Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DEFINITIE
TABLOU CLINIC
Sifilisul secundar
Leziunile specifice din sifilisul secundar se numesc sifilide şi sunt diseminate sau
generalizate, rezolutive şi apar în pusee. Primele leziuni sunt sifilidele eritematoase sau
rozeolele sifilitice. Rozeolele sifilitice sunt localizate la nivelul toracelui, pe flancuri, spre
rădăcina membrelor superioare şi inferioare; sunt macule eritematoase de 0,5-1cm diametru,
rotunde, de culoare roz pal, depresibile la vitropresiune, fără prurit şi nedureroase; leziunile
dispar în lipsa tratamentului în câteva zile.
Sifilidele de a doua izbucnire (al doilea val) au formă de papule infiltrate, nedureroase, fără
prurit, de culoare brun-arămie. La nivel cutanat se întâlnesc:
▪ sifilide papulo-scuamoase psoriaziforme (asemănătoare cu psoriazisul);
▪ sifilide papulo-foliculare, la nivelul firului de păr;
▪ sifilide papulo-hipertrofice cu localizare palmo-plantară sau perigenitală;
▪ sifilide papuloase acneiforme, în zonele seboreice;
▪ sifilide papulo-erozive, în zona inghinală;
▪ sifilide seboreice, la nivelul feţei;
▪ sifilide corimbiforme, leziuni papuloase dispuse sub forma unor arcuri de cerc
La nivelul mucoaselor se întânesc :
▪ sifilidele eritematoase;
▪ sifilidele papulo-erozive;
▪ sifilida în pastilă, ca o proeminenţă papuloasă dispusă la nivelul limbii;
▪ sifilide papulo-hipertrofice la nivelul mucoasei genitale şi perigenitale (condiloma lata).
● Pot să apară sifilide pigmentare - “colierul lui Venus”, în zona cervical-anterioară şi latero-
cervicală. Poate să apară alopecia sifilitică, reversibilă dar impresionantă, difuză sau „în
luminişuri”.
● Dacă este afectată mucoasa tractului respirator, apare faringita şi laringita sifilitică.
● Laborator: toate reacţiile serologice din sifilisul secundar sunt intens şi concordant
pozitive.
DIAGNOSTIC
Testele serologice sunt cele mai utilizate, datorită ușurinței cu care se realizează, însă acestea
nu pot diagnostica stadiul bolii. Răspunsul imun față de infecție include producerea de
anticorpi îndreptați împotriva unei palete largi de antigene, fiind implicați atât anticorpi
nespecifici (îndreptați împotriva anticardiolipinei/ reaginei) cât și anticorpi specifici
antitreponemici.
Ținând cont de particularitățile răspunsului imun, testele serologice pentru sifilis pot fi
clasificate în 2 mari categorii:
Există câteva recomandări pentru utilizarea de teste serologice, pentru evaluarea unui sifilis:
TRATAMENT
Tratamentul de elecţie este cu Penicilină G sau cu Peniciline Depot: Benzatin penicilină
(Moldamin), Procain penicilină (Efitard), la persoanele care nu sunt alergice la penicilină.
Doza actuală totală recomandată este 4,8 mil.UI Benzatin penicilină. Se administrează 2,4
mil.UI /o dată pe săptămână, două săptămâni consecutiv. Se urmăreşte controlul eficienţei
tratamentului prin efectuarea VDRL-ului la interval de 3 luni în primul an şi la 6 luni în al
doilea an. Dacă titrul VDRL scade, semnifică un răspund bun terapeutic; dacă rămâne
constant sau creşte poate pune problema ineficienţei tratamentului sau a unei reinfecţii. În
cazul pacienţilor alergici la penicilină se recomandă tratament cu cefalosporine, macrolide
(eritromicină), tetraciclină, doxicilină (nu se administrează la gravide).
PRONOSTIC
Cazurile de îmbolnăvire cu sifilis raportate au crescut cu 70% din 2010, se arată într-un raport
al Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) - o creştere determinată
de sexul neprotejat şi un comportament sexual mai riscant în rândul bărbaţilor homosexuali.
OMS a afirmat că cele patru infecţii cele mai răspândite în rândul persoanelor cu vârsta
cuprinsă între 15 şi 49 de ani sunt chlamydia, gonoreea, sifilis şi tricomonaza.
Netratat, sifilisul poate conduce la complicaţii severe atât la femei cât şi la bărbaţi, printre
care cele mai grave sunt cazurile de copii născuţi morţi şi creşterea riscului de a contracta
HIV. Sifilisul a provocat aproximativ 200.000 de cazuri de deces infantil în 2016.
Centrul ECDC, cu sediul la Stockholm, a declarat că, în total, peste 260.000 de cazuri de
sifilis au fost raportate în 30 de ţări din 2007 până în 2017.
În 2017, numărul cazurilor de sifilis a atins un nivel maxim, cu peste 33.000 de cazuri
raportate, a spus ECDC. Acest lucru înseamnă că pentru prima dată de la începutul anilor
2000, în regiune s-au înregistrat mai multe cazuri de sifilis decât noile cazuri de îmbolnăvire
cu HIV, care provoacă SIDA. Raportul ECDC a fost publicat la scurt timp după anunţul de
luna trecută al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) potrivit căruia există peste un milion
de noi cazuri de infecţii cu transmitere sexuală la nivel mondial în fiecare zi.
1. https://www.everydayhealth.com/syphilis/myths-facts/-
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Treponema_pallidum
3. Curs de Microbiologie Speciala, Vol. I Bacteriologie, Universitatea de Medicina si
Farmacie “Victor Babes”, Timisoara 2020
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sifilis