ANGINELE ACUTE

Asistent univ.dr. Sonia Patricia Vonica

Definiție
 Angina acută reprezintă inflamația acută a
elementelor limfoide ale orofaringelui,
predominent a amigdalelor palatine.
 Etiologie.
• Virală – frecventă
- rinovirusuri, adenovirusuri, virusurile influnzae și
parainfluenzae, corona virusuri, virusul sincițial respirator,
virusul Coxackie, și, mai rar virusul herpetic, virusul Epstein Bar,
HIV

• Bacteriană - mai rară

- streptococul beta-hemolitic grup A(mai ales la copii și tineri)
-streptococi ai celorlalte grupe, Haemophilus influenzae,
stafilococul auriu, klebsiella, moraxella, anaerobi, fusospirili,
bacilul difteric(mai rar întâlnit în prezent) sau asocieri
bacteriene(întâlnite mai ales la adulți în reacutizările
amigdalitelor cronice)
 Clasificare

• Etiologică:
 Angine virale
 Angine bacteriene
 Angine din afecțiunile hematologice
• Anatomo-clinică:
 Angine eritematoase
 Angine eritemato-pultacee
 Angine cu false membrane
 Angine cu ulcerații superficiale (angine veziculare)
 Angine cu ulcerații profunde (angine ulcero-necrotice)
 Manifestări clinice
ANGINELE BACTERIENE
 Debutul este brusc
 disfagie înaltă intensă și
dureroasă(odinofagie)
 febră 38o – 39o C, frisoane
 otalgii reflexe
 astenie
 manifestări digestive:
vărsături, dureri
abdominale(la copii)
ANGINELE VIRALE
 Debutul este insidios
 disfagie ușoară sau
moderată
 Subfebrilități
 obstrucție nazală
 rinoree seroasă sau
sero-mucoasă
 tuse iritativă
 disfonie
 Examenul local
ANGINELE BACTERIENE ANGINELE VIRALE

 congestia amigdalelor -congestia amigdalelor

palatine care sunt mărite de palatine care sunt
volum(la debut)
mărite de
 exudat pultaceu în cripte volum(anginele
și/sau pe suprafața
amigdalelor palatine
eritematoase)
(anginele eritemato- +/- adenopatii subangulo-
pultacee) mandibulare cu caracter
 adenopatii subangulo- inflamator acut (adenite
mandibulare cu caracter
inflamator acut (adenite)
Forme clinice
Anginele eritematoase
 Anginele eritemato-pultacee
mai frecvent cu streptococ beta-hemolitic
 Anginele cu false membrane
Angina difterică
 rar întâlnită în prezent datorită vaccinării obligatorii în primul
an de viață
 Amigdalele sunt mărite de volum, acoperite de false membrane
cenușii, aderente, a căror îndepărtare duce la sângerare locală.
 În evoluție:
• rinită
• laringita sau crupul difteric - determină dispnee inspiratorie
severă care necesită traheotomie
• miocardită
• tulburări neurologice
• tulburări de vedere(diplopie) prin afectarea nevilor
oculomotori.
 Anginele cu false membrane
Angina difterică produsă de Corynebacterium difteriae (imaginea din stânga)
 Anginele veziculare
(anginele cu ulcerații superficiale)
= angine virale manifestate prin apariția de mici
vezicule la nivelul amigdalelor palatine și
eventual și la nivelul pilierilor și al vălului
palatin care în 2-3 zile de evoluție se sparg
lăsând ulcerații superficiale.
 1. Herpangina
Etiologie:
 virusul coxackie

 se întâlnește mai frecvent la copii, în sezonul de vară

Manifestări clinice:
 vezicule cu un conținut albicios, înconjurate de un

halou eritematos, localizate pe amigdale, pilieri și văl

 conjunctivită

 manifestări digestive(vărsături, diaree)

 subfebrilități
 Evoluția este de scurtă durată(câteva zile)
 Herpangina
- în stadiul de vezicule -
 Herpangina
- În stadiul de ulcerații superficiale -
 2. Angina herpetică
Etiologie:
 virusul herpes simplex tip 1 şi mai rar de tipul

2
 se întâlneşte mai frecvent la copii, tineri şi

imunodeprimaţi, transmiterea făcându-se pe

cale orală
 Manifestari clinice

 disfagie
 febră (39 – 40 C)
 adenopatii laterocervicale
 leziuni veziculare localizate pe amigdale,
pilieri, văl palatin - identice cu cele din
stomatita herpetică cu care se poate asocia(în
absenţa acestei asocieri, diagnosticul diferenţial
cu anginele bacteriene este dificil)
Stomatita herpetică
3.Zona zoster
faringiană

Leziuni veziculare
strict unilaterale pe
traiectul nervului
maxilar superior(ram
din V) dureroase sau
cu senzaţie de arsură -
orientează
diagnosticul.
 4. Angina aftoasă(faringo-stomatita)

Etiologie - necunoscută: virală/autoimună

Factori favorizanți :
 Traumatismele mucoasei orale
 Stressul
 Anumite alimente: ciocolată, cafea, arahide, ouă,
migdale, cereale, căpșuni, brânzeturi, roșii(deși factorul
alergic nu pare a fi implicat)
Manifestări clinice
Leziuni veziculare urmate de ulcerații acoperite de false
membrane, precedate și însoțite de durere sau senzație
de arsură a căror intensitate nu depinde de mărimea
leziunilor
 Forme clinice

1. Forma cu ulcerații minore (Boala Miculicz) – cea mai

frecventă
 ulcerații sub 1 cm diametru care se vindecă în cca 10 zile
2. Forma cu ulcerații majore (Boala Sutton)
 ulcerații peste 1 cm diametru, mai profunde și mai
dureroase, care se vindecă mai greu (săptămâni – luni)
3. Forma herpetiformă – cea mai rară
 ulcerații multiple care seamănă cu cele herpetice,
numeroase, de cca 1 – 3 mm diametru, dispuse în
ciorchine, care confluează în ulcerații mari, cu evolu ție de
cca 2 săptămîni; apare mai ales la femei, la vârste mai
înaintate
AFTE LA NIVELUL BUZEI AFTTE LA NIVELUL PILIERULUI
INFERIOARE PALATIN ANTERIOR
Afte linguale
Anginele cu ulcerații profunde
(anginele ulcero-necrotice)
 1. Angina cu fusospirili
angina Plaut Vincent

Etiologie:
- asociere de fusospirili – Spirochaeta denticulata și
Borelia vincentii
 apare mai ales mai ales în comunități aglomerate.

Manifestări clinice:
 Disfagie

 Febră

 adenopatii subangulo-mandibulare sensibile

 cefalee
Examenul local
- amigdalele sunt
congestionate, mărite
de volum și acoperite
de o falsă membrană
care se detașează ușor
lăsând o ulcerație
profundă,
crateriformă, care se
cicatrizează în 7 - 10
zile.De obicei falsa
membrană și ulcerația
sunt unilaterale.
 2. Mononucleoza infecțioasă
Etiologie:
 virusul Epstein Barr.

- transmiterea se face pe cale orală(boala

sărutului)
Manifestări clinice:
 disfagie

 febră

 adenopatii laterocervicale

 hepato-splenomegalie
Manifestari clinice
Manifestări clinice
Examen local

Amigdalele sunt
mărite de volum,
congestionate,
acoperite de
depozite cenușii,
însoțite de peteșii
la nivelul vălului
palatin. Evoluția
este de lungă
durată 3-4
saptămâni.
Mononucleoza infecțioasă
 Manifestări paraclinice

 Leucocitoză cu număr crescut de monocite

 Testul Paul Bunell Davidsohn și testul monospot =
detectarea anticorpilor heterofili anti virus Epstein Barr
sunt pozitive după 10 -14 zile de la debutul bolii
- Dozarea IgM EB și IgG EB(anticorpi specifici) face
diferența între o infecție acută(recentă) și una veche cu
virusul EB
*Administrarea de ampicilină duce la apariția unei erupții
cutanate(manifestare patognomonică în absența unei
alergii la acest medicament).
 3. Anginele din bolile de sânge

Se întâlnesc în leucemii, agranulocitoze

Manifestări clinice:
 disfagie

 adenopatii cervicale

 amigdalele sunt hipertrofiate, cu ulcerații

profunde acoperite de un exudat cenușiu-

negricios
Modificările hematologice sunt caracteristice
afecțiunii pe care o însoțesc.
Anginele ulcero-necrotice
 Diagnosticul anginelor
 Clinic
 Paraclinic
- Hemoleucograma
- VSH
- Examenul bacteriologic al exudatului faringian
- Testul de identificare rapidă a streptococului
beta-hemolitic se bazează pe identificarea
antigenului streptococic în exudatul faringian
*specificitate mare (peste 95%), dar o sensibilitate mai
redusă(circa 10% din rezultate sunt fals negative)
Tratamentul anginelor
 Tratamentul anginelor virale

• AINS
• Antipiretice
• antiseptice bucofaringiene sub formă de
tablete(Strepsils, Septolete, Tantum verde, etc.),
soluții pentru gargarisme(Citrolin, Hexoral,
Tantum verde) sau spray-uri (unele conțin și AINS)
• hidratare
• Tratament antiviral(aciclovir) administrat în
primele zile de la debut și vitaminoterapie grup B
– în zona zoster
 Tratamentul anginelor bacteriene

Antibiotice timp de 10 zile

• Penicilină (penicilina G, Moldamin)

• Macrolide - la pacienții alergici:

o claritromicină

o azitromicină (în formele ușoare)

• antibiotice active pe germeni secretori de beta-

lactamază:
o amoxicilină+acid clavulanic(Augmentin, Amoxiklav)
o cefalosporine de generația II-a sau a III-a(Zinnat)

o clindamicină
 Tratamentul anginei difterice

 Penicilină – în doze mari

 ser antidifteric(antitoxină) - trebuie administrat
de urgență în primele 48 ore
 Traheotomie - în cazul instalării crupului cu
insuficiență respiratorie acută
 Tratamentul anginei cu fusospirili

 Penicilină timp de 10 zile (ca în angina

streptococică)
 Tratamentul anginei din mononucleoză

 Simptomatic
 antibioticele - necesare doar în cazul apariției
suprainfecțiilor
 Corticoterapie – în cazul insuficienței
respiratoriii datorate hipertrofiei amigdaliene
marcate
 Traheotomie – când insuficiența respiratorie nu
se ameliorează sub corticoterapie