RINOFARINGITA ACUTĂ

Definiţie: inflamatie de natura infectioasa a mucoasei nazale si faringiene

Cea mai frecventa infectie a sugarului si copilului in primii 2 ani(4-6
episoade/an)

Etiologie
Virala
• Frecvent: rinovirusuri(30-40%)coronavirusuri (10%)
• Alte virusuri : adeno, v. gripale,paragripale,rinovirusuri,
VSR,coronavirusuri,enterovirusuri
Bacteriana
Streptococ grup A, Haemophilus Influenzae, Pneumococ, Stafilococ
De regula, secundara dupa o infectie virala
 Factori favorizanti

• Varsta mica
• Malnutritie, deficite imune
• Conditii defavorabile de mediu ( aglomeratie, colectivitati, tabagism
pasiv ) si igiena individuala
• Clima rece, umiditate scazuta

Transmitere:
Aerogenă prin aerosoli
Contaminarea este strict
interumana Direct prin secreţii
Contagiozitatea este importanta
Incubatia scurta: 48-72h Contact “mana la mana” si
“mana la fata”
Tablou clinic
• Febră,uneori frisoane
• Agitatie, iritabilitate
• Scaderea apetitului, dificultati de supt si de respiratie
nazala
• Stranut
• Tuse uscată, iritativa apoi productiva
• ±Varsaturi, diaree, tulburari de somn(sugar, copil mic)
• ±Cefalee, mialgii,modificari ale mirosului si gustului
stare generala alterata(copil mare)
Simptome locale:
• Obstrucţie nazală cu respiratie orala zgomotoasa
• Rinoree anterioara sau posterioara-cu secretii
seroase/mucoase/purulente ce pot determina
varsaturi
• Congestie si tumefactie a narinelor, uneori cu escoriatii
• Senzatie de uscaciune, usturime, arsura a mucoasei
nazofaringiene
• Congestie faringiana
• ±adenopatie cervicala si occipitala
• Otalgie reflexa
• +/- stomatita,conjunctivita,eruptii cutanate
Tratament
Dezobstructie nazala:
• Instilaţii soluţii saline : ser fiziologic, solutie hipertona de NaCl, ser
fiziologic efedrinat (adrenalina 1/1000)
• Aspirarea secretiilor nazale
• Umidificarea aerului
Antitermice, antiinflamatorii
• Paracetamol solutie 125mg/5ml, supoz.125mg si 250mg,
tb.500mg :10-15 mg/kg/doza,40-50mg/kg zi
• Ibuprofen ( Nurofen ) sol. 100mg/5ml, supoz de 125mg si 60mg:
7,5-10 mg/kg/doza, 20-30mg/kg/zi
Dozajul se va administra in 2-4 prize/24h
Hidratare, aport crescut de lichide
Nu exista tratament antiviral specific
• NU ANTIBIOTICE-daca nu sunt argumente pt. infectie bacteriana

Evoluţie
• Favorabila cu vindecare în 5-7 zile
Situatii care necesita reevaluare
• Febra prelungita >3-5 zile sau (re)aparitia dupa acest interval
• Absenta ameliorarii simptomelor dupa 5-7 zile
• Aparitia a noi semne clinice:
• Otoree sau otalgie
• Conjunctivita purulenta
• Dificultati respiratorii
• Tulburari digestive(anorexie, varsaturi, diaree)
• Schimbarea comportamentului: iritabilitate,cefalee tulburari de
somn

Principalele complicatii bacteriene

• Otita medie acuta purulenta
• Conjunctivita purulenta
• Sinuzita acuta
FARINGO– AMIGDALITA ACUTA

Faringita este inflamatia orofaringelui

Angina (amigdalita) este o inflamatie de natura infectioasa a amigdalelor
Etiologie:
Bacteriana:
• Streptococ β hemolitic grup A
• Mai rar : Stafilococ,Moraxella, Haemophillus,Pneumococ, germeni
anaerobi, fuzospirilara :angina Plaut-Vincent,bacilul difteric
Virala
• Adenovirusuri.
• Herpesvirusuri
• Virusul gripal A şi B, paragripale
• Virusul Epstein-Barr
Micotica :Candida
• Exista 4 forme anatomo-clinice de angine
a. Eritematoase sau eritemato-pultacee
b. Pseudomembranoase
c. Veziculare
d. Ulcero-necrotice
Angina fusospirilara Plaut Vincent
Diagnostic
• Date anamnestice
• Varsta
• Valoarea si evolutia temperaturii
• Intensitatea farigodiniei/odinofagiei(cu scaderea aportului
alimentar)
• Contextul infectios( anturaj familial, colectivitate)
• Antecedente de angine acute si de reumatism articular acut
Tablou clinic
• Febra cu valori variabile
• Modificarea aspectului orofaringelui
• ± Adenopatii cervicale sensibile
 Argumente clinice in diferentierea dintre anginele virale si bacteriene

Angina virala Angina streptococica

Anamneza Debut progresiv Debut brusc

Febra variabila Febra inalta

Odinofagie moderata Odinofagie intensa

Clinic Congestie ±vezicule Congestie faringiana

±gingivo-stomatita intensa
±tuse,rinoree,mialgii ±Adenopatii sensibile

±conjunctivita,exantem Hemoragii ale palatului

 Faringoamigdalita acută streptococică
Etiologie: Streptococ beta hemolitic grup A
Transmitere: aerogenă, direct (secreţii)
• Tablou clinic
• Debut cu febra +/- frison
• Simptome: faringodinie, odinofagie si uneori disfagie, inapetenta
• Faringoamigdalita : congestie intensa ±exudat alb-gălbui (50-80%)
• picheteuri hemoragice
• adenită cervicală
• +/- rash scarlatiniform
Diagnostic
Clinic, scor Centor / Mc Isaac:
Varsta 3-14 ani 1
Scor < 3: tratament simptomatic
Febra >38C 1 Scor >= 3: test rapid pt. SGA
Prezenta exudatului 1 Negativ: tratament simptomatic
Adenopatii cervicale dureroase 1 Pozitiv – infectie cu SGA:
tratament antibiotic
Absenta tusei 1
Test rapid pentru streptococ grupa A
• Recoltare de pe fata interna a amigdalelor,
• Evidentiaza antigenul de perete al SGA
• Rezultat in 5’
• Sensibilitate: 90%
• Specificitate 95%
• Indicatie: copii >3ani cu argumente clinice de angina bacteriana
Exudat faringian
Indicatie
• Absenta evolutiei favorabile dupa 72h de antibioterapie
Diagnostic diferential
• Sindrom Marshall
• Boala Kawasaki
Tratament

Obiective:
Accelerarea disparitiei simptomelor
Scaderea riscului de transmitere a SGA la anturaj
Prevenirea complicatiilor poststreptococice
Reducerea riscului supuratiilor loco-regionale

Antibioterapie

• Amoxicilina 50mg/kg/zi(6 zile)

• Azitromicina 10mg/kg/zi(3 zile)
• Claritromicina 15mg/kg/zi(7 zile)
• Cefuroxim 20mg/kg/zi(7 zile)
• Tratament antiinflamator, antipiretic, antialgic :
• Ibuprofen ,Paracetamol

Evoluţie

• Regresia semnelor generale(febra) si functionale(odinofagie) dupa 48-72h tratament

• În absenţa complicaţiilor vindecare in 5-7 zile
Complicatii:
• Acute loco-regionale
• Flegmon periamigdalian:
• Abces retrofaringian
• Adenoflegmon
• Acute generale
• La subiecții cu risc (deficite imune, varicelă):
• * fasceită, șoc septic streptococic
• Post streptococice:
• Glomerulonefrită acuta
• Reumatism articular acut(RAAC)

• Evoluţie
• În absenţa complicaţiilor vindecare în 5 ~ 7 zile ( sub tratament)

• Cauzele eșecului terapeutic

- nerespectarea posologiei și duratei
- rezistență bacteriană
- reinfectare din anturaj
- portaj cronic dificil de eradicat
• Flegmon periamigdalian

odinofagie accentuata, hipertermie, trismus, otalgie

necesita antibioterapie IV si interventie chirurgicala ORL
Adenoflegmon
• Indicatii ale amigdalectomiei
• Amigdalite acute bacteriene recidivante(>5 episoade/an, timp
de 2 ani)
• Amigdalita cronica: persistenta semnelor inflamatorii locale si
regionale (adenopatii)peste 3 luni
• Abces periamigdalian recidivant
 Forme anatomo-clinice de angine virale

– Adolescent, copil de varsta scolara

– False membrane neaderente
Mononucleoza infectioasa – Respectarea luetei
– Adenopatii cervicale importante mai ales posterioare
– Splenomegalie +/- Hepatomegalie

– Copil 1–4 ani

– Vezicule pe mucoasa inflamata
Primo-infectie herpetica – Gingivostomatita acuta
– Ulceratii cu disfagie majora
– Adenopatii subangulomaxilare
Angine veziculare 

– Copil 1–7 ani epidemie

sezoniera
Herpangina
– Vezicule numai in regiunea
amigdaliana
Herpangina- perioada de stare,
stomatita micotica
Mononucleoza infectioasa
Laringitele acute

DEFINIŢIE
• Afecţiuni inflamatorii ale mucoasei si submucoasei laringiene
CLASIFICARE
Infectioase
• Laringita acută striduloasa
(laringita acuta congestiva spasmodica)
• Laringita acută edematoasă subglotică
(laringotraheita acută, crup viral)
• Epiglotita
• Laringotraheobronşita bacteriană
Chimice(expunere la noxe)
• Inhalatie de gaze iritante, uleiuri volatile, alergeni respiratori,reflux gastro-
esofagian
Suprasolicitarea corzilor vocale
IMPORTANŢA
• Frecvenţă şi gravitate mai mare la sugar şi copil mic:
• Lumen laringian îngust
• Ţesut lax submucos

ETIOLOGIE

Virală: marea majoritate

75% virusurile parainfluenzae, adenovirus, rinovirus
Bacteriana: Haemophilus Influenzae tip Ib( foarte rara dupa vaccinarea
anti Haemophilus), Streptococ, Pneumococ
Semne functionale
DISPNEEA LARINGIANA se caracterizeaza printr-o bradipnee
inspiratorie(FR<20 la sugar, FR<20 la copil) ce semnifica ingustarea
lumenului laringian
• Inspirul este lent, prelungit, zgomotos
SEMNE DE TRAVALIU(EFORT) RESPIRATOR
• Tiraj inspirator suprasternal, supraclavicular, intercostal
• Zgomote inspiratorii:
STRIDOR
• Turbulenţa fluxului de aer în laringele obstruat
ÞClinic:
 Sunet aspru cu timbru înalt
 În inspir
Epiglotite si laringite
MODIFICARI ALE VOCII: disfonie/ afonie subglotice
• TUSE seaca, latratoare

• DISFAGIE in laringitele supraglotice si in epiglotita

Laringita acuta striduloasa(spasmodica)

• Sindrom ce include semnele şi simptomele ce apar prin

obstrucţia laringelui provocata de edem si uneori spasm
laringian
• Afecteaza mai ales copiii intre 1-3 ani
• Debut brusc, frecvent nocturn cu
 Tuse metalică, latratoare
 Disfonie (inflamaţia corzilor vocale)
 Stridor inspirator
 Sindrom de detresă respiratorie de tip obstructiv
 Febra/ Subfebrilitati
Laringita acuta edematoasă subglotica

• Definiţie: inflamaţia de etiologie preponderent virală a zonei

laringiene subglotice cu detresă respiratorie şi stridor inspirator
• Cea mai frecventa forma afecteaza in special copiii intre 1-3 ani in
sezonul rece
• Se instaleaza progresiv in continuarea unei rinofaringite
 TABLOU CLINIC

Tuse metalică ( “ latratoare “ )

Disfonie mai putin importanta
Stridor inspirator la efort  permanent
Febră de valori mari
 insuficienţă respiratorie de tip obstructiv superior (tiraj
suprasternal)
 cianoză
 sindrom de epuizare a muschilor respiratorii
cu bradipnee, respiraţie neregulată,
 intensităţii stridorului
TERAPIE PATOGENETICĂ

Microclimat cu umiditate crescută

(pt. fluidificarea secreţiilor şi ameliorarea edemului)

Aerosoloterapia cu adrenalină (vasoconstricţie locală şi

diminuarea edemului subglotic prin efect alfa-adrenergic)

 Doza de adrenalină 1‰: 0,01 ml/kg/doză în aerosoli

TERAPIE PATOGENETICĂ

Corticoterapia:
Dexametazonă 0,3 mg/kg – 0,6 mg/kg/doză, în 4 administrări la 6 ore
Indicaţie în formele medii şi severe
Căi de administrare: im, iv, inhalator( Flixotide)

Antibioticele sunt indicate numai in formele grave cu argumente de

suprainfectie bacteriana

Oxigenoterapie (masca, izoleta etc.)

Intubaţie + ventilaţie asistată
Retenţie progresivă de CO2(pCO2>55mmHg)
Hipoxemie neresponsivă la O2(PaO2<60mmHg, SpO2<90%)
Secreţii abundente ce nu pot fi mobilizate prin tuse
EPIGLOTITA
• Urgenţa medicală caracterizată prin obstrucţia rapidă şi
severă a căilor aeriene cauzată de inflamaţia şi edemul
epiglotei si regiunii supraglotice.
• Afecteaza predominant copiii intre 4-6 ani
ETIOLOGIE
• Haemophilus Influenzae tip Ib (extrem de rara dupa
introducerea vaccinării specifice)
 Cocobacil Gram negativ, aerob.
 Necesita medii speciale de cultura
ETIOLOGII MAI RARE (<5%)
Pneumococ, Streptococ grup A, Stafilococ
 TABLOU CLINIC

• Debut brusc, nocturn (mai frecvent)

• Febră înaltă (>390C)
• Aspect toxic, stare generală alterată
• Disfagie intensă
• Poziţie şezândă cu trunchiul aplecat înainte şi capul în hiperextensie
cu gura deschisa
• Salivează abundent=hipersialoree cu disfagie si dificultati de înghiţire
a salivei
• Voce voalată, estompata, vorbirea dureroasa
• Tuse uscata cu timbru stins
• Stridor moderat cu tonalitate mai joasa
• Semne de insuficienta respiratorie importanta

DETRESA RESPIRATORIE SEVERA+STARE TOXICA+ SIALOREE

ABUNDENTĂ + STRIDOR MODERAT EPIGLOTITĂ
Paraclinic
Sindrom inflamator bacterian, uneori izolarea agentului patogen in sputa sau hemoculturi
Evoluţie rapidă 3-4 ore spre detresa respiratorie
acută obstructiva severa cu:

 Dispnee inspiratorie importanta

 Cianoză
 Bătaia aripioarelor nazale
 Tiraj suprasternal
 Encefalopatie hipoxică
 Epuizare musculară respiratorie
 Aparitia semnelor de soc
LARINGOSCOPIA DIRECTĂ epiglota inflamată , este mult marită de volum,
intens edemaţiată ,de culoare roşie aprinsă – semn patognomonic.De
asemenea se constată inflamaţia intensă a ţes vecine:pliuri aritenoide şi
aritenoglotice, corzi vocale şi chiar regiunea subglotică

EPIGLOTĂ NORMALĂ

EPIGLOTITĂ
TRATAMENT
• Suspiciunea de epiglotită internare de
urgenta
• Antibioterapie iv
1.Cefalosporină generaţia III (stabilă la beta lactamaze):
Ceftazidim, Ceftriaxona, Cefotaxim
2. Vancomicina
TRATAMENT

• Oxigenoterapie
• Umidificarea şi aspirarea secreţiilor
• Antipiretice
• Hidratare si alimentatie parenterala
• Sedare usoara (Midazolam, Diazepam) in caz de agitatie
importanta

• Crearea unei căi aeriene artificiale:

Intubaţie nazotraheală
Traheostomie
Suport ventilator
Corticoizi doze mari si Adrenalina( pentru reducerea
edemului postintubaţie)
Laringotraheobronsita bacteriana
Etiologie
• Haemophilus Influenzae, Pneumococ, Stafilococ, Streptococ grup A
• Patogenie
• Extinderea inflamatiei la nivel traheobronsic cu hipersecretie de mucus +/- spasm
bronsic
Tablou clinic
• Febra inalta
• Stare generala alterata, toxica
• Tuse seaca, apoi productiva cu expectoratie purulenta
• Dureri retrosternale
• Dispnee mixta cu semne de efort respirator( tiraj supraclavicular si intercostal,
balans toraco-abdominal) cianoza
• Raluri bronsice
Paraclinic
• Sindrom inflamator bacterian, uneori izolarea agentului patogen in sputa sau
hemoculturi
Tratament similar epiglotitei
ASPIRAŢIA DE CORPI STRĂINI ÎN CĂILE RESPIRATORII

Pătrunderea corpilor străini în căile aeriene reprezintă o urgenţă majoră, chiar şi în

cazurile asimptomatice, care pot însă deveni în orice moment de o gravitate
deosebită prin mobilizarea corpului străin în urma unei chinte de tuse sau prin
schimbarea poziţiei.

FACTORI FAVORIZANTI
• vârsta 6 luni – 4 ani, cu un vârf de frecvenţă între 18 luni – 2 ani, perioadă ce
corespunde unei maxime activităţi exploratorii „mână-gură”, mai ales la băieţi ;
• alimente neadecvate ca mărime şi consistenţă pentru vârsta copiilor;
• vorbitul, râsul, jocul în timpul alimentaţiei;
• alimentaţia în decubit dorsal
• prezenţa la îndemâna copilului a unor corpi străini (pe care acesta îi introduce în
gură din joacă) şi lipsa de supraveghere şi de vigilenţă din partea adulţilor;
• introducerea corpilor străini în gura copilului (chiar la sugarul foarte mic) de către
o altă persoană, în general copii, şi care ulterior sunt aspiraţi în căile respiratorii
• Diagnosticul poate fi evocat in 3 circumstante:
1. Asfixie brutala la un copil fara patologie respiratorie
cunoscuta
2. Sindrom de penetratie tipic

Debutul este brutal, în plină sănătate, prin fenomene de asfixie

acută:
acces brusc de tuse chintoasa, spastica, urmat de senzatie
de sufocare, stridor, tiraj, cianoză si anxietate, îmbrăcând un
aspect dramatic, de o durată variabilă, care în cazurile de
gravitate medie nu depăşeşte 20-30 minute

3. Tuse cronica sau bronhopneumopatie prelungita

neinfluentata de tratament
 Orientarea diagnostică este uşurată de o anamneză evocatoare privitoare
la condiţiile în care s-a produs accidentul. În lipsa acesteia, apariţia unei
detrese respiratorii, fără febră sau sindrom infecţios, cu debut brutal şi
diurn trebuie să ridice suspiciunea de corp străin.

De multe ori acest acces poate trece neobservat sau nu i se acordă

atenţia cuvenită. Treptat, totul reintră aparent în normal, pentru ca în
momentul în care copilul se agită sau plânge, tusea şi dispneea să
reapară.

Cu excepţia unor cazuri extreme (apnee şi moarte subită sau dimpotrivă,

latenţă totală), simptomatologia este variabilă în funcţie de volumul
corpului străin, forma lui şi locul exact unde s-a fixat.
 Diagnosticul topografic al inclavarii corpului strain este
favorizat de manifestarile clinice:

Laringian(10%):dispnee inspiratorie,tiraj
suprasternal sau supraclavicular,
disfonie,stridor tuse persistenta,
spasmodica
Traheal(15%)corpii străini sunt mobili,
flotanţi.
De aceea, simptomatologia este
intermitentă:
• dispneea şi tusea iniţială evoluează
ulterior sub forma unor crize
paroxistice, care se produc în
momentul deplasării corpului străin
în sus, către spaţiul subglotic sau în
jos, către pintenul traheal, la cea mai
mică schimbare de poziţie a copilului;
 Corpii străini bronşici(75%)

• Trecuţi de pintenul traheal,

majoritatea corpilor străini pătrund în
bronşia dreaptă (2/3 din cazuri) a cărei
direcţie continuă cu un unghi foarte
mic direcţia traheei) şi mai rar în
bronşia stângă.

Odată pătrunşi în bronhie:

• corpii străini mici şi cu suprafaţa
netedă pot rămâne mobili, permiţând
curentului respirator să-i poarte
continuu de jos în sus, putându-li-se
schimba poziţia cu fiecare respiraţie;
cel mai frecvent însă se inclavează în
una din bronşii (de obicei cea dreaptă).
 Manifestări clinice

In perioada de stare, simptomatologia corpilor străini bronşici

inclavaţi variază cu dimensiunile lor şi locul de inclavare:
• obstrucţia ambelor bronşii principale: dispnee severă şi asfixie.
• corpii străini care obstruează total una din bronşiile principale sau
secundare, vor fi urmaţi de atelectazia întregului teritoriu pulmonar
corespunzător, manifestată prin:
• matitate
• abolirea murmurului vezicular în teritoriul respectiv

Caracterul unilateral al simptomatologiei este un

element evocator pentru diagnostic.
• În alte cazuri, când stadiul iniţial nu a fost remarcat, a fost
minimalizat de părinţi sau a cedat rapid, corpul străin poate
genera o serie de manifestări clinice particulare:
• sindrom „asmatiform”, chiar cu wheezing bilateral, prin
bronhoalveolita cu evoluţie cronică, fiind etichetat drept astm
bronşic;
• Supuratii bronsice cu bronhoree si risc de sechele definitive:
bronsiectazii si stenoze bronsice
• pneumonie lobară sau segmentară, cel mai des trenantă sau
recidivantă, hemoptizii chiar după luni sau ani de la aspiratie
 Evoluţia corpilor străini intrabronşici

Evoluţia poate fi benignă sau gravă în funcţie de:

• volumul şi natura lor;

• leziunile pe care le-au produs;
• rapiditatea cu care au fost extraşi.
Diagnostic imagistic
• Radiografia toracica poate evidentia:
- Corpul strain radioopac
- Atelectazie
- Emfizem obstructiv
- Deplasare mediastinala

• Fibroscopia
- Obligatorie in caz de sindrom de penetratie
- Permite diagnosticul si tratamentul (extragerea corpului strain)

• Tratamentul asociaza antibioterapie (in supuratii bacteriene) si

tratament antiinflamator (corticoterapie)