BOLI ALE

APARATULUI
RESPIRATOR
 Plamanul
• Dezvoltare din tubul endodermic
• Nastere 1 milion alveole
• 1 an 100 milioane
• 6 ani 300 milioane
Stadiile dezvoltării pulmonare
Particularitati ap. Resp
la copil
Imaturitate funcțională
Respiraţie superficială, accelerată
Imaturitatea sistemului muscular al
cutiei toracice
Rigiditatea scazuta a toracelui
 Imaturitatea mecanismelor de protecție
locală
Imaturitatea mecanismelor celulare -
macrofage,limfocite

Imaturitatea sistemelor umorale –

IgA secretorii , lizozimul
AFECTIUNI ALE
APARATULUI
RESPIRATOR
 RĂCEALA
(Rinofaringita)
 RINOFARINGITA
Sinonime
⚫ guturai, rinită, rinofaringită
Definiţia
⚫ IACRS care afectează mucoasele acoperite
de epiteliu respirator: nazală, faringiană,
sinusală, trompa Eustachio, ureche medie,
conjunctivă bulbară
Frecvenţa
⚫ preşcolar: 3-8 / an
⚫ şcolar / adult: 2-4 / an
Epidemiologie
⚫ sezonalitate în emisfera nordică:
⚫ începutul toamnei
⚫ ianuarie
⚫ aprilie
⚫ rezervor: copil bolnav contamineaza:
⚫ alţi copii
⚫ adulţi din familie
⚫ căi de transmitere:
⚫ aerogen
⚫ secreţii - contact direct
⚫ necesitatea contactului apropiat şi de durată
 RINOFARINGITA
Etiologie
⚫  200 agenţi patogeni (marea majoritate virusuri)
Structură:
⚫ rinovirusul - cel mai frecvent > 1/3
⚫ alte virusuri care produc frecvent boala:
⚫ v. paragripale, VRS, coronavirusuri
⚫ virusuri/agenţi patogeni care produc ocazional
boala:
⚫ adenovirusuri, enterovirusuri, v. gripale, reovirusuri
⚫ Mycoplasma pneumoniae

Factori favorizanţi
⚫ aglomeraţia
⚫ fumatul pasiv activ
⚫ temperatura scăzută
 Tablou clinic
⚫ simptome generale: febră, modificarea stării
generale, cefalee
⚫ simptome locale
- precoce:obstrucţie nazală, secreţii apoase,
strănut
- după 2 zile: tuse uscată, secreţii purulente
⚫examenul bucofaringelui - 3 aspecte:
⚫ eritem: rino, parainf, VRS, influenzae, rotav.
⚫ hipertrofie foliculară / aspect piatră pavaj: adenov,
unele enterov
⚫ vezicule, ulceraţii: enterov (Cocsakie), herpes
simplex
rinofaringită-
>sugar,copil mic Clinic rinită (guturai)
• febră (39-40°) obstrucţie
• agitaţie,strănut,tuse nazală,rinoree
• rinoree apoasă,senzaţie de
mucoasă/mucopurulent
ă uscăciune
• obstrucţie nazală->supt lăcrimare
• hiperemie
bucofaringiană,secreţii subfebrilităţi/afebrilita
• vărsături,diaree te
• Complicaţii -
>suprainfectare modificare moderată
bacteriană,convulsii a stării generale
febrile,otită medie
supurată complicaţii->otită
 RINOFARINGITA
Evoluţie
⚫ vindecare în 7 zile (majoritatea)
⚫ persistenţa simptomelor 2-3 săptămâni
cauzată de:
⚫ evoluţia naturală (nerestabilirea activităţii ciliare)
⚫ hiperreactivitate căi respiratorii (declanşată,
amplificată)
⚫ complicaţii bacteriene (asociază febra)
⚫ otită
⚫ sinuzită
⚫ pneumonie
 RINOFARINGITA
Diagnostic diferenţial
⚫ persistenţa simptomatologiei > 7-10 zile
⚫ cu febră → complicaţii bacteriene
⚫ otita (otalgii)
⚫ sinuzita (rinoree purulentă unilaterală, dureri faciale)
⚫ pneumonie (tuse productivă, tahipnee)
⚫ cu rinoree unilaterală: corp străin
⚫ cu escoriaţii periorificiu nazal: etiologie strepto 
(< 2 ani)
⚫ alte cauze:
⚫ alergia (rinita, bronşita)
⚫ rinita chimică
⚫ instilaţii
⚫ prizează droguri (cocaină)
Tratament
1) Terapie unanim acceptată şi eficientă
⚫ instilaţii soluţii saline
⚫ umidificarea aerului
⚫ antitermice, antiinflamatorii
⚫ acetaminofen
⚫ ibuprofen (eficienţă superioară)
FARINGO-AMIGDALITA
ACUTĂ
 Faringita acută
Generalităţi
⚫ cea mai frecventă cauză de consultaţie la copil şi
adultul tânăr
⚫ definiţie: inflamaţia mucoasei faringiene şi a
ţesuturilor subiacente
Etiologie (subiect imunocompetent)
⚫ streptococ  grup A
⚫ adenov
⚫ v. gripale A şi B
⚫ v. paragripale 1, 2, 3
⚫ enterov
⚫ Mycoplasma pn.
 Faringita acută streptococica
Epidemiologie
Frecvenţa
⚫ frecvenţa generală în creştere în ultimele decenii
⚫ vârsta:
⚫ rară la sugar - ac. transplacentar, absenţa
receptorilor faringieni
⚫ rară la adult - imunitate prin îmbolnăviri la diferite
serotipuri
⚫ sezon rece
Transmitere
⚫ aerogen (contact intim)
⚫ direct (secreţii)
NB: intrafamilial, clasă
 Faringita acută streptococica
Tablou clinic al faringitei streptococice
⚫ incubaţie: ore → 3, 4 zile
⚫ variabilitatea formelor clinice (subclinică → toxică)
⚫ simptome
⚫ a) debut - simptome nespecifice:
⚫ febră, cefalee, dureri abdominale, vărsături
⚫ b) faringita
⚫ exudat alb-gălbui, picheteuri hemoragice
⚫ odinofagie (inconstant), limfoadenită cervicală

⚫ c) rash scarlatiform
Evoluţie naturală (fără tratament)
⚫ în absenţa complicaţiilor: 3-5 zile
⚫ complicaţii nonsupurative :glomerulonefrită.:dupa ziua 10
reumatism articular acut > Z18
 Faringita acută streptococica
Investigaţii
Secreţie faringiană
⚫ tehnică:
⚫ ambele amigdale + perete faringian posterior
⚫ nu atinge mucoasa orofaringiană
⚫ înainte de iniţierea antibioticoterapiei
⚫ tampon umed daca nu se insaminteaza imediat
⚫ 2 persoane pt recoltare
Indicaţii pentru secreţie faringiană
⚫ vârsta > 3 ani
⚫ context epidemiologic
⚫ RAA în antecedente
⚫ simptome evocatoare de faringită strept.
 Faringita acută streptococica
Investigaţii (cont)
Titrul ASLO (>160 U. Todd)
⚫ 80-85%
⚫ antibioticoterapia atenuează răspunsul
⚫ absenţa specificităţii de grup
⚫ creştere moderată în infecţii cutanate
Titrul anticorpilor
⚫ valoare anamnestică
⚫ neindicat în angina streptococică
⚫ valoare în RAA, nefrita poststreptococică
 Faringita acută
Criterii de diferenţiere a faringitei
streptococice de faringita virusală
Streptococică Virusală
5-15 ani ⚫ absenţa febrei
sezon rece ⚫ conjunctivita
disfagie ⚫ tuse
febră mare ⚫ coriza
cefalee ⚫ stomatita anterioară
greţuri, vărsături ⚫ ulceraţii
dureri abdominale ⚫ diaree
eritem intens faringo-
amigdalian
depozite pultacee
lueta edematoasă şi
hiperemică
peteşii hemoragice pe palat
şi pilieri
rash scarlatiform
 Faringita acută
Tratamentul faringitei streptococice
⚫ Igienodietetic
⚫ hidratare, antitermice, antialgice
⚫ Etiologic
⚫ antibiotice
⚫ asanarea bacteriei
⚫ prevenirea unor complicaţii:
⚫ precoce: abces amigdalian
⚫ tardive:RAA, Glomerulonefrită ?
Antibiotice eficiente în faringita streptococică
⚫ peniciline
⚫ cefalosporine
⚫ macrolide
⚫ clindamicina
 Faringita acută
Penicilina - tratament de elecţie în faringita
streptococică
⚫ eficienţă, siguranţă, spectru “îngust”, ieftină
Recomandările OMS pentru terapia infecţiei
streptococice (1988)
⚫ Terapie de elecţie
⚫ Penicilina V
⚫ Nerecomandate:
⚫ ampicilina, amoxicilina, cefalosporine,
dicloxacilillina, clindamicina
⚫ Contraindicate
⚫ sulfonamide, tetracicline, cloramfenicol,
trimetoprim
Faringita şi Amigdalita
Tratament:
⚫ Scheme:
⚫ Penicilină V (Ospen), 10 zile:
⚫ <12 ani – 3 x 300 mg (500.000 UI)
⚫ >12 ani – 3 x 600 mg (1.000.000 UI)
⚫ Benzatin penicilina (Retarpen) – la
noncomplianţi
⚫ <12 ani: 600.000 UI
⚫ >12 ani: 1.200.000 UI
⚫ Eritromicină: 40 mg/kg/zi, în 3-4 doze; 10 zile
⚫ Clindamicină
 Faringita acută
Scheme terapeutice – doze mai mari
Antibiotic Doza Cale Durata
Ospen Copii: oral 10 zile
(Penicilina V) • 50.000-100.000 UI/kg/zi
Adolescent, adult:
• 50.000 UI/kg/zi; 3 prize
Retarpen < 25 kg i.m. o doză
(Benzatin- • 600.000 UI
penicilina) 25-50 kg
• 1.200.000 UI
> 50 kg
• 2.400.000 UI
Alergici la penicilină
Eritromicină 30-40 mg/kg/zi oral 10 zile
în 2-4 prize
maxim 1 g/zi
(după Comitetul pentru Reumatism Articular Acut, Endocardite, Boala
Kawasaki al Asociaţiei Cardiologilor Americani, 1995)
 Faringita acută
Durata terapiei cu Penicilina V
⚫ acord unanim: 10 zile
⚫ durata < 10 zile:
⚫ recurenţe mai frecvente

⚫ risc pentru RAA

Cauzele dificultăţii eradicării
⚫ lipsa complianţei
⚫ reinfecţie
⚫ persistenţa
⚫ asocierea microorganismelor producătoare de
betalactamază
 Faringita acută
Purtători de Streptococ  hemolitic
grup A
⚫ “Streptofobie”
⚫ manifestări:
⚫ asimptomatic (majoritatea)
⚫ simptome minime - sindrom minor
poststreptococic
⚫ ASLO uşor crescut
⚫ dificultate de diferenţiere faţă de faringita
virusală
⚫ risc minim pentru complicaţii
 Faringita acută
Conduita faţă de purtătorul de
streptococ  hemolitic grup A
⚫a nu se monitoriza titrul ASLO
⚫ simptome de faringită – Penicilina V
⚫ eradicare (Clindamicină) doar în situaţii
speciale:
⚫ antecedente de RAA
⚫ părinţi anxioşi
⚫ lucrători în colectivitate
LARINGITELE ACUTE
 Laringitele acute

Definiţie: afecţiuni inflamatorii de cauză infecţioasă ale

mucoasei laringelui
Entităţi:
Laringita acută catarală (laringita acută simplă)
Laringita acută edematoasă subglotică (laringotraheita
acută, crup viral)
Laringita acută edematoasă supraglotică (epiglotita)
Laringotraheobronşita bacteriană
Laringita striduloasă (laringita acută spasmodică, crup
spasmodic)
 LARINGITELE ACUTE
Importanţa:
Frecvenţă şi gravitate mare la sugar şi copil mic:
- lumen laringian îngust
- ţesut lax submucos
Terminologie:
Crup: sindrom ce include semnele şi simptomele ce apar
prin obstrucţia laringelui: tuse metalică, bitonală,
disfonie,stridor inspirator, cornaj, sdr. de detresă
respiratorie de tip obstructiv
Stridor: sunet aspru cu timbru înalt, în inspir (rar în inspir +
expir), se aude de la distanţă
Cornaj: zgomot inspirator, caracter de şuierătură, timbru
mai jos decât stridorul, audibil de la distanţă
LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ
(simplă)
Etiologie: virală - Adenov., Rhinov.,V. Influenza
Tablou clinic: la copilul > 5 ani
Debut cu IACRS
Afebril / febră mică
Disfonie moderată
Disfagie
Tuse uscată +/- “lătrătoare”
Examen ORL: corzi vocale şi etaj subglotic cu
hiperemie şi edem uşor
 LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ
Tratament:
Repaus vocal
Inhalaţii aburi calzi (atmosferă umedă 22-23 C)
Simptomatice
+ terapie IACRS
Evoluţie:
➔ Vindecare în 2-3 zile
LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ
(edematoasă subglotică, crup viral,
laringo-traheită acută)
Definiţie: inflamaţia de etiologie virală a zonei
laringiene subglotice cu detresă respiratorie şi
stridor inspirator
Etiologie: Parainfluenzae tip 1, 3, v. influenzae A, B
mai rar: VSR, Mycoplasma pn.,
foarte rar: adenov., rhinov., reov., coronav.
Epidemiologie:
- copii (3) 6 luni→3 ani (peak în al doilea an)
- M/F > 1
- toamna, primăvara
 LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ
Tablou clinic
Debut ca IACRS, evoluţie progresivă!!!
Tuse metalică, disfonie → afonie
Stridor inspirator la efort → permanent
Febră de valori mari
FR , dar max 50/ min
insuficienţă respiratorie de tip obstructiv sup (tiraj
suprasternal),  cianoză, transpiraţii
 encefalopatie hipoxică
 sdr de epuizare a m resp cu bradipnee, respiraţie
neregulată,
 LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ
Monitorizare:
- FR, FC, Sat O2
- Starea de conştienţă
- Culoarea tegumentelor, mucoaselor
Investigaţii:
- În formele uşoare: nu sunt necesare
- În formele moderate şi grave: gaze sanguine
- paO2 < 60 mm Hg ➔ ventilaţie asistată
- paCO2 > 60 mm Hg
 LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ

Diagnostic diferenţial
- Epiglotita
- Traheita bacteriană
- Difteria
- Corpi străini resp.
- Edem angioneurotic
- Laringita striduloasă (recurentă)
 LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ
Tratament
1.Igieno-dietetic
Microclimat cu umiditate crescută (pt fluidificarea
secreţiilor şi ameliorarea edemului)
✓ Vaporizarea cu surse obişnuite de căldură (la
domiciliu) umidifică doar narinele şi orofaringele
✓ În spital: nebulizatoare cu US cuplate la mască
sau cort de O2➔ particule de apă mici ce pătrund
până în bronşiole
2. Tratament antiinfecţios
Antibioticele nu sunt indicate
 LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ
Tratament
3. Tratament patogenetic
Aerosoloterapia cu adrenalină (vasoconstricţie
locală şi diminuarea edemului subglotic prin efect
alfa-adrenergic)
Doza de adrenalină 1‰: 0,3 ml/kg/doză în
aerosoli
Corticoterapia:
Eficientă dacă se utilizează doze mari➔
HHC 10 mg/kg/24 h, dexametazonă 0,3 mg/kg
– 0,6 mg/kg/doză, în 4 administrări la 6 ore
- Se poate continua cu prednison po
 LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ
Tratament
3. Tratament patogenetic:
Oxigenoterapie (masca, izoleta etc.)
Intubaţie + ventilaţie asistată
Retenţie progresivă de CO2
Hipoxemie neresponsivă la O2
Secreţii abundente ce nu pot fi mobilizate prin
tuse
4. Tratament simptomatic
Antitermice, Sedare
Evoluţie: autolimitată, cu vindecare în 5-6 zile
 EPIGLOTITA
Definiţie: urgenţa medicală caracterizată prin
obstrucţia rapidă şi severă a căilor aeriene
cauzată de inflamaţia şi edemul epiglotei si a
regiunilor infraglotice
Etiologie: Haemophilus Influenzae tip b,
Streptococ beta-hemolitic grup A, B şi C
Pneumococ, Haemophilus parainfluenzae
Epidemiologie:
- nu există un sezon predilect
- înaintea erei vaccinării➔copii 3-7 ani
- în prezent epiglotita la copii mai mari şi adulţi
 EPIGLOTITA
Tabloul clinic
Debut nocturn (mai frecvent), brusc,
Febră înaltă (>390C), aspect toxic, stare generală
alterată, poziţie şezândă cu trunchiul aplecat
înainte şi capul în hiperextensie
Disfagie intensă, salivează abundent (disfagie la
înghiţirea salivei)
Voce voalată, vorbire, plâns stinse, dureroase
Stridor moderat
Evoluţie rapidă spre IRA în 3-4 h cu: dispnee, tiraj
marcate, cianoză , bătaia aripioarelor nazale,
encefalopatie hipoxică, epuizare m. respiratorie
 EPIGLOTITA
Investigaţii
Ex cu spatula şi laringoscopia interzis
➔laringospasm! , permis numai în sectia TI înainte
de intubaţie
Radiografia cervicală LL - nu e necesară: epiglota
tumefiată la baza limbii ("semnul policelui“)
Hemoleucograma: L=15.000-25.000/mmc
Culturi de secreţii➔H I tip b, ➔Alţi germeni
Teste imunologice de dg rapid pt. HI
Hemoculturi➔H I tip b
determinarea gazelor sangvine (Astrup)
 Epiglotita
Diagnostic diferenţial

Anamneza Crup Epiglotită Traheită

viral bact.
Vârsta 6 luni-3 3-6ani 2-4ani
afectată ani
Prodrom IACRS Nu IACRS

Debut Gradual Fulminant Variabil

Disfagia ± +++ ±
Epiglotita
Diagnostic diferenţial

Semne Crup Epiglotit Traheită

viral ă bact.

Febra De grad Înaltă, Înaltă,

mic toxic toxic
Stridor +++ + ++

Sialoree - +++ ±

Postură culcat şezând Variabil

 Epiglotita
Tratament
Aceleaşi principii ca şi în crup dar priorităţile diferă
Suspiciunea de epiglotită➔internare!
Crearea unei căi aeriene artificiale: intubaţie
nazotraheală sau traheostomie
Antibioterapie iv
Cefalosporină generaţia III (stabilă la beta
lactamaze), iniţial
Ulterior după antibiograma culturilor din secreţii
Vancomicin➔pneumococi rezistenţi la Penicilină şi
Cefalosporine.
 Epiglotita
Tratament
Tratament patogenetic
O2 , umidificarea şi mobilizarea secreţiilor
Corticoizi în cură scurtă
Antipiretice
Lichide iv = necesarul!

Prognostic
Dependent de rapiditatea iniţierii terapiei
Cu terapie corectă➔ progresia infecţiei este
controlată în 24 ore.
LARINGOTRAHEITA
MALIGNĂ
Denumiri:laringotraheita maligna, laringita
Chevallier Jackson

Definitie: cauză rară de obstrucţie severă a

laringelui şi bronşiilor cu interesarea mucoasei şi
a submucoasei.

Etiologie: iniţial virală, cu suprainfecţie bacteriană

- Stafilococ aureu, Moraxella cataralis, Streptococ
beta hemolitic grup A, Haemophilus Influenzae
 Laringotraheita malignă
Tabloul clinic:
Debut la copilul de orice vârstă (2-4 ani)
Stridor,
Secreţii abundente pe căile respiratorii
Febră înaltă , aspect toxic, stare generală alterată
Evoluţie rapidă spre IR
Investigaţii:
Laringoscopia directă (laringe, trahee): secreţii
purulente , inflamaţie, false membrane
Rgr. Cervicală LL: zona subglotică îngustă
Culturi din secreţii
 Laringotraheita malignă
Tratament
O2
Intubaţie traheală
Aspirare regulată
Antibioterapie
Umidificare
Traheostomia
Evoluţie-severă!
 LARINGITA SPASMODICĂ

laringita-striduloasă)
Etiologie: virală, teren atopic, copii anxioşi
Elementul patogenetic esenţial = laringospasm
supraadăugat unei congestii uşoare/moderate
laringiene
Tabloul clinic:
Debut brusc, nocturn.
Tuse spasmodică, stridor inspirator ± disfonie
Durata accesului 1-2 ore
Recurenţă
 LARINGITA SPASMODICĂ
(laringita striduloasă)
Tratament:
Vapori de apă calzi (umiditate 60%)
Sedare, calciu
± aerosoli Adrenalină 1‰ 0,01 ml/kg/doză

Adenoidectomie
Afecţiuni ale căilor respiratorii
inferioare.

Bronşita
 Bronşita. Traheobronşita acută
Definiţie: proces inflamator, difuz localizat, al peretelui
traheobronşic, care se manifestă clinic prin tuse
Etiologie:
- virusală: rinovirusuri, VSR, v. paragripale,
adenovirusuri, paramixovirusuri
- bacterii: Mycoplasma pn. (şcolari),
Chlamydia trachomatis (sub 3 luni)
Bordetella pertusis (neimunizaţi)
- suprainfecţie bacteriană: Streptococul pn.,
Stafilococul aureu,
Haemophilus infl.,
Branhamella catarrhalis
Bronşita. Traheobronşita acută
Tablou clinic:
- catar nazal
- după 3-4 zile tuse seacă, ulterior productivă
- ascultaţie: nu se percep modificări sau raluri
bronşice
Ex. paraclinice:
- radiografie pulmonară: fără modificări sau
accentuarea desenului peribronhoalveolar
- HLG: fără modificări caracteristice
Evoluţia: 10-14 zile
- simptomele persistă:
- suprainfecţie bacteriană, complicaţii:
pneumonie – febră, secreţii purulente,
- astm bronşic (?)
 Bronşita. Traheobronşita acută
Tratament:
Igieno-dietetic: hidratare, atmosferă umedă,
Antiinfecţios: nu este necesară
* antibioticele se vor administra numai dacă:
- apar semne de suprainfecţie bacteriană : Cotrimoxazol sau
Ampicilină, 7 zile
- survine la sugarul sub 3 luni – Eritromicina, 10 zile
- la şcolari, evoluţie prelungită : Eritromicina, 10-14 zile
- tablou sugestiv pt. Bordetella: Eritromicina sau Ampicilina, 7 zile
Patogenetic: - fluidificarea secreţiilor: ACC, Ambroxol,
bromhexin
Simptomatic: antitermice, antitusive numai dacă tusea este
chintoasă şi seacă (Romergan, Codeină)
Bronşiolita acută
 Bronşiolita acută
Definiţie: inflamaţie acută a bronşiolelor, de
etiologie virusală, manifestată prin fenomene
obstructive ale CRI
Etiologie:
⚫ virusul sinciţial respirator (VSR) 50-80%
⚫ Alte virusuri: p.influenzae, influenzae, adenov.
⚫ Mycoplasma pneumoniae
⚫ Suprainfecţia bacteriană – rară
Epidemiologie:
⚫ Încidenţa maximă – sezonul rece
⚫ În primii 2 ani de viaţă. Vârf – 2-6 luni
⚫ Sexul masculin
 Bronşiolita acută
Fiziopatologie:
⚫ Edem al submucoasei
⚫ Secreţii abundente
⚫ Spasm mai puţin evident
⚫ Compromiterea ventilaţiei: consecinţa obstrucţiei parţiale sau
totale a bronşiolelor
Tablou clinic
⚫ Primele manifestări: IACRS
⚫ Perioada de stare:
⚫ Febră moderată

⚫ Tuse spastică (chinte)

⚫ Wheezing

⚫ Dispnee expiratorie, polipnee, geamăt, bătăi ale

aripioarelor nazale
 Bronşiolita acută
Examen clinic
⚫ Inspecţie: torace hiperinflat
⚫ Percuţie: hipersonoritate
⚫ Ascultaţie:
⚫ Murmur vezicular diminuat, expir prelungit

⚫ Raluri sibilante, subcrepitante diseminate

⚫ Ficat, splina palpabile sub rebord (diafragm coborât)

Ex. paraclinice
⚫ Radiografie pulmonară: transparenţă crescută, spaţiile i.c. lărgite
şi orizontalizate, diafragme coborâte, desen peribronhovascular
accentuat, atelectazie
⚫ Diagnostic etiologic: detectarea antigenelor, anticorpilor virali
⚫ RFA – limite fiziologice, leucocitoză cu limfocitoză, VSH -
NORMAL
 Bronşiolita acută
Diagnostic diferenţial
⚫ Pneumonii

⚫ Aspiraţie de corp străin

⚫ Astm bronşic

⚫ Insuficienţa cardiacă sau cardiopatii

congenitale
⚫ Fibroza chistică

⚫ Displazia bronho-pulmonară

⚫ Traheo-bronhomalacie

⚫ Reflux gastro-esofagian
 Bronşiolita acută
Tratament:
⚫ Igieno-dietetic: hidratare oral sau parenteral

⚫ Etiologic
⚫ Antibioterapie: nu este indicată, nu previne suprainfecţia
bacteriană
⚫ Patogenetic:
⚫ Oxigenoterapie
⚫ Cortizon: numai în forme severe
⚫ Bronhodilatatoarele: Adrenalina – aerosoli 0.3-0.5 mg/doză
⚫ Fluidificarea secreţiilor
⚫ Simptomatic: combaterea febrei, agitaţiei
Evoluţie: 7-10 zile
Complicaţii: crize de apnee, pneumotorace, CPA
PNEUMONII
Pneumonia este una dintre principalele
cauze de deces la copiii sub cinci ani, în
ciuda faptului că este ușor de prevenit și
de tratat. Potrivit Organizației Mondiale a
Sănătății, pneumonia este responsabiă de
15% din totalul deceselor înregistrate în
rândul copiilor sub 5 ani, ucigând peste
800.000 de copii în 2017. Pneumonia
afectează copiii și familiile de pretutindeni,
însă este cel mai răspândită în Asia de
Sud și Africa sub-Sahariană.
 PNEUMONII
Definitie: inflamatia parenchimului pulmonar
Importanta:
Incidenta
20‰ la sugar
40 ‰ la prescolar
9 ‰ 9-15 ani
Severitate:
- cauza de spitalizare;
- cauza de deces:
-pe glob:1.600.000/an sub varsta de 15 ani
-tari in curs de dezvoltare:
- letalitate 10-50 x mai mare;
- 1/3 din totalitatea deceselor 0-5 ani
 PNEUMONII
CLASIFICARE
1)Etiologica:
-infectioasa
-neinfectioasa
2)Dupa varsta
3)Dupa criteriul anatomic:
-necomplicata: lobara, segmantara, bronhopneumonie, interstitiala,
mixta
-complicata: , cu pleurezie,cu abceas pulmonar
4)Dupa statusul imunitar al organismului:
-pneumonie primitiva
-pneumonie secundara (deficitelor imune, perturbarilor mecanismelor
locale de aparare):
- nou-nascuti,malnutritie severa,SIDA, fibroza chistica, cardiopatii cong
malformatii pulmonare, aspiratie
- etiologie nosocomiala
 PNEUMONII
Etiologia infectioasa

Diferente geografice:
- etiologia bacteriana:
tari dezvoltate 10-30%
tari in curs de dezvoltare 50-60%
Etiologie influentata de : varsta, gazda, sezon,
epidemiologie in comunitate
Agenti patogeni infectiosi (mai frecventi):
- v.cu tropism respirator (VRS, para, gripale, adeno)
- mycoplasma,
- S.pneumioniae, H.influenzae tip B,
- Ch. trachomatis
 Etiologia infectioasa (dupa varsta)

bacterii virusuri
Nounascut: Streptococ.B, v.respirat,
b.geamm - : enterovirus
- E.coli,
-Klebsieella
oc:Listeria mono oc:VCM
V.herpes

1-3 luni: Chlamidia v.respirat,

enterovirusuri
oc:Ureoplasma oc: VCM,
ureoliticum, Pn.Carin
Myco.hominis
 Etiologia infectioasa (dupa varsta)

bacterii virusuri
4 luni-5 ani H.influenzae v.respirat
Str. pneumon
oc:Staf aureu

5-10 ani Str.pneumon v.respirat

Mycoplasma pn.

>10 ani Str.pneumon v.respirat

Mycoplasma pn.
Chlamidia pn.
 Etiologia pneumoniilor complicate
Cu pleurezie:
⚫Staf.aureu
⚫H.influenzae
⚫Str.pneumoniae
⚫Anaerobi
Cu abces pulmonar
⚫Bacteriienterale gram –
⚫Staf.aureu
⚫Anaerobi

Etiologie in conditii speciale

Aspiratie:anaerobi;
In spital:B garm - Klebsiella, E.coli, Proteus, Pseudomonas,
Stafilococ.
Deficit imun: Pseudomonas, B gram –, TBC, Legionella,
fungi, Pn.carinii
 ETIOLOGIE
Factori favorizanti

Cresc riscul infectiilor:

⚫ Frecventarea precoce a colectivitatii
⚫ Supraaglomeratia
Perturbarea mecanismelor locale de aparare

FIZIOPATOLOGIE
Mecanisme locale de aparare
Conditionarea si filtrarea aerului inspirat
(traheostomie,IT)
Prevenirea aspiratiei prin mecanism glotic;
Reflexul de tuse ( antitusive)
Clearanceul muco-ciliar;
Fagocitoza alveolara
IgA secretor
 PNEUMONII
SEMNE SI SIMPTOME
Sindrom infecţios: febră, stare generală alterată
Sindrom funcţional respirator: + inspectie
Tuse – nespecifica, persista zi si noapte
Dispnee (preponderent exp.), tahipnee + hipopnee;
Geamat - presiune pozitive in expiratie
Retractie intercostala (tiraj) – creste p negativa intratoracica
Batai ale aripioarelor nazale, miscari de piston ale capului
Durere (toracica, abdominala, retrosternala, meningism)
Cianoza - Hb redusa > 4-6 g/d
- Corelatii
SaO2 PaO2(mmHg)
70% 40
80% 50
90% 60
SaO2 normal >95%
 PNEUMONII
SEMNE SI SIMPTOME
Sindrom fizic pulmonar: in functie de forma anatomica
- bronhopneumonie: MV inasprit, raluri subcrepitante in focar
- pneumonia lobară: Pe – submatitate, matitate, Pa – bronhofonia,
A – suflu tubar sau respiratie suflanta, raluri crepitante si/sau
subcrepitante
- pneumonia interstitiala – MV inasprit, uneori raluri bronsice
Sindrom cardiovascular:
- semne de insuficienta cardiaca dreapta: tahicardie, hepatomegalie,
jugulare turgescente
- semne de colaps: extremitati reci, puls slab, hipotensiune, oligurie
Pneumonii bacteriene
 PNEUMONII
INVESTIGATII

Rgr toracica:
⚫ Obligatorie pentru diagnostic la varsta mica
⚫ Bronhopneumonie – opacitati micronodulare,
diseminate
⚫ Pneumonia lobara - opacifierea omogena, de
intensitate medie, care respecta topografia unui lob
(sau segment)
⚫ Pneumonie nonbacteactriana ( frecvent virusala):
- Infiltrat interstitial difuz, perihilar , infiltrate +
hiperinflatie
⚫ Vindecare radiologica dupa 6-8 saptamini
 PNEUMONII
INVESTIGATII
Pentru dg. etiologic:
- L,TS; VSH, PCR - orientativ
- IDR-PPD;
- evidenţierea antigenelor virale sau bacteriene prin
tehnici imunologice: contraimunelectroforeza,
ELISA, latex aglutinare, aglutinine la rece
- evidenţierea anticorpilor virali (ELISA)
- evidentierea antigenelor bacteriene in urina
- Culturi si frotiuri
- sputa, secretie laringo-traheala
- Sange ( 20%)
- Lichid pleural;
- Secretie nazala/faringiana – fara valoare
 PNEUMONII
Evaluare

Forma clinico-radiologica;
Etiologie;
Complicatii;
Teren;
Diagnostic diferential
 FORME CLINICO-RADIOLOGICE

Pneumonie interstitiala
Pneumonie lobara, segmentara
Bronhopneumonie
Pneumonie complicata cu pleurezie
Pneumonie complicata cu abces pulmonar
PN .LOBARA
PN. SEGMENTARA
BRONHOPNEUMONIA
 DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
Semne,simptome Pn. bacteriana Pn.virusala
Ancheta. epidemiol. negativa deseori pozitiva.
Debut brusc progresiv
Stare generala alterata moderat modificata.
Febra hipertermie moderata/medie.
Tusea productiva uscata initial
Semne fizice -raluri fine in focar; lipsesc, uneori wheezing
-matitate/submatitate
-respir.suflanta
Alte semne -ileues, colaps rash,dairee
Radiologic -opacitati bine delimit - accentuare desen
-pleurezie peribronhovascular
-abces,pneumatocel - atelectazie
DIAGNOSTICUL COMPLICATIILOR

Insuficienta respiratorie;
Empiem pleural ( Staf. aureu, Str. pneu,
H.influenzae);
Abces pulmonar ( Staf.aureu, flora orala)
Pneumatocel
Sindrom de detresa tip adult
Cord pulmonar acut
 DIAGNOSTICUL TERENULUI

Imunocompetent/deficit imun;
Factori de risc sociali/medicali;
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Aspect radiologic “simulat”: -RX –prost-
⚫ expiratie, subexpunere
⚫ timus, sani
Astm bronsic
TBC
Atelectazie vs condensare pneumonica
Aspiratie recurenta
Cardiopat. cong cu sunt stinga dreapta
Aspiratie de corp strain
Fibroza chistica
Malformatie pulmonara(chist)
 Pneumonii virale
Etiologie:
-V cu tropism respirator: VRS, v.paragripale,
v.gripale, adenov.
-V.care produc rar pneumonie: rino, enterov.,
corona,v.rugeolei,v.varicelei
-V.care produc pneumonie la n.n. si
imunodeficitari: VCM, v.herpetic, v.rubeolei
 Pneumonii virale
Talou clinic:
-debut precedat de IACRS
-s. infectios
- tuse ± s.functional respirator
- ex fizic sarac
- posibilitatea asocierii altor localizari
(laringita,bronsiolita)
 Pneumonia virale
Examen radiologic:
- benzi opace;
- imagini reticulo-nodulare
Complicatii:
- suprainfectie bacteriana
Diagnostic de laborator:
- RFC
- antigene virusale
- serologic (RFC): necesita probe perechi, rezultat tardiv
- izolare din secretii CRS
tehnici: -conventionale
-rapide:imunofluorescenta, ELISA, PCR
interpretare
- izolare/identificare = infectie
- starea de purtator este f rara, doar pt v herpex
simplex, adeno
Pneumonia virala
 Pneumonii bacteriene
Etiologie:
Nou-nascut: Str.grup B;enterobacteriacee
1-3 luni: Chlamidia tachomatis
4 luni-5 ani: H.influeenza,
> 6 ani: Str.pneumoniae,Mycoplasma
Diagnostic etiologic dupa criterii clinico-radiologice de
probabilitate statistica
- piodermita – Staf. aureu;
- otita medie – Str.pneumoniae, H.influ.
- pn. lob sup. drept la sugar – Klebsiella; TBC
- picheteu hemoragic palat - Str.grup A
 Pneumonia Pneumococica
25% din pneumoniile bacteriene
Debut brusc
Sugar – detresa respiatorie
Copil: debut brusc, febra mare, toxicitate,
pneumonie lobara, segmentara
Hemocultura + la debut la 30%
Pleurezie – 20%
Rezolutie rapida cu antibiotic : Penicilina,
Cefalosporine III (Ceftriaxon), Vancomicina
Evolutie prelungita (rar)
⚫ Leziuni extinse
⚫ Asociaza pleurezia
PN .pneumococica stg
Pneumonie cu H. Influenzae

70 % din pneumoniile bacteriene < 2 ani

La copil tablou asemanator cu pn. cu Str.
pneumoniae
Simptome de IACRS la debut
Complicatii:pleurezie (50%),meningita (18%),
pneumotorace, epiglotita
Tratament: Ampicilina si derivati,
Cloramfenicol (in trecut), Cefalosporine II, III
Vaccin
Pneumotorax dr.
Pleurezie dr
Pneumonie cu H.
Influenzae
Pneumonia cu Chlamidia trachomatis
Cea mai frecventa pneumonie in primele 3 luni de viata
Transmitere de la mama prin traversarea filierei
pelvigenitale;
Saptamana 3-12;
Conjunctivita la 1/3 cazuri
Rinita, apoi tuse chintoasa, polipnee,tiraj
Fara febra, evolutie prelungita( fara tratament)
Investigatii
Radiologie:
⚫ Pneumonie interstitiala
⚫ Hiperinflatie
Hipereozinofilie
Cresc IgM, IgG
Tratament : Eritromicina,14 zile
 Pneumonia Stafilococica
Debut:simptome de rinofaringita, pneumonie interstitiala
Perioada de stare: stare toxica,paloare
Stadii evolutive radiologice:
⚫ Pneumonie interstitiala
⚫ Abcedare : opacitati micro/macronodulare,
bronhopneumonie
⚫ Pleuretic ± pneumatocel
⚫ Bule ± pneumotorace
Diagnostic:
⚫ Izolare Staf din lichid pleural,singe
Tratament:
⚫ Oxacilin, Cefazolin, Nafcilin, Vancomicin, eventual
cefalosprine I, II
⚫ Durata:3-6 saptamini
 Pneumonia
Stafilococica
 Pneumonia cu Mycoplasma
pneumoniae
Bacterie fara perete celular (rezista la penicilina, ampicilina,
cefalosporina)
Frecventa crescuta la scolar
Debut pseudogripal ( 1 saptamina), apoi tuse chintoasa
Ex fizic: raluri bronsice,wheesing
Radiologie:
-accentuarea desenului interstitial, opacitati
-localizare preponderent inferioara si unilaterala
Alte manifestari
⚫ Respiratorii:faringita,otita flictenulara, traheobransita
⚫ Extrarespiratorii: cutanate, musculo- scheletice(
artralgii,mialgii), nervoase (convulsii, encefalita),
hemoragice (anemie hemoolitica, trombocitopenie)
Evolutie: fara tratament 3-4 saptaamini
Terapie: Eritromicina,Tetraciclina 10 zile
 PNEUMONII . Tratament
Igieno-dietetic:
⚫ Temperatura ambianta 18-22° C
⚫ Modificarea pozitiei toracelui
⚫ Aport suplimantar de lichide, hidratare/alimentatie prin gavaj
parenterala la cei cu disfagie
Etiologic
Terapie de prima intentie ( dupa criterii de probabilitate
statistica)
⚫ Nou-nascut < 5 zile: Ampicilina + gentamicina
⚫ Prematur spitalizat: Nafcilina /genta + vanco/ceftriaxon
⚫ Sugar < 3 luni: Eritromicina
⚫ 4 luni-5 ani:
⚫ Forma usoara: amoxicilin sau augmentin sau claritromicina
⚫ Forma medie/severa: cefuroxim +/- augmentin
sau nafcilin +ceftriaxon
⚫ > 6 ani
⚫ Forma usoara: eritromicina sau claritromicina
⚫ Forma medie sau severa:eritromicina sau cefuroxima
 PNEUMONII . Tratament

Etiologic
Terapia de continuare:
⚫ Evolutie favorabila – continua terapia de prima
intentie;
⚫ Evolutie nefavorabila – schimbat tratament etiotrop

Durata terapiei:
⚫ Majoritatea pneumoniilor :10 zile

⚫ Chlamidia trachomatis,Mycoplasma;14 zile

⚫ Pneumonie complicata (pleurezie,

abces): 3-6 saptamini

 PNEUMONII . Tratament
Patogenetic
Oxigenoterapie;
Ameliorarea ventilatiei:
⚫ Fluidificarea secretiilor: ACC, ambroxol, bromhexin
⚫ Aspiratia secretiilor
⚫ Drenaj postural
⚫ Bronhodilatratoare: Miofilin, Beta2 mimetice
⚫ Ventilatie mecanica
Corectarea acidozei: pH < 7.2
Antiinflamatorie : cortizon (forme severe)
Simptomatic
Antitermice
Antitusive : controversat
Sedative: combaterea agitatiei
ASTMUL BRONSIC
 Wheezing-ul
• Sunet musical, suerator, produs de
turbulentacailor respiratorii De regula wheezing-u
apare si sau se
intensifica la expir
• In formele moderate wheezing-ul se noteaza la
sfarsitul de expir
• Cu agravarea severitatii se intensifica wheezing
• In episoadele severe de astm, wheezingul este
present si la inspir
In status astmatic –lipseste (plaman mut)
Factori nespecifici declansatori •
Psihogeni : râs, plâns, stres
• Exerciţii fizice, efort,
• Meteo
• Expunerea postnatala la bisphenol A
(BPA) in primul an de viata predispune
la risk de wheezing si astm ( se contine
in sticle pentru alimentare, pahare
destinate pentru alimentarea sugarilor,
 Manifestari suggestive
pentru astm la copil sub
5 ani
Explorarile paraclinice
Examenul sputei
Probe -functionale ventilatorii
Examenul radiologic
dozari serice
teste cutanate
Explorari paraclinice
Medicamentele folosite se împart în
două categorii:
• droguri care inhibă contracţia
musculaturii netede bronşice,
„medicaţia de ameliorarea rapidă sau
desalvare” (β2-agoniştii,
anticolinergicele şi metilxantinele);
• agenţii care previn şi/sau inhibă
inflamaţia sau „medicaţia de control
pe termen lung(glucocorticoizii,
inhibitorii de leucotriene, agenţii
stabilizatori ai mastocitelor).