ANGINELE ACUTE

Asistent [Link]. Sonia Patricia Vonica

Definiție
 Angina acută reprezintă inflamația acută a
elementelor limfoide ale orofaringelui,
predominent a amigdalelor palatine.
 Etiologie.
• Virală – frecventă
- rinovirusuri, adenovirusuri, virusurile influnzae și
parainfluenzae, corona virusuri, virusul sincițial respirator,
virusul Coxackie, și, mai rar virusul herpetic, virusul Epstein Bar,
HIV

• Bacteriană - mai rară

- streptococul beta-hemolitic grup A(mai ales la copii și tineri)
-streptococi ai celorlalte grupe, Haemophilus influenzae,
stafilococul auriu, klebsiella, moraxella, anaerobi, fusospirili,
bacilul difteric(mai rar întâlnit în prezent) sau asocieri
bacteriene(întâlnite mai ales la adulți în reacutizările
amigdalitelor cronice)
 Clasificare

• Etiologică:
 Angine virale
 Angine bacteriene
 Angine din afecțiunile hematologice
• Anatomo-clinică:
 Angine eritematoase
 Angine eritemato-pultacee
 Angine cu false membrane
 Angine cu ulcerații superficiale (angine veziculare)
 Angine cu ulcerații profunde (angine ulcero-necrotice)
 Manifestări clinice
ANGINELE BACTERIENE ANGINELE VIRALE
 Debutul este brusc  Debutul este insidios
 disfagie înaltă intensă și  disfagie ușoară sau
dureroasă(odinofagie) moderată
 febră 38o – 39o C, frisoane  Subfebrilități
 otalgii reflexe  obstrucție nazală
 astenie  rinoree seroasă sau
 manifestări digestive: sero-mucoasă
vărsături, dureri  tuse iritativă
abdominale(la copii)  disfonie
 Examenul local
ANGINELE BACTERIENE ANGINELE VIRALE

 congestia amigdalelor -congestia amigdalelor

palatine care sunt mărite de palatine care sunt
volum(la debut)
mărite de
 exudat pultaceu în cripte volum(anginele
și/sau pe suprafața
amigdalelor palatine
eritematoase)
(anginele eritemato- +/- adenopatii subangulo-
pultacee) mandibulare cu caracter
 adenopatii subangulo- inflamator acut (adenite
mandibulare cu caracter
inflamator acut (adenite)
Forme clinice
Anginele eritematoase
 Anginele eritemato-pultacee
mai frecvent cu streptococ beta-hemolitic
 Anginele cu false membrane
Angina difterică
 rar întâlnită în prezent datorită vaccinării obligatorii în primul
an de viață
 Amigdalele sunt mărite de volum, acoperite de false membrane
cenușii, aderente, a căror îndepărtare duce la sângerare locală.
 În evoluție:
• rinită
• laringita sau crupul difteric - determină dispnee inspiratorie
severă care necesită traheotomie
• miocardită
• tulburări neurologice
• tulburări de vedere(diplopie) prin afectarea nevilor
oculomotori.
 Anginele cu false membrane
Angina difterică produsă de Corynebacterium difteriae (imaginea din stânga)
 Anginele veziculare
(anginele cu ulcerații superficiale)
= angine virale manifestate prin apariția de mici
vezicule la nivelul amigdalelor palatine și
eventual și la nivelul pilierilor și al vălului
palatin care în 2-3 zile de evoluție se sparg
lăsând ulcerații superficiale.
 1. Herpangina
Etiologie:
 virusul coxackie

 se întâlnește mai frecvent la copii, în sezonul de vară

Manifestări clinice:
 vezicule cu un conținut albicios, înconjurate de un

halou eritematos, localizate pe amigdale, pilieri și văl

 conjunctivită

 manifestări digestive(vărsături, diaree)

 subfebrilități
 Evoluția este de scurtă durată(câteva zile)
 Herpangina
- în stadiul de vezicule -
 Herpangina
- În stadiul de ulcerații superficiale -
 2. Angina herpetică
Etiologie:
 virusul herpes simplex tip 1 şi mai rar de tipul

2
 se întâlneşte mai frecvent la copii, tineri şi

imunodeprimaţi, transmiterea făcându-se pe

cale orală
 Manifestari clinice

 disfagie
 febră (39 – 40 C)
 adenopatii laterocervicale
 leziuni veziculare localizate pe amigdale,
pilieri, văl palatin - identice cu cele din
stomatita herpetică cu care se poate asocia(în
absenţa acestei asocieri, diagnosticul diferenţial
cu anginele bacteriene este dificil)
Stomatita herpetică
[Link] zoster
faringiană

Leziuni veziculare
strict unilaterale pe
traiectul nervului
maxilar superior(ram
din V) dureroase sau
cu senzaţie de arsură -
orientează
diagnosticul.
 4. Angina aftoasă(faringo-stomatita)

Etiologie - necunoscută: virală/autoimună

Factori favorizanți :
 Traumatismele mucoasei orale
 Stressul
 Anumite alimente: ciocolată, cafea, arahide, ouă,
migdale, cereale, căpșuni, brânzeturi, roșii(deși factorul
alergic nu pare a fi implicat)
Manifestări clinice
Leziuni veziculare urmate de ulcerații acoperite de false
membrane, precedate și însoțite de durere sau senzație
de arsură a căror intensitate nu depinde de mărimea
leziunilor
 Forme clinice

1. Forma cu ulcerații minore (Boala Miculicz) – cea mai

frecventă
 ulcerații sub 1 cm diametru care se vindecă în cca 10 zile
2. Forma cu ulcerații majore (Boala Sutton)
 ulcerații peste 1 cm diametru, mai profunde și mai
dureroase, care se vindecă mai greu (săptămâni – luni)
3. Forma herpetiformă – cea mai rară
 ulcerații multiple care seamănă cu cele herpetice,
numeroase, de cca 1 – 3 mm diametru, dispuse în
ciorchine, care confluează în ulcerații mari, cu evolu ție de
cca 2 săptămîni; apare mai ales la femei, la vârste mai
înaintate
AFTE LA NIVELUL BUZEI AFTTE LA NIVELUL PILIERULUI
INFERIOARE PALATIN ANTERIOR
Afte linguale
Anginele cu ulcerații profunde
(anginele ulcero-necrotice)
 1. Angina cu fusospirili
angina Plaut Vincent

Etiologie:
- asociere de fusospirili – Spirochaeta denticulata și
Borelia vincentii
 apare mai ales mai ales în comunități aglomerate.

Manifestări clinice:
 Disfagie

 Febră

 adenopatii subangulo-mandibulare sensibile

 cefalee
Examenul local
- amigdalele sunt
congestionate, mărite
de volum și acoperite
de o falsă membrană
care se detașează ușor
lăsând o ulcerație
profundă,
crateriformă, care se
cicatrizează în 7 - 10
[Link] obicei falsa
membrană și ulcerația
sunt unilaterale.
 2. Mononucleoza infecțioasă
Etiologie:
 virusul Epstein Barr.

- transmiterea se face pe cale orală(boala

sărutului)
Manifestări clinice:
 disfagie

 febră

 adenopatii laterocervicale

 hepato-splenomegalie
Manifestari clinice
Manifestări clinice
Examen local

Amigdalele sunt
mărite de volum,
congestionate,
acoperite de
depozite cenușii,
însoțite de peteșii
la nivelul vălului
palatin. Evoluția
este de lungă
durată 3-4
saptămâni.
Mononucleoza infecțioasă
 Manifestări paraclinice

 Leucocitoză cu număr crescut de monocite

 Testul Paul Bunell Davidsohn și testul monospot =
detectarea anticorpilor heterofili anti virus Epstein Barr
sunt pozitive după 10 -14 zile de la debutul bolii
- Dozarea IgM EB și IgG EB(anticorpi specifici) face
diferența între o infecție acută(recentă) și una veche cu
virusul EB
*Administrarea de ampicilină duce la apariția unei erupții
cutanate(manifestare patognomonică în absența unei
alergii la acest medicament).
 3. Anginele din bolile de sânge

Se întâlnesc în leucemii, agranulocitoze

Manifestări clinice:
 disfagie

 adenopatii cervicale

 amigdalele sunt hipertrofiate, cu ulcerații

profunde acoperite de un exudat cenușiu-

negricios
Modificările hematologice sunt caracteristice
afecțiunii pe care o însoțesc.
Anginele ulcero-necrotice
 Diagnosticul anginelor
 Clinic
 Paraclinic
- Hemoleucograma
- VSH
- Examenul bacteriologic al exudatului faringian
- Testul de identificare rapidă a streptococului
beta-hemolitic se bazează pe identificarea
antigenului streptococic în exudatul faringian
*specificitate mare (peste 95%), dar o sensibilitate mai
redusă(circa 10% din rezultate sunt fals negative)
Tratamentul anginelor
 Tratamentul anginelor virale

• AINS
• Antipiretice
• antiseptice bucofaringiene sub formă de
tablete(Strepsils, Septolete, Tantum verde, etc.),
soluții pentru gargarisme(Citrolin, Hexoral,
Tantum verde) sau spray-uri (unele conțin și AINS)
• hidratare
• Tratament antiviral(aciclovir) administrat în
primele zile de la debut și vitaminoterapie grup B
– în zona zoster
 Tratamentul anginelor bacteriene

Antibiotice timp de 10 zile

• Penicilină (penicilina G, Moldamin)

• Macrolide - la pacienții alergici:

o claritromicină

o azitromicină (în formele ușoare)

• antibiotice active pe germeni secretori de beta-

lactamază:
o amoxicilină+acid clavulanic(Augmentin, Amoxiklav)
o cefalosporine de generația II-a sau a III-a(Zinnat)

o clindamicină
 Tratamentul anginei difterice

 Penicilină – în doze mari

 ser antidifteric(antitoxină) - trebuie administrat
de urgență în primele 48 ore
 Traheotomie - în cazul instalării crupului cu
insuficiență respiratorie acută
 Tratamentul anginei cu fusospirili

 Penicilină timp de 10 zile (ca în angina

streptococică)
 Tratamentul anginei din mononucleoză

 Simptomatic
 antibioticele - necesare doar în cazul apariției
suprainfecțiilor
 Corticoterapie – în cazul insuficienței
respiratoriii datorate hipertrofiei amigdaliene
marcate
 Traheotomie – când insuficiența respiratorie nu
se ameliorează sub corticoterapie