de acalmie alterand , mai ales noaptea cu schimbarea pozitiei, cu:
crize de dispnee, spasm laringian, chinte de tuse si uneori dureri retrosternale si disfonie.
Stetoacustic, se percepe zgomot de drapel datorita vehicularii corpului strain intre regiunea
subglotica si pintenele traheal.

c. Faza tardiva: in cazul nediagnosticarii la timp, in corpi cronici necunoscuti. Se

caracterizeaza in special prin fenomene infectioase secundar, de obicei manifestari bronho-
pulmonare: pneumopatii, bronhopneumonie acuta, atelectazie, emfizem pulmonar, abcese
pulmonare, etc.
Diag + se bazeaza pe anamneza, cu specificarea sdr de penetratie, examen clinic toraco-
pulmonar si ascultatie, examen RX - profil cervical, torace fata si profil cu semne RX
directe: corpi straini radioopaci si indirect atelectazie, emfizem, abcese pulmonare, etc., CT,
bronhografii cu lipidol, precum si bronhoscopia care confirma diag si va permite si gesturI
terapeutice.
Tratament: consta in extragerea corpului strain in serviciu specializat, sub controlul vederii
prin bronhoscopie, cu pense speciale;
- Abordul se face pe cale bucala sau pe traheostoma;
- Dupa extragerea corpului strain se recomanda reevaluarea bronhoscopica si
examinarea laringoscopica pt a decela un alt corp strain sau fragmente din primul,
precum si inventarierea leziunilor;
-Postoperator: supraveghere + AB + AINS
-In urgenta:
•Corpii straini voluminosi care se inclaveaza la nivelul laringelui si determina fenomene
asfixice acute: manevra Heimlich;
•Daca sunt de dimensiuni mari si obstrueaza partial faringele determina IRA: traheotomia
de urgenta sau coniotomia;
•Daca nu determina fenomene asfixice importante ce necesita traheotomie de urgenta, se
directioneaza in servicii specializate dupa calmarea pacientului si fenomen spastic cu
FENOBARBITAL, antiinflamatorii de tip cortizonic, AB.
In cazul inclavarii corpului strain endolaringian  manevra Heimlicke

63
97.Traheotomia !!!!!!! lipseste ingrijirea purtatorului de traheostoma

Indicatii:
- Obstructia mecanica a cailor respiratorii:
1.Tumori ale laringelui, faringelui, traheei, esofagului cervical
2.Anomalii congenital ale cailor respiratorii superioare si/sau digestive
3.Traumatisme ale laringelui si/sau traheei
4.Paralizia recurentiala bilateral
5.Traumatisme ale masivului facial cu tumefierea partilos moi si/sau fracturi(mai ales ale
mandibulei)
6.Inhalarea de corpi straini
7.Infectia (edemul) laringelui, traheei, limbii, faringelui
- Obstructia cailor respiratorii prin secretii sau respiratie insuficienta sau ambele:
•Blocarea prin secretii cu tuse ineficienta(imposibilitatea de a expectora) in timpul sau
dupa:
1. Chirurgie toracica sau abdominal
2. Bronhopneumonie
3. Vomismente si aspirarea continutului gastric
4. Arsuri ale fetei, gatului, cailor respiratorii
5. Precoma sau coma (DZ, IR si IH)
• Ventilatie alveolara insuficienta in timpul sau dupa:
1. Intoxicatie medicamentoasa sau cu pesticide
2. Traumatisme inchise ale toracelui cu fracturi de coaste
3. Paralizia m. respiratori
4. Obstructia pulmonara cronica (emfizem, bronsita cronica, bronsiectazie, astm,
atelectazie)
•Blocarea prin secretii cu ventilatie alveolara insuficienta in cursul:
1. Afectiuni ale SNC(apoplexie, encefalita,poliomelita,tetanos)
2. Eclampsie
3. Traumatisme grave ale capului, gatului, toracelui
4. Coma preoperatorie neurochirurgicala
5. Embolia aeriana sau gazoasa
Tehnica:
Pregatirea preoperatorie, cu sedative si corectarea deficientelor generale, ca si preanestezia,
sunt posibile doar daca interventia nu este o urgenta majora.

64
Instrumentarul cuprinde: bisturie, foarfece, pense anatomice, Pean, Kocher, departatoare
Farabeauf, decolator, portac si ace, catgut si ata chirurgicala, canule traheale si sonde,
comprese, aspirator.
- Pozitia pacientului este in decubit dorsal, cu un rulou sub umeri pt a adduce capul in
hiperextensie- in aceasta pozitie, care agraveaza semnele de IR, traheea este suprficializata
si interventia se poate efectua mai rapid.
- In caz de IR severa, cand pacientul nu poate tolera aceasra pozitie, interventia va
incepe cu pacientul in pozitie sezanda si va fi culcat in momentul deschiderii traheei.
- Dupa dezinfectia tegumentelor, plasarea campurilor si efectuarea infiltratiei locale
de anestezic( sau anestezie generala), se va practica incizia vertical pe linia mediana de la
marginea inferioara a tiroidului pana la furculita sternala
- Incizia va interesa toate planurile regiunii – pielea, t. subcutanat, aponevroza
cervical superf, planul muscular(nu se diseca si se indeparteaza), istmul tiroidian- care va fi
ligaturat si sectionat sau tractionat sup/inf;
- Hemostaza se va efectua pas cu pas daca este o traheotomie de necessitate sau dupa
deschiderea traheei si depasirea momentului critic respirator
- Deschiderea traheei se va face, daca timpcorpiul permite, dupa injectarea in lumenul
traheal al unui anestezic pt a preveni sincopa respiratorie, totodata avand certitudinea ca
organul abordat este traheea( se aspira pe seringa dupa introducerea acului si se constata
prezenta aerului)
- Incizia traheei se va face vertical, pe 1-2 inele sau se poate decupa o rondela din
peretele traheal, cu diamentrul cat mai aproape de cel al canulei traheale care va fi folosita.
O alta variant este decuparea fragmentului traheal cu mentinerea unei balamale care va
permite, la decanulare, refacerea continuitatii.
- Se introduce canula traheala care se fixeaza bine la gatul pacientului pt a nu fi
expulzata in timpul tusei.
- Plaga se sutureaza desupra si dedesubtul canulei, iar sub canula se plaseaza o mesa
mica pt a evita aparitia emfizemului
- Pansamentul se face cu o compresa mare taiata in forma de sortz care se introduce
intre canula si tegument.

Incidente si accidente si complicatii:

-pot aparea imediat sau tardiv
-hemoragia(tr venos brahiocefalic, VJA), ranirea organelor vecine(esofag, recurenti, dom
pleural)

65
,ranirea cartilajelor laringiene cu infectii secundare, introducerea canulei pretraheal sau
expulzia canulei, emfizem subcutanat, pneumotorax, pneumomediastin, stenoza traheala

98.Otoscopia

se realizeaza cu ajutorul speculului auricular si al oglinzii sau lampii frontale prin care se
examineaza pavilionul urechii, CAE si timpanul, obiectivandu-se prin leziunile timpanului
si modificarile urechii medii.
Trebuie precizat ca este necesara obtinerea unui traiect rectiliniu a CAE pt vizualizarea
timpanului prin tractionarea postero-sup a pavilionului la adult si ant-inf la copil.
Introducerea speculului, ales in functie de dimensiunea conductului, se va face cu grija pt a
nu leza tegum din conduct. Se va evita patrunderea in portiunea osoasa a
conductului(peretii la acest nivel sunt f sensibili si usor de lezat). Speculul va fi tinut in
mana stanga. Mana dreapta va fi libera pt a putea utiliza instrumente: cartlig pt extragerea
corpilor straini, aspirator, timpanotom, etc.
De asemenea, CAE trebuie curatat in cazul dopului de cerumen. Aceasta se face
prin spalare cu seringa Guyon dupa prealabila inmuiere a dopului cu apa oxigenata, diferite
uleiuri.

Aspectul timpanului NORMAL trebuie sa fie:

- ca o membrane situate oblic, de culoare gri-rozie, stralucitoare, translucid;
- orientat oblic dinspre peretele posterior spre cel anterior, de sus in jos si dinafara
inauntru, cu o proeminenta determinata de apofiza lenticulara a ciocanului-umbo.
Prin transparent timpanului se vad:
- manerul ciocanului, apofiza scurta a ciocanului, ligamentele timpani-maleolare si
triunghiul luminous al lui Politzer.
In cazul leziunilor traumatice sau otite acute, poate aparea o perforatie mezotimpanala prin
care se evidentiaza secretii sub forma de sange/puroi, iar in leziunile inflamatorii cornice,
perforatiile sunt epitimpanale, cu orizontalizarea manerului ciocanului si cu posibile
evidentieri de leziuni in urechea medie tip polip, osteita sau colesteatom.
Aspecte patologice:
- miringita flictenulara: vezicula hemoragica aparuta la nivelul mb timpanice;
- otita medie acuta seromucoasa: timpan normal, iar prin transparenta se observa bule
de lichid si aer;
- otita medie cronica tuberculoasa: timpan cu multiple perforatii(aspect de stropitoare)
- otita medie cronica simpla: perforatie mezotimpanala

66
- otita cronica medie propriu-zisa: perforatie de aspect mezotimpanal, polip, osteita si
colesteatom

99.Proba Weber
compara conducerea osoasa a celor 2 urechi:
 Piciorul diapazonului se aseaza pe linia mediana a craniului (vertex, glabela,
menton, incisivi)
 Pacientul va preciza urechea in care se aude sunetul
 Proba sensibila deoarece se poate produce lateralizarea la un Rinne audiometric de
doar 5 dB
 Sunet perceput pe linia mediana – weber indifferent – auz normal sau egal afectat
 Sunet perceput in una dintre urechi – weber lateralizat – in hipoacuziile de
transmisie sunetul este auzit in urechea AFECTATA, iar in hipoacuziile neurosenzoriale
este auzit in urechea cea mai BUNA.

100.Proba Rinne
compara conducerea aeriana cu conducerea osoasa de la aceeasi ureche
 conducerea osoasa- piciorul diapazonului se aseaza pe mastoid
 conducerea aeriana – bratele diapazonului se prezinta in plan frontal in dreptul CAE
 Raport exprimat ca pozitiv sau negativ – timpul CA/CO
 Rinne pozitiv = auz normal sau hipoacuzie neurosenzoriala
 Rinne negative = hipoacuzie de transmisie

101.Proba Scwabach
compara perceptia pe cale osoasa a subiectului cu cea normal pe aceeasi cale
Diapazonul pus in vibratie este plasat pe mastoid pacientului la nivelul punctului antral.
Cand pacientul nu-l mai aude, diapazonul se plaseaza pe mastoid examinatorului
(considerand ca auzul acestuia este normal). Daca examinatorul il aude, se considera ca
bolnavul prezinta hipoacuzie de tip perceptie.

102.Corpi straini auriculari

Exogeni: vegetali (seminte, usturoi, fasole), animali (insecte), piese de metal, plastic, vata
Cei vegetali sunt higroscopici si isi maresc vol  obstructia CAE  durere, hipoacuzie,
suprainfectie

67
Endogeni: dopul de cerumen  obstructi CAE  durere, hipoacuzie de transmisie, acufene
Tratament: extragerea lor:
 Animali: omorati cu alcool sau ulei, apoi extragere cu pense sau spalatura
auriculara;
 Vegetali: alcool(rol hygroscopic) si extragerea cu pense sau spalatura auriculara;
 Dopuri de cerumen/cerumen si tegument: inmuierea cu apa oxigenata sau cu solutie
uleioasa, apoi spalatura auriculara;
La spalatura auriculara: pacientul trebuie sa aiba gura deschisa, jetul orientat postero-
superior, presiunea sa nu fie f mare, altfel exista riscul de perforatie timpanala, intai se face
aseptizarea CAE +/- trat leziunilor de otita (interesare timpanica)

103.Spalatura auriculara

Tehnica:
- Se face cu apa la temperature camerei
- Cu ajutorul unei seringi Guyon, jetul de apa va fi directionat inspre per posterior al
conductului cu o presiune adecvata pt a nu perfora timpanul
- Pacientul sta cu gura deschisa
- Se face dupa aseptizarea CAE
Indicatii:
• Dopul de cerumen: de preferat dupa prealabila inmuiere cu apa oxigenata 3%
• Corpi straini auriculari
• Exudatul
Contraindicatii absolute:
• Existenta unei perforatii timpanale in antecedente;
• Existenta unei perforatii uscate a membrane timpanice;
• Fractura de baza de craniu cu cointeresarea CAE sau a urechii medi;
• Traumatisme directe recente la CAE sau ale membrane timpanice;
!! La spalatura auriculara: pacientul trebuie sa aiba gura deschisa, jetul orientat postero-
superior, presiunea sa nu fie f mare, altfel exista riscul de perforatie timpanala, intai se face
aseptizarea CAE +/- trat leziunilor de otita (interesare timpanica).

104. Othematom

- colectie sanguinolenta la nivelul fosei naviculare, unde anatomic pericondrul este mai usor
decolabil si mai fragil

68
- sectionarea vasculara este produsa mai frecvent la sportivi, dar si prin accidente iatrogene
(acupunctura) sau domestice
Tratament: incizie in zona decliva + drenaj si pansament compresiv pentru a acola
pericondrul la cartilaj.
El se poate suprainfecta si determina lezini de pericondrita, motiv pt care este
OBLIGATORIU tratamentul cu ATB si supravegherea atenta.
Neglijat si daca nu s-a suprainfectat(rar) colectia se poate organiza conjunctiv, devenind
fibroasa, deformand pavilionul cu aspect de ureche conopidiforma.

105. Boala Meniere = hidrops labirintic prin acumulare de perilimfa care nu se mai poate
elimina
Clinic:
• crize paroxistice de vertij rotator
• Tinitus unilat
• Hipoacuzie
• Acufene
• Nistagmus spontan cu directie opusa urechii afectate
Tratament: scaderea presiunii perilimfei si eliminarea ei + cocktail perfuzabil 10 zile

106. Vertijul pozitional paroxistic benign (VPPB)

= aparitia de vertije rotatorii timp de secunde sau zeci de secunde la modificarea pozitiei
capului in rap cu gravitatia si care se opresc daca capul nu se misca
Etiologie: otoliti – cristale de carbonat de calciu care pot patrunde in endolimfa canalelor
semicirculare sub efectul fortei de gravitatie
Se asoc cu greturi, varsaturi, anxietate
Declansarea vertijului rotator se prod c m frecvent:
- Culcarea sau ridicarea din pat
- Intoarcerea de pe o parte pe alta
- Miscarea brusca a capului

107.Schwannom de n vestibular (neurinom acustic)

69
= tum B a tecii Schwann dezvoltata pe ramul vestibular a n VIII. Se dezvolta in jurul
unghiului pontocerebelos sau in jurul CAI
Clinic:
- faza otologica: hioacuzie progresiva neurosenzoriala si vertij in crize paroxistice
- fata otoneurologica: surditate progresiva spre profunda si crize vertiginoase cu
afectarea n V si VII
Tratament:
- Tum mici se urmaresc periodic si se intervine in cazul in care cresc
- Tum de marime mica-medie: RADIO
- Tum mari: chir prin ablatie cu conservarea pe cat posibil a VIII si VII

108. Neuronita

= afectiune ac care obliga pacientul sa se adreseze serviciului de urgenta

Etiologie: virus herpes simplex 1 care se cantoneaza la niv ggl Scarpa
Clinic:
 incapacitatea de a pastra ortostatismul si de a se deplasa
 senz de vertij rotator sever
 greata varsaturi
 paloare
 bradicardie
Tratament: medicamentos in primele zile pt calmarea pacientului, ameliorarea simpt si
reducerea fen inflamatorii (corticoizi)

109.Tumora de glomus jugular

= tum cu dezvoltare cromafina. Se dezvolta la niv UM unde apare prin transparenta

timpanului rosu-violaceu pulsatil, determinand compresiuni pe VJI la origine
Clinic:
 acufene pulsatile, sincrone cu pulsul
 hipoacuzie unilat
 vertij
 otoragie
 daca este situata la niv golfului VJI  paralizie IX, X, XII (sdr Jackson)
Paraclinic: CT

70
Tratament: ablatie

110.Barotrauma

Se prod prin descresterea brusca a pres exterioare (scafandri, aviatori)

Se form bule de aer in sange ce det tulb embolice
Clinic:
 vertij
 acufene
 hipoacuzie
 tinitus
 prurit
 algii
 pareze
 tulb de vedere
 nistagmus spontan
Tratament: admin oxigen hiperbaric

111.Arsuri si stenoze esofagiene

Anatomo-patologic:
1.stadiul de congestie (hiperemie, edem prin iritatie toxica)
2.stadiul de ulceratie (sfaceluri cu eliminare prin voma, ulceratii superficiale sau profunde)
3.stadiul de reparatie (cu burjoni carnosi de granulatie ce inchid aceste ulceratii)
4.stadiul de cicatrizare (organizare fibroasa a regiunii lezate si constituirii stenozei)
Deasupra stenozei se observa o dilatatie cu leziuni determinate de staza alimentelor.
Clinic:
-per de debut:
 durere
 disfagie
-per intermediara (de remisiune)
-per de stenoza (scleroza retractila cu reducerea progresiva a lumenului).
La inceput bolnavul acuza durere, tahicardie, tahipnee, cianoza si chiar soc. Dupa cateva
ore durerea se diminua, apare disfagie totala, hipersalvatie si regurgitatii. Lichidul
regurgitat este fetid, hemoragic si cu fragmente de mucoasa.

71
Complicatii: perforatia esofagiana, mediastinita, bronhopneumonie. Instalarea stenozei se
carac prin disfagie mecanica, regurgitatii, alterarea starii generale.
Tratament: Primul ajutor-neutralizarea substantei caustice cu lapte, apa bicarbonatata ptr
acizi si apa cu otet ptr alcali. Se aplica terapia antisoc, combaterea durerii cu antalgice
inclusiv opiacee, perfuzii dextran, antiinflamatorii cortizonice, ATB. Dilatatii esofagiene
dupa 4-6 sapt de la ingestie.In caz de disfagie totala se practica gastrostoma de alimentatie.
Cand dilatatiile nu dau rezultate se face esofagoplastie cu portiuni de stomac, ileocolon,
colon transvers, ansa intestin subtire.

112.Tumori esofagiene

Benigne
chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame, lipoame, hemangioame.
Sunt in general mici, in stare de latenta.
Clinic:
 debut insidios cu disfagie constanta si progresiva, avand caracter mecanic ptr solide
si apoi si ptr lichide, regurgitatii.

Maligne
Factori favorizanti: tutunul, alcoolul, ingestia repetata de lichide foarte reci sau foarte
calde, traumatisme, megaesofagul.
Anatomo-patologic: forma vegetanta, ulcerata, infiltrativa.
Extinderea neoplasmului se face prin continuitate, sau contiguitate, pe cale limfatica in
reteaua mediastinala sau celiaca abdominala si poate metastaza la distanta in ficat, plamani,
os si creier.
Clinic:
 disfagia-initial partiala apoi totala ptr lichide si solide
 durere constrictiva
 sialore
 regurgitare
 sughitul si eructatii fetide
 hematemeza
 adenopatii la distanta si mediastinale.

72
  daca nu apar complicatii, bolnavul decedeaza prin casexie si deshidratare.
Paraclinic: Rx-tranzit baritat, examen endoscopic cu prelevare de biopsie, esofagoscopie,
laringoscopie si bronhoesofagoscopia.
Tratament: medical(antibiotice si antiinflamatorii), radioterapie, chirurgical (paleativ prin
gastrostomie sau curativ, urmarind extirparea leziunii cu refacerea continuitatii).

113.Fistule si chisturi cervicale mediane

Chisturile mediane pot fi localizate suprahioidian (genian), tirohioidian(tireoglos) sau

suprasteral.
Chisturile suprahioidiene sunt dermoide si se dezvolta in grosimea planseului bucal, avand
aderenta la hioid sau simfiza mentoniera.
Chist tirohioidian(de canal tireoglos)-defect de stenozare a traiectului canalului tireoglos in
migrarea gl tiroide de la baza limbii catre fata ant a traheei - canalul trece prin osul hioid,
formatiunea este mediana, suprainffistulizare
Tratament: exereza+corp os hioid.

114. Fistule si chisturi cervicale laterale

Chisturile laterlale - se gasesc in port laterala cervicala pe marg ant SCM pe linia Vialleton.
Ca structura sunt fie dermoide cu continut sebaceu sau cel mai frecvent amigdaloide, cu
structura de mucoasa faringiana.
Ca simptomatologie: chistul de prima fanta branhiala apare ca o tumefiere parotidiana, iar
cel de a doua fanta ca o tumefiere cervicala.
Pot urma miscarile hiodului si ale planseului bucal.
Pot prezenta supuratie cervicala supra sau subhioidiana.
Evolutie: se poate suprainfecta, fistuliza (orif de deschidere a fistulelelor pot fi interne,
adesea supra-retro-amigdalian cu deschidere in faringe, sau externe cu deschiderea la
tegument) rar maligniza.
Tratament: exereza

115.Epiglotita
Etiologie: H influenzae B
Clinic:
 debut brutal si evolutie rapida

73
  in prima faza se manifesta ca o laringita edematoasa supraglotica si posibil
microabces epiglotic
 poate det bacteriemii  meningite
Tratament: ATB cu spectru larg + IOT/traheotomie in formele cu fen de insuf rep

116.Pseudotumori laringiene

Noduli vocali:
 formatiuni simetrice,
 bilat,
 de marimea unui bob de orez,
 asezati pe marg int a corzii vocale
 Clinic: precedati de laringite catarale cr, disfonie, voce ragusita
 laringoscopia ind pune diag
 Tratament: chir pe cale endoscopica cu ablatia nodulilor prin microchir sau laser. La
copil pot disparea spontan
Polipi laringieni:
 Suprafata mamelonata
 Solitari
 Sesili sau pediculati
 Clinic: disfonie, raguseala, dispnee cand sunt voluminosi
 Laringoscopia pune diag
 Tratament: chir pe cale endo prin microchir sau laser
Eversiunea ventriculara
= prolapsul mucoasei ventricolului Morgagni, modificata inflamator, hiperplazic si
edematos, herniind intre lumenul corzii vocale si banda ventriculara
Clinic: disfonie, dispnee
Laringoscopic: formatiunea este ca un burelet rosu, greu diferentiabil de banda ventriculara
Tratament: chir prin microcoagulari sau excizia mucoasei

117. Chisturi laringiene

= tum B
a. Apendiculare: apar prin dilatatia chistica a ventricolului Morgagni
b. Mucoase:
-de origine glandulara

74
-localiz la niv corzii vocale
Clinic: la copil: stridor, dispnee si sufocare
-Laringoscopia pune diag
Tratament: chir prin punctionarea lor endoscopic, marsupializare sau rezolvarea cu laser

118.Prezbiacuzia = proces fiziologic de imbatranire a structurilor neruosenzoriale ale UI si

a centrilor de integrare auditiva.
Apare intre 50-70 ani.
Barbatii se plang de o dificultate in intelegerea vorbirii, cu o perceptie mai redusa a
tonurilor inalte si aparitia acufenelor.
Poate fi asoc unor lez det de stres, efort fizic, HTA, DZ
Audiograma: cadere pe frecvente acute
Tratament: protezare auditiva adaptata la gradul pierderii auditive

119. Urechea medie

Cavitate formată din:
 perete superior: tegmen timpani, separă urechea medie de endocraniu
 perete posterior: comunică prin aditus ad antrum cu mastoida
 perete extern (lateral): membrana timpanică
 perete intern (median/labirintic): împărțit de apeductul lui Fallope (n. facial) în 2
porțiuni:
o superioară – proeminentă – promontorium = ultima tură de spiră a melcului
osos + canalul semicircular extern
o inferioară: fereastra ovală, fereastra rotundă
 antero-inferior: orificiul trompei lui Eustachio
 inferior: golful venei jugulare interne, aprenta orificiului ACI

120. Functia respiratorie laringe

 Este realizata de cavitatea aeroconductiva, ce regleaza volumul circulator al aerului
prin mecanismul obturator gloric – aerul reprezinta excitantul receptorilor nervosi ai
mucoasei laringiene.
 In repaus, cand aerul este conditionat la parametrii optimi, corzile vocale sunt in una
din pozitiile intermediare, suprafata ariei intercordale find insuficientà pentru
afluxul volumului de aer necesar.

75
  La sporirea necesitatii organismului in aer, se produce sincronizarea miscárilor
respiratorii ale muschilor intercostali si ale diafragmului cu cele ale laringelui,
crescand astfel marimea amplitudinii, corzile vocale find in abductie maximà.
 Dezechilibrul concentratiei O2 - CO este si el stimulator pentru functionarea
abductorilor in mod reflex de la centrul respirator bulbar.
 Aparatul muscular glotic prezintà astfel atât activitate de tip reflex, cât si de control
cortical, in caz de excitari puternice, predominând activitatea reflexà.
 Muschii inchizätori ai glotei nu influenteazà parametrii proprii ai corzilor (lätime,
lungime si grosime).
 La inchiderea reflexà a glotei, muschiul cricotiroidian posterior devine sinergic cu
adductorii. Stimularea nervului laringeu superior duce la o abductie in pozitia
medianà a corzii vocale. In timpul expirului, orificiul glotic se inchide prin
apropierea corzilor vocale.

121. Diagnostic diferential formatiuni ganglionare

 inflamații = adenite: specifice (TB, sifilis, HIV) și nespecifice
 tumori primitive ganglionare (leucemii acute/cronice, LH, LNMH)

122. Diagnostic diferential formatiuni neganglionare

 de la nivelul tegumentului:
o hemangioame
o tumori epiteliale papilom, negi, BCC, SQC
 țesut adipos
o lipom
o liposarcom
 muscular
o fibrom
o miom
 structuri vasculare
o anevrisme
o flebectazii
o fistule arteriovenoase
o limfangioame chistice
 tumori nervoase

76
 o ganglioneurinom
o schwannom

 tumori congenitale (malformative):

o chiști dermoizi
o chiști branhiali (I-IV)
o chistul de canal tireoglos

123. Exsudatul faringian

Scopul Recoltarea exudatului faringian se face pentru depistarea bacteriilor, fungilor sau
virusurilor conținute în acesta.
Condiții Se efectuează:
• Dimineața înaintea consumului de alimente și lichide care îndepărtează germenii de pe
suprafața mucoasei.
• Înaintea igienei orale și dentare întrucât pasta de dinți și apa de gură conțin substanțe
antiseptice ce modifică flora orală
• Când aceste condiții nu pot fi respectate, exudatul se va recolta la minim 3 - 4 ore de la
ultima masă sau ultimul periaj dentar
• Înaintea începerii unui tratament antibiotic sau antimicotic

Instrumente și materiale necesare

• spatulă linguală
• portcoton(tampon) și eprubetă sterile
• mănuși de examinare
• mască chirurgicală
• oglindă sau lampă frontală

Tehnică
• Pacientul este invitat să deschidă gura cât mai larg posibil, capul și gâtul fiind în ușoară
hiperextensie. Cu ajutorul spatulei se apasă limba în 2/3 anterioare, iar cu
portcotonul( tamponul) steril aflat în cealaltă mână se recoltează exudatul prin mișcări de
ștergere-rotire ferme pe suprafața mucoasei peretelui posterior al faringelui, amigdalelor și
zonelor orofaringelui cu diverse leziuni: edem, ulcerații, depozite purulente. Luminozitatea
va fi asigurată cu ajutorul oglinzii sau lămpii frontale.
• Nu trebuie atinse baza limbii și vălul palatin în cursul prelevării, buzele sau alte suprafețe
(mâini, marginea eprubetei) până la introducerea portcotonului în eprubetă.

77
• Pe eticheta eprubetei(recoltor) se vor înscrie numele pacientului, numărul foii de
observație și secția(clinica) – dacă pacientul este internat, tipul produsului recoltat – exudat
faringian.
• Buletinul de însoțire a probei către laborator va conține datele de pe etichetă și în plus:
vârsta și CNP-ul pacientului, data și ora recoltării, diagnosticul clinic, tratamente aflate în
curs care pot interfera cu rezultatul examenelor solicitate( de exemplu: antibiotice,
antimicotice – precizându-se denumirea acestora), examenul solicitat – bacteriologic,
micologic, antibiogramă, etc.
• Produsul se va transporta la laborator și însămânța în maxim 2 ore de la recoltare, cu
excepția eprubetelor ce conțin mediu de cultură(transport) situație în care însămânțarea se
poate realiza în maxim 24 ore de la recoltare.
124. Audiometria tonala liminara

Este o metodă subiectivă, dar cantitativă de evaluare a auzului; permite depistarea tipului de
hipoacuzie și evaluarea gradului de scădere a auzului
• Necesită audiometru, cameră de audiometrie izolată fonic, pacient cooperant
• Se realizează o audiogramă (manual sau automat de către softul aparatului) pe care sunt
reprezentate curbele audiometrice obținute prin testarea unui sunet tonal de intensități
progresive pe diverse frecvențe cuprinse în câmpul auditiv uman

125. Impedancemetria

Metodă de evaluare obiectivă;

Necesită impedance-metru
Cuprinde: timpanometria și evaluarea reflexului stapedian
 Timpanometria - evaluează mobilitatea timpanului. Se obține o timpanogramă cu o
curbă cu diverse aspecte în funcție de patologie
 Evaluarea reflexului stapedian – acesta este prezent la sunete de 70 dB, dar poate
fi diminuat sau absent în diverse situații patologice

126.Rinita acuta banala(coriza)

Etilogie: virusuri cu tropism respirator: adenovirusuri, rinovirusuri, mixovirusuri.

Apare in general in anotimpurile de tranzitie (primavera si toamna) si are character
endemic.

78
De cele mai multe ori apare si suprainfectia bacteriana.
SIMPTOME:
1. Perioda de debut :
• Alterarea starii generale
• Astenie
• Adinamie
• Rinoree apoasa
• Hiposmie
• Febra
• Stranut
2. Perioada de stare(apare dupa 2-4 zile);
• Ingrosarea secretiilor nazale care devin mucoase sau mucopurulente (prin suprainfectie
bacteriana)
• Obstructie nazala, insa semnele generale se atenueaza progresiv pana la disparitie

Evolutie spre vindecare spontana in 7-8 zile.

Tratament: simpatomatic: - aport hidric crescut
-decongestionante nazale
-antipiretice,
Antibioterapia adresandu-se numai cazurilor cu suprainf bact.

127. Angiofibrom de rinofaringe

-apare mai ales la copii si tineri, predominant la sexul masculine
CLINICE:
1. Obstructive nazala
2. Epistaxisuri anterioare si posterioare repetate(severe)
3. Rinolalie inchisa
4. Rinoree muco-purulenta
5. Otite medii prin compresiune tubara (confuzii cu adenoidita cr hipertrofica)
6. Cefalee

Desi e TB, are evolutie lenta expansiva spre fosele nazale, fosa pterigo-maxilara,
endocraniu -> deformari ale masivului facial, exoftalmie, iar sangerarea poate fi uneori
masiva.

79
Rinoscopia post -> tumora de culoare rosie-violacee sau cenusie, cu suprafata neteda,
alteori lobata asemanatoare vegetatiilor adenoide. La palpare prin tuseu rinofaringian =
consistent dura si sangera f usor.
DIAG:
- Clinic: simpotomatologie + rinoscopie post si tuseul rinofaringelui

- Paraclinic: CT este util pt evaluarea extensiei tumorii, inclusive endocranian, iar

angiografie supraselectiva a ramurilor arterei carotid evid un aspect caract sufficient pt diag
(biopsia e de evitat → risc de hemoragie)

TRATAMENT: chirurgical : ABLATIA TUMORII pe diverse cai de abord. Ligatura ACE

este necesara, mai ales in tumorile mari si medii, pt a preveni hemoragia intraoperatorie
imp.
Embolizarea supraselectiva este ultima preoperator in tumorile voluminoase pt a le reduce
volumul.

128. Neoplasm de rinofaringe

Fact favor: infectia cu VEB, predispozitia genetic, repartitia geografica(mai frecv in SE

Asiei).
Mai frecvente la tineri si adulti, la sexul masculin.
CLINIC: debutul este mult timp insidious, asimptomatic. In momentul debutului apparent
clinic tumora poate fi déjà intr-un stadiu avansat:
1. ADENOPATIC:
- Adenopatie laterocervicala inalta
- Subdigastrica
- Sau spinala anterioara (grupe II,V) → dura, lemnoasa, nedureroasa;
2. OTIC(datorat obstructiei tubare determinate de tumora):
- Hipoacuzie de transmisie unilateral;
- Otite medii unilaterale trenante(seroase, catarale, supurate);
- Vertij;
3. RINOLOGIC:
- Obstructie nazala
- Epistaxisuri recidivante
- Rinoree muco-purulenta unilaterala uneori cu striuri sanguinolente

80
4. NEUROLOGIC:
- Cefalee tenace
- Paralizie de nervi cranieni-> oculomotorii VI si apoi III si IV(diplopie)

-> ramul motor al nervului V

->nervii ce ies prin gaura rupta posterioara IX,X,XI precum si XII

DIAGNOSTIC:
a. Clinic: rinoscopia post permite observarea tumo cu aspect: vegetant, ulcerat sau
infiltrative, uneori su dezvoltare submucoasa, localizata la debut supratubar sau pe
marginea latero-superioara a cadrului choanal.
b. Paraclinic:
- Biopsia: diag de certitudine
- Panendoscopia: deceleaza o a2a localizare la niv cailor aero-dig sup
- Imagistic: CT(extensia locala si regionala), Rx torace(prez mts pulm), Echo abd(mts
hepatice), scintigrafie osoasa(mts osoase);

TRATAMENT: este reprezentat de radio si chimioterapie!!! In timp ce trat chir e rezervat

recidivelor ggl.
I = RT externa
II-IV = Chimio+RT
Prognostic mai bun in formele cu diferentiere redusa care sunt radio- si chimio- sensibile.

129. Neoplasm de orofaringe

Factori fav:
- Consumul de alcool si fumatul asociate isi potenteaza actiunea carcinogenica
- Leziunile preneoplazice: placile de leucoplazie
- Infectia cu HPV;

CLINIC: debut insidios, mult timp asimptomatic, ceea ce face ca prezentarea la medic sa se
faca adesea in stadia avansate.
Indiferent de localizarea initiala, primele simptome pot fi:
1. Disfagia inalta de la simpla senzatie de corp strain, parestezii faringiene, pana la disfagia
moderata sau intensa.

81
2. Adenopatia submandibulara sau jugulara superioara dura, nedureroasa.

Ulterior apare:
3. Odinofagia (prin suprainf tumorala mai ales in formele ulcerate)
4. Otalgia reflexa
5. Halena fetida
6. Trismus
7. Tulburari ale vorbirii: modif timbre vocal, disartie prin limitarea mobilitatii limbii in
cazul localiz lingual, adenopatii multiple bilateral.

DIAGNOSTIC:
• • Clinic: cu exceptia localizarii la baza limbii, toate celellate localizari sunt
accesibile examenului direct bucofaringoscopic. Laringoscopia indirect permite
vizualizarea tumorilor de la baza limbii si evaluarea extensiei inferioare a tumorilor
orofaringiene spre hipofaringe, valecule, vestibule laringian.
• • Paraclinic:
• - Biopsia: stabileste diagnosticul de certitudine
• - Panendoscopia: extensia tumorala sup si inf, respective descopera a2a localiz
• - Imagistic: CT cracnio-cervicala si IRM(extensia tumorala)

TRATAMENT: se alege in functie de stadiul tumorii in momentul diag si de forma

histopatologica:
I+II= unimodal → fie chirugical, fie RT externa, supravietuirea fiind similara
III+IV= tratament multimodal, combinat → chirurgical si RT externa, eventual
radiochimioterapie.
Tratamentul chirurgical= presupune rezectii largi, adesea cu consecinte functionale
importante(mai ales in cazul localizarii la baza limbii) si reconstructia cu lambouri de
vecinatate sau musculo-cutanate(pectoral).
RT locala (brahiterapia) si hipertermia reprezinta modalitati optionale de tratament asociate
celui standard, rezervate recidivelor.
Prognosticul este revervat in stadiile III si IV, recidivele fiind frecvente si suprav redusa.

130. Sindrom disfagic

Dif de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt a ajunge in stomac.

82
Clasif in fct de pct de origine :
1.disfagie inalta gloso-faringo-laringeana
 la inceputul deglut, si pt solide, durere ( iradiaza in urechea ipsilaterala) accentuate
in istmul gatului bilat/unilat,
 se fav deglutitia spre partea opusa bolnavul inclinand si capul;
 Dupa simpt de insotire
o disfagie dureroasa ac febrile
o disfagie ac dureroasa nefebrila
o disfagie febrile prelungita
o disfagie dureroase isolate
2.disfagie joasa –esofagiana
 senz de oprire /greutate profunda perceputa la baza gatului sau in reg dorsala, jena
resp, sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara efort de varsatura ( precoce
sau tardiv)
 2 tipuri : brusca ( disfagie pt lichide-durere cu sialoree lacrimare –corpi straini
esof,esofagita coroziva ac)si progresiva( ev lenta pima dat a pt solide si apoi lichide
–stenzone ale esof si cancer esof)

83