MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA

 
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“N. TESTEMIȚANU ‘’
Catedra de Otorinolaringologie
    

Șef catedra: D.h.ș.m, prof.univ. Sergiu VETRICEAN

Profesor: D.h.ș.m., prof.univ. Mihail MANIUC

Proiect
PE TEMA:
Faringita acută și cronică

A elaborat: Studenta Grupei M1502

Nadejda PARA
 Faringita acută
Definiție:
Faringita acută este inflamația sau infecția
acută a faringelui și/sau a amigdalelor.
 Etiologia și epidemiologia:
Etiologia este în general infecțioasă, cu 40 - 60% cazuri de origine virală și cca
40% din cazuri de orgine bacteriană. Alte cauze includ alergiile, traumatismele și
toxinele.

Incidența faringitei este considerabil mai mare în rândul populației pediatrice.

Infecțiile cu streptococ beta hemolitic de grup A determină 15% din faringite la
adulți și cca 30% din cazurile pediatrice. Vârful incidenței faringitelor bacteriene și
virale se situează între 4 și 7 ani.  
 Clasificarea faringitelor :

Infecțioasă: NON-Infecțioase:
Faringita catarală (faringita virală), Boala de reflux gastro-esofagiana;
Faringita exudativă( Purulentă- agentulBoala KAWASAKI;
cauzal streptococul din Grupul A, LES;
Viral-infecțioasă-Adenovirusul, EBV) Sdr. Stevens-Johnson;
Faringita membranoasă (Difteria) Leucemia;
Faringita pseudomembranoasă (EBV,
Troponema pallidum, candida
orofaringiană)
Faringita herpetică (HSV, Enterovirusul)

După evoluție: Acută și cronică

În funcție de agentul cauzal:
 Agenții cauzali ai faringitei
acute:

 - infectie virala: rinovirus, adenovirus,  virus coxsackie,  coronavirus,

virusul herpes simplex, virusul Epstein-Barr, cytomegalovirus;
 - infectie bacteriana: streptococ beta hemolitic de grup A, Neisseria
gonorrhoeae, Haemophilus influenzae, alti streptococi;
 - etiologie fizica: arsura termica, chimica, etc.
 - faza de debut sau infectie ce insoteste rujeola, scarlatina, rubeola, etc.
 Fiziopatologia:
• Invazia mucoasei
• Inflamația locală
• Iritația mucoasei prin secreție
• Eliberarea toxinelor locale, a proteazelor M, a
fragmentelor de proteine GABHS și sarcoleme antigene
• Depunerea antigenilor și anticorpilor în glomerulii renali
 Tablou clinic în faringita acută:
Manifestările clinice ce sugerează etiologia bacteriană:
• Debutul brusc Manifestările ce sugerează etiologia virală
• Dureri „în gât“ • Conjunctivită
• Febră • Coriză
• Rash scarlatiniform • Tuse
• Cefalee • Diaree
• Greață, vărsături, dureri abdominale
• Exantem caracteristic
• Inflama¡ia faringelui și amigdalelor
• Enantem caracteristic
• Exsudat „în pânzå“ discret
• Ganglionii cervicali anteriori măriți și sensibili la palpare
• Vârsta pacientului între 5 și 15 ani
• Cu predilecție iarna și în perioada inițială a primăverii
• Istoric de expunere la infecție
 Diagnosticul clinic:
La examenul clinic se poate observa
hiperemia faringo-amigdaliană cu sau fără
prezența unor depozite pultacee sau a unor
microvezicule pe suprafața faringelui, a
amigdalelor sau a valului palatin.
 Diagnosticul paraclinic:
Cultura din exudatul faringian rămâne standardul de aur pentru
diagnosticul de faringită streptococică.
Potrivit Academiei Americane de Pediatrie și American Heart
Association, un rezultat pozitiv la testul de detectare rapidă a
antigenului poate fi considerat ca dovadă definitivă pentru tratamentul
unei faringite streptococice. O confirmare prin cultură din exudatul
faringian ar trebui să urmeze în cazul în care testul de detectare rapidă
este negativ și în cazul în care este suspectat diagnosticul faringită
streptococică betahemolitică de grup A.
Diagnostic:
Diagnosticul diferențial:
Obiective ale tratamentului la pacienții cu faringită
streptococică betahemolitică Grupa A

– Prevenirea complicațiilor purulente

– Abatere de semne și simptome clinice
– Reducerea transmiterii bacteriene la contact
– Minimizarea efectelor adverse ale tratamentului antimicrobian
 Tratamentul:
În cazul faringitelor virale se indică:
-tratament simptomatic cu antipiretice
-paracetamol,ibuprofen-
-tratamentul durerilor în gât cu comprimate pentru supt cu
acțiune locală antiseptică și analgezică
-consum de lichide calde
În cazul faringitelor de etiologie bacteriană se va
urma terapia cu antibiotice conform antibiogramei
-Amoxicilina,
Ampicilină,Biseptol,Claritromocină,Penicilină G.--
 Complicații:
• Abces peritonsilar;
• Șoc toxic;
• Otită medie, mastoidită;
• Epiglotită;
• Tromboflebită septică a venei jugulare interne;
• Rinosinuzită;
• Pneumonie.
 Faringita cronică:

În faringită cronică, fie inflamația nu se îndepărtează, fie se repetă

frecvent. Faringita poate fi cronică dacă durerea de gât dureazî mai
mult de câteva săptamani. Există mai multe cauze subiacente pentru
faringita cronică, iar tratamentul depinde de cauza subiacentă.
Clasificarea faringitelor cronice:
După morfologie:
•Catarală;
•Hipertrofică;
•Atrofică.
 Agenți cauzali ai faringitei
cronice:
- fragilitate constitutionala a mucoasei;
 - diversi factori exogeni: praf, arsura chimica, caldura, variatii extreme
de temperatura, expunerea profesionala la curentii de aer,  la aerul
uscat neventilat, utilizarea excesiva a aerului conditionat, intoxicarea
cu alcool si tutun, abuzul de picaturi nazale;
 - factori endogeni: respiratia bucala, obstructie nazala, sinuzita
 cronica, hipertrofia vegetatiilor adenoide;
 - tulburari hormonale: menopauza, hipotiroidism, diabet ;
 - carenta de vitamina A;
 - insuficienta respiratory;
 - bronsita cronica;
 - utilizarea necorespunzatoare a vocii la profesori, politicieni, cantareti,
etc.
 Tablou Clinic:
• Faringita cronică catarală – se manifestă prin parestezie faringiană, febră, tuse
însoțită de o senzatie de uscaciune sau de corp strain la nivelul faringelui, dar in
special, prin durere la deglutitie.
•
Faringita cronica hipertrofica – mucoasa peretelui posterior al faringelui este
hipertrofica, granulara, prezinta o hipersecretie mucoasa si dilatatii venoase. Printre
altele, pacientul sufera frecvent de greturi si varsaturi si prezinta miscari de deglutitie
frecvente.
•
Faringita cronica atrofica – peretele posterior al faringelui este uscat, prezentand
deseori cruste groase. Mucoasa faringiana are un aspect palid, neted si transparent.
Frecventa, este asociata rinita atrofica si/sau laringita, cu senzatie de jena
respiratorie in timpul noptii si insomnii. Aceste semne sunt legate de clima (clima
marina este benefica, spre deosebire de aerul uscat si cald) si se intalnesc frecvent la
varstnici.
 Bibliografie:
• https://en.wikipedia.org/wiki/Pharyngitis
• https://sigmed.org/documentatii/protocoldiagnisticiterapeuticfaringita
acut.pdf
• http://spitalbuhusi.ro/wp-content/uploads/2018/02/protocol-de-
diagnostic-si-tratament-in-faringita-acuta.pdf
• https://www.wikidoc.org/index.php/Pharyngitis_classification
• https://www.atsu.edu/faculty/chamberlain/website/lectures/lecture/ur
iphyn.htm
Sănătatea e comoara cea mai prețioasă și cea mai ușor de pierdut; totuși, cel mai
prost pazită!

Vă mulțumesc pentru timpul acordat!