} Infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare

Rinofaringita acută (Răceala comunăCoriza , )

Faringita acută
Laringita acută
} Stomatita acută
} Infecțiile acute ale căilor respiratorii inferioare
Pneumonia acută
Bronșiolita acută
Criza de astm la copil
} Cea mai frecventă afecțiune întâlnită în practica pediatrică
} Se caracterizează prin rinoree și obstrucție nazală asociate cu :tuse,
conjunctivită, disfagie , semne generale ▻ de obicei autolimitate
} Etiologia : infecția virală-patru grupe
1. mixovirusuri și paramixovirusuri (v.gripale, paragripale,și
virusul sincițial respirator -VSR
2. adenovirusuri
3. picornavirusuri (enterovirusuri și rinovirusuri)
4. coronavirusuri
} 10 episoade de IACRS /an la copil și 2-3 la adult
} Varaiabilitate sezonieră : mai puțin frecvente vara excepție crupul paragripal ,
infecțiile cu rinovirusuri mai frecvente primăvara , cele cu virusuri gripale,
coronavirusuri și VSR IARNA
} Transmiterea este greu de controlat : pe cale aeriană prin inhalarea
particulelor și cel mai comun prin contaminarea mâinilor din mediul
înconjurător sau de la o persoană infectată ▻inocularea mucoasei nazale sau
conjunctivale
Manifestări clinice
Perioada de incubație 5-7 zile pâna la 10-14 zile
Simptomele variază de la pacient la pacient
} Obstrucție nazală
} Rinoree (mucoasă, seroasă , purulentă)
} Strănut
} Tuse
} Hiperemie conjunctivală
} Disfagie
} Simptome generale de infecție virală (febră , stare de rău , mialgii)
Semne
} Hiperemie a mucoasei nazale
} Hiperemie a faringelui
} Hipertrofia foliculilor limfoizi la nivelul peretului posterior faringian
} Adenopatie latero-cervicală
} Iritația tegumentelor la nivelul aripilor nazale și buzei superioare
Diagnosticul pozitiv
} Pe baza semnelor și simptomelor clinice
} Rareori este necesar diagnosticul etiologic excepție : gripa și COVID 19
} Exudatul faringian și nazal –de luat în considerare pentru studii ale
circulației virale

Tratament
} Tratament suportiv (antipiretice :paracetamol,ibuprofen hidratare, DNF
cu soluții saline )
} Următoarele terapii nu influențează evoluția bolii (cel mult determină
ameliorări ale simptomelor ) și nu sunt indicate la sugari și copii mici
-mucolitice
-decongestionante topice
-antihistaminice sau combinații antihist-decongestionant
} Terapia antivirală : numai pentru anumite infecții virale (gripa , COVID 19)
} Angina acută –terminologia franceză
} Definiție : Afecțiune caracterizată prin
hiperemie faringiană +/- hiperemie și
hipertrofie a amigdalelor +/- exudate
amigdaliene
} Se pot asocia :tuse, rinoree, strănut, ulcerații
oro-faringiene
} Infecția virală este cea mai frecventă
1. Faringo-amigdalita eritematoasă
2. Faringo-amigdalitele eritemato-pultacee
3. Faringo-amigdalitele pseudomembranoase
4. Faringo-amigdalitele veziculoase
5. Faringo-amigdalitele ulceronecrotice
}
}
Etiologie: - virală: - adenovirusuri, rinovirusuri,
mixovirusuri, enterovirusuri
• Debut gradat
• Febră
• Disfagie
• Anorexie
• Amigdale moderat marite, rosii

–cocipatogeni:streptococcus
pyogenes(streptococul betahmolitic grup A
• Debut brusc cu febră mare
• Dureri puternice, insuportabile, odinofagie
• Timbru vocal sters, nazal
• Inflamație importantă amigdaliană și a țesutului
limfatic învecinat
• Edem important al mucoasei
• Evolutie către supuratie
Etiologie – coci piogeni (streptococi,
stafilococi, pneumococi)
- Mycoplasma
- Haemophilus influenzae
• Febră importantă
• Disfagie
• Amigdale tumefiate, roșii, dureroase
cu depozite pultacee

aspect folicular –foliculii limfatici

proemină la suprafața amigdalei ca
puncte alb cenusii

aspect lacunar sau criptic

depozitele albe sunt localizate în
criptele amigdaliene ca dopuri de puroi
} Etiologie: -virusuri: adenovirusuri, gripal,
} sincițial respirator,
} -virusul Epstein Barr, citomegal
virusul
} (sindromul mononucleozic )
} - bacilul difteric
} Adenovirusuri
- Eritem difuz local, depozite cenusii albicioase ce realizează
false membrane
- Culoare purpurică
- Semne generale specific infecției cu adenovirusuri
- tuse
- conjunctivită
- mialgii
-Adenopatii
Adeno-faringoconjuctivită (Infecție APC)
Bacilul difteric : Corynebacterium
diphtheriae –
Rară astăzi datorită imunizarii
populației

• Membrane false, alb-lucioase,

aderente, extensive la nivelul
nazofaringelui , la îndepărtare apar
puncte hemoragice
• Sindrom toxic
• Dispnee-
• Tahicardie
• Coriză mucopurulentă
• Adenopatii laterocervicale
voluminoase
Sindromul mononucleozic
(virusul Epstein Barr sau CMV
• Febră prelungită
• False membrane - aspect difteroid
• Adenopatii laterocervicală,
importante , dureroase
• Adenopatie generalizată
• Hepato-splenomegalie
• Citoliză hepatică-hepatita
mononucleozică
} Etiologie: virală
} Coxsackie A – herpangina
} Herpes virus tip 1
} Caracteristic:
- Faringe roșu viu
- Vezicule care erodează palatul si pilierii.
- Pentru herpes apar leziuni gingivale si jugale
- Exantem
Atentie: anginele din bolile contagioase la debut
• Scarlatina: enantem si exantem
• Rujeola
• Rubeola
• Varicela
• Febra tifoida: angina Duguet
Produsă de virusul
Coxackie de tip A
• Vezicule bilaterale

• Erodează și asociază
și exantem sau
vezicule la
extremități

Boala “ mână-gură-
picior”
Utilizate pentru stabilirea diagnosticului
Hemograma
-Leucocite –normal sau scăzut –infecție virală
-Leucocitoză cu neutrofilie –infecție bacteriană
-Leucocitoză cu limfomonocitoză –sindrom mononucleozic
Reactanți de fază acută
-VSH,Fibrinemie , Proteina C reactivă ↑↑-infecție bacteriană
-VSH, Fibrinemie –N, Proteina C reactivă↑-infecție virală
-Eventual
–ALT, AST - ↑ + Leucocitoză cu limfomonocitoză –sindrom
mononucleozic
Examen bacteriologic – exudat faringian: sensibilitate
90-95%
Testul rapid de determinare a Streptococului beta
hemolitic: sensibilitate 65-90%, specificitate >95%
Testare serologică: - anticorpi antistreptococici:
antistreptolizina O, antidezoxiribonucleaza B,
antihialuronidaza – cresc la 2-3 săptămâni de la debutul
infecției
- anticorpi heterofili pentru Epstein
Barr se pozitivează la 10-14 zile de la debut
- testare HIV la pacienții cu
adenopatie voluminoasă cervicală sau generelizată și
manifestări sistemice persistente
- testare pentru virusul gripal
PP. Test PCR exudatul faringian
} Faringo-amigdalite bacteriene
} Tratament clasic: penicilina V (Ospen) 100.000
U/kg, 3 prize, 10 zile
} Variante: Amoxicilina 100mg/kg/zi,3 prize, 7 zile
} Cefalexin 100mg/kg /zi la 12h

} Dacă există alergie la peniciline:

• Claritromicina 20-40 mg/kg/zi, 2 prize, 5 zile
• Azitromicina 15-20 mg/kg/zi, 5 zile
• Eritromicina 20-40 mg/kg/zi , 3 prize, 5 zile
} Trebuie suspicionată:

Ø Dupa vârsta de 3 ani

Ø Microepidemii in colectivități școlare

Ø Diagnostic clinic:
• Febra înaltă
• Frison
• Disfagie
• Vărsături, dureri abdominale
• Absența corizei, tusei
• Adenopatii
• Hiperleucocitoză cu PMN
} COMPLICAȚII SUPURATIVE:
• Flegmon amigdalian, peritonsilar sau retrofarinfian– dupa
3-4 zile
• Disfagie
• Hipersalivație
• Trismus
• Stridor
• Adenita cervicală
• Tumefierea pilieri anteriori și bombarea amigdalei cu deplasare
spre linia mediană

• Otita medie

• Sinuzita acută
COMPLICAȚII SUPURATIVE:

•Fasceitanecrotizantă (gangrena streptococică) - infecție acută,

fulminantă, a țesutului subcutanat și a fasciei musculare profunde.
•Bacteriemie streptococică

•Meningita sau abcese cerebrale

COMPLICAȚII NESUPURATIVE:

• Glomerulonefrita postinfectioasă
• Reumatism articular acut
•Scarlatina
•Sindromul șocului toxic streptococic
Inflamații ale cavității bucale care cuprind mucoasa jugală, gingivală și vălul palatin
• Stomatita albicans (muguet, margaritarel)
Etiologie: Candida albicans
Clinic: depozite albe cu întindere variabilă, pe mucoasa jugală,limbă, pilieri și
amigdale
• Stomatita aftoasă
Etiologie: virală
Clinic : vezicule mici, care se rup imediat , lăsând o mică ulcerație înconjurată de un
mic gulerașà afte
+/- sialoree, adenopatie submandibulară, febră
• Stomatita ulcero-necrotică

Etiologie: flora bacteriană fusospirilară

Clinic: ulcerații cu fundul cenușiu murdar, extrem de dureroase, urât mirositoare
sialoree, adenopatie satelită submandibulară, febră ridicată și stare
toxicoseptică
• Laringita acută edemetoasă subglotică – crupul viral
• Laringita spasmodică

Semne clinice: suficiente pentru stabilirea diagnosticului

- tuse lătrătoare
- voce ragușită – disfonie extremă
- stridor inspirator
- cianoza perioronazală, a feței
- dispnee de tip inspirator cu tiraj si cornaj
- cazurile severe au stridor inspirator și expirator, tiraj inter și
subcostal, bătăi preinspiratorii de aripi nazale – semne de
insuficiență respiratorie acută
In cazul laringitei spasmodice pot apărea episoade recurente în cursul
aceleași nopți sau în nopțile următoare
 Diagnostic diferențial : alte cauze de stridor si insuficiența respiratorie
- Epiglotita acută
- Edem angioneurotic
- Aspirația de corp străin
- Malformații ale căilor respiratorii superioare
- Injurii termice sau chimice

Tratament - în funcție de severitate

- Atmosfera umedă, băuturi calde, comprese calde în jurul gâtului, hidratare
- Aspirare secreții
- Instilatii nazale cu vasoconstrictoare
- Aerosoli cu adrenalină racemică 2.25% - 0,5 ml in diluție cu ser
fiziologic 2-3 ml; administrări repetate
- Corticosteroizi parenteral: dexametazonă 0,3 mg/kgc/doza
hemisuccinat de metilprednisolon
50mg/kgc/d
- Tratamentul antiinfecțios nu este necesar la debut
Etiologie: haemophilus influenzae tip B
stafilococ, pneumococ, streptococ
Incidența crescută la grupa de vârstă 3-7 ani
Clinic:
Debut brusc cu febră, stare generală alterată, aspect “toxic”
Poziție caracteristică, în șezut, cu trunchiul aplecat în față, gâtul în
hiperextensie și bărbia în față àpoziția tripodului
Odinofagie,disfagie importantă pentru solide si lichide
Sialoree, voce estompată
Evoluție rapidă către IRA de tip obstructiv : stridor, dispnee
inspiratorie, cianoză
ÎN CAZUL SUSPICIUNII DE EPIGLOTITĂ ACUTĂ COPILUL
NU VA FI - EXAMINAT FARINGIAN
- CULCAT ÎN DECUBIT DORSAL
Paraclinic:
Probele de sânge și culturile (exudat nazal, faringian, hemocultură) sunt
contraindicate până se obține permeabilitatea căilor respiratorii
Rx de profil : creștere în dimensiuni a epiglotei cu obliterarea spațiului valecular-
semnul degetului
Ex ORL :epiglota mărită de volum, edemațiată, roșie cirșsie, lucioasă + inflamația
țesuturilor vecine

Diagnostic diferențial: alte cauze de obstrucție de CRS

Crup viral sau spasmodic
Abces peritonsilar sau retrofaringian
Angioedem alergic
Difteria
Anomalii congenitale ale tractului respirator
Aspirație de corp străin
Tratament: de urgența, preferabil într- o seție de terapie
intensivă unde se poate practica IOT și recoltarea probelor
paraclinice
• Tratamentul suportiv adresat IRA:oxigenoterapie, PEV de
reechilibrare hidroelectrolitică
• Antibioterapia ( 7-10 zile):
- ampicilina/sulbactam 150- 200 mg/kgcorp/zi
- ceftriaxon 100mg/kgcorp/zi
Profilaxia contacților cu rifampicină 20 mg/kgcorp/zi, doza
unică timp de 4 zile
• Corticoterapia:
- Hemisuccinat de metilprednisolon 50-100 mg/kgcorp/zi
- Dexametazonă 1-2 mg /kg
 Etiologie : tipic virala, 70 % virusul sincitial respiratortip A sau B
Clinic :
Prodrom de infecție virală de tract respirator superior: febră de mică
intensitate, congestie nazală, rinoree si tuse iritativă
In evoluție, care durează 7-10 zile, tabloul clinic cuprinde:
- dispnee cu polipnee de tip expirator
- wheezing
- tuse spastică, iritativă, emetizantă
- cianoză
- vărsături
In forma severă a bolii apar semne de insuficiență respiratorie severă
cu bătăi preinspiratorii ale aripilor nazale, tiraj intercostal si
subcostal, balans toraco bdominal, geamăt, alterarea senzoriului cu
letargie, posibil stop respirator de tip apnee.
 Examen clinic obiectiv:
• Creșterea diametrului toracic anteroposterior
• Hipersonoritate pulmonară
• La auscultație - diminuarea murmurului vezicular
• - expir prelungit și wheezing
• - raluri subcrepitante fine si sibilante
generalizate
• Zgomote cardiace asurzite datorate hiperinflației
• Hepato si splenomegalie prin hiperinflație pulmonară,
datorită coborârii consecutive a diafragmului
Paraclinic:
Investigațiile paraclinice nu sunt necesare pentru stabilirea
diagnosticului de bronșiolită ci pentru evaluarea severității și
evoluția bolii
pulsoximetria: sat O2< 95%ànecesitatea spitalizării
Rx pulmonar: accentuarea desenului interstițial
hiperinflație
infiltrate perihilare
zone de atelectazie
accidente mecanice (pneumotorax/pneumomediastin)
Teste de detectare virală : tehnica ELISA sau tehnica anticorpilor
fluorescenți ( VSR, virusul gripl,paragripal sau adenovirus)
• Tratament
• Oxigenoterapie: oxigen încălzit și umidifiat 6-8l/min pe izoletă/narine
IOT si ventilatie mecanica in formele severe
• Echilibrare hidroelectrolitică și acidobazică când pH< 7.20 àbicarbonat
de sodiu8,4% 1-2 mEq/kgcorp diluat în glucoză 5%
• Tratament bronhodilatator : salbutamol
- nebulizare , soluție 5mg/ml, 0,15 mg/kgcorp/doză, la 8 ore
- sirop 2 mg/5 ml, 0,1-0,3 ml/kgcorp în 3 prize,la 8 ore
teofilină (miofilin)
- administrare i.v. 8- 10 mg/kgc/zi in 4 prize
• Corticoterapia -utilă
• Antibioterapia : doar în cazul suprainfecției bacteriene
Ampicilina 100 mg/kgc/zi in 4 doze
• Agenți antiretrovirali: ribavirin în formele severe sau la pacienți cu
handicapuri biologice
Leziuni localizate la nivelul parenchimului pulmonar cu afectare
alveolară (alveolita) și interstițială +/- afectarea bronsiilor
+/- afectare pleurală
• În funcție de tabloul clinic:
- tipice
- atipice
• In funcție de localizare:

- interstițială
- alveolară
• În funcție de extindere:

- lobară
- segmentară
- lobulară
- Boală caracteristică sugarului și copilului mic, sub vârsta de 2-3 ani
+/- tare biologice: malnutriție protein calorică, prematuritate,
rahitism, boli anergizante (gripă, rujeolă , tuse convulsivă )

Etiologia: - pneumococ, dupa o infecție virală.

- stafilococ auriu hemolitic
- streptococ β hemolitic
- bacili Gram negativi
Clinic :
Debut brusc cu hipertermie +/- semne de isuficiență respiratorie
În perioada de stare sunt prezente 3 sindroame clinice:
1. Sindromul toxicoseptic

2. Sindromul de insuficiență respiratorie acută

3. Sindromul cardiovascular
 Clinica:
1. Sindromul toxico –septic
- Stare toxică - convulsii tonicoclonice
- Somnolență, obnubilare - oligurie
- Hipertermie - meteorism abdominal

2. Sindrom de insuficiență respiratorie

- dispnee cu polipnee, mai mult de 50/min, geamăt
- tiraj inter si subcostal
- tuse sacadată, moniliformă, spastică
- cianoza perioronazală
- bătăi preinspiratorii ale aripilor nasului

3. Sindromul cardio-vascular
- tahicardie peste 160/min
- hepatomegalie
- cianoză
- edeme
Paraclinic:
Rx pulmonar: prezența condensărilor:

Opacități neomogene,
micronodulare,
diseminate, localizate
prefențial in zonele
hilare și paravertebral
Focare congestive
neomogene,
imprecis delimitate,
dispuse hilar si
paracardiac până în
unghiurile
cardiofrenice
Tratament: Internare de urgență
1.Oxigenoterapie: oxigen încălzit și umidifiat 6-8l/min pe
izoletă/narine
2.Hidratare hidroelectrolitică :necesar de lichide 150-200
ml/kgcorp excepție situația când apar semne clinice de insuficiență
cardiacă
3.Tratament etiologic adresat etiologiei cu pneumococ cel mai
frecvent
Cefalosporine :cefazolin 100 mg/kgc/zi sau ceftriaxon 100 -200
mg/kgc/zi
Vancomicină 20- 40 mg/kgc/zi in 2 prize
4.Tratamentul insuficienței cardiace: digoxin
5.Suport imunologic: gammaglobuline i.v doză 400 mg/kgc/zi, 5 zile
Etiologie: bacteriană în general S. pneumoniae,
H. influenzae.
Sunt bine definite – lobare, segmentare
Caracteristici comune :
• Debut brutal cu febră ,frison, alterarea stării generale
• Tuse productivă (+/- spută purulentă)
• Durere toracică de tip pleural (acută, vie, exagerată de tuse, palpare, de
obicei submamelonar, instalată după febra)
• Facies vultos (aprins, cu pomeții rosii – mai sugestiv când roșeața
predomină pe unul dintre pomeți – semnul JACCOUD- hiperemia este de
aceeași parte cu procesul pneumonic)
• Semne de condensare pulmonară:
- Matitate întinsă de obicei asupra unui lob
- Deasupra matității se poate observa o zona de hipersonoritate, numită
skodism, datorată unei activități funcționale exagerate.
- Accentuarea vibrațiilor vocale la palpare
- Raluri – în special crepitatante
 Pneumonia francă lobară
Paraclinic
• leucocitoză (chiar >20.000 /mm3 ) cu deviere la stânga a formulei
leucocitare
• markeri de inflamație: proteina C reactivă >20 mg/dl,
procalcitonină >5 mg/dl, VSH >50 mm/h
• diagnosticul etiologic:
izolarea germenelui prin culturi din spută, aspirat traheobronsic, lichid
pleural
izolarea în secrețiile nazofaringiene NU este utilă pentru diagnostic
hemocultură
Identificare antigene pneumococice
• rx pulmonar: incidența posteroanterioară și laterală
În
Complicații: - pulmonare:
Pleurezie para sau metapneumonică, empiem pleural
Pneumonie necrotizantă, abces pulmonar
Atelectază
Pneumotorax
- extrapulmonare:
Meningita pneumococică
Miocardita, pericardita purulentă
Pneumomediastin
Nefrita intrainfecțioasă
Sindrom hemolitic uremic atipic în special pentru etiologia pneumococică
Peritonita pneumococică
Artrita septică
Decompensare cardiacă la cei cu maladii congenitale de cord
Icter
Tratament
• antibioterapia:

A. per os dacă starea nu este sever modificată

durata tratamentului 7-10 zile
Amoxicilină + acid clavulanic 100 -200 mg/kgc/zi in 2 prize la 12 ore
Cefalosporine gen I- cefalexină 100 mg/kgc/zi in 3 prize la 8 ore
B. Intravenos + internare în spital dacă - stare toxica
- sugar
- dezvoltarea complicațiilor
Penicilină G 100000UI/KG
Ampicilină 150-200 mg/kgcorp/zi in 4 prize
Cefalosporine gen III – Ceftriaxon100-200 mg/kgc/zi in 2 prize
Vancomicină 20-40 mg/kgc/zi in 4 prize dacă există alergie la betalactamine
Stadii de evoluție
• Stadiu initial de pneumonie interstițială ,nespecifică

• Stadiu abcedat sau supurativ : microabcese cu contur imprecis,

nesistematizat distribuite, unilateral (caracteristic)
• Stadiu bulos cu formarea de pneumatocele: imagini clare, rotunde sau
ovalare, multiple. Dimensiunile se modifică rapid.
• Stadiu pleuropulmonar- pleurezia purulentă
- voalarea sinusurilor costofrenice când cantitatea de lichid> 300 ml
- opacitate omogenă declivă, cu marginea superioară curbă, cu concavitaea
în susàcurba Damoiseau
- întreg hemitorace opac, cu deplasarea mediastinului și a traheei
- pneumotoraxul :imagine clară a unui
hemitorace( absența structurii pulmonare), deplasând organele mediastinale
A. VIRALĂ-tipică
B. Mycoplasma Pneumoniae
C. Chlamydia Pneumoniae
D. Pneumocystis Carinii
E. Pneumonia eozinofilică
F. Pneumonia fungică
G. Pneumonia cu CMV
H. Pneumonia la paraquat
I. Pneumonia interstitiala
descuamativa
J. Intoxicatia cu amiodarona
Clinic
Debut gradat
Febra poate lipsi
Predominenta simptomelor
extrapulmonare (cefalee, mialgii,
oboseala, dureri in gat, diaree, varsaturi)
Tuse seaca, frecventa
Semne de IRA
Auscultator: murmur vezicular prezent
bilateral, ronhusuri +/- raluri sibilante
Paraclinic:
Rx. Pulmonar: accentuarea desenului
bronhoalveolar in special perihilar si
infiltrate difuze.
Cunoscută și ca "walking pneumonia“
deoarece pacientul nu se simte destul de
bolnav pt a se prezenta la doctor infecția )
Clinic:
Tuse cu instalare progresivă cu expectorație
cu striuri sanghinolente
Asocierea cu RASH ce apare pe trunchi,
brațe și membre inferioare.
Mialgii, artralgii,artrită
Raluri crepitante / expir prelungit
Paraclinic:
Rx pulmonar: infiltrat interstițial bilateral
parahilar și în periferia bazalor pulmonare
Teste serologice pentru Mycoplasma
pneumoniae pozitive
Definiție: boală cronică, caracterizată prin obstrucție reversibilă
a căilor aeriene distale, secundar inflamației și
hiperreactivității bronsice
Trigger infecțios viral – frecvent VSR
Clinic:
- tuse : nocturnă , în condiții de efort fizic, cu caracter
sezonier sau care durează mai mult de 3 săptămâni
seacă, iritativă
- wheezing
- senzație de “lipsă de aer “ sau constricție toracică- dispnee
- polipnee
- tiraj inter și subcostal, balans toracoabdominal
Starea de rău astmatic: criza >24 ore
neresponsivă la terapia bronhodilatatoare
sat O2<95%, hipercarbie
Paraclinic : în criză
Rx pulmonar:
• creșterea transparenței pulmonare bazale

• coaste orizontalizate
• lărgirea spațiilor intercostale

• coborârea diafragmului

• Complicații:pneumotorax, pneumomediastin, atelectazie lobară

Pulsoximetria:
• stabilirea severității exacerbăriiàSat O2 < 90 % - exacerbare severă ce impune
spitalizarea
• evaluarea răspunsului la terapie
intercritic
Probele ventilatorii : utile pentru stabilirea severității astmului
• Spirometrie – capacitatea vitală ( CV), volumul expirator forțat/sec (FEV1)
• Măsurarea variabilității PEF ( debitul expirator de varf)
• Recunoaşterea crizei
• Recunoaşterea cazurilor de astm cu risc crescut de evoluţie
nefavorabilă
• Orientarea bolnavului către spital dacă:
- atacul este sever;
- agravare progresivă.
- răspuns inadecvat la tratamentul iniţial cu
bronhodilatator;
- nu există ameliorare într-un interval de 2-6
ore după glucocorticoizi administraţi oral;
- - noncomplianta la tratament
EXACERBAREA SEVERA
1.Oxigenoterapie
2. Echilibrare hidroelectrolitica +/- acidobazica
3. Tratament bronhodilatator:
• β-2-agonişti cu durată scurtă de acţiune :

Salbutamol 0,03ml/kg, Fenoterol , Terbutalin

• Teofilina (miofilin) 8-10 mg/kg/zi

4.Corticoterapia sistemică :metilprednisolon 50-100mg/kg/zi

5. Anticolinergice :Ipratropium bromid, Oxitropium bromid
TRATAMENTUL INTERCRITIC
In trepte terapeutice in functie de treptele de severitate ale astmului
Treapta 1- intermitent – nu necesita tratament de fond
Treapta 2- pesistent usor – antileucotriena sau corticosteroid inhalator in doza mica
Treapta 3- persistent moderat - corticosteroid inhalator + LABA= Seretide/
Symbicort
- corticosteroid inhalator + antileucotriena
Treapta 4- persistent sever - corticosteroid inhalator doze medii-mari+ LABA
+/- teofilina retard