LP 3

Flegmon periamigdalian

Tumori orofaringiene
 Faringite acute

 Faringitele acute (anginele) reprezinta inflamatia sau infectia faringelui sau

amigdalelor

 Etiologie:
 Virala
 Bacteriana
 Micotica
 Secundara altor afectiuni
Clasificare clinica
Anginele rosii, virale Febre eruptive, gripa, virus
adeno-faringo-conjunctival
Anginele cu false Suprainfectii cu streptococ,
membrane stafilococ, pneumococ,
Klebsiella
Anginele ulceroase Angina difterica
Angina herpetica, zosteriana
Angina aftoasa
Angina pemfigoida
Anginele ulcero-necrotice Angina Moure
Angina Vincent
Angina scorbutica
Angina monocitara
Angina granulocitara
Angina leucemica
Simptomatologie

• Difuze, bilaterale, cu exceptia anginei fusospirilare Plaut –

Vincent.
• Se insotesc de semne generale: febra, inapetenta, oboseala,
oligurie, albuminurie
• La copil pot reprezenta manifestarea de debut a bolilor infecto-
contagioase sau a unor hemopatii maligne
• Simptomul dominant este durerea faringiana, iradiata in urechi
si insotita de disfagie
 Angina eritematoasa

 Inflamatie acuta a amigdalelor palatine si orofaringelui, insotita de durere si febra, cauzata de o gama variata de
agenti patogeni
 Virala
 Precede formele eritemato-pultacee
 Simptome:
 Coriza, febra, frison, curbatura
 Odinofagie, otalgie, disfagie
 Roseata difuza a faringelui, adenopatie subangulo-mandibulara
 Forme clinice: dupa evolutie (trenante, recidivante), dupa localizare (amigdalita palatina, linguala)

 Tratament:
 Repaus la pat
 Igiena buco-faringiana
 Antitermice, AINS, antiseptice locale
 NU antibiotice
 Regim alimentar hidro-lacto-zaharat
 Angina eritemato-pultacee
 Bacteriana: streptococ beta-hemolitic
grup A, stafilococ, pneumococ, bacil
Friedlander, bacil difteric, Haemophilus
 Aceiasi factori favorizanti

 Clinic: odinofagie, disfagie, otalgie,

febra, frison (mai accentuate decat in
angina eritematoasa), limba saburala

 Local: depozite de fibrina pe fond

hiperemic, adenopatie
subangulomandibulara VS.

 Complicatii: flegmon periamigdalian,

adenoflegmon laterocervical, complicatii
generale (renale, RAA, cardiace)
Angine cu false membrane
 Foarte rare
 Etiologie: bacil difteric (Loeffler)
 Exudat fibrinos pe amigdalele palatine,
stalpul posterior si peretele posterior al faringelui
 Falsele membrane- aderente, tendinta la extindere.

 Forme clinice:
 simpla,
 grava (status toxico-septic),
 forma larvata (fara false membrane),
 forma pseudoflegmonoasa

 Complicatii: laringiene (crup), otice, nazale, cardiace, renale

 Diagnostic: bacteriologic

 Tratament: ser antidifteric, Penicilina, tonicardiace, tratament local

Anginele ulceroase
 Insotite de pierdere de substanta
 Ulceratia intereseaza stratul epitelial
 Angina herpetica
 Vezicule pe fond eritematos- pe peretele
posterior al faringelui, pe stalpii amigdalieni
 Tratament antiviral, AINS,
 Angina aftoasa - se poate asocia cu stomatita
aftoasa
 Vezicule izolate diseminate pe mucoasa
faringiana, laringiana
 Angina zosteriana
 asemanatoare cu cea herpetica, in contextul varicelei.
 Leziunile urmeaza traiectul nervului maxilar

 Angina din pemphigus

 leziuni buloase pe mucoasa buco-faringiana.
 Tratament: cortizonic
Anginele ulcero-necrotice

 Angina tip Moure

 Angina lacunara - ulceratie la polul superior al amigdalei palatine.
 Vindecare spontana in 10-14 zile.
 Tratament simptomatic

 Angina Plaut Vincent

 Fusospirilara - ulceratii pseudomembranoase

 Angina scorbutica
 Avitaminoza C
Anginele hematogene

 Angina monocitara

 Angina agranulocitara

 Angina leucemica - hiperleucocitoza

Angina monocitara

 Mononucleoza infectioasa, “boala sarutului”

 Virus Ebstein Barr
 Debut insidios: astenie, cefalee, febra, frisoane,
adenopatii cervicale si axilare mobile
 Debut brusc: febra, poliadenopatie, splenomegalie
 Clinic: amigdale hipetrofice, congestionate –
depozite pultacee – ulceratii, necroze
 Diagnostic: sd. Inflamator sistemice, ELISA EBV,
enzime hepatice, EKG
 Afectiune benigna, 15-20 zile
 Tratament: antibiotic, dezinfectante faringiene
locale, AINS, vitamin.
Angina leucemica
 Poate fi simptomul de debut al unei leucemii acute
 Diagnostic: ex. clinic, hematologic, punctie sternala
 Clinic: angina eritematoasa – pseudomembranoasa/ulceronecrotica
 Leziunile se extind pe pilieri, mucoasa faringiana, cavitate bucala
 Hematologic: trombocite, hematii,proliferare mielo- si limfoblasti
 Tratament hematologic
Angina agranulocitara
 Mielotoxicoza
 Etiologie necunoscuta (infectii bucodentare, intoxicatii
medicamentoase)
 Clinic: amigdala cu leziuni ulceroase, multiple sfaceluri, miros
gangrenos; Adenopatie cervicala
 Leucopenie 300-1000/mm3
 Evolutia grava, cu exitus in 2-3 saptamani
 Tratament: antibiotic, corticosteroizi, transfuzii sangvine
Complicatiile anginelor

 Loco-regionale
 supuratii faringiene si perifaringiene
 De vecinatate
 Otite, sinuzite, laringite
 Generale
 Sepsis
 Endocardite acute maligne
 Reumatism poliarticular acut
 Glomerulonefrite
Complicatiile supurative ale anginelor

 Flegmonul periamigdalian

 Adenoflegmonul laterocervical

 Abcesul retrofaringian

 Flegmonul planseului bucal

 Flegmonul periamigdalian

 Colectie intre capsula amigdaliana si peretele

lateral faringian
 Disfagie, trismus sialoree, febra
 Voce flegmonoasa
 Bombarea regiunii periamigdaliene
 Antero-superior/posterior
 Tratament: drenaj, antibiotice
Flegmonul anterosuperior

 Apare în continuarea unei angine acute

 dureri persistente unilateral, sialoree şi frecvent otalgii iradiate de aceeaşi parte.
 adenită subangulomandibulară homolaterală deosebit de dureroasă.
 semne generale: febra 39-40 grade Celsius
 Bucofaringoscopie:
 tumefacţie congestivă care împinge lueta de partea opusa, iar amigdala este deplasată
caudal şi posterior.
 Colecţia este situată între pilierul anterior, vălul palatin şi polul superior al
amigdalei palatine.
Flegmonul posterior

 Apare rar
 însoţit de odinofagie unilaterală, fără trismus
 tumefacţie la nivelul pilierului posterior, cu împingerea anterioară a amigdalei
 colecţia este situată între pilierul posterior şi amigdala palatină.
Diagnostic
• Anamneza
• Examen clinic
 Inspectie
 Palparea ganglioni laterocervicali
 Bucofaringoscopie
 Laringoscopie indirecta
• Investigatii paraclinice – analize de laborator – probe
inflamatorii
• Investigatii imagistice

Secțiune axială - examen CT flegmon periamigdalian drept

Examen CT gât – masă în polii superiori ai
regiunilor periamigdaliene, cu aspect multilocular
Flegmon periamigdalian drept – examen CT
cervical
Tratamentul flegmonului periamigdalian

 Medicamentos

 Antibioterapie sistemica, cel mai frecvent fiind administrată cefalosporine de

generația a III-a, de cele mai multe ori în asociere cu Gentamicina și Metronidazol;
 Corticoterapie sistemică – hemisuccinat de hidrocortizon, dexametazona, Solu-
Medrol.

 Terapie orala: Amoxicilină/acid clavulanic, macrolide, cefalosporine de generatia a

III-a
Tratamentul chirurgical

 Puncție, incizie și drenaj.

 Pentru anestezia locului de drenaj se folosește badijonare cu
cocaina soluție 5-10 % sau soluție lidocaina prin pulverizarea
anestezicului. Anestezia se mai poate realiza prin infiltrare cu
novocaina 1% sau xilină 1% pentru linia de incizie
 Punctie la nivelul zonei de maxima bombare
 Aspirare continut
 Largire zona de incizie
 Gargarisme/lavaj cu apa oxigenata
 Este indicată efectuarea amigdalectomiei la 3-4 săptămâni de la
vindecare
Adenoflegmonul latero-faringian

 Se dezvolta in afara peretelui faringian

 Satelit al anginei
 Germeni virulenti
 Clinic: tumefactie laterofaringiana cu caracter inflamator
 Tratament: drenaj extern, antibiotice
Abcesul retrofaringian

 La sugar
 Afecteaza ggl. Retrofaringieni
 Clinic: disfagie, dispnee, voce modificata
 Peretele posterior faringian bombeaza
 Tratament: drenaj, antibiotice
Flegmonul planseului bucal
 Tumefactia limbii
 Diminuarea mobilitatii limbii
 Durere intensa
 Tulburari de vorbire
 Planseu bucal bombat
 Semne generale de inflamatie
 Etiologie: carii dentare, inectii buco-
faringiene
 Tratament: deschiderea colectiei,
antibioterapie, tratament suportiv
Tumori orofaringiene

 Tumori benigne

 Tumori maligne
Tumori benigne orofaringiene

 tumori foarte rare

 ritm de creștere foarte lent, fără implicare a ganglionilor limfatici loco-regionali.
 Simptomatologia depinde de dimensiunile tumorilor și de localizarea acestora.
 disfonie, dispnee, disfagie cu odinofagie.
 Diagnostic
 Clinic
 imagistic.
 În general tratamentul acestor tumori este chirurgical constand in albația completă
a tumorilor prin abord bucofaringoscopic și laringofaringoscopie suspendată cu
examen histopatologic al tumorii.
Tumori benigne orofaringiene

 Diverse tipuri histologice

 Polip fibromatos - masă sesilă cu localizare variabilă, proiectat din peretele
posterior hipofaringian.
 Papiloamele - tumori muriforme, alb-rozate, adesea pediculate, ce se dezvoltă la
nivelul vălului, luetei, pilieri sau pe amigdalele palatine putându-se asocia cu
papilomatoza laringiană.
 Unele tumori nazofaringiene pot fi prezente în orofaringe (angiofibromul, polipul
sinusocoanal, cordomul).
Managementul tumorilor benigne orofaringiene

 Diagnostic
 Clinic
 Endoscopie rigida/flexibila
 Radiologie (CT/RMN)
 Examen HP

 Tratament
 Ideal – Indepartarea completa a tumorii (Control local al bolii)
 Chirurgie deschisa
 Chirurgie endoscopica
 Abord combinat
Tumori maligne faringiene

 Rinofaringe
 Carcinom nazo-faringian (70%)
 Limfoame, adenocarcinoame, carcinom adenoid chistic, melanom malign, sarcom
 Orofaringe
 Carcinom epidermoid spinocelular (90%)
 Limfom, tumori din glande salivare, sarcom
 Hipofaringe
 Carcinom epidermoid spinocelular 95%
Cancerul orofaringelui

 Apare de trei ori mai frecvent la bărbați decât la femei

 Factori favorizanti:
 alcoolul si tutunul
 infecție HPV
 stările precanceroase oro-faringiene
 factorul profesional
 Localizare:
 amigdala palatină
 val palatin
 baza limbii
 sant amigdalo-glos
 peretele posterior faringian
Cancerul orofaringelui

 Forma histologica:
 carcinom epidermoid spinocelular(90% din cazuri)
 limfoame
 tumori derivate din glande salivare
 Sarcoame
 leziuni metastatice.
 Metastazele ganglionare sunt frecvente
 Simptomatologie evolutiva pe stadii
 Tratament: oncologic (radio si chimioterapie)
Cancerul amigdalei palatine

 Localizare: amigdala palatina si loja amigdaliana

 Forme histologice: carcinom epidermoid spinocelular (90%), limfom non-

Hodgkinian, carcinom nediferentiat

 Simptomatologie evolutiva pe stadii:

 Debut: jena difuza faringiana, hipertrofie amigdaliana unilaterala, ulceratie
amigdaliana
 Stare: adenopatie laterocervicala ipsilaterala/bilaterala, simptome accentuate,
disfagie, odinofagie, otalgie reflexa, halena fetida
 Terminala: deglutitie imposibila, respiratie dificila
 Cancerul amigdalei palatine

 Diagnostic pozitiv
 Clinic
 Ex. endoscopic – extensie tumorala
 Imagistic (CT, RMN, PET)
 Histopatologic: biopsie

 Tratament: complex - in functie de stadiu

 Chirurgical:
 in stadiul initial (tumora strict localizata la amigdala palatina)
 chirurgia relicvatelor ganglionare
 Radioterapie postoperatorie sau initiala (tumora inoperabila)
 Chimioterapie
 Imunoterapie