FARINGITA

Faringita este inflamatia faringelui, aflat in partea din spate a gatului. Este cel mai adesea
denumita simplu "durere in gat". Faringita poate provoca, de asemenea, zgarieturi in gat si
dificultati la inghitire.
Potrivit Asociatiei Americane de Osteopatie (AOA), faringita indusa de durere in gat este unul
dintre cele mai frecvente motive pentru vizitele la medic. Cele mai multe cazuri de faringita
apar in lunile reci ale anului.
Pentru a trata in mod corespunzator o durere in gat, este important sa identificati cauza.
Faringita poate fi cauzata de infectii bacteriene sau virale.
Faringita acuta se caracterizeaza prin debutul rapid al inflamatiei gatului si a inflamatiei
faringiene (cu sau fara exudat). Absenta tusei, congestia nazala si secretia nazala disting
bacteriile de etiologiile virale. Faringita poate fi cauzata de o varietate de agenti patogeni
virali si bacterieni, inclusiv Streptococul de grup A (GAS), precum si de agentii patogeni
fungici (Candida). Faringita bacteriana este mai frecventa in timpul iernii (sau primavara
timpurie), in timp ce infectia enterovirala este mai frecventa in vara si toamna. in general, o
conditie auto-limitata cu rezolutie in decurs de doua saptamani.

Cauze:
Faringita acuta:
- infectie virala: rinovirus, adenovirus, virusul coxsackie, coronavirus, virusul herpes
simplex,virusul Epstein-Barr, cytomegalovirus.
- infectie bacteriana: streptococ beta hemolitic de grup A, Neisseria gonorrhoeae,
Haemophilusinfluenzae, alti streptococci
- etiologie fizica: arsura termica, chimica, etc.

Faringita cronica:
- fragilitate constitutionala a mucoasei
- diversi factori exogeni: praf, arsura chimica, caldura, variatii extreme de temperatura,
expunerea profesionala la curentii de aer, la aerul uscat neventilat, utilizarea excesiva a
aerului conditionat, intoxicarea cu alcool si tutun, abuzul de picaturi nazale
- factori endogeni: respiratia bucala, obstructie nazala, sinuzita cronica
- tulburari hormonale: menopauza, hipotiroidism, diabet
- carenta de vitamina A
- bronsita cronica

Simptome:

Faringita acuta:
- durere la deglutitie (inghitire)
- senzatie de uscaciune la nivelul mucoasei faringiene
- iritatie faringiana, senzatia de corp strain, cu prurit (mancarimi) si arsuri, crize de tuse-
stare generala de rau, mai mult sau mai putin intense
- febra-frecventa la copii
Faringita cronica:
•Faringita cronica catarala
 -se manifesta prin parestezie faringiana, febra, tuse insotita de osenzatie de uscaciune sau
de corp strain la nivelul faringelui, dar in special, prin durere la deglutitie.
•Faringita cronica hipertrofica
 -mucoasa peretelui posterior al faringelui este hipertrofica,granulara, prezinta o
hipersecretie mucoasa si dilatatii venoase. Printre altele, pacientul sufera frecvent de greturi
si varsaturi si prezinta miscari de deglutitie frecvente.
•Faringita cronica atrofica
 -peretele posterior al faringelui este uscat, prezentand deseori cruste groase. Mucoasa
faringiana are un aspect palid, neted si transparent. Frecventa, este asociata rinita atrofica
si/sau laringita, cu senzatie de jena respiratorie in timpul noptii si insomnii. Aceste semne
sunt legate de clima (clima marina este benefica, spre deosebire de aerul uscat si cald) si
seintalnesc frecvent la varstnici.

Tratament:
Obiectivul tratamentului (constand de obicei intr-o antibioterapie) este de a reduce durata
bolii,de a calma simptomele, de a diminua incidenta recidivelor si a complicatiilor
(reumatism articularacut, de exemplu).
Tratamentul curativ cuprinde:
-Antibioticele-sunt prescrise in cazul infectiilor cu streptococ beta hemolitic de grup A,
pentru apreveni sechelele, dar pot fi utilizate in cazurile de faringita severa cauzata de alti
agenti bacterieni.
-Corticosteroizii-sunt utilizati in cazurile de obstructie a cailor respiratorii si pentru reducerea
simptomelor. 
-Spray-uri si tablete de supt cu efect anesteic local, antiviral, antifungic, antiseptic, emolient.
-Antitermice-utile in tratarea febrei asociata faringitelor

Diagnosticarea:
Examenul clinic al orofaringelui pune in evidenta un faringe intens hiperemic 
(rosu,congestiv) cu amigdale eritematoase/eritematopultacee (cu depozite
exsudative/purulente).
Investigatiile paraclinice au un rol major in precizarea etiologiei virale sau bacteriene a unei
faringite acute si implicit in instituirea unui tratament corect.

Faringita, factori de risc

Frecventa expunerii la raceli poate creste riscul de faringita. Expunerea la fumul  poate, de
asemenea, sa creasca riscul.

Perioada de incubare este de obicei de doua pana la cinci zile. Simptomele care insotesc
faringita variaza in functie de starea de baza si includ:

 stranut
 nas curbat
 durere de cap
  tuse
 oboseala
 dureri de corp
 frisoane
 febra (o febra de grad scazut, cu o febra la rece si de grad mai
inalt cu gripa) 

Majoritatea cazurilor de faringita vor disparea fara tratament intr-o saptamana sau mai
putin. In unele cazuri, tratamentul medical este insa necesar pentru faringita. Acest lucru
este valabil in special daca faringita este cauzata de o infectie bacteriana. Pentru astfel de
cazuri, medicul dumneavoastra va prescrie antibiotice. Potrivit Centrului pentru Controlul si
Prevenirea Bolilor (CDC), amoxicilina si penicilina sunt tratamentele cele mai frecvent
prescrise pentru streptococ. Este important sa luati intregul curs de antibiotice pentru a
preveni returnarea sau inrautatirea infectiei. Un intreg ciclu al acestor antibiotice dureaza,
de obicei, intre 7 si 10 zile.