NURSING IN BOLI

INFECTIOASE
CURS 7
TUSEA CONVULSIVA
Etiologie:
Este o boala Bacteria Bordettela
caracteristica petussis
varstelor mici Cocobacil G(-)
Incapsulat, aerogen

Sursa:
Transmitere:
Omul bolnav
Cale aerogena
sau purtator
 TABLOU CLINIC:
1. Incubaţie = 1-2 săptămâni - prima fază - etapa catarală (aprox.2
săptămâni) cu:
- tuse - rinoree
- agitaţie - congestie nazala
- subfebrilităţi - stranut
2. A 2- a fază - faza de stare sau faza paroxistica (3-4 săptămâni):
 accese tipice de tuse convulsivă, tuse paroxistica - bolnavul îşi pregăteşte
tusea - expir sacadat - inspir zgomotos (cianoză, agitaţie) - expir sacadat -
perioadă de linişte
Ciclul se repetă de:
-10-20 ori/zi - formele uşoare
- 20-30 ori/zi - formele medii
- peste 30 ori/zi - formele grave
Sugarii sub 6 luni au perioade de apnee
-accesele sunt mai frecvente noaptea
 accesele sunt urmate de vărsături alimentare sau expectoraţie mucoasă
-în timpul acceselor de tuse poziţia pacientului este asemănătoare cu
ortopneea
3. A 3-a fază - faza de declin (2-3 săptămâni)
-accesele de tuse se răresc
4. A 4-a fază - faza de convalescenţă
Complicaţii:
 mecanice
-hemoragii conjunctivale
-rupturi vasculare intracraniene
-pneumotorax
-rupturi bronşice-bronşiectazii ce se pot suprainfecta
-hernii ombilicale/inghinale
-prolaps anal
 encefalopatie hipoxică
 tulburări hidro-electrolitice şi acido-bazice
 decompensarea unui astm bronşic
 Suprainfecţii cu pneumococ, stafilococ -pneumonii /
bronhopneumonii
DIAGNOSTICUL POZITIV, EXAMEN PARACLINIC
 ancheta epidemiologică
 date clinice
 date paraclinice:

- leucocitoză + limfocitoză
- identificarea bacteriei – prin imunofluorescenţă, cultivare
- determinarea IgM specifice
- Rx pulmonar - triunghiul Götke
-stetacustic:
-murmur vezicular uşor înăsprit
-raluri bronşice
TRATAMENT:

-izolarea bolnavului
-aerisirea camerei
-administrare de O2- apnee,hipoxie cerebrală
-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-Romergan-antihistaminic,sedativ
Tratament etiologic:
-Eritromicină 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile
-Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil
-alimentare în cantităţi mici şi dese
-Profilaxie-vaccinare (DTP)
DIFTERIA
Etiologie:
Etse o boala infecto-
Bacilul difteric,
contagioasa
Gram (+)

Sursa de infecţie -
Transmitere - cale
omul bolnav /
aerogenă
purtător

Poarta de intrare:
- nazală - difterie
nazală, - faringiană,
- conjunctivală, -
TABLOU CLINIC:
Incubaţia este de 7 zile
Debutul este diferit în funcţie de localizare:
1. Angina difterică
Poarta de intrare = faringele
Debut insidios dar poate fi şi brutal cu:
- febră, frisoane
- astenie, adinamie
- alterarea stării generale, cefalee
 disfagie, +/- transpiraţii
-congestie intensă faringo-amigdaliană
-prezenţa membranelor la nivelul amigdalelor, stâlpilor vălului
palatin, al unor zone din vălul palatin
-adenopatii latero-cervicale cu dimensiuni foarte mari-”gât
proconsular”
Acţiunea toxinei:
-tahicardie
-miocardită - astenie, adinamie, transpiraţii, dispnee, tendinţă la
hipotensiune arterială, sufluri precordiale
2. Difteria nazală se caracterizeaza prin depozite pseudofibrinoase sau
serosanguinolente la nivelul mucoasei nazale.
Manifestata prin  descarcari nazale sero-sangvinolente sau seropurulente
( curge nasul cu aspect apos-sange sau apos-mucus galbui) asociate cu
membrana alba la nivelul mucoasei nazale, frecvent la nivelul septului. 
Debut:
-subfebrilităţi
-strănuturi
Avansarea procesului:
-↑ obstrucţia nazală
-secreţie seroasă sau sero-sanguinolentă
-membrane în zona nazală
3. Localizare conjunctivală:
-lăcrimare
-secreţie
Constituire de membrane:
-membranele se detaşează cu greutate
-lasă zone sângerânde
-se refac cu mare rapiditate
4. Difteria tegumentară:
-febră, astenie, adinamie, transpiraţii
-constituirea membranelor în zona tegumentară
Membranele apar initial ca fiind albe si lucioase,
pentru ca apoi sa devina gri cenusii, cu zone de
necroza colorate cu verde sau negru. Atunci cand se
incearca indepartarea pseudomembranelor, tesutul
subiacent sangereaza intens.
5. Difteria vaginală sau anală-simptomatologie
asemănătoare
6. Difteria laringiană
-tuse
-disfonie până la afonie
-fenomene de insuficienţă respiratorie
-necesită traheostomie
7. Localizare traheică
-stridor = respiratie zgomotoasa, stridenta, suieratore
-tuse
-dureri retrosternale
-insuficienţă respiratorie-cianoză
-spasm traheal
Diagnostic pozitiv:
 ancheta epidemiologică
 date clinice
 date paraclinice

-VSH ↑,PCR ↑,leucocite ↑,fibrinogen ↑

 Frotiu - însămânţări pe medii speciale din
secreţiile nazale, faringiene
(recoltarea secretiilor nazale si faringiene)
Complicaţii:
1. insuficienţă respiratorie
- Tratament:
Internare - repaus la pat, izolarea bolnavului
Tratament etiologic:
 ser antitoxinic (ser antidifteric):
 primele 3-4 zile de la debut : 20.000 UI
 după 5 zile de la debut : 50.000 UI, administrare dupa
testarea sensibilitatii
 La 24 de ore ore dupa administrarea serului se incepe
vaccinarea cu anatoxina difterica.
- penicilină G, eritromicină,
- cefalosporine
- imposibilitatea alimentaţiei datorita obstructiei mari:
- alimentaţie parenterală
- reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
- antiinflamatoare: cortizon
Alte complicatii:
Paralizii de nervi cranieni:
-paralizie de văl palatin
-voce nazonată
-reflux alimentar
-dispariţia reflexului de înghiţire
Paralizie oculo-motorie:
-strabism
-ptoză palpebrală= coborarea sau caderea pleoapei
-nistagmus = miscari involuntare ale globilor oculari
Poliradiculonevrite = paralizia picioarelor, bratelor,
muschilor respiratori si fetei
Polinevrite = tulburari senzitive si motorii
Miocardită