Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-importanţă:
-morbiditate ↑->cea mai frecventă boală la om
-în primii 3 ani:îngrijiţi în colectivitate->5-7 episoade/an
-îngrijiţi acasă->4 episoade/an
-mortalitate ↑->33% din decesele la sugar sunt date de pneumonii
-modificări în structura etiologică->mai frecvent infecţii virale;infecţii
cu oportunişti
-clasificare practică:
1.infecţii ale căilor respiratorii superioare
1.necomplicate->etiologie streptococică/non-
streptococică (virusală)
-răceala
-rinofaringita
-faringita
-adenoidita
2.complicate->etiologie bacteriană
-adenita
-sinuzita
-abces periamigdalian,retrofaringian
-otita,mastoidita
-infecţii ale căilor respiratorii inferioare
2.infecţii ale căilor respiratorii inferioare
1.necomplicate
-crup
-traheobronşită
-bronşiolită
-pneumonii
2.complicate
-traheita bacteriană (laringo-traheo-bronşita malignă)
-atelectazia
-pneumotorace
-empiem
-abces pulmonar
-mediastinita
-pericardita
-etiologie:
virusuri (90%)->VRS,v.gripale,v.paragripale,coronav.,adenov.
Bacterii->streptococ β-hemolitic,bacilul difteric,H.influenzae
-streptococ pneumoniae,stafilococ,Klebsiella,pseudomonas
mycoplasme,chlamidii
protozoare->Pneumocystis carinii
-vârsta->frecvenţa şi gravitatea ↓ cu vârsta
-factori de mediu:
condiţii socio-economice
factori climaterici
poluarea
Infecţii acute rinofaringiene
-generalităţi:
-cele mai frecvente infecţii
-extindere în funcţie de vârstă:
-sugar->rinofaringită
-vârste > ->rinită/faringită
Rinita.Rinofaringita
-etiologie:
virusală->rinovirusuri (cel mai frecvent->habitatul de
dezvoltare presupune o temperatură de 32-34°)
-coronavirusuri;VRS;v.gripale;v.paragripale
suprainfectare bacteriană->rar
-anotimp rece->vasoconstricţie->habitat favorabil
-incubaţie->1-3 zile
-clinic:
1.rinofaringită->sugar,copil mic
-febră (39-40°)
-agitaţie,strănut,tuse
-rinoree mucoasă/mucopurulentă
-obstrucţie nazală->supt
-hiperemie bucofaringiană,secreţii
-vărsături,diaree
-complicaţii->suprainfectare bacteriană,convulsii febrile,otită medie
supurată
2.rinită (guturai)
-obstrucţie nazală,rinoree apoasă,senzaţie de uscăciune
-lăcrimare
-subfebrilităţi/afebrilitate
-modificare moderată a stării generale
-complicaţii->otită medie,sinuzită
-diagnostic diferenţial:
-boli infecto-contagioase la debut
-coriza sero-sanguinolentă->corp străin,lues congenital,difterie
-rinita alergică
-tratament:
etiologic->nu de primă intenţie;cotrimoxazol,penicilină 4-7 zile
îndepărtarea secreţiilor (pompă),tampoane vată,decubit
ventral
instilaţii vasoconstrictoare->efedrină 0.5%
antipiretice->paracetamol 10-15 mg/kgc/doză
-doza se repetă la 6 h (la nevoie la 4 h;max.50-60 mg/kgc/zi)
-se administrează încă 24 h după ce febra ↓ sub 38°
Adenoidita
-reprezintă inflamaţia ţesutului limfoid de la nivelul cavusului
-etiologie->virusală
-clinic:
-febră
-obstrucţie nazală
-respiraţie bucală,”sforăitoare”
-dispnee inspiratorie
-disfagie la supt
-secreţii la nivelul peretelui posterior al faringelui
-evoluţie:
-vindecare în 5-7 zile
-suprainfectare bacteriană
-adenoidită prelungită (> 10-14 zile)->hipertrofie prin inflamaţia
vegetaţiilor adenoide
-complicaţii:
-otită medie
-laringită acută
-abces retrofaringian
-tratament->ca şi rinofaringita
Faringita şi amigdalita acută
-pot reprezenta localizări unice sau simptomatologia inaugurală a
unei infecţii respiratorii
-incidenţa maximă->4-7 ani (rar < 1an)
-etiologie:
virală->adenovirusuri,EBV
bacteriană->streptococ grup A,β-hemolitic (1/3 din infecţii
după 3 ani)
-b.difteric,anaerobi,mycoplasma pneumoniae
-clinic:
simptome comune->febră,hiperemie,durere
simptome sugestive pt.etiologia streptococică
-febră mare (> 38.5°)
-alterarea stării generale
-disfagie;adenopatie cervicală
-exudat->depozite pultacee în criptă
-picheteu hemoragic->palat,stâlpi amigdalieni
-rash scarlatiniform
simptome orientative spre o altă etiologie
-false membrane->difterie,fuzospirili,agranulocitoză
-halenă fetidă->anaerobi
-microvezicule pe stâlpii amigdalieni,palat->v.Coxsackie A
-microvezicule pe faringe,mucoasa bucală (se pot exulcera->afte) la
sugar şi copilul mic-> v.herpes simplex tip 1
-examinări de laborator:
-secreţie faringiană
-teste rapide->atg.ale streptococului β-hemolitic de grup A (30’)-
>specificitate > 95%;sensibilitate 80-85%
-ASLO->fără utilitate;↑ după câteva săptămâni;are valoare
anamnestică
-complicaţii:
1.supurative
abces periamigdalian->asimetria amigdalelor
abces retrofaringian->stridor,extensia capului,bombarea
faringelui posterior->drenaj
limfadenită cervicală->poate supura
2.non-supurative
torticolis
RAA,GNPS
-tratament:
-în lipsa argumentelor de etiologie streptococică->tratamentul
rinofaringitei
-tratament cu atb.:
-motivaţie:
-previne RAA în primele 9 zile de la debut
-↓ incidenţa complicaţiilor supurative
-scurtează evoluţia + contagiozitatea
-nu previne GNAPS
-scheme:
-penicilină p.o.10 zile->vindecă faringita 100%;purtători 25%
-benzatin penicilină->doză unică în caz de necomplianţă
-eritromicină/clindamicină
-eşec terapeutic:
non-complianţă
tratament cu benzatin penicilină
tulpini rezistente la eritromicină
-purtători->streptofobie
contagiozitate ↓->nu se exclud din colectivitate
clinic->usu.asimptomatic sau sdr.minor poststreptococic
ex.laborator->ASLO uşor ↑->diagnostic diferenţial dificil într-o
faringită virusală
risc minim pt.RAA,complicaţii septice
conduită->nu se monitorizează titrul ASLO;în caz de
simptome de faringită->penicilină
eradicare->clindamicină->antecedente de RAA,lucrători în
colectivitate,părinţi anxioşi
-faringita acută recidivantă:
reinfectare cu aceleaşi/alte tulpini->susceptibilitate?
faringită virusală la purtători cronici
-indicaţii pt.secreţia faringiană:
copil > 3 ani
context epidemiologic
RAA în antecedente
simptome clinice evocatoare
-sdr.minor poststreptococic:
infecţie streptococică recentă
prezenţa unor criterii minore de RAA-
>artralgii,febră,modificări ECG (alungire PR,BAV gr.I),
sdr.inflamator
absenţa manifestărilor majore de RAA-
>cardită,artrită,coree,eritem marginat,noduli Meinert
risc minim de cardită
necesită tratament curativ/profilactic (benzatin penicilină 1 an)
antistreptococic
Laringitele acute
-clinic:
crup
sdr.infecţios->febră,stare generală alterată
dispnee inspiratorie cu stertor,tuse +/- disfonie
sdr.de efort respirator->bradipnee,tiraj
urgenţe medicale->laringita striduloasă,laringita edematoasă
subglotică,epiglotita,laringo-traheo-bronşita malignă
1.laringita striduloasă (spasmodică)
-clinic:
debut brusc usu.nocturn
tuse lătrătoare,disfonie,cornaj
dispnee inspiratorie,tiraj esp.superior
ameliorare rapidă în câteva ore
caracter recidivant
-etiologie->virusală
-tratament:
dacă examinarea se face după remiterea simptomelor,nu este
obligatorie internarea
nu este necesar tratament cu atb.
atmosferă umedă
instilaţii nazale cu vasoconstrictoare->efedrină 1%,adrenalină
1/3000
comprese calde în regiunea antero-cervicală
sedative->fenobarbital
adenectomie->episoade asemănătoare în antecedente
2.laringite edematoase
-predomină edemul;se poate asocia intermitent spasmul
1.epiglotita (laringita acută edematoasă supraglotică)
-clinic:
-manifestări de obstrucţie laringiană:
-cornaj
-dispnee inspiratorie
-tiraj superior
-hipertermie (40-41°)
-alterare profundă a stării generale
-dureri atroce în hipofaringe
-disfagie
-extremitate cefalică în hiperextensie->gura deschisă,limba
proiectată în afară
-sialoree
-etiologie:H.influenzae
-paraclinic:
-leucocite,tablou sanguin,hemoculturi
-Rx laterocervicală
-laringoscopie
-pH;gaze sanguine
-tratament:
-înainte de internare:
-se evită examinarea cavităţii bucale + poziţie de confort respirator
-HHC:10 mg/kgc/doză i.v.
-internare de urgenţă în secţii în care există posibilitatea intubării
sau traheo-
stomiei
-în spital:
-poziţia de confort respirator adoptată de copil
-se evită examinarea cavităţii bucale->risc de spasm glotic
-ampicilină 150-200 mg/kg i.v. în 4 prize;cloramfenicol
-HHC 20-50 mg/kg/zi i.v.,4-6 prize,2-3 zile
-aerosoli->adrenalină,izoprenalină
-O2
-îngrijirea copilului traheostomizat:
-izolare->risc ↑ de suprainfectare bacteriană
-umidificarea aerului inspirat:
-sistem de nebulizare
-tifon peste canulă ce se umezeşte permanent
-instilaţii cu ser fiziologic 0.5-1 ml la 30-60 minute
-aspiraţia secreţiilor->sondă moale cu vârf rotund
-alimentare p.o. sau prin sondă gastrică
-atb.pe cale generală pe toată durata canulei traheale
-imobilizarea membrelor superioare
-îngrijirea copilului intubat traheal:
-prezenţa în permanenţă a unei persoane ce poate intuba
(obstrucţia sondei,copilul şi-a smuls sonda)
-imobilizarea sondei (leucoplast)
-verificarea Rx a poziţiei sondei
-instilaţii cu ser fiziologic 0.5-1 ml la 30-60 minute
-aspiraţia secreţiilor după oxigenare prealabilă
-alimentare pe sondă gastrică
2.laringita acută edematoasă subglotică
-cea mai frecventă formă de laringită edematoasă
-etiologie:
-foarte frecvent virusală (v.paragripale)
-bacteriană->H.influenzae
-suprainfectare bacteriană
-clinic:
-debut progresiv usu.după rinofaringită/angină acută
-↑ febra
-senzaţie de usturime la nivelul laringelui
-tuse lătrătoare
-cornaj,tiraj
-dispnee inspiratorie
-cianoză,agitaţie
-vocea nu este răguşită
-intensitate maximă a insuficienţei respiratorii la 24-48 h
-paraclinic:
pt.diagnosticul diferenţial cu aspiraţia de corp străin/epiglotita
-Rx laterocervicală
-dilatarea hipofaringelui
-aspectul neclar al lumenului traheei extratoracice
-laringoscopie directă->de excepţie
-dacă dg.diferenţial nu este clar
-în condiţiile în care se poate efectua de urgenţă intubaţia
pt.aprecierea intensităţii insuficienţei respiratorii
-pH,pCO2,pO2
-tratament:
până la internare
HHC i.v. 10 mg/kgc/doză
căldură uscată în regiunea anterocervicală
supraveghere medicală până la internare
în spital
microclimat->atmosferă umedă,temperatură de 20-23°
-temperatura ridicată amplifică deshidratarea mucoasei respiratorii
suplimentare de lichide: p.o.->ceai 200-250 ml/kgc/zi
-perfuzie 180-200 ml/kgc/zi
ampicilină 100-200 mg/kg i.m./i.v. în 4 prize,5-7 zile
cortizon
-HHC i.v. 10-30 mg/kgc/zi în 4 prize 36-48 h
-dexametazonă,metilprednisolon
aerosoli->amine simpaticomimetice
-adrenalină 1% (0.1 ml/kg/doză)
-Bronhodilatin (izoprenalină)
oxigeno-terapie
combaterea agitaţiei
antitermice
scurtcircuitarea laringelui->intubaţie traheală/traheostomie
-de la internare în caz de insuficienţă respiratorie severă
-la 2-3 h de la iniţierea tratamentului în caz de evoluţie nefavorabilă
-dacă apare agravarea insuficienţei respiratorii:
-tiraj foarte intens cu participarea musculaturii accesorii
-cianoză intensă persistentă sub oxigeno-terapie
-modificarea senzoriului->obnubilare,diminuarea reacţiilor la
excitanţi
dureroşi
-hipotonie musculară
-hipercapnie (PaCO2 > 75 mmHg)
3.laringotraheobronşita malignă
-clinic:
-la debut:
-laringită obstructivă
-febră mare
-alterarea stării generale
-fenomenele laringoobstructive se accentuează progresiv-
>intubaţie/traheostomie-> ameliorarea tranzitorie a insuficienţei
respiratorii->agravarea fenomenelor de asfixie
-etiologie:bacteriană (stafilococ aureu,H.influenzae,streptococ)
-paraclinic:
-laringo-traheo-bronhoscopie
-hiperemie + edemul mucoasei laringeale,traheale şi bronşice
-false membrane
-secreţii purulente foarte vâscoase
-culturi din secreţiile laringo-traheo-bronşice
-tratament:
-asemănător cu laringita acută edematoasă subglotică
-se ajunge la ventilaţie artificială
Bronşiolita
-reprezintă inflamaţia acută a bronşiolelor
-este mai frecventă în primii 2 ani de viaţă
etiologie->virusală:
-VRS (50-80%)
-v.paragripale,adenov.,rinov.,v.gripale
-posibilă coinfectare->virală-virală,virală-bacteriană
epidemiologie:
-incidenţă maximă în sezonul rece
-majoritatea cazurilor apar în primii 2 ani
clinic:
-la debut->infecţie de căi respiratorii superioare (tuse,rinoree)
-după 2-4 zile:
-chinte de tuse
-respiraţii laborioase (frecvente,superficiale)
-tiraj inter- şi subcostal
-dispnee expiratorie + wheezing
-febră
-examen obiectiv:
-torace emfizematos
-expir prelungit
-raluri subcrepitante/bronşice
-forme severe:
-obnubilare
-cianoză
-aspect toxic
-murmur vezicular ↓
paraclinic:
-Rx relativ normale sau hiperinflaţie->transparenţă ↑,lărgirea
spaţiilor,coborârea diafragmului
-gaze sanguine->amploarea hipercapniei
-dg.etiologic->atg.ale VRS (tehnica ELISA)
complicaţii:
-crize de apnee
-pneumotorace
-pneumomediastin
-atelectazie segmentară/lobară
diagnostic diferenţial->cu alte cauze de wheezing
-acute:
-pneumonie
-tuse convulsivă
-aspiraţie de corp străin
-inhalare de toxice
-miocardită virusală
-recurente:
-fibroză chistică
-displazie bronhopulmonară
-boli neuromusculare
-astm bronşic
-bronşiectazie
-sdr.cililor imobili
-deficite imune
-cardiopatii congenitale
tratament:
-în formele severe ↑ riscul deshidratării prin aport inadecvat +
vărsături->hidratare + alimentare pe sondă gastrică sau PEV
-contagiozitate mare->izolare
-terapia cu atb.nu este necesară->suprainfectare bacteriană foarte
rară
-oxigenoterapie în formele severe
-bronhodilatatoarele şi steroizii nu şi-au dovedit eficienţa
-unii autori recomandă triaj terapeutic cu bronhodilatatoare 24 h
Pneumonii
-reprezintă inflamaţiile parenchimului pulmonar
-sunt o cauză de spitalizare
-sunt o cauză de deces:
-în ţările în curs de dezvoltare->10-15 ori mai mult decât în ţările
dezvoltate
-1/3 din totalitatea deceselor la copii de 0-5 ani
-clasificare:
1.etiologică
-infecţioasă
-neinfecţioasă
2.după vârsta de apariţie
3.după distribuţia anatomică
-necomplicată->lobară,segmentară,bronhopneumonie,interstiţială
-complicată cu pleurezie,abces pulmonar
4.după statusul organismului gazdă
-pneumonie primitivă
-pneumonie secundară->deficite imune/disfuncţia mecanismelor
locale de apărare
-poate fi produsă de agenţi infecţioşi nosocomiali (oportunişti)
-nou-născuţi,malnutriţie severă,SIDA
-fibroză chistică,cardiopatii congenitale,malformaţii pulmonare
-aspiraţie->tulburări de deglutiţie,fistulă eso-traheală
-etiologie:
1.factori determinanţi
neinfecţioşi
-aspiraţia alimentelor,HCl
-alergia
infecţioşi
-generalităţi:
-etiologia virusală este cea mai frecventă-
>VRS,v.paragripale,v.gripale,adenov.
-etiologie bacteriană->ţări dezvoltate 10-30%;ţări în curs de
dezvoltare 50-60%
-agenţii patogeni cei mai frecvenţi sunt virusurile cu tropism
respirator,Mycoplasma, Streptococul pneumoniae,H.influenzae tip
B,Chlamydia trachomatis
-etiologia depinde de vârstă,gazdă,sezon,epidemiologia în
comunitate
-etiologie în funcţie de vârstă:
bacterii virusuri
nou-născut streptococ grup B v.respiratorii
bacili G (-)->E- enterovirusuri
coli,Klebsiella ocazionalCMV,v.
ocazional Listeria herpes simplex
monocitogenes
1-3 luni Chlamydia v.respiratorii
trachomatis enterovirusuri
ocazionalUreaplasma, ocazional CMV,
Mycoplasma hominis Pneumocystis
carinii
3 luni-5 ani H.influenzae v.respiratorii
streptococ
pneumoniae
ocazional stafilococ
aureu
5-10 ani streptococ v.respiratorii
pneumoniae
Mycoplasma
pneumoniae
> 10 ani streptococ v.respiratorii
pneumoniae
Mycoplasma
pneumoniae
percuţie/auscultaţie
-sensibilitate ↓,specificitate ↑
-↓ sonorităţii,bronhofonie
-raluri umede
diferenţiere în funcţie de vârstă
-sugar:
-tablou clinic dominat de detresa respiratorie
-modificări stetacustice/percutorice rare/dificil de evidenţiat
-copil mare,adolescent:
-prevalenţa semnelor generale->febră,cefalee,prostraţie
-durere toracică
-paraclinic:
Rx toracică
-obligatorie pt.diagnosticul la vârstă mică
-opacitate lobară/segmentară,pleurezie,abces,pneumatocel-
>pneumonie bacteriană
-bronhopneumonie->pneumonie bacteriană,Mycoplasma,virusală
-infiltrat interstiţial difuz->pneumonie non-bacteriană (frecvent
virusală)
-infiltrat perihilar->pneumonie virusală,astm
-infiltrat perihilar + hiperinflaţie->pneumonie virusală
-vindecarea Rx se produce după 6-8 săptămâni
leucocite,tablou sanguin,VSH,proteina C reactivă
IDR la PPD
aglutinine la rece->pneumonia cu Mycoplasma
culturi
-sânge (pozitive în 10-20% din cazuri),lichid pleural
-din secreţia nazală sau faringiană->fără valoare
atg.bacteriene în urină sau secreţia nazo-faringiană
-evaluare:
etiologie
1.
2.diagnosticul complicaţiilor
-insuficienţă respiratorie->diagnostic funcţional (cianoză de tip
central,SaO2 < 90%)
-empiem pulmonar->stafilococ aureu,pneumococ,H.influenzae
-abces pulmonar->stafilococ aureu,flora orală
-pneumatocel->stafilococ aureu
3.diagnosticul terenului pe care evoluează boala
-imunocompetent/deficit imun (+ pneumocystis)
-factori de risc sociali/medicali
4.diagnostic diferenţial
-aspect Rx „simulat”->expiraţie,subexpunere,timus,sâni
-astm bronşic
-TBC->contact,IDR la PPD (+)->pneumonii > 10-14 zile
-atelectazie/consolidare pneumococică
-aspiraţie recurentă->reflux gastro-esofagian,fistulă eso-traheală
-cardiopatii congenitale cu şunt stânga-dreapta
-aspiraţie de corp străin
-fibroza chistică (mucoviscidoza)
-malformaţii pulmonare->chist
Pneumoniile virusale
-etiologie:
-virusuri cu tropism respirator->VRS,v.paragripale,v.gripale,adenov.
-virusuri care produc rar pneumonii-
>rinov.,enterov.,coronav.,v.rujeolei,v.varicelei
-virusuri care produc pneumonii la nou-născuţi şi imunodeprimaţi-
>CMV,v.herpetic,v.rubeolei
-clinic:
-debut precedat de infecţii ale căilor respiratorii superioare
-sdr.infecţios->febră
-sdr.funcţional respirator->tuse +/- detresă respiratorie
(tiraj,polipnee)
-examen fizic sărac
-posibilă asocierea altor localizări->laringită,bronşiolită
-examen radiologic->benzi opace hiliofuge;imagini reticulo-nodulare
-complicaţii:
-suprainfectare bacteriană (rară)->după o perioadă de ameliorare
apare agravarea simptomelor,↑ febra,tuse productivă,se pozitivează
reactanţii de fază acută (↑ VSH,↑ proteina C reactivă),modificări Rx
sugestive
-paraclinic:atg.virusale;reacţia de fixare a complementului
Pneumoniile bacteriene
-etiologie:
-nou-născut->streptococ grup B,enterobacterii
-1-3 luni>chlamydia
-4 luni-5 ani->H.influenzae,streptococ pneumoniae
->5 ani->streptococ pneumoniae,Mycoplasma
-forme clinico-radiologice:
1.bronhopneumonie:
-sdr.toxinfecţios,sdr.funcţional,sdr.fizic
-sdr.cardiovascular->cord pulmonar acut de origine hipoxică-
>tahicardie,hepatomegalie de stază,jugulare turgescente
2.pneumonie francă lobară
3.pneumonie complicată->cu pleurezie,cu abces pulmonar
-diagnosticul etiologic:
-orientarea după criteriul clinico-radiologic de probabilitate statistică
-semne sau simptome evocatoare:
-piodermită->stafilococ aureu
-otită medie->streptococ pneumoniae,H.influenzae
-pneumonie lob superior drept la sugar->Klebsiella
-picheteu hemoragic palat->streptococ grup A
Pneumonia pneumococică
-25% din pneumoniile bacteriene
-debut brusc
-sugar->detresă respiratorie,convulsii febrile
-copil->debut brusc,febră mare,toxicitate,pneumonie lobară sau
segmentară
-pleurezie->20%
-sdr.de secreţie inadecvată de ADH
-rezoluţie rapidă cu atb.->penicilină
Pneumonia cu H.influenzae
-70% din pneumoniile bacteriene sub 2 ani
-copil->tablou asemănător cu streptococul pneumoniae
-simptome de infecţie a căilor respiratorii superioare la debut
-complicaţii->pleurezie (50%),meningită
(10%),pneumotorace,epiglotită
-tratament->ampicilină + cloramfenicol,augmentin,cefaclor
-vaccin
Pneumonia cu Chlamydia trachomatis
-cea mai frecventă pneumonie în primele 3 luni de viaţă
-transmitere de la mamă prin traversarea filierei pelvigenitale
-debut între S3 şi S12 de viaţă
-33% din cazuri prezintă conjunctivită
-rinită->tuse chintoasă;polipnee,tiraj
-fără febră
-evoluţie prelungită fără tratament
-Rx->pneumonie interstiţială + hiperinflaţie
-hipereozinofilie,↑ IgM,↑ IgG
-tratament->eritromicină 14 zile
Pneumonia stafilococică
-debut->rinofaringită,pneumonie interstiţială
-perioada de stare->stare toxică,paloare
-stadii evolutive radiologice:
pneumonie interstiţială
abcedare->opacităţi micro/macronodulare,bronhopneumonie
pleurezie +/- pneumotorace
bule +/- pneumotorace
-diagnostic->izolarea stafilococului din lichidul pleural,sânge
-tratament->oxacilină,cefazolin,nafcilină 3 săptămâni
-vancomicină->atb.de rezervă
Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
-bacterie fără perete celular->rezistentă la
penicilină,ampicilină,cefalosporine
-debut pseudogripal (1 săptămână)
-tuse chinuitoare,raluri bronşice,wheezing
-Rx->accentuarea desenului interstiţial,opacitate
-localizare esp.inferioară şi unilateral
-aglutinină la rece (+) în 50-70% cazuri
-manifestări respiratorii:
-faringită
-otită flictenulară
-traheobronşită
-manifestări extrarespiratorii:
-cutanate
-musculo-scheletice->artralgii,mialgii
-nervoase->convulsii,encefalită
-hematologice->anemie hemolitică,trombocitopenie
-evoluţie naturală->3-4 săptămâni
-tratament->eritromicină (copii < 7 ani),tetraciclină 10 zile
Pneumonia cu Pneumocystis carinii
-categorii de risc->prematuri,malnutriţi,imunodeficienţi
-incubaţie->20-60 zile
-clinic:
-afebrilitate
-tuse chinuitoare,moniliformă
-detresă respiratorie->polipnee extremă,oxigeno-dependenţă
-secreţii aerate
-Rx:
-voalare neomogenă,aspect de geam mat,cu respectarea regiunii
costo-diafragmatice (emfizem)
-accidente mecanice->pneumotorace,pneumomediastin
-histologic->exudat spumos în alveole,infiltrat interstiţial cu celule
limfoide + plasmocite
-tratament->pentamidină;cotrimoxazol (trimetoprim->20 mg/kgc/zi
14 zile)
Tratamentul pneumoniilor
-necesită spitalizare:
-sugarii < 6 luni
-detresă respiratorie
-dificultăţi în alimentaţie
-cianoză,apnee
-suspect stafilococic
-empiem
-tratament igieno-dietetic:
-temperatura = 18-22°C;umidificarea aerului
-modificarea poziţiei toracelui
-aport suplimentar de lichide
-hidratare şi alimentare prin gavaj sau parenteral la cei cu disfagie
-tratament etiologic->pe baza criteriului de probabilitate statistică
1.terapie de primă intenţie
-nou-născut < 5 zile->ampicilină + gentamicină
-prematur spitalizat->nafcilină sau gentamicină + vancomicină sau
ceftriaxon
-sugar ≤ 3 luni->eritromicină
- 4 luni-5 ani:
-formă uşoară->amoxicilină sau augmentin sau claritromicină
-formă medie sau severă->cefuroxim sau nafcilină + ceftriaxon
- ≥ 6 ani:
-formă uşoară->eritromicină sau claritromicină
-formă medie au severă->eritromicină sau cefuroxim
-etiologie stafilococică->oxacilină sau vancomicină
-pneumonie nosocomială->aminoglicozide + cefalosporine
generaţia III
2.terapie de continuare
-evoluţie favorabilă->continuare
-evoluţie nefavorabilă->schimbare
-durata tratamentului:
-majoritatea pneumoniilor->10 zile
-Chlamydia trachomatis,Mycoplasma->14 zile
-complicaţii (pleurezie,abces)->3-6 săptămâni
-tratamentul insuficienţei respiratorii:
-oxigenoterapie
-ameliorarea ventilaţiei->fluidificarea secreţiilor, drenaj, aspiraţia
secreţiilor, bronhodilatatoare, ventilaţie artificială
-corectarea acidozei
-antitermice
-antitusive->doar în caz de tuse epuizantă
Tusea cronică
-reprezintă tusea care persistă mai mult de 4 săptămâni
-clinic:
-tuse productivă->infecţie/afecţiune reactivă a căilor aeriene
-tuse „metalică”->traheită/tuse „habituală”
-tuse cu caracter lătrător->coexistenţa unei laringite
-tuse cu caracter paroxistic:
-tuse convulsivă,corp străin traheobronşic
-infecţie cu Chlamydia sau Mycoplasma
-mucoviscidoza
-tuse cu caracter binar (asemănător cu un „claxon”)->caracter
psihogen
-condiţiile în care apare tusea sau momentul zilei în care tusea se
exacerbează:
-tuse nocturnă->astm bronşic/sinuzită
-tuse matinală->bronşiectazie/fibroză chistică
-tuse indusă de efort->astm bronşic,bronşiectazie,fibroză chistică
tuse cronică
hemogramă (leucocite,formula sanguină)
Rx pulmonar
IDR la PPD
anamneză + examen clinic VSH,proteina C reactivă,testul sudorii
culturi şi/sau teste serologice pt.
Chlamydia şi b.pertusis
normală anormală
esofag baritat sinuzită
normal anormal
Astmul bronşic
-introducere:
-cea mai frecventă boală cronică la copil (aprox.5%)
-prevalenţă în creştere->stil modern de viaţă (contact mai precoce
cu alergeni şi iritanţi->fumatul, alergeni materni antenatali,alergeni
postnatal)
-minus de diagnostic
-boală controlabilă->calitate normală a vieţii
-nu se vindecă
-definiţie:
1.histologic->inflamaţia cronică a căilor respiratorii-
>predomină şi în perioada de acalmie;necesită tratament doar
în perioada de acutizare
2.fiziopatologic
hiperreactivitate bronşică->tendinţa pacientului de a dezvolta
obstrucţie bronşică la diferiţi stimuli care la subiectul normal nu
produc îngustarea lumenului bronşic
episoade bronhoobstructive cu limitarea fluxului de aer spre şi
dinspre plămâni->remit spontan sau terapeutic
episoade recurente de wheezing,tuse
corelarea astmului bronşic cu atopia
-anatomopatologic:
-constricţia musculaturii bronşice,cu caracter acut,declanşată de
diverşi stimuli,remitere la medicaţie β2-mimetică
-îngroşarea pereţilor bronşici prin edem şi infiltrat celular,ce pot fi
influenţate terapeutic doar de anti-inflamatoare
-secreţii vâscoase sub forma unor dopuri de mucus în lumen
-remodelarea căilor respiratorii inferioare după un anumit timp de
evoluţie (la nivelul mucoasei şi submucoasei bronşice)->vindecare
aberantă ce se manifestă prin hipertrofia mucoasei
bronşice,depozite de colagen în mucoasă şi submucoasă-
>responsabilă pt.obstrucţia bronşică fixă (nu poate fi influenţată
terapeutic)
-tratamentul trebuie instituit înaintea remodelării căilor respiratorii
inferioare
-factori de risc:
1.factori de risc care conduc la dezvoltarea astmului
1.factori predispozanţi->factori genetici
-atopia
-predispoziţia genetică pt.atopie sau pt.hiperreactivitate bronşică
2.factori cauzali->alergeni
-praful de casă (acarieni,fibre,spori)
-alergeni de origine animală
-gândaci de bucătărie
-polenuri
-medicamente->aspirina şi alte AINS
3.factori adiţionali
-infecţia respiratorie virusală
-fumatul în timpul sarcinii
-poluanţi
2.factori de risc pt.exacerbarea astmului bronşic
-infecţia respiratorie (VRS,rinovirusuri)
-alergeni,sinuzita,rinita,polipoza nazală („spine iritative”)
-aerul poluant->fum
-efortul fizic şi hiperventilaţia
-refluxul gastro-esofagian
-faza de sensibilizare:
-predispoziţie->boală
-contact cu alergen->sinteză de IgE specifice pt.alergenul respectiv
(IgE se fixează la suprafaţa mastocitului sau bazofilului
-la un nou contact cu alergenul respectiv,reacţia atg.-atc.specific are
loc la suprafaţa mastocitului,unde IgE s-au fixat iniţial-
>degranularea mastocitului cu eliberarea mediatorilor chimici ai
anafilaxiei
-formarea de noi mediatori chimici ce rezultă din metabolismul
acidului arahidonic
-sub acţiunea mediatorilor chimici->constricţia musculaturii bronşice
(câteva ore)->ulterior edem (mucoasă,submucoasă
bronşică),infiltrat celular responsabil de obstrucţia bronşică tardivă
(zile)->se pozitivează hiperreactivitatea traheobronşică deja
existentă
-clinic:
-triada clasică->wheezing,dispnee expiratorie,tuse
-alte forme de manifestare:
-tuse persistentă sau recurentă
-tuse nocturnă
-tuse la efort
-dispnee la efort
-dg.pozitiv:
1.clinic
-episoade bronhoobstructive cu caracter recurent,ce se remit
spontan sau terapeutic
-atopie anamnestic->boli alergice (astm bronşic,rinită
alergică,eczemă) la rude de gradul I
-atopie la copilul bolnav->dermatită atopică,eczemă atopică
-examen fizic->wheezing,expir mult prelungit,raluri
bronşice,hipersonoritate
2.probe funcţionale pulmonare
-VEMS < 80%->funcţie de talie,sex
-indice Tiffeneau (VEMS/CVF ) < 85%
-PEF (flux expirator de vârf)
-variaţii circadiene > 20%->hiperreactivitate bronşică
-ameliorare la β2-mimetice > 20%->hiperreactivitate bronşică
(obstrucţie bronşică imperceptibilă clinic)
-creştere după efort < 20%->hiperreactivitate bronşică
3.proba terapeutică
-tratament asemănător cu un pacient astmatic
-dacă evoluţia este favorabilă după 6-8 săptămâni->dg.pozitiv de
astm bronşic
-dg.diferenţial->alte boli în care există obstrucţie respiratorie:
-laringite obstructive->dispnee inspiratorie,stridor,nu există
wheezing
-aspiraţie de corpi străini->anamneză,sdr.de penetraţie
(dispnee,cianoză),evoluţie scurtă,examen radiologic
(atelectazie,emfizem lobar)
-bronşiolită
-reflux gastro-esofagian->factor trigger pt.exacerbarea astmului
bronşic
-fibroza chistică->secreţii foarte vâscoase ale glandelor exocrine
-malformaţii->inel vascular,laringo-traheo-bronhomalacia
-forme de boală în funcţie de severitate:
1.astm intermitent
-simptome (tuse,wheezing) < 1/săptămână
-acalmie bronşică,funcţie pulmonară normală
-simptomatologie nocturnă < 2/lună
-variaţiile PEF normale ( < 20%)
2.astm persistent,formă uşoară
-simptome > 1/săptămână,dar nu zilnic
-simptomatologie nocturnă > 2/lună
-exacerbările pot interfera cu activitatea zilnică
-variaţiile circadiene ale PEF = 20-30%
-necesită tratament profilactic cronic
ineficient eficient
ineficient