Infecțiile căilor aeriene

superioare la copil
Rinofaringita acută
Definitie

 inflamaţia mucoasei nazale şi faringiene specifică

sugarului şi copilului mic
 pană la varsta de 2 ani mucoasa căilor aeriene
superioare nediferenţiată
 proces inflamator la acest nivel cuprinde mucoasa nazală,
faringiană, a sinusurilor paranazale şi a urechii medii
Etiologie

 virală şi cu micoplasme
 Frecvente
 Mixovirusurile
 RSV – respiratory sincitial virus - gripale, paragripale

 Adenovirusurile
 Rinovirusurile
 Enterovirusurile
 Coxsakie A şi B
Factori favorizanţi

 frigul şi umezeala, aerul uscat, poluat

 varsta mică (sub 2 ani)
 Rahitismul, anemia, malnutriţia, handicapuri
Simptome. Diagnostic.
 debutul brusc
 incubaţie scurtă 48-72 ore
 febră > 38°C
 indispoziţie
 apetit capricios
 somn modificat
 perioada de stare
 simptomul principal obstrucţia
nazală şi rinoreea=>
dificultăţi respiratorii şi
alimentare
 După apariţia febrei şi a
obstrucţiei nazale=> rinoreea
iniţial apoasă, in 2-3 zile
opalescentă, vascoasă, aderentă
 Dacă secreţia devine purulentă
sau cu striuri sangvinolente=>
suprainfecţia bacteriană
 Secreţiile pot eroda
tegumentele, produc tuse,
vărsături
Examenul obiectiv

 hiperemia pilierilor, amigdalelor palatine şi orofaringelui

 uneori secreţii pe peretele posterior al faringelui
Laborator

 nu aduce elemente pentru diagnostic

 nu se practică culturi de virusuri
Diagnosticul diferenţial

 La debut
 Meningita cand apar convulsii, meningism
 In perioada de stare
 rinoreea "a frigore“
 rinofaringitele "secundare" de la debutul unor boli
infecţioase (rujeola, tusea convulsivă, parotidita,
mononucleoza infecţioasă, ş.a.)
 sinuzita
 corp străin intranazal
 rinita alergică
Complicaţii

 adenoidită, etmoidită, otomastoidită

 laringotraheobronşita, bronşiolită, pneumonie
 albuminurie, hematurie
 diaree parenterală, SDA (prin febră, lipsă de aport şi
vărsături)
 convulsii febrile, meningo-encefalită

Vindecarea in 3-4 zile (dacă nu apare suprainfecţia

bacteriană)
 Tratament
 Tratamentul profilactic
 folosirea judicioasă a tuturor
factorilor de călire al
organismului
 evitarea aglomerărilor şi a
contactului cu persoane
bolnave
 triajul corect al copiilor (şi
personalului de ingrijire) la
nivelul colectivităţilor (creşă,
grădiniţă)
 Tratamentul curativ
 Măsuri generale
 Camera (salon) bine aerisită, cu
temperatură constantă (l8-
20°C), umedă (60%)
 Se va evita supraincălzirea şi
nu se va renunţa la cura de
aer şi baia zilnică
 se păstrează alimentaţia
obişnuită, se va asigura un plus
de lichide (apă, supă, etc)
 Dacă există dificultăţi de
alimentare, mesele se pot da
fragmentat sau se pot rări
(rareori gavaj)
Tratamentul curativ

 Simptomatice
 Febra – antitermice- PARACETAMOL (acetaminofen)
 50 mg/kg/zi P.O. din 4 in 4 ore sau supp 125 mg sau 250
mg
 sub 6 luni - 3 x ½ sup. a 125 mg/zi
 1-3 ani - 3 x 1 sup. a 125 mg/zi
 3-7 ani – 2-3 x 1 sup. a 250 mg/zi
 temperatura > 38,5°C=> prisnitz (impachetări cu apă)
 Tratamentul curativ
 Obstrucţia nazală - dezobstruare şi vasoconstrictoare
 Pentru dezobstruare
 copilul poate fi plasat ventral pt. 15-20 min in vederea drenării secreţiilor
apoase inaintea meselor
 spălături nazale cu ser fiziologic şi se aspiră cu o pompiţă
 Vasoconstrictoare
 sol. efedrină 0,5% sau adrenalină 1:20000 (1 f adrenalină 1% + 2 f ser
fiziologic) - 6 x 2-3 pic/zi in fiecare narină
 inaintea meselor şi la culcare
 Decongestionantele nazale de tipul xylometazolină, oxymetazolină,
fenilefrină nu sunt aprobate/indicate pentru copii sub varsta de 2
ani.
 Nafazolina (Rinofug), produse uleioase sau mentolate nu se prescriu la
sugar şi copilul mic
 Dezinfectantele argentice (colargol 0,5% sau argirol 0,5%), 2-3 x de 2-3
pic/zi in coriza seroasă, maxim 5 zile=> rinita chimică
 Eroziunile tegumentare -creme, unguente- Cutaden, Tetraciclină
 Tratamentul curativ

 Tratamentul cu antibiotice necesar dacă nu s-a produs vindecarea

in 3-4 zile (febră, stare generală modificată)
 prematuri, malnutriţi, handicapaţi (ex. keilognatopalatoscizis) se
admite introducerea antibioticelor de la inceputul bolii, suprainfecţia
fiind regulă.
 Se administrează:
 Amoxicilină susp. 40 mg/kg/zi P.O. in 4 prize
 Ampicilina susp. 100-200 mg/kg/zi P.O. sau I.M. in 4 prize 3-5 zile
 după 3-5 zile de tratament corect evoluţia nu este favorabilă
 obligatoriu să se efectueze un control otic, radiografie pulmonară
sumar de urină
ANGINA ACUTĂ
AMIGDALITA ACUTĂ
FARINGITA ACUTĂ
Definitie. Etiologie.

 Angina acută/faringita acută proces inflamator la nivelul

mucoasei faringelui și/sau amigdalelor

 Virusuri
 adenovirusuri, coronavirusuri, enterovirusuri, rinovirusuri,
virusul sincițial respirator VSR, virusul Epstein-Barr EBV, virusuri
herpetic

 Streptococul beta-hemolitic grup A (GABHS)

 Streptococucul grup C, Mycoplasma pneumoniae,
fusobacterii
Angina acută streptococică

 Etiologie. Streptococ beta-hemolitic grup A (GABHS)

 37% din cazurile de faringite acute la copilul in varstă de

peste 5 ani
 rară inaintea varstei de 2-3 ani, varf de incidență in
primii ani de școală, scade la adolescenți
 mai frecventă iarna și primăvara
 răspandirea se face in timpul fazei acute
 simptomatologia cedează la 24 de ore de la inceperea
antibioterapiei.
Manifestări clinice
(semne și simptome)
 Debut- rapid, “dureri in gat” (disfagie), febră, fără tuse
 Perioada de incubație-2-5 zile
 In perioada de stare
 hiperemie faringiană intensă (palatul moale, pilierii,
amigdalele palatine, peretele posterior al faringelui)
 amigdale hipertrofice, acoperite cu secreții purulente,
false membrane, exudate tonsilare sanguinolente
 peteșii la nivelul palatului, uvula hiperemică și tumefiată
 mai pot exista: cefalee, mialgii, curbatură
 unii copii pot avea febră scarlatiniformă cu paloare peri-oro-
nazală, limbă roșie zmeurie, rash fin maculo-papular
 ganglionii cervicali anteriori sunt măriți și dureroși
 Manifestări clinice
(semne și simptome)

http://www.slideshare.net/DrMajidNawaz/acute-chronic-tonsillitis
www.miniclubman.org
Laborator

Cultura streptococ

 culturi faringiene, test rapid de diagnostic (Rapid

diagnostic test - RADT) pentru GABHS (testul de antigen
carbohidrat)
 hemogramă completă, reactanți de fază acută
 titrul ASLO NU este indicat, creste după vindecarea bolii
Diagnostic
Diagnostic diferential

 Cultura faringiană - standard de aur imperfect pentru diagnostic

 putem avea culturi fals-pozitive la copii purtători de GABHS
 Testul RADT are o specificitate foarte mare pentru GABHS
 Test rapid pozitiv- cultura faringiană nu se mai face=> tratament
antibiotic
 Test rapid negativ-> cultura pentru a confirma infecția, pot exista
reacții fals negative
 Proteina C-reactivă pozitivă dacă infecţia este autentică
 Diagnosticul diferenţial – alte angine (cu alte tipuri de
streptococi, difterică, cu anaerobi)
 Complicatii

Supurative Nesupurative
consecutiv răspandirii infecției la
țesuturile subiacente imun-mediate

 limfadenita cervicală  febra reumatică

 abcesul peritonsilar retrofaringeal  coreea Sydenham

 otită medie  artrite reactive

 mastoidită  glomerulonefrita acută difuză

poststreptococică
 sinuzită
Tratament
Tratamentul antibiotic
 majoritatea faringitelor streptococice fără tratament
 tratamentul antibiotic duce la dispariția simptomatologiei
in 12-24 ore de la inițiere
 previne apariția reumatismului articular acut (RAA)
 Tratamentul antibiotic se inițiaza imediat la
 copiii cu faringită streptococică și RADT pozitiv
 in caz de febră scarlatiniformă
 contact cu persoane documentate cu infecție GABHS
 istoric pozitiv pentru RAA sau istoric recent de RAA la un
membru al familiei
Tratament
Tratamentul antibiotic
 Penicilina V (Phenoxymethylpenicilina)
 < 27 kg 250 mg/doză
 > 27 kg 500 mg/doză
 2 sau 3 prize timp de 10 zile
 Amoxicilina 50 mg/kg/zi in 2 doze, max 1 g/zi 10 zile
 Benzatine penicilina (Moldamin)
 < 27 kg sau sub 12 ani 600 000 UI i.m.
 copilul mare 1 200 000 UI in doză unică
 concentrație sanguină menținută pentru 10 zile
 alergie la penicilină se recomandă
 Eritromicină 20- 40 mg/kg/zi in 2-3-4 doze timp de 10 zile
 Azytromicină 12 mg/kg/zi in doză unică (max 500 mg/zi) 5 zile
 Claritromicină 15 mg/kg/zi in 2 doze 10 zile
 Clindamicină 20 mg/kg/zi divizată in 3 doze 10 zile
 Cefalorporinele - Cephalexin, Cephadroxil sunt indicate in caz de
rezistență la tratamentul cu Penicilină
 Tratament

Simptomatic Profilactic

 tratament antipiretic și
analgetic
 Acetaminophen, Ibuprofen  vaccin streptococic multivalent
 gargară cu apă sărată, spray  tratament antibiotic profilactic
anestezic se recomandă doar pentru
 comprimate ce conțin preveni recurențele de RAA
benzocaină, mentol sau fenol-
inlătură durerea locală
 Faringita recurentă cu GABHS

 Apare ca reinfecție cu GABHS de la un membru al familiei, sau

determinată de altă cauză la un purtător de GABHS
 Diagnosticul prin culturi repetate
 Tratament
 Clindamicină 20-30 mg/kg/zi 10 zile
 Amoxicilină/clavulanat 40-50 mg/kg/zi 10 zile
 Cefuroxime 20 mg/kg/zi PO 10 zile

 Tonsilectomia
 se indică cu scopul de a reduce incidența faringitelor recurente
 dacă copilul a avut > 7 episoade in ultimul an sau > 5 in fiecare din ultimii 2
ani
 in caz de abces periamigdalian, hipertrofie importantă a amigdalelor cu
detresă respiratorie obstructivă, apnee de somn
 determină o reducere a incidenței anginelor pentru o perioadă de 1-2 ani
OTITA MEDIE ACUTĂ
 Definiție
 proces inflamator al mucoasei care căptuşeşte urechea medie, de
cauză virală sau bacteriană, consecinţă a infecţiei căilor respiratorii
superioare
 Terminologie
 Otita medie acută (OMA) sau supurată infecția bacteriană acută a
urechii medii
 Otita medie cu exsudat (OME) sau seroasă, secretorie sau
nesupurativă - lichidul din ureachea medie neinfectat.
 precede dezoltarea OMA sau urmează in cursul fazei de vindecare

 Epidemiologie
 cea mai frecventă boală bacteriană la copil, cu maximum de incidență
intre 1 și 2 ani
 Etiologie

 Bacteriană (2/3 din cazuri):

 Streptococcus pneumonie (40%)
 Haemophilus influenza nontipabil (25-30%)
 Moraxella catarrhalis (10-15%)
 Alți germeni
 Streptococcus pyogenes grup A, Staphylococcus aureus,
Pseudomonas aeruginosa, enterobacter cloace, Mycoplasma
pneumonia

 Virală: 5-15% dintre cazuri

 virus sincițial respirator, virusurile parainfluenzae,
adenovirusurile virusurile Coxackie
Factorii de risc cu rol dovedit in apariția OMA

 prematuritate, greutate mică la naștere

 varsta mică
 debut precoce
 istoric familial pozitiv
 rasa – americanii, băstinașii australieni eschimoși
 anomalii ale sistemului imunitar
 malformații cranio-faciale
 boli neuromusculare
 alergii
 creșele, colectivitățile/aglomerările
 Manifestările clinice
 apare de obicei, in cursul evoluției unei IACRS care durează de
cateva zile
 nou-născut, sugar simptomatologia nespecifică
 otalgia se manifestă prin iritabilitate, agitație, țipăt, refuzul alimentației,
modificare apetitului și somnului
 ocazional copilul iși duce mana la ureche sau se freacă cu capul de pernă
 Simptome generale
 vărsături, scaune diareice sau stare toxică, semne meningeale, convulsii
 Manevra Vacher (compresiunea pe tragus) este dureroasă,
dar semnul este doar orientativ
 copilul mai mare
 febră, otalgie și hipoacuzie
 Otalgia fără febră și hipoacuzie
 copii mari cu otită externă, abces dentar, afecțiuni ale articulației
temporomandibulare
 Orice sugar sau copil mic cu febră, fără un focar infecțios
evident, trebuie examinat pentru depistarea infecției urechii
medii
Forme clinice
  consecinţa unui proces fizic secundar
blocajului trompei lui Eustache şi a
presiunii negative din urechea medie
Otita medie catarală
 se obiectivează prin existenţa unui
otita seroasă
transudat seros şi steril in urechea
otita congestivă medie
 catarul obstructiv consecinţa
inflamaţiilor rinofaringelui
 Catarul produce senzaţie de
tensiune in ureche, hipoacuzie şi
zgomote (pocnituri) in ureche in
timpul inghiţirii (deglutiţiei) sau a
mişcărilor mandibulei
 Copilul agitat din cauza otalgiei
 senzaţia de plenitudine, de presiune in
ureche
 Existenţa a 3 recurenţe in timp de
6 luni defineşte otita recurentă
  Simptomul principal otalgia
 violentă, pulsatilă, exagerată de deglutiţie
 duce mana spre ureche şi ţipă, căutand ca urechea
afectată să fie spre pernă, deoarece căldura pernei
Otita medie supurată calmează durerea
 hipoacuzie, zgomote auriculare
 manifestări generale
 febră inaltă, stare generală alterată, vărsături,
diaree, uneori, meningism, convulsii
 Odată cu perforarea timpanului, durerea cedează şi
febra scade=> principal simptom otoreea
 iniţial este sangvinolentă apoi să devină purulentă
 !!! aceasta se confundă cu lichidul rezultat după
spălarea urechii
 Examenul otoscopic- modificările timpanului
(edemaţiat) sau perforarea
 timpanometria - imobilitatea timpanului
 Timpanocenteza
 La nou-născut in formele grave, cele care nu
răspund la tratamentul antibiotic şi in formele
complicate confirmă diagnosticul
 Prin insămanţarea aspiratului din urechea medie-
precizată etiologia
 de regulă hiperleucocitoză
 Otomastoidita  apare la sugarii eutrofici care nu
au fost in prealabil trataţi cu
sugarului antibiotice
Forma manifestă  Debutul bolii
 brusc
 febră mare
 simptome auriculare
 manifestări generale intense
 agitaţie, uneori convulsii,
meningism, diaree, vărsături
 După perforarea timpanului,
simptomele cedează şi vindecarea
poate fi spontană
 Alteori, simptomele nu cedează,
=>antrita există şi continuă să
evolueze
  malnutriţi, prematuri
Otomastoidita  copii cu deficite imune şi alte handicapuri
sugarului  eutroficii supuşi unei antibioterapii
necorespunzătoare, care nu a putut rezolva
Otomastoidita latentă singură focarul, mascandu-i doar
simptomele
otita latentă
 Debut
antrita latentă  insidios, la cca 2-3 săptămani de la o infecţie
rinofaringiană
 cu simptomele unei boli generale
 febră (la unii afebrilitate)
 facies toxic
 paliditate, stare generală alterată
 predominind fie agitaţia, fie somnolenţa
 torpoare
 diaree, vărsături şi semne de deshidratare
 sindrom neuro-toxic, cu
simptomatologie nervoasă, digestivă şi
deshidratare
 sărăcia simptomelor obiective otice
 acestea trebuie “căutate” cu atenţie şi
in repetate randuri
  Persistenţa presiunii negative şi
Otita medie subacută transsudatului steril după o otită
medie acută
şi cronică
 4-8 săptămani - otita medie subacută
 > 8 săptămani otita cronică
 Diagnostic
 examenul ORL
 membrana timpanală ingroşată,
imobilă
 prezenţa de lichid in urechea medie

 Timpanometria
 intotdeauna implicarea mobilităţii
timpanului
 La copilul > 3 ani audiometria arată
hipoacuzia
 Prelungirea disfuncţiei trompei lui
Eustache - formarea unui
colesteatom
Investigații

 Otoscopia
 timpan intens congestionat, care bombează, uneori opac
sau perforat, cu prezența de puroi
 reflexul luminous al timpanului- diminuat sau absent
 Timpanometria
 pentru confirmarea diagnosticului in unele cazuri
Diagnosticul diferenţial

 rinofaringita acută
 adenoidita acută
 meningo-encefalita
 durere dentară
 afecțiuni ale articulației temporomandibulare
 traumatism auricular
Complicaţii

 Intratemporale – Perforarea membranei timpanului,

paralizia nervului facial, labirintita acuta, mastoidita,
otita medie cronică, colesteatom, otomastoidita, otita
medie supurată cronică
 Intracraniene - Meningita, encefalita, absces cerebral,
abces subdural sau supradural, tromboza sau
trombofeblita sinusului lateral și sigmoid, hidrocefalia
 Sistemice – Bacteriemie/septicemie, artrita septică,
diaree parenterală
Tratament

 otita medie catarală

 analgezice (Paracetamol; Ibuprofem)
 nu chimioterapice sau antibiotice
 otita medie supurată
 Amoxicilina primă intenție
 dacă pacientul nu a primit amoxicilină in ultimele 30 de zile
 dacă nu asociază concomitent conjunctivită purulentă și nu este
alergic la penicilină
 La copii care au beneficiat de tratament cu amoxicilină in
ultimele 30 de zile, sau la cei care se dorește și acoperirea
H influenzae și M catarrahalis B lactamazo =>
amoxicilină/clavulanat
 alternativă - Cefuroxim, Ceftriaxon
Tratamentul antibiotic la pacienții cu OMA cu antibioterapie inițială sau
care au evoluat nefavorabil doar cu tratament
simptomatic în primele 48-72 ore
Tratament

 Datele noi arată că aproximativ 83-87% din izolatele de

S pneumonie sunt sensibile la dozele de 80-90 mg/kg/zi
de Amoxicilină
 In caz de evoluție nefavorabilă sub tratament cu
amoxicilină se indica
 timpanocenteza
 reevaluare ORL
 inițierea tratamentului cu Clindamicina+/- un antibiotic care
să acopere H influenza nontipabil și M catarrhalis =>
Cefdinir, Cefixim sau Cefuroxim.
Durata tratamentului

 La copii < 2 ani și la cei cu simptome severe

 10 zile
 Copii 2-5 ani cu simptome ușoare/moderate de OMA
 7 zile
 Copii ≥ 6 ani cu simptome ușoare/moderate de OMA
 5-7 zile
Tratament

OTOMASTOIDITA SUGARULUI
 S pneumonie și H influenza netipabil
 Pseudomonas aeruginosa - otită medie supurată cronică
 Antibioterapie cu spectru larg iv
 se va efectua mastoidectomie
 In funcție de rezultatul culturilor
 tratamentul antibiotic (de preferat “ţintit”) timp de 10 zile
Tratament

OTITA MEDIE SUBACUTĂ ŞI CRONICĂ

 se incearcă imbunătăţirea ventilării urechii medii prin
invăţarea copilului să practice manevra lui Valsalva sau
umflarea unui balon
 decongestionantele, antihistaminicele şi adenoidectomia nu
şi-au dovedit eficacitatea
 Prezenţa unei secreţii in urechea medie > 12 săptămani
=> timpanotomia, cu inserţia unui tub de ventilaţie (mai
ales dacă auzul este afectat)
LARINGITA ACUTĂ
 Definiție: Laringitele acute infecții virale sau bacteriene ale
mucoasei laringeale care determină detresă și/ sau insuficiență
respiratorie prin obstrucție laringeană
 Clasificare:
 fără detresă respiratorie - laringita acută simplă
 cu detresă respiratorie (laringite obstructive):
 laringita acută spastică (striduloasă),
 laringite acute edematoase
 subglotică (laringotreheobronșita acută)
 supraglotică (epiglotita)

 Epidemiologie- intre 3 luni și 5 ani, peak la varsta de 2 ani

Etiologie

Virală Bacteriana

 Haemophilus influenzae
 V . Gripale  comun in trecut in
epiglotite, mai rar după
 V. Paragripale introducerea vaccinării
 Adenovirusuri HiB

 Virusul sincițial respirator  Streptococcus pyogenes

(VSR)  Streptococcus
 Virusul rujeolic pneumoniae
 Staphylococul aureu
 Forme clinice

I. Laringita acută simplă (forma clinică uşoară )

 Etiologia- virală
Manifestări clinice
 Debutul- infecție acută de căi respiratorii superioare
(IACRS) cu disfagie, disfonie, tuse, răgușeală
 examenul clinic inflamație faringeană
 laringoscopic se poate evidenția edemul corzilor vocale și
a țesutului subglotic
 Evoluția benignă
II.Laringite obstructive

 Se caracterizează clinic prin:

 stridor inspirator acut
 dispnee inspiratorie
 disfonie (răguşeală)
 tuse lătrătoare sau cu timbru metalic
 tiraj suprasternal și supraclavicular
II. 1) Laringita striduloasă sau crupul
spasmodic (Pseudocrup )

 Etiologia
 virală in unele cazuri
 terenul alergic și factorii psihologici au rol important
 patogenia incertă
 Terenul
 varsta de 1-3 ani, copii cu paratrofie sau vegetații adenoide
 Prodromul viral poate fi prezent (rinofaringita acută, traheobronșita acută)
 Manifestări clinice:
 Debut acut, nocturn, precedat de coriză și răgușeală
 Copii se trezesc brusc din somn și prezintă răgușeală, tuse metalică, respirație
ingreunată, detresă respiratorie, anxietate
 Severitatea simptomelor se reduce in cateva ore
 Mai poate prezenta cateva atacuri, dar tot mai ușoare in următoarele 1-2 zile
II. 1) Laringita striduloasă sau
crupul spasmodic (Pseudocrup )

 Tratamentul crupului spasmodic se face la domiciliu.

 ...in trecut se considera că plasarea copilului in aerul
rece al nopţii ar ameliora crupul spasmodic
 studiile recente nu a dovedit beneficiul acestuia
 !!! dimpotrivă crupul și wheezingul se inrăutățesc in
aerul rece al nopții
 la spital=> nebulizări cu epinephrină racemică
II. 2) Crupul
(Laringita acută edematoasă subglotică ,
Laringotraheobronșita acută )

 proces inflamator acut in care edemul cuprinde regiunile

subglotice
 Etiologia - virală.
 Terenul: copil in varstă de 6 luni – 3 ani
 Manifestări clinice

 Prodrom- IACRS cu rinoree, faringită, tuse, febră nu foarte

inaltă cu 1-3 zile inaintea apariției simptomelor obstructive
 Simptomatologia
 tuse lătrătoare, răgușeală, disfonie, stridor inspirator, tiraj
suprasternal și supraclavicular, febră (39-40°C)
 se agravează noaptea, scade in intensitate in cateva zile și se
rezolvă intr-o săptămană
 copii preferă să stea in pat sau ușor ridicați, sunt agitați
 Starea generală relativ bună.
 Crupul

 Examen fizic
 vocea răgușită, coriza
 inflamația faringelui, tahipneea ușoară
 rar bătăi ale aripioarelor nazale, tiraj suprasternal, infrasternal și
retracții ale coastelor
 stridor continuu, hipoxie, cianoză, paloare
 Explorări paraclinice:
 Radiografia latero-cervicală - ingustarea subglotică, semnul ”turlei
gotice” (in vedere postero-anterioară).
 Complicaţii
Diagnosticul diferenţial

≠ difteria
• otita medie
≠ corp străin
≠ abces retrofaringian • bronșiolita
≠ edem angioneurotic • pneumonia
≠ criza de astm bronșic • mult mai rar
≠ aringospasmul din tetanie pneumotoraxul şi
≠ traumatisme emfizemul mediastinal
≠ tumori sau malformaţii ale sau subcutanat
laringelui
• traheită bacteriană
≠ rujeolă
• șoc toxic
≠ tuse convulsivă
 Tratament

 forme uşoare
 tratate la domiciliu unde se asigură o atmosferă umedă, intr-o cameră
curată şi bine aerisită
 celelalte forme
 internarea copilului in spital
 asigurarea unei atmosfere umede şi hidratarea copilului,administrarea de
O2
 aerosoli cu epinefrină racemică in doză de 0,25-0,5 ml de epinefrină
racemică soluţie 2,25% - 0,5 ml in 3 ml ser fiziologic, se poate repeta la
20 minute
 efectul epinefrinei racemice < 2 ore
 Corticosteroizi- reduc edemul mucoasei laringeale, efect antiinflamator
 Dexametazonă 0,3-0,6 mg/kg/24 ore IM
 Prednison 2-4 mg/kg/oră
Tratament

 in formele grave cu insuficienţă respiratorie

 Intubaţia- 2-3 zile
 După extubare- copilul va fi observat 1-2 zile
 nu se administrează antibiotice
 internarea
 in caz de stridor progresiv, stridor in repaus, detresă
respiratorie, hipoxie, cianoză, tulburări ale
conștienței
 Adrenalina racemică și Dexametazona 0,5 mg/kg/doză la
fiecare 6 ore tratamentul crupului asociat cu extubare
II. 3) EPIGLOTITA
Supraglotita

 edem inflamator, acut al epiglotei şi hipo-faringelui

 celulită bacteriană rapid progresivă, care cuprinde
regiunea de deasupra corzilor vocale, putandu-se ajunge
pană la obstucţie totală a căilor respiratorii
 Considerată o urgenţă medicală!
 Etiologie
 Haemophillus influenzae tip B
 rară, apare la orice varstă, fiind mai frecventă la varsta de 1
– 6 ani
 Manifestări clinice

 Debutul
 brusc, cu febră, stridor, dureri in gat (disfagie), dispnee, rapid
instalandu-se rapid obstrucţia respiratorie
 Evoluţia
 rapidă, in cateva ore pacientul devenind toxic, cu dificultăți de inghițire
și respirare
 Perioada de stare
 Copilul- febră inaltă, stare generală alterată (letargie), aspect toxic
 Sugarul – sta cu capul in hiperextensie, rezemat in maini cu gatul
extins, cu gura deschisă , limba proiectată anterior (”poziția de tripod”).
 stridor inspirator, cu respiraţie zgomotoasă (cornaj), cu tiraj supra- şi
substernal, supraclavicular şi intercostal, tuse
 răguşeală (disfonie, voce inăbuşită, ce pare că “vine de la distanţă”)
 disfagie şi agitaţie
 datorită obstrucţiei la auscultaţie murmurul vezicular diminuat
Diagnostic

 Examenul local al faringelui cu laringoscop vizualizează

la baza limbii epiglota edemaţiată, roşie, zmeurie,
afectarea corzilor vocale
 Examenul cu spatula, laringoscopia vor efectua
intr-un serviciu de specialitate
 folosirea apăsătorului de limbă pot produce un reflex
vagal cu stop cardio-respirator posibil
 Explorări paraclinice

 Radiografia gatului- incidenţă laterală, delimitează bine epiglota

şi zonele aritenoepiglotice (semnul “degetului mare”)
 Examinarea se va face in condiţii adecvate, cu echipament
necesar pentru efectuarea la nevoie a intubaţiei sau
traheostomiei
 Intubația se menține 2-3 zile, pană ce boala răspunde la
tratamentul antibiotic
 Laborator
 leucocitoză de 15-25000/mm3, cu o neutrofilie marcată
 bacteriemia > 90% din cazuri
 Complicații
 pneumonii, limfadenită cervicală, otită medie, meningită,
artrită septică
 emfizem mediastinal si pneumotorax după traheotomie
Diagnostic diferențial

≠ Traheita bacteriană
• Stafilococul aureu, Moraxella catarrhalis, Corinebacterium difteriae, H. influenzae sau anaerobi
• risc crescut de obstrucție acută a căilor respiratorii (laringotraheobronșita “malignă”)
• impune traheostomoie, intubare
• tratament antibiotic- Vancomicină, Naficilin, Oxacilină
• oxigenoterapie
≠ Aspirație de corpi străini
• la copilul mic
• crize de sufocare, de tuse, balans diafragmatic
≠ Abces retrofaringean sau peritonsilar
• poate mima obstrucția respiratorie
≠ Compresii extrinseci
• inel vascular
• compresii intrinseci (papilom faringean, hemangiom subglotic)
≠ Angioedem
• din reacții anafilactice, edeme după intubare oro-traheală, tetanie, mononucleoză infecțioasă
Tratament
 urgență medicală
 internare in unitate de terapie intensivă
 in cazurile foarte severe
 iniţial intubaţia nazotraheală pentru a preveni un deces brusc
 extubarea se face după cateva zile
 Adrenalina racemică și corticosteroizii ineficienti
 Tratamentul antibiotic vizează H. influenzae
 Ceftriaxone 100 mg/kg/zi in 2 doze IM/ IV
 Cefotaxime
 Meropenem
 conform rezultatelor antibiogramei din culturi
 10-40% din tulpinile de H. influenzae rezistente la Ampicilină
 Tratamentul antibiotic trebuie continuat 7-10 zile după extubarea
pacientului
 Ampicilină 200 mg/kg/zi administrat i.v. in 3-4 doze
 Amoxicilină 100 mg/kg/zi in 2-3 doze, oral, 5 zile
 Profilaxia infecției cu H. influenzae se face la toți membrii
familiei
 dacă copilul bolnav este sub 4 ani, este incomplet imunizat sau
 sub 1 an și nu a primit vaccinarea primară sau
 imunocompromis
 Profilaxia - Rifampicină 20 mg/kg oral in doză unică timp de 4
zile