-agentul etiologic: Salmonella typhi (de grup D) -epidemiologie: -boală cu răspândire universală -apare sporadic dar poate apare şi endemic/pandemic -sursa de infecţie: -oamenii bolnavi de febră tifoidă -purtători de bacil tific asimptomatici -purtători temporari->elimină bacilul 3 luni -purtători cronici->elimină bacilul câţiva ani -transmitere: fecal – orală prin: -materii fecale -urină -secreţii biliare -puroi -determină imunitate solidă dar în caz de reinfectare cu doze masive boala poate recidiva -clinic: -evoluţie fără tratament: 4 săptămâni; sub tratament antibiotic: 7-10 zile -incubaţie 7-10 zile -debutul este lent şi gradat (70-80% din cazuri) -frisonete -dureri musculare -insomnie -anorexie -fenomene respiratorii de tip bronşită -debutul poate fi brusc (20% din cazuri): -frisoane -febră (39-40°C) -spre sfârşitul primei săptămâni de boală se instalează starea tifică -perioada de stare (S2-S3) -febră ridicată (39-40°C) -elemente eruptive tegumentare->rozeole tifice (formaţiuni maculoase, uşor elevate, roz) -cefalee intensă -insomnie -stare tifică: -apatie marcată -obnubilare -fenomene delirante -manifestări digestive: -hiposecreţie salivară -mucoase uscate -congestia faringelui -manifestări cardio-vasculare->datorită endotoxinei: -↓ TA -tahicardie -modificări de miocardită->estomparea zgomotelor cardiace, tulburări de ritm, prelungirea intervalului P-R -examinări de laborator->leucopenie, anemie -sdr.hemoragipare->epistaxis, gingivoragii -tulburări respiratorii->bronşită (poate fi prezentă încă de la debut) -perioada de declin (S4): -febra ↓ treptat -starea tifică se atenuează -perioada de convalescenţă->poate dura câteva săptămâni -recrudescenţa = revenirea febrei în perioada de declin -recăderea = reapariţia simptomatologiei în plină afebrilitate (perioada de convalescenţă) -recrudescenţa şi recăderea se datoresc persistenţei bacilului tific în formaţiunile limfatice profunde, abcesele osoase -prognostic bun sub tratament;mortalitate 1-2% -complicaţii: -digestive: -minore: -stomatită -parotidită -flegmoane ale planşeului bucal -majore: -perforaţia intestinală -forma stenică->abdomen acut chirurgical -forma astenică->fenomene mascate: sughiţ, vărsături, puls slab -hemoragia digestivă secundară ulcerării vaselor din intestinul subţire -cardio-vasculare: -miocardită toxică -pericardită -arterită -tromboflebită -hepato-biliare: -hepatita toxică -fenomene de angiocolecistită->favorizează portajul cronic -respiratorii: -pneumonii -pleurezii -abcese pulmonare -nervoase: -reacţii encefalitice -poliradiculonevrite -mielite -urinare: -pielonefrită -prostatită -osoase->abcese osoase cronice -diagnostic pozitiv: 1. ancheta epidemiologică 2. date clinice 3. date paraclinice -hemoculturi->pozitive în 100% din cazuri în S1 de la debut; procentul ↓ în săptămânile următoare -coprocultură->S2-S3 -tratament: -izolarea pacienţilor -repaus la pat pe perioada febrilă -dietă hidrică pe perioada febrilă -tratament etiologic-> medicamente ce acţionează pe sistemul limfatic,administrate p.o. -cloramfenicol->bacteriostatic ce se concentrează bine în sistemul limfatic -50 mg/kg/zi pe durata menţinerii febrei + 7-10 zile -există tulpini rezistente -biseptol 2 * 2 tb./zi -ampicilină -amoxicilină -fluoroquinolone->concentraţii optime la nivel intestinal,biliar,formaţiuni limfatice -ciprofloxacin 2 * 500 mg -norfloxacin -pefloxacin -cefalosporine de generaţia III -tratament adjuvant: -cortizon esp.în formele severe, hipertoxice şi în caz de complicaţii (encefalite, poliradiculonevrite) -vit.grup B,vit.C,vit.K -tratamentul complicaţiilor: -perforaţie intestinală->tratament chirurgical -hemoragii digestive->tratament chirurgical -tratamentul purtătorilor (4%)->fluoroquinolone -profilaxie: -internare în spital până la apariţia a 3 coproculturi negative -control la persoanele ce lucrează în industria alimentară sau în colectivităţile umane -control bacteriologic al apei şi al produselor alimentare -vaccinări la persoanele cu risc ↑: -lucrătorii din salubritate -zonele endemo-epidemice