SUBIECTE CURS ORL-SCURTEE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

1.Adenoidita cronica definitie si diagnostic:

 Def: Adenoidita este inflamația amigdalei faringiene Luschka(situată pe peretele

postero-superior al rinofaringelui)
o Apare in a 2 luna, dupa nastere și atinge un maximum de dezvoltare la 4-7 ani,
după care începe să invalueze
 Etiologie: Streptococ,pneumococ
o Predilectie in anotimpurile reci
o Tesutul limfoepitelial devine poarta de intrare prin suprainfectare
 Diagnosti: copilul cu vegetatii adenoide + abstructie nazala= semn tipic(faces
adenoidian)
o Copil palid, obosit, respira cu gura deschisa, ceacane
o Inspectie nas: respiratie urat mirositoare, mucoasa uscata, eczeme, deviere de
sept (uneori)
o Inspectie gura: dinti malocluzii, tartru, implantara deficitara , hipertrofie
amgdale palatine, secretii mucoase faringe
o Inspectie ureche: otita seroasa
 Examen complementra: examenul cu fibra optica si camera video
 Diagnostic diferential: tumori maligne, corpi traini
2.Adenoidita cronica definitie, complicatii si tratament
 Def: Adenoidita este inflamația amigdalei faringiene Luschka(situată pe peretele
postero-superior al rinofaringelui)
 Complicatii : infectiile repetate duc la hiperplazie
o Amigdala rinofaringeana creste in volum si ajunge sa blocheze orificiile
choanale
o Rasunet patogenie generala
 Tratamen: initial: dezinfectante nazale+ dezobturatie nazala(nitrat argint 1%+ser
efedrinat 0,5-1%); irigatii cu apa de mare.
o Suprainfectare: antibiotice
o In hipertrofia vegetatiilor adenoide cu repetate pusee inflamatoii sau cu
tulburari respiratorii se recomanda adenoidectomia

3.Angina din bolile din sange

o fac parte din grupul anginelor ulcero-necrotice si sunt asocierii de germeni

patogeni care isi cresc virulenta pe tesuturi devitalizate, cat si datorita
tabloului hematologic.
Mononucleoza infectioasa:
Etiologie :virus Epstein- Barr si este transmis de la o persoana la alta prin saliva (boala
sarutului)
Debut : insidios, astenie,febra,
 Palat: puncte rosii cu aspect petesial
Adenopatie laterocervicala bilaterala
Diagnostic: teste serologice(monospot test)
Evolutie: beninga, videcare 15-20 zile

Angina din agranulocitoza:

2 forme: forma pura (agranulocitoza acuta pura)
Forma asociata cu anemie si trombopenie
auza: afectarea functie hemato-formatoare a maduvei( radiatii, medicamente)
Debut: insidios, febra
o Examen faringe: congestie- apoi exudat ce lasa ulceratii profunde9nu sunt
hemoragice)
o Halena, disfagie, trimus,TA scazuta, granulocite sub 500 mm3

Tratament: leziuni:eliminare agent inflamator+ antibiotice

Baza: stimularea functie hematopoetice
Leucemie acuta
Evolutie: gingii tumefiate, sangerare cu aspect cclasic de hipertofie
Faringean:adenopatii, ganglioni nedurerosi la palpare
Splenomegalie
Examen sangvin: anemie profunda, scadere trombocite, timp sangerare crescut
Tratament: dat de specialist
4.Angina cu ulceratii superficiale
1. Angina herpetica:
Etiologie: virus herpetic tip 1
Simptome: generale: febra, cefalee, dureri gat , disfagie( dispar dupa o saptamana)
Faringoscopia : mucoasa rosie pe care apar ulterior mici vezicule alb sidefii cu continut lichid
care apoi se ulcereaza---prezint adesea herpes bucal
Tratament: antialgice, vitaminoterapie,gamaglobuline
2.Herpangina:
Etiologie: virus Coxsackie A
Perioada de incubare 4-6 saptamani( frecvent copii-adolescenti)
simptome:generale: febra, cefalee, dureri gat
Initial sunt prezente niste vezicule la nivelul pilierului anterior, palatului sau mucoasei bucale
dar care dispar rapid, apoi veziculele se sparg si apar ulceratiile superficiale acoperite de
exsudat fin
Amigdale rosii, pot fi acoperite de vezicule albe sau ulceratii
Tratament: iginea orala, la debut: antipiretice, gargara xilina 1%- vindecare 4-5 zile

3.Angina aftoasa
Debut; insidios, grata
Se observa vezicule albe pe peretele cavitatii Bucale, hipofarinfe , laringe.apoi se ulcereaza si
determina erozuini superficiale dureroase.
Tratament simptoamtic:antalgic. Se pot face gargare cu sol antiseptice si bicarbonat
4.Angina din zona zoster
Etiologie: virusul varicelei
Debut: cefalee, subfebril, dureri nevralgice intense la nivelul nerv maxilar superior unilateral
Examenul faringelui : prezenta de vezicule ce urmeaza traiectul nervului palatin,situate pe
bolta palatina , val si 1/3 sup a pilierilor amigadlieni unilateral. Veziculele contin un lichid
clar vizibil pe fond eritematos. Ulterior devin confluente, se ulcereaza si se acopera cu un
depozit de fibrina.
10-15 zile se vindeca.
Tratamentul: antialgice, admin de vit B, eventual antivirale-Zovirax,gargara cu sol anitseptice.
5.Faringita acuta membranoasa (ANGINA VINCENT)
 Definitie : leziune acuta ulcerativă,una sau ambele amigdale cuprinzand vestibulul
faringian, palatal moale, gingiile
 Etiologie: bacil gram negativ +streptococ anaerob ( predispozanti: carii, parodontoza)
 Simpomatologie: debut brusc, durere unilaterala
Amigdale acoperite de membrane gri, detasabile, pierderi de tesut-forma ulceratii
profunde( sangerare la indepartare)
Simptome scad in 4-7 zile, ulceratii persista cateva saptamani
Diagnostic doiferential: mononucleoza infectioasa, angina agranulomatoasa, tumori maligne,
leucemie acuta
Tratament: penicilina,metronidazol, solutii antiseptice
6.Angina din mononucleoza infectioasă
Definitie :fac parte din grupul anginelor ulcero-necrotice si sunt asocierii de germeni patogeni
care isi cresc virulenta pe tesuturi devitalizate, cat si datorita tabloului hematologic.
Etiologie: virus Epstein-barr-trasmis saliva(frecvent copii- incubatie 7-9zile)
Debut : insidios, astenie,febra,
Palat: puncte rosii cu aspect petesial
Adenopatie laterocervicala bilaterala
Frotiu:monocite mari cu nucleu mare
Diagnostic: teste serologice(monospot test)
Evolutie: beninga, videcare 15-20 zile
Tratament:igiena+ antiperetice sau antibiotice- infectie bacteriana secundara
Complicatii:paralizii de nerv 7 si 10, obtructii nazale, asfixie.
7. Amigdalita cronica
Definitie :apare dupa episoade acute sau subacute de amigdalite. Sunt mai frecvente la copii
cu varsta cuprinsa intre 4-15 ani.
Etiologie:flora aeroba+anaeroba ( predomina streptococii)
Simptome: episoade recurente amigdalita, durere gat+ la deglutitie, halena fetida, gust
neplacut
General: astenie, febra , pierdere apetit
Local : amigdale cu aspect cicatriceal, secretii purulente de culoare gri-galbui, sensibilitate
periamigdaliana
Tratament: amigdalectopia indicatie absoluta: amigdalita cronica, amigdalita recurenta ,
suspiciiunea unei tumori, septicemie/ hipertrofia care determina obtructia cai
aeriene( contraindicatii: tuberculoza, hemofilie,diabet)
Infectii recurente : 3 epsioade/an -3ani
5 epsoade/an-2ani
>7/an
8. Flegmonul periamigdalian(Abces periamigdalian)
Definitie : abces intre capsula amigdaliana si peratele lateral faringe-Majotitate:unilateral
Debut: febra, halena fetida , adenopatie.
Simpomatologie: dupa episodul de angină, exista un interval de cateva zile fara
simptomatologie, dupa care pacientul acuza o durere la inghitit ce afectează unilateral.
Durerea iradiaza la nivelul urechi. Vorbirea este greoaie si nedescifrabila,pacientul refuza sa
manance.
Hiperemie+edem la nivelul unei singure loje, mucoasa poate fi acoperita de exudat
mucopurulent
Diagnostic diferential: abcese parafaringin, abces M3
Tratament: conservator:antibiotice (penicilina)
Chirurgical-drenaj sau amigdalectomia
9. Angina Ludwing:
Definitie: process inflamator acut al planseului bucal cu invadarea muschiului milohioid si
raspandirea rapida la nivelul lojei submandibulare.
Majoritatea abceselor (80%) sunt datorate infectiilor dentare, traumatizarea sau patologia
glandelor salivare.
Simptomatologie: febra, frisoane, durere,trismus
Pacientul nu poate vorbi sau inghiti, 2/3 posterioare si 1/3 anterior a limbii impinse in
superior=obstructie aerioana
Tratament: dreneja chirurgical, penicilina sau cefalosporine (Doza mare), intubare naso-
traheala

10. Apneea obstructiva de somn definitie si diagnostic

Definitie: incetarea fluxului de aer la nivelul narilor si gurii pentru cel putin 10 secunde in
timpul somnului.
Exista 3 tipuri de sleep apnea:
 sleep apnea obstructiva - incetarea fluxului de aer datorita obstructiei cailor respiratorii
superioare la nivelul faringelui;
 sleep apnea central - incetarea efortului de respiratie ca rezultat al inactivitatii
muschilor respiratori
 sleep apnea mixta - care incepe ca o apnee centrala dar care rapid se transforma intr-o
apnee de tip obstructiv
Diagnostic:cu ajutorul polisomnografiei ( care se ajuta si de electrocefalograma,
electrocardiograma)
Sevetitatea e determinata de: nr, frecventa, durata , prezenta ritmii cardiace
Diagnostic diferential: sleep apnea de cauza centrala si mioclonii

11. Apneea obstructiva de somn- definite si tratament

Sleep apnea reprezinta oprirea fluului de aer la nivelul narilor si gurii pentru cel putin 10 sec
in timpul somnului.

Exista 3 tipuri:

1. Obstructive- datorita obstructiei caior respiratorii superioare de la nnivelul faringelui.

 2. Central- in urma incetarii activatii muschilor respiratori
3. Mixta- incepe ca o apnee central dar rapid se transforma intr-o apnee de tip
obbstructiv
Tratament:

Modificari ale comportamentului:

-medicatia cu sedative afecteza sleep apneea

-obezitatea controlata prin dieta

-evitat dormit pe spate

-consumul de alcool din timpul serii agraveaza sleep apnea obbstructiva

Medical- antidepresive triciclice

Mecanic:

1.mecanism de retinere a limbii,prin care se mentine imba anterior

2.presiunea pozitiva continua nazala (masca siliconata se atasseaza la niv nasului prin
intermediul unui tub ce se ataseaza la o pompa dde aer)

Chirurgical:

- In forme usoare septoplastie sau amigdalectomie

- Cel mai folosit Tehnica Uvulo-palato-faringoplastia( se excizeaza excesul de tesut
moale de la niv palat moale, uvula I amigdale.
- Pacient cu risc cresccut: tratament de urgenta traheostomia

12. TUMORI BENINGE ALE CAVITATII ORALE SI FARINGELUI:

Tumori benigne al cav orale (inclusive limbba si orofaringe) : hemangioame,

limfangioame, papiloame.

Simptome: sangerari, obstructia cailor aerine, disfagie

Tratament : chirurgical

Tumori beninge ale faringelui : Angiofibromul rinofaringelui:

Simptome: senzatia de plenitudine auriculara, obstructive nazala, epistaxis, cefalee,

hipoaczie de conducere.

La rinoscopie: formatiune gri-rosiatica; La Palpare e dura si se realizzeaza doar in spital

deoarece manevra determina sangerari.
Diagnostic:

-nu se recomanda biopsia din cauza hemoragiei

-se pune pe baza anamnezei (epistaxis), rinoscopiei posterioare, radiografii.

Diagnostic dif: limfom, teratom, condrom, hipertrofie adenoidiana.

Tratament:

-chirurgical-abord transpalatin si transmaxilar

-cand este risc crescut- se recomanda radioterapie.

13. Carcinom orofaringian

Cele mai multe neoplasme de la nivelul orofaringelui sunt carcinoame scuamo- celulare. Apar
mai frecvent in jur de 50 de ani s mai fervent la se Masculin.

Factori etiolgici: fumat, abuz alcool, igiena orala precara.

Amigdalele si lojele aigdaliene sunt sediul cel mai comun pt carcinoma orofaringian. Se
diagnosticheaza mai usor decat tumorile lingale datorita accesibbilitatii.

Carcinomul palatului moale apare aproape intotdeauna pe suprafara an .

Tumorile localizate medial au risc crescut de metastazare bbilaterala.

Pentru cancerul orofaringian stadiul 1 se recomanda RAdioterapie si tratament chirurgical.

Pentru stadiile 3 si 4 tratamentul chihr cu radioterapia offera un control mai bun decat
modalitatile unice de tratament.

14. Diagnostic pozitiv al tumefactiilor cervicale

A. Anamneza

B. Examen clinic: Localizare, forma, mobilitate, consistenta, sensibilitate, dimensiune

C, Examen Paraclinic

- Explorare imagistica:
 Ecografia- diferentiaaz chist- leziune solida
 Radioscopia/ grafia pulmonara
 Ct/ RMN – raporturi cu structure invecinate
 ANgio-RMN –in caz de etiologie vasculara
 - Testare serolgica
- Scintigrafie tiroidiana cu IOD: diagnosticcul ancerului tiroidian
- Punctie biopsie aspirativa c ac fin: difereniaaz malign de benign
- Analiza microbiologica
- Biopsia

15. ADENOPATIA METASTATICA CERVICALA- GRUPE GANGLIONARE, PUNC

DE PORIRE, TRATAMENT

Clasificarea adenopatiilor metastatice:

NX- ganglioni limfatici regionali nu pot fi evaluate

N0- fara metastaze regionale in gg limfatici

N1- metastaze intr-un singur ggl limf ipsilateral sub 3 cm

N2a- metastaze intrun singur ggl limf ipsilateral 3-6 cm

N2b- metastaze in mai multi ggl limfatici ipsilaterali, niciunul mai mare de 6 cm

N2c- metastaze in ggl bilaterali sub 6 cm

Sedii:

Grup 1: Submental si submandibular: bue, cav bucala, piramida nazala

Grup 2: superiori jugulari, jugulo digastric si supero posteriori cervicali: scalp, laringe,
faringe, tiroida, cav bbucala, parotid, ureche

Grup 3: 1/3 jugulara medie: Laringe faringe tiroida cav bucala

Grup4- 1/3 jugular inferior: laringe, oro si hipofaringe, tiroida, organe toracice si abbdomino-
pelvine

Grup 5: spinal : rino si orofaringe, parotid si ureche

Grup6: previsceral; laringe tiroida

Tratament:;

-chirurgical

-radioterapie

Diagnostic pozitiv:

- Orice adenopatie peste 1 cm ce persista mai mult de4-6 sapt sau creste in dimensiuni-
se va face biopsie
 - Punctia biopsie aspirativa cu ac fin sau excizie- da diagnosticul de metastaza
- CT/ RMN – da diagnosticul de tumora primara
- De obicei tumora primara se gaaseste in urma consultului clinic.

16. PARALIZIA RECURENTIALA

1. PARALIZIA UNILATERALA A NERVULUI RECURENT

Simptome:

-in faza acuta prezinta disfonie, si se amelioreaza in etapele urmatoare. Pacientul nu mai
poate canta

Tratament

- Pentru cei care folosesc vocea in scop professional – se recomanda injectare cu

TEFLON.
- Daca boala cauzala nu poate fi tratata se recoamnda tratament foniatric cu apropierea
corzilor vocale cu cea care mai e in functiune
2. PARALIZIILE BILATERALE ALE NERVULUI RECURENT

- cu corzi vocale in abductie: afonia isterica ( prin paralizie bulbara)

- cu corzi vocale in adductie: apar frecvent dupa tiroidectomie

Simptome:

-vocea este normal dar exista dispnee de effort

Tratament:

- Traheotomie pt dificultati respiratorii

- Chirurgical – pe cale externa prin procedee clasice si endoscopic – cu laserul

17. TRAUMATISME EXTERNE LARINGIENE

Functia laringelui pate fi afectata prin traumatisme externe, interne, corpi straini effort vocal,
tocine.

Traumatismele externe:

Mandibula protejeaza laringele cu exceptia cazurilor cand capul se afla in extensie.

Leziunile prin strivire determina fractura cricoidului si a cartilajului tiroid.. Loviturile pot
cauza lezarea mucoasei endolaringiene. Poate sa apara si subluxatia laringelui de la nivelul
traheei. Organele invecinate, nervii si vasele pot fi de asemena afectate.
Simptome :

Dispnee, disfonie,, afonie, tuse, hemoptizie, disfagie.

Semne clinice distinctive: sensibilitate laringiana, crepitatii la nivelul structurilor laringiene.

Diagnosticul- se pune pe bbaza: Laringoscopie directa si indirecta; radiografie cervicala si

toracica, CT .

Tratament:

-cand sunt afectate tesuturile moi repaus vocal, uiidifierea arului, repaus la pat, steroizi
systemic.

-traheotomie

-cricotirotomie

- in ca de fractura, trebuie redusa si imobilizare

18. ABUZ VOCAL-

Suprasolicitarea vocaa- poate fi acuta sau cronica

Acuta- este cauzata de abuz vocal

- Simptome: disfonie, afonie, durere la vorbire. Hiperemie, inflamatia corzilor vocale,

sangerare.
Cronica- determina aparitia nodulilor la cantareti si la copii si profesori care trebuie sa
vorbeasca mult. Nodulii la cantareti se datoreaaza unei tehnici nesatisfacatoare de cantat.

- Simptome: voce ragusita, cantat cu dificultate sau imposibil, noduli la nivelul corzilor
vocale.
Tratament: microchirurgie endolaringiana cu logopedie postoperatorie.

19. LARINGITA ACUTA SUBEPIGLOTICA

Apare mai frecvent la copii cu varsta intre 1 si 5 ani.

Etiologie- nu este cunoscuta dar se asociazza cu infectia cu Virusul Influenzae.

Apare o inflamaite importanta la nivelul regiunii subepiglotice.

Simpttome: copii prezinta infectii respiratorii cu tuse uscata, voce aspra, aparitia cianozei ,
palorii periorale si apar simtome de frica. Edem mucoasei subbepiglotice sau cruste.
Tratament:

- Sedativele nu se administreaza copiilor

- Se adm cortizon systemic
- Se recomanda aerosoli cu adrenalina
- Antibioticele sunt administrate pentru prevenirea infectiilor secundare
- Traheostomia este folosita in obstructii severe cand se foreaza cruste.
-
20. EPIGLOTITA ACUTA
Este inflamatia epiglotei care se extinde la nivelul vestibului laringian.
Este cauzata de Haemophilus influenza B. Se observa la copii dar poate sa apara si la
adulti.
Simptome:
- Debuteaza cu infectie la nivelul cailor respiratorii superioare si cu febra.
- Durere la deglutitie, pacientul refuza mancarea
- Dispnee
- Epiglota tumefiata si congestive
Tratament:
-este o urgenta, pacientul trebuie internat si tratat cu steroizi intravenous, antibiotic cu
spectru larg.
Diagnostic diferential : alte laringite acute.

21.Laringitele cronice

Orice afectiune inflamatorie cronica nespecifica a mucoasei laringiene de peste 3

luni=laringita cronica.

Etiologie:

-afecteaza in general barbatii de varsta medie

-factori exogeni(fumat, clima, aerul poluat) sau endogeni(suprasolicitare vocala, obstructive

nazala, diabet, hipotiroidism si hipoavitaminoza A.

Simptomatologie:

-raguseala, tuse uscata care persista saptamani sau luni.

Laringoscopie:- mucoasa laringiana hiperemica, corzi vocale devin roz sau rosii.

Tratament

-eliminarea toxinelor exogene

-repaus vocal, daca e necesar corectia deviate de sept

-ATB cu spectru larg

-controale laringoscopice

-microlaringoscopie si bipsie daca afectiune treneaza sau se banuieste malignizarea.

22.POLIPUL SI NODULUL CORZILOR VOCALE -TUMORI BENIGNE

Polipii corzilor vocale

=cea mai frecventa tumoara benigna a corzilor vocale, afecteaza varbatii intre 30-50 ani

Factori predispozanti: inflamarea laringelui, suprasolicitarea vocala si disfunctiile vocale.

Simptomatologie:

-raguseala, afonie, atacuri de tuse, dispnee daca polipii sunt mari

Laringoscopia: polip seroedematos sau hemoragic pediculat sau sesil

Tratament: laringoscopie indirecta sau direct prin microchirurgie laringiana

Nodulii vocali(nodulii cantaretilor)

Etiologie: suprasolicitare vocala, alti factori( alegie, infectii respiratorii, sinuzite, tutun,
alcool)

Simptomatologie:

-raguseala

-laringoscopia evidentiaza noduli albi, fermi, de obicei bilaterali.

Tratament:

-excizia microlaringiana sau vaporizarea laser urmata de logopedie.

23.Papilomatoza laringiana

Papilomul=tumora benigna a laringelui

-2 forme: juvenila( regreseaza dupa pubertate)/ forma a adultului(papiloame unice si nu

regreseaza spontan, poate degenera malign)

Etiologie: posibil virala

Simptomatologie: raguseala si obstructive respiratorie, dispnee

-laringoscopie: nodul solitar sau papiloame extinse de la corzile vocale la spatial subglottic,
trahee si bronhii, culpare galben pai spre rosu, aspect muriform.

Tratament:

-regresie spontana in copilarie

-chirurgical

Tendinta de recidiva si malignizare la adult, uneori necesara traheotomia.

24.Edemul Reinke

=edematierea submucoasei corzilor vocale

Etiologie: necunoscuta, posibil alergia, infectiile, iritatiile locale. Apare de obicei la

persoanele care isi folosesc vocea intens.

Simptomatologie:

-ingrosarea vocii, tuse uscata

-laringoscopia: inflamatie edematoasa bilaterala a corzilor vocale

Tratament:

-microchirurgie si logopedie dupa 2-3 saptamani

25.Carcinomul laringian

-frecventa mare la barbati, 55-65 de ani

-carcinomul scuamocelular este cel mai frecvent neoplasm al laringelui, alte forme include:
adenocarcnomul verucos si sarcomul.

Factor predispozant: fumatul, care impreuna cu alcoolul cresc riscul de cancer , expunerea la
azbest

Simptomatologie:

simptome majore: disfonia, dispnea si stridorul, disfagia

simptome minore: durere, tuse cronica, hemoptizie

alte simptome: tumefactie, halitoza, pierdere in greutate, sensibilitate laringiana

Carcinomul glotic:
-la nivelul corzilor vocale care sunt acoperite de epiteliu pavimentod

Carcinomul supraglotic:

-intereseaza epiglota si invadeaza intotdeauna cartilajul

Carcinomul subglottic:

-rar si de obicei unilateral

26.Hematomul si abcesul septului nazal

Hematomul septal= colectie sannguina intre mucopericondrium sau mucoperiost si cartilaj sau
osul septului nazal

Etiologie: traumatisme, rar boli de sange

Simptomatologie: -obstructie nazala bilaterala, deseori complete

-rinoscopia anterioara si palpare cu stiletul butonate pun diagnosticul

Complicatii: abces septal, necroza cartilajului, ingrosarea cartilajului datorita fribrozei, nas in
forma de sea.

Tratament:

-incizie larga si drenaj

-pansament nazal

-ATB pe cale generala pentru prevenirea infectiilor secundare

Abcesul septului nazal

Etiologie:-secundar unui hematom, poate complica furunculi nazal

Simptomatologie: obstructie nazala deseori complete, durere nazala, cefalee, febra

-Rinoscopia anterioara: tumefactie neteda, sensibila, culoare purpurie, durere la presiune,

eritemul radacinii nasului

Complicatii: necroza cartilajului, uramata de deformarea anterioara, perforatia septului nazal,

meningita si tromboza sinusului cavernos

Tratament:

-incizie deschisa cu tub de dren

-ATB sistemic

-rinoplastia poate fi necesara

27. Rinita acuta (coriza)

=inflamatie nespecifica acuta a mucoasei cavitatii nazale

Etiologie: virala(rhinovirusurile) sau alte virusuri (adenovirusi care afecteaza in principal

faringele, Coxakie, Reovirus, etc)

-infectii bacteriene secundare

Patogeneza: picaturi nazale

Simptomatologie:

 Stadiu prodromal: stare de indispozitie, febra, mancarimi, uscaciune a

rinofaringelui(rinoscopia: mucoasa palida si uscata)
 Stadiu cataral : secretie nazala apoasa, obstructive nazala, lacrimare, alterarea starii
generale( rinoscopia: mucoasa inflamata, rosie acoperita cu secretii apoase)
 Stadiu mucos: simptomele locale regreseaza, secretia vascoasa si simptomele generale
sunt diminuate
 Stadiu de rezolutie: 5-10 zile intregul proces este vindecat.
Daca apar infectii secundare, secretia este purulenta si evolutia bolii este prelungita.

Diagnostic diferential : difteria nazala, rinite alergice si vasomotorii

Complicatii: otologice, sinusale, infectii ale tractului respirator inferior

Tratament:

->profilactic: cresterea imunitatii, evitarea contactului cu pacientii diagnosticati,

adenoidectomia la copii

terapeutic: nu exista tratament specific, doar simptomatic( deconfestionante maxim 10

zile, inhalatii, analgezice, vit C si antihistaminice, repaus si caldura)

ATB: doar pentru pacientii cu risc de infectii secundare.

28.Furunculoza vestibulului nazal

=infectie acuta cu Stafilococul auriu a unuia sau mai multi foliculi pilosebacei de la
nivelul vestibulului nazal

Simptomatologie: durere, febra, cefalee

Evolutie: poate abceda spontan in vestibul in 5-6 zile

Complicatii: tromboza sinusului cavernos, celulita buzei superioare, abcesul septului

Tratament: local( pansamente umede cu alcool), sistemic( atb antistafilococice continuate
cateva zile dupa disparitia simptomelor)

NU MANEVRE NAZALE determina DISEMINARE.

29.Ozena si rinita atrofica

-frecventa la femei

Patogeneza: necunoscuta, probabil multifactoriala, ereditate, incepe in stadiul de

hipertrofie si devine atrofica .

Simptomatologie: debut la varsta tanara, frecvent bilaterala, obstructie nazala desi caile
aeriene sunt dilatate, secretie fetida si cruste, lipsa mirosului.

Rinoscopia:

-cruste(forme usoare), secretii uscate si cruste cu miros(forme severe)

Rinita atrofica secundara se datoreaza lezarii mucoase de catre traumatisme, chirurgie

extensive, praf, expunere profesionala la lemn, sticla , azbest.

Tratament :

conservativ: indepartarea crustelor cu solutie calda izotonica, aplicare locala de vit A si

iodura de potasiu

masuri chirurgicale: ingustarea cailor aeriene(implante submucosae), inchiderea narilor

cu lambou cutanat.

30. Rinita hipertrofica

=inflamatie cronica ireversibila a mucoasei nazale caracterizata de transformari

hipertrofice permanente(pot fi considerate stadiul avansat al rinitei cornice simple)

Simptomatologie: rinita cronica simpla, dar de ingrosarea mucoasei nu raspunde

administrarea de picaturi nazale decongestionante

-rinoscopia arata: micropolipi, polipi nazali, choanele blocate

Diagnostic diferential : rinita si sinuzitele cronice(in forma de debut), rinita atrofica

simpla (in perioada de stare)

Tratament: chirurgical

micsorarea cornetului inferior: agenti sclerozanti(hidrocortizon), criochirrurgie.

Electrocoagulare, laser CO2 sau cu argon
  Turbinectomie sau mucotomie
31. Rinitele alergice

Este o reactie anormala a mucoasei nasale la alergeni si este o afectiune frecvent erditara.

Clinic se descriu doua tipuri: sezoniere si non-sezoniere (perene)

Alergenii pereni sunt prezenti tot timpul anului si dificil de evitat: praful de casa, acarieni,
emanatii animale si mucegai. Alergenii profesionali: faina pentru brutari, parul si fragmentele
epiteliale pentru coafori.

Alergenii sezonieri: polenul plantelor (copaci, iarba)

Si microorganismele (bacterii, virusuri) pot juca rol de alergeni.

Simptomatologia: prurit, obstructie nazala, mucoasa edematiata, secretie nazoala apoasa si

stranut.

La examenul local: mucoasa nazala palida, l iar in stadiul acut poate fi intens rosie; cornetele
sunt inflamate

Diagnostic: anamneza, citologia secretiilor nazale, teste dermatologice, teste nazale provocate

Diagnostic diferential: rinite iritante, rinite non-alergice cu eozinofile, rinitele vasomotorii

Tratamentul este cauzal si simptomatic

Cauzal: evitarea alergenilor, desensibilizarea specifica si nespecifica

Simptomatic: antihistaminice, medicatie steroidiana (topica sau orala), cromoglicatul disodic

(profilactic)

Complicatii: aparitia polipilor nazali si sinusali

32. Sinuzita maxilara acuta rinogena

Cea mai frecventa forma de sinuzita, apare ca urmare a unei infectii nazale virale sau
bacteriene sau dentare (rar)

Simptomatologie: - durere, severa pulsatila, de aceasi parte a fetei

-secretia: rinoreea unilaterala, suspecta pt sinuzita

- obstructia nazala

Examinarea pacientului evidentiaza: edemul obrajilor, sensibilitate la palpare si presiune,

rinoscopia evidentiaza un cornet nazal mijlociu inflamat de aceasi parte si puroi la nivelul
meatului mijlociu
Investigatii: -radiografia arata opacitate completa sau nivel de lichid, diagn este confirmat prin
punctie si irigatie

-In sinuzita max acuta de cauza dentara, secretia este urat mirositoare

Tratament:- in cazurile mai putin severe se administreaza antibiotice cu spectru larg

( ampicilina, amoxicilina) si decongestionante nazale

- In cazurile severe se recomanda punctia spalatura nazala

- In sinuzitele de origine dentara, trat se face prin punctia spalatura sinusala si
antibioterapie generala

33. Sinuzita maxilara de origine dentara

Doar in 10% din cazuri. Numarul dintilor implicati depinde de marimea antrumului. Cel mai
frecvent sunt implicati Pm2, M1 si M2, radacinile lor putan perfora peretele inferior al
sinusului.

Diagnostic:

- Nu exista antecedente de rinita, dar in istoric este prezenta o extractie dentara

- Durere la nivelul obrazului- unilaterala
- Secretii unilaterale
Radiografiile evidentiaza prezenta unei opacitati sau a unui nivel de lichid

Pot fi rezultatul unei extractii dentare, a unor abcese sau granuloame apicale.

Tratament: - irigarea sinusului si terapie generala cu antibiotice

34. Complicatiile infectiilor sinusale- orbitale

Complicatiile sinusale se transmit de la sinus la orbita pe cale osoasa.

Periostita orbitala este primul stadiu al unei complicatii orbitale. Pleaopele sunt edematiate
si congestive si prezinta durere la presiune. Tratamentul consta in drenajul chirurgical al
sinusului.

Abcesul subperiostal are ca rezultat durerea, tumefierea, congestia pleoaplor. Tratament:

drenajul sinusului implicat.

Abcesele orbitale: apare un edem marcat si decolorarea pleoapelor, miscari limitate ale
globilor oculari. Febra, frisoane ocazional si durere severa. Este o urgenta serioasa.

Diagnostic diferential: inflamatia sistemului de drenaj lacrimal, tromboza sinusului cavernos,

neoplasmele orbitale, mucoceluri
Diagnosticul diferential se face cu ajutorul radiografiei, CT ului si explorarii oftalmologice.

Tratamentul este chirurgical.

35. Complicatiile infectiilor sinusale- Osteomielita osului frontal

– cea mai comuna si serioasa osteomielita

Apare dupa o sinuzita frontala datorita inflamatiei sau dupa o trauma sinusala atunci cand este
prezenta infectia. Raspandirea se poate face si pe cale hematogena.

Epidemiologie: apare la copii si adolescenti cel mai frecvent

Simptome: evolutia poate fi rapida sau lenta

Exista durere si sensibilitate la nivelul sinusului, tumefierea regiunii sinusale, cu

edemul si inflamarea pleoapei superioare

Starea generala este afectata, febra, frisoane, cefalee, pierderea cunostintei

Diagnosticul: Rx

Tratamentul: este chirurgical- rezectia radicala a osului infectat si drenajul sinusului de

origine. Sunt recomandate antibiotice cu spectru larg in doze mari.

36. Complicatiile infectiilor sinusale- Osteomielita maxilara

– mai putin comuna ca osteomielita osului frontal

Origine: infectia dentara, trauma externa in prezenta unei infectii sinusale, radionecroza post
radioterapie

Tratamentul este chirurgical dublat de doze mari de antibioterapie.

37. Complicatiile infectiilor sinusale- Tromboza sinusului cavernos

Tromboza sinusului cavernos apare de obicei secundar sinuzitelor sau de la un furuncul

nanzal sau al buzei superioare. In aceste cazuri infectia se raspandeste pe traiectul venei
angulare si venei oftalmice.

38. Tumorile maligne ale nasului si ale sinusurilor nazale

Etiologie: sunt rare, mai putin de 1% din tumorile maligne

Histologie: cele mai frecvente sunt tumorile epiteliale ( carcinomul scoamocelular,

carcinomul adenocistic). Tumorile mezenchimale ( fibrosarcomul, osteosarcomul si
melanomul) sunt rare.
Simptome: diagnosticul in stadiile incipiente este greu de pus deoarece sunt asimptomatice;
simptomele difera in functie de localizare si origine.

Simptomatologia tumorii sinusului maxilar include: obstructia nazala unilaterala, sangerare si

secretie nazala cronica unilaterala, parestezii faciale, pierderea dentitiei, limfoadenopatie.

Aspecte fizice: deformare a fetei si a palatului, prezenta polipilor in cavitatea nazala

Simptomatologia tumorilor etmoidale include: secretii nazale si obstructia, simptome orbitale

Diagnosticul: CT ul si RMN ul de sinusuri si de baza de craniu releva extensia tumorala

Diagnosticul este confirmat prin biopsie.

Diagnosticul diferential: polipii cavitatii nazale, sinuzitele, tumorile benigne.

Metode de tratament: tratamentul chirurgical, radioterapie, chimioterapie in functie de

rezultatul histologic sau o combinatie intre ele.

Radioterapia poate fi folosita singura pentru tumorile foarte sensibile( mezenchimale) sau
pentru tumorile inoperabile. Poate fi folosita atat inainte cat si dupa tratament.

39. Tumorile maligne ale piramidei nazale

A. Tumorile epiteliale: Carcinomul bazocelular, carvinomul scuamocelular

B. Melanomul malign

Carcinomul bazocelular este forma cea mai frecventa de tumori maligne, cel mai frecvent
60 70 ani

Simtomatologie: nodul dur, ritm de crestere lent, ulcereaza tardiv

Metastazarea este rar intalnita. Dignosticul este confirmat prin examenul anatomo-patologic.
Tratamentul este chirurgical. Prognosticul este bun.

Carcinomul scuamocelular

Simptomatologie: initial, leziune nodulara, ferma a pielii. Ritm de crestere si ulcerare rapid.
Metastazarea apare in stadiile initiale. Diagnosticul trebuie confirmat prin biopsie.

Tratamentul consta in excizie larga cu margini de siguranta. Prognosticul este bun

Melanomul malign- este rar localizat la nivelul piramidei nazale. Afecteaza si adultii tineri si
persoanele in varsta.

Sunt descrise 4 forme de melanom malign.

Simptomatologie: intunecarea sau cresterea in dimensiuni a unei alunite pigmentate, congestia

locala, tumefierea ganglionilor

Biopsia este interzia.

Tratament: este indicata chirurgia, imunoterapia, chemoterapia.

40. Zona Zoster otica ( Sdr. Ramsey Hunt)

- este determinata de virusul varicela zosterian

- examenul otoscopic arata vezicule multiple grupate la nivelul pavilionului auricular, a

conductului auditiv extern si uneori la nivelul membranei timpanice

In unele cazuri pot aparea tulburari functionale acustice si vestibulare, precum si paralizii de
facies.

Tratamentul este simptomatic, se folosesc analgezice, vitamine din grupul B, electroterapie

pentru paraliziile de facies.

41.Furunculul conductului auditiv extern (pag 23)

Furunculul de conduc apare când se produce infecția cu stafilococ a foliculilor pilosebacei de

la nivelul conductului auditiv extern.

Factori ce favorizează infecția sunt:

- factori de tip local (dermatite, eroziuni, eczeme ale conductului auditiv extern)

- boli generale, ce scad rezistența organismului ( diabet).

Debut:-otalgie (durere),exarcebata de mobilizare( masticație ).

La examenul local: tumefacție pe tegumentul conductului auditiv extern , pe un folicul pilo-

sebaceu, ce obstrueaza lumenul conductului auditiv extern și determină și hipoacuzie.

In evoluție, se ramoleste, apare un punct gălbui centrat pe un folicul pilo-sebaceu, si se

exteriorizeaza colecția purulenta (drenaj) . Prin extindere la cartilajul pavilionului determina o
pericondrita și reacție retroauriculară sau preauriculară.

Tratamentul :

-cinci zile și drenaj în faza de coctiune si administrarea de antibiotice antistafilococice pe cale

generală ( Clindamicina)

- tratamentul topic cu antiinflamatorii și cu antibiotice poate da rezultate și în faza de debut a

afecțiunii.

42. Otita medie seroasa şi otita medie sero-mucoasă cronică– pag 26

Otita seroasă se caracterizează prin prezența unui fluid în cavitățile urechii medii în prezența
unei membrane timpanice neperforate și a hipoacuzie de transmisie (otită medie secretorie
"glue ear").

Aceasta poate fi determinată de:

1. obstrucție tubară, cauzată de prezența vegetațiilor adenoide.

2. inflamație tubară consecutivă unei infecții cronice (amigdalita, sinuzită)

3. alergie sau o disfuncție la nivelul mecanismului de deschidere a trompei Eustache.

Se produce blocarea trompei ,aerul nu mai pătrunde in urechea medie, scade presiunea din
urechea medie si se produce un exudat sau transudat .

Debut prin hipoacuzie care se accentuează în timp.

Examenul otoscopic arată de obicei o membrană timpanică mata, refractata , imobilă la

manevra Valsalva.

Tratamentul :

-evacuarea lichidului prin permeabilizarea trompei, vasoconstrictoare nazale cu aerosoli,

administrare de antibiotice, antialergice.

Otita medie cronica sero-mucoasa

=metaplazia celulelor epiteliale ale mucoasei urechii medii (UM) în celule cilindrice, ciliate şi
în creşterea numărului de celule calciforme producătoare de mucus.

Factori determinanti: deshiderea deficitara a orificiului tubar, obstructii rinofaringiene ,

infectii virale

Simptomatologie - hipoacuzie bilaterală, accentuata progresiv, acufene.

Paraclinic:

-Examenul otoscopic relevă: retracţia membranei timpanice, timpanul albastru, mobilitatea

timpanală scăzută la manevra Valsalva.

-Rinoscopia posterioară este esenţială în stabilirea factorilor etiologici (vegetaţii adenoide sau
cancer de rinofaringe).

-Audiometria relevă o hipoacuzie de transmisie moderată .

Diagnosticul diferenţial se face cu hemotimpanul, otita medie cronică, otita fibroadezivă.

Tratament:

-antialergic (antihistaminice, steroizi)

-adenoidectomia pentru îndepărtarea rezervorului bacterian rino-faringian

- folosirea tuburilor aeratoare transtimpanice

- mastoidectomie după epuizarea celorlalte metode de tratament

43.Otita medie acuta supurata

Se defineşte ca infecţia muco-periostală a cavităţilor urechii medii.
Etiologie - este de obicei microbiană: Streptococcus pneumoniae la adult şi Haemophilus
influenzae la copii.
Factorii care contribuie la disfuncţionalitatea tubară sunt:

✓ edem inflamator cauzat de infecţia zonelor învecinate (adenoidită, amigdalită,

sinuzită);
✓ edem alergic;
✓ tumoră rinofaringiană;
✓ consecutiv tamponamentului anterior sau posterior.
Simptomatologie - patru stadii:
1.Faza hiperemică: senzaţie de presiune auriculară; otoscopic - timpanul congestiv, infiltrat,
opacifiat.
2.Faza exudativă: febră (39 – 40 C), zgomot înfundat perceput simultan cu pulsul,
hipoacuzie, durere pulsatilă intensă. Examenul otoscopic arată congestia şi îngroşarea
membranei timpanice.
3. Faza supurativă: se caracterizează prin perforarea membranei timpanice. durerea
cedează, dar hipoacuzia persistă.
4. Faza de rezoluţie: în cazurile care evoluează spre vindecare - perforaţia timpanică se
închide; poate apare în orice stadiu de evoluţie a bolii.

44. Mastoidita acuta pag 31

Este osteomielita mastoidei, constituie cea mai frecventă complicaţie a unei otite medii acute,
a devenit rara prin aparitia antibioticelor.

Etiologie: S. pneumoniae, S. Pyogenes, S. aureus, la copii H. influenzae.

Factorii care favorizează apariţia mastoiditei: tipul şi virulenţa microorganismului,

sensibilitatea la antibiotice, vârsta pacientului, imunitatea locală a mucoasei, imunitatea
generală a pacientului.

Patogenie: Congestia şi edemul mucoasei determină blocarea aditusului împiedicând drenajul

secreţiei purulente şi determinând necroza septurilor intercelulare.

Simptomatologie:

-stare generală alterată ,febra, astenie,paloare

otalgia devine persistentă în cursul nopţii, otoreea îşi schimbă aspectul de la muco-purulentă,
la o secreţie de consistenţă scăzută, fetidă.

-auzul se înrăutăţeşte comparativ cu otita medie.

Examenul otoscopic:

-La nivelul conductului auditiv extern :otoree .

-Membrana timpanică este palidă, îngroşată, perforată. Prin perforaţie se pot observa
granulaţii sau un polip de culoare roşie.

Paraclinic :Se va individualiza germenul din secreţia purulentă şi se va face antibiogramă.

Audiograma relevă hipoacuzie de transmisie accentuate.

CT arată opacifierea celulelor mastoidiene şi leziuni de osteoliză cu lichefiere.

Diagnosticul diferenţial se face cu:Otita externă acută severă,Limfadenita retroauriculară,

Parotidita.

FORME CLINICE- prin exteriorizarea infectiei: Abcesul retroauricular , Abcesul

zigomatic ,Abcesul Bezold ,

Prăbuşirea peretelui postero-superior meatal, Abcesul parafaringian sau retrofaringian.

45. Otita media cronica supurata – tubo-timpanica pag 34

Prin otită medie supurata cronică se înțelege inflamatia conică a mucoperiostului ce

căptușește cavitatea urechii medii.

Factori ce contribuie la cronicizare: condiții socio- economice precare ,condițiile climatice

defavorabile (frecventă la eschimoși).

Există două forme de manifestare a infecției cronice otice cu evoluție clinică diferită:

• boala tubo-timpanica

• boala atico-antrala

Infecția cronică tubo- timpanica

Afectează doar mucoasa,foarte rar apare rarefiere osoasă cu liza.

Simptome: pusee de otoree ,nu sunt însoțite de fenomene generale, în timp însă, se instalează
hipoacuzia (consecinte socio-econimice).

La examenul otoscopic : în conductul auditiv, prezența unei secreții mucopurulente.După

aspirarea secrețiilor se constată o perforație la nivelul membranei timpanice.

În fază inactivă, prezinta doar hipoacuzie .

Tratamentul constă în eradicarea focarelor infecțioase de la nivelul rinofaringelui.

-Local, se vor aspira secretiile și se vor face instilatii cu solutii ce usuca mucoasa ( alcool
boricat 2%).
-antibiotice,vitaminoterapie.

46. Otita medie cronică supurată propriu-zisă (colesteatomatoasă)

Principala caracteristică a acestei afecţiuni este prezenţa osteolizei.

Patogeneza: trei tipuri de leziuni anatomo-patologice: leziuni osteitice, ţesut polipoid și

colesteatomul, care poate fi: congenital sau primitiv ; secundar sau dobândit. Indiferent de
mecanismul etiopatogenic , colesteatomul creşte invadând spaţiile libere dintre structurile
urechii medii.

Simptome: otoree purulentă fetidă persistentă, cu/fara otoragie; hipoacuzie de transmisie

variabilă; cefalee ; otalgie şi febră în perioade de exarcerbare.

Examen otoscopic : Granulaţiile inflamatorii, exsudatul fetid care acoperă colesteatomul şi

distrucţia peretelui post-superior meatal .

Paraclinic

- CT ajută la evaluarea leziunilor.

- audiograma – hipoacuzie de transmisie .

Diagnostic diferenţial: Otita medie cronică supurată simplă; Carcinomul de ureche medie sau
de conductul auditiv extern;Tuberculoza urechii medii;

Tratament chirurgical: eradicarea focarului activ; limitarea infecţiei şi a complicaţiilor;

recuperare funcţională.

Evoluţie şi prognostic

Colesteatomul netratat reprezintă cea mai periculoasă inflamaţie de la nivelul urechii medii si
poate produce: labirintite, meningită, septicemie, abcese .

47. Complicațiile otomastoiditelor

Complicatii locale (fistulizare, paraliezie de nerv facial) sau endocraniene.

Fistulizarea externa se produce in diferite moduri:

 Fistulizarea spre regiunea occipitala

 Fistulizarea spre zona retroauriculara
 Fistulizarea spre varful mastoidei
 Fistulizarea spre zona temporo-zigomatica (determina edemul hemifaciesului la copii)
 Fistulizarea in conductul auditiv extern (fistula Gelle)

48.Surditatea brusc instalată

Este surditatea neurosenzorială care debutează într-un interval scurt de timp – 24 de ore(max
72 h), la un pacient aparent sănătos și se soldează cu o pierdere de cel puțin 30dB.Uneori la
acesttea se adaugă senzație de dezechilibru.

Etiopatogenie: virală , vasculară (spasm,hemoragie) , autoimună.

Clinică:

-surditate uni/bilaterala instalata brusc, senzaţia de presiune în urechi, vertijul.

Audiograma arată o hipoacuzie neuro-senzorială. Se realizeaza: CT , RMN

Diagnosticul diferenţial se face cu: dopul de cerumen; otita seroasă sau sero-mucoasă, herpes
zoster, otită gripală, traumatisme, boli vasculare; tulburări metabolic, scleroza multiplă.

Tratamentul în funcţie de posibilitatea de a stabili etiopatogenia (in centru de

specialitate):vasodilatatoare , perfuzii intravenoase cu Dextran, corticoizi şi antibiotice în
cazul în care este suspectată o boală imună , oxigen hiperbar, repaus la pat.

Prognostic - remisia spontană apare în 50-60% din cazuri.

49.Reabilitarea auditivă la copil şi adult

Pentru hipoacuzia congenitală ideal este ca depistarea să se realizeze până la vârsta de 3 luni,
iar protezarea până la vârsta de 6 luni. Protezarea corectă realizată până la 2 ani, insoţită de
tratament logopedic permit copilului să-şi dezvolte vorbirea în parametri comparabili cu cei
normali. Altfel, pacientul va rămâne cu tulburări de vorbire.

Protezarea auditivă

- reprezintă o soluţie terapeutică cand nu se poate beneficia de tratament medical sau

chirurgical. Sunt disponibile în prezent diverse proteze in functie de tipul de surditate: neuro-
senzorială, mixtă şi unele hipoacuzii de transmisie.

Dispozitivele protetice destinate recuperării hipoacuziilor pot fi grupate după cum urmează:

 După amplasarea lor în raport cu elementele anatomice:

1. proteze convenţionale : „de buzunar”, proteze tip ochelar,proteze retroauriculare,
proteze intraauriculare
2. proteze implantabile: implante cu ancorare în os care folosesc calea osoasă ,
implantele de ureche medie, implantele cohleare şi de trunchi cerebral .
 După tehnologia folosită pentru prelucrarea şi redarea semnalului acustic:proteze
analoage,proteze hibride, proteze digitale
Indicaţia de protezare auditivă este făcută de către medicul specialist ORL după stabilirea
diagnosticului, dar protezarea se efectuează în centrele de protezare auditivă . Investigaţiile
indispensabile sunt: audiograma tonală liminară şi audiograma vocală.

Se poate realiza protezare bilaterală, cu excepţia cazurilor în care se consideră că protezarea

unei urechi nu poate aduce nici un beneficiu.
Reeducarea vocală şi auditivă a copiilor este necesară pentru cazurile cu surditate moderată
sau severă. Şcolile speciale pentru surzi sunt indicate în cazul surdităţilor severe sau a celor
totale bilaterale.

Deprinderea procesului de labiolectură este indicată adulţilor cu surditate severă.

50.Vertijul paroxistic pozitional benign

Reprezintă afectarea sistemului vestibular caracterizată prin apariţia bruscă a unor crize
vertiginoase la o anumită poziţie a capului. Boala afectează în mod egal ambele sexe ,50-70
ani.

Simptomatologie:

-nistagmusului şi vertijului condiţionate de o anumită poziţie a capului, întotdeauna

aceeaşi;Modificările poziţiei capului determină dispariţia vertijului.

- Nistagmusul este orientat către urechea care descrie mişcarea de coborâre ,dureaza 20-25
secunde.

- greaţa şi vărsături-cazuri severe

Tratament: este important să instruim pacientul să evite poziţia capului care provoacă vertijul.
Se pot efectuamanevre pentru dezanclavarea otoliţilor .

51. Paralizia facială periferică

Paralizia de nerv facial de origine idiopatica (Bell)

Paralizia Bell este forma cea mai frecventă de paralizie de nerv VII.

Perioada de maximă degenerare este de 14 zile de la instalarea paraliziei, deci evoluţia poate
fi influenţată în primele două săptămâni.

Tratament: corticoizi la pacienţii la care paralizia a fost diagnosticată în primele 24-48 de ore,
vitamine B, fosfobion. Decompresia nervului facial se practică în cazurile cu degenerare
progresivă a nervului. !!!paralizie Bell care nu evoluează favorabil după 6 luni, nu este o
paralizie Bell.

Simptomatologie

- asimetrie facială, ştergerea şanţurilor faciale, fanta palpebrală lărgită

-Dinamic - pacientul nu îşi poate mobiliza etajul superior, mijlociu şi inferior al feţei (nu

încruntă fruntea, nu îşi poate ridica sprâncenele, nu clipeşte, nu poate închide pleoapele şi nu-
şi poate mobiliza obrazul)
Paralizia de facial poate apare în urma intervenţiei pe urechea medie, pe osul temporal şi post-
parotidectomie.

Tratamentul este diferenţiat în funcţie de etiologie.

Paralizia de facial de natură inflamatorie sau otogenă apare fie în urma unei otite medii
acute sau a

unei mastoidite acute este mai frecventă la copii.

Tratamentul :

- administrarea de antibiotice şi paracenteza timpanului(cand cauza este otita medie) sau

mastoidectomia precoce (mastoidita acuta).

 Tumori - orice neoplasm localizat la nivelul osului temporal, al glandei parotide poate
afecta secundar nervul facial.
Notă: Orice paralizie Bell care nu prezintă semne de recuperare în 4-6 luni trebuie atent
investigată pentru a depista prezenţa unei tumori.

Tratamentul paraliziei faciale de etiologie tumorală este chirurgical.