EPIGLOTITA

(SUPRAGLOTITA)

inflamaţie acută a epiglotei şi hipofaringelui

celulită bacteriană rapid progresivă în

regiunea de deasupra corzilor vocale

poate evolua până la obstucţie totală a căilor

respiratoriii
respiratori

este o urgenţă medicală!

 EPIGLOTITA
(SUPRAGLOTITA)
Etiologie
- H. influenzae tip B
- afectează mai frecvent vârsta de 3 – 6 ani
- datorită vaccinării este o inf. tot mai rară
- se mai pot izola:
 streptococi gr. A

 pneumococi

 f. rar Mycobacterium tbc

 Manifestări clinice şi diagnostic

Debutul - brusc
 febră

 stridor

 dureri în gât,
gât, disfagie

evol
vol.. spt. - rapidă - în 4
4--12 h → obstrucţie
laringiană aproape totală

în f. fulminante, 6 ore → deces


Per.
er. de stare
- febră înaltă, st.
st. gen.
gen. alterată (letargie), aspect
toxic
- sugarul - capul în hiperextensie (Ø(Ø iritaţie
meningeană)
- copilul - rezemat în mâini cu gâtul extins şi
gura deschisă
- stridor inspirator (dispnee cu resp.
resp. aspră,
zgomotoasă, se aude de la dist.
dist.- cornaj, asoc.
asoc.
cu tiraj supra-
supra- şi substernal, supraclavicular şi
intercostal), tuse,
tuse, răguşeală (disfonie, voce
înăbuşită,, care “vine” de la distanţă), disfagie şi
înăbuşită
agitaţie

moderată adenopatie latero-
latero-cervicală

treptat - tot mai obosit, tahicardic şi hipoxic
→ stare deosebit de gravă, cu paloare,
cianoză şi tulburări ale conştienţei

datorită obstrucţiei, la auscultaţie MV
diminuat

ex. local al faringelui - la baza limbii, epiglota
edemaţiată, roşie, zmeurie (aspect de “carne
vie”) – semn patognomonic

în laringotraheobronşita obstructivă,
obstructivă, spre
deosebire de epiglotită, corzile vocale au
aspect normal

ex.cu spatula ca şi laringoscopia
- într-un serviciu de specialitate
într-
- la copilul hipoxic, manipulările în faringe,
inclusiv folosirea apăsătorului de limbă pot →
reflex vagal, cu stop cardio-
cardio-respirator

atingerea epiglotei sau a peretelui faringelui

→ reflex faringian cu constricţie bronşică

de câte ori dg.

dg. se poate preciza fără aceste
examinări, este bine să renunţăm la ele
Laboratorul
- leucocitoză de 15- 25..000/mm3
15-25
- neutrofilie marcată

- bacteriemia este prezentă în peste 90% din

cazuri
Radiografia gâtului - incidenţă laterală
- delimitează bine epiglota şi zonele
aritenoepiglotice - semnul “degetului mare”
- examinare - în cond.
cond. de “controlare” -
personal şi echipament necesar pt. aprecierea
ventilaţiei cât şi pt. efectuarea intubaţiei la
nevoie
 Tratament
1) Oxigenoterapia - la I semn de compromitere a
f. resp.
2) Intubaţia nazotraheală + ventilaţie asistată
• previne
prev ine decesul,
decesul, bine tolerată
• necesară 1–1–3 zile
zile,, apoi observaţie
observaţie încă 1
1–
–2 zile
• a înlocuit traheostomia care se mai practică f.
rar - dacă intubaţia nu e posibilă
3) Aerosoli cu Epinephrină racemică 2,25%
- 0,25--0,75 ml diz. în 3ml sol. SF
0,25
- se pot fol. la 20 min. interval
- ef. sec. - tahicardie
 Tratament
4) Corticosteroizi - pt. a scădea edemul laringian
- DXM 0,5
0,5--1 mg/kg/zi la 8h, 1-
1-3 zile
5) Tratamentul antibiotic

- vizează H. influenzae
 Ampicilină 200mg/kg/zi i.v.

- din cauza apariţiei de tulpini rez. la Ampicilină

(10
(10--40%) - se utilizează:
 Ampicilină+Sulbactam - Unasyn 200 mg/kg/zi
în 2 prize i.v.
 sau cefalosporine gen.III:
gen.III: Ceftriaxone,
Cefotaxime 150-
150-200 mg/kg/zi în 2 2--3 prize i.v.
• epiglotita se rezolvă în câteva zile de trat. atb.
• tratamentul antibiotic se continuă 7– 7–10 zile după
extubare
Profilaxia:
- Profilaxia inf. cu H. influenzae în colectivităţi la
cei neimunizaţi se face cu Sinerdol 10
mg/kg/doză
mg/kg /doză la copiii < 1 l şi 20
20 mg/kg/doză
mg/kg/doză în
doză unică 4 zile consecutiv
Vaccinarea
- constă din adm. a 3 doze de Hib în vaccinuri
combinate sau singulare la copilul < 15 luni
- 2 doze la copilul > 15 l
• Schema de vaccinare:
» I doză la 2 luni
» II doză la 4 luni
» III doză la 6 luni sau 1 an
- dacă vaccinarea se face > 15 luni, 2 doze cu
un minim de 4 săpt. între doze
Preparate::
Preparate
Pentaxim (Avent
(Aventis)
Infarix (Glaxo)
Infarix hexa
ActiHib (monovalent)
 CRUPUL LARINGIAN
LARINGOTRAHEOBRONŞITA ACUTĂ

proces inflamator acut în care edemul
cuprinde regiunile subglotice

cea mai frecventă formă de crup la copiii < 6
ani (predomină la sugar şi copilul mic)

sezonul rece este un factor favorizant
Etiologia virală: - virusul paragripal
- virusul sinciţial respirator
- virusul gripal
- adenovirusurile
 Simptomatologie clinică şi diagnostic

prodrom cu febră, coriză şi tuse

debut brusc - simptomatologia crupului:

 stridor inspirator

 tuse lătrătoare / timbru metallic

 disfonie (răguşeală)

 un stridor cu tahipnee > 40/min, cu

diminuarea MV = formă gravă
 simptomatologia se datorează hipoxemiei
(agitaţie, tahicardie, paloare, cianoză)
 febra nu este prea ridicată,
ridicată, st.
st. generală bună

simptomele durează 3 – 4 zile, rar mai mult

radiografie - incidenţă laterală
- poate arăta o îngustare
subglotică
Diagnostic diferenţial
 aspirarea de corp străin în CAS
 pseudocrup
(stridor pe un teren spasmofilic sau alergic)
 Tratament
a). forme uşoare (m (majoritate
ajoritatea)
a)
 trata
tratament
ment la domiciliu
 atmosferă umedă

 cameră curată,
curată, bine aerisită
 părinţii - învăţaţi să solicite medicul da
dacă
că
fenomenele respiratorii se agravează

b). restul formelor

 internarea copilului

 tratament complex
Tratament în spital:
 atmosfer
atmosferă ă umed
umedă ă
 hidratarea copilului

 la nevoie, adm. de O2

 linişt
liniştee, evitarea stressurilor
 sedare - cloralhidrat 1010--15 mg/kg, P.O. sau
clismă, la 6-6-8 h (n
(nuu depri
deprimă
mă centri
centriii resp
resp..)
 aerosoli cu epinefrină
epinefrină,, adrenalină racemică
 sol
sol.. 2,25% (0,5 ml în 4 ml SF; 4 pic.pic. în 2 ml)
 nebulizări prin mască,
mască, 10 min./administrare
min./administrare
 repetată (după 4 ore)

 sau soluţie efedrină 1 – 2 %

 corticosteroizi
 HHC, Dexametazona 1mg/kg la 6 h - 3
adm. sau Prednison 1-2 mg/kg/zi
 pe durată scurtă

 doar în forme grave

 intubaţia
 pentru 2 – 4 zile
 necesară în formele grave cu IR marcată
 apoi observaţie
observaţie încă 1
1--2 zile
 PSEUDOCRUPUL (LARINGITA
STRIDULOASĂ;; CRUPUL SPASMODIC)
STRIDULOASĂ

atac de stridor apărut noaptea

Etiologia
- incertă

- nu s-
s-a putut evidenţia o participare directă,
virală, în epiteliul traheal
- se bănuieşte a fi de etiologie virală

- rol însemnat are “terenul”spasmofilic sau

alergic
Simptomatologie şi diagnostic

- stridorul nocturn - precedat în majoritatea

cazurilor de un prodrom cu coriză şi
răguşşeală
răgu
- ex. local al faringelui poate arăta o uşoară
hiperemie
- pseudocrupul se manif.
manif. brusc
brusc,, la un copil în
vârstă de 1–
1–3 ani, afebril şi conştient
- tuse lătrătoare sau metalică şi stridor marcat
- copilul e anxios, speriat, cu puls accelerat iar
pielea este umedă şi rece
- dispneea - accentuată de excitanţi
- în câteva ore totul reintră în normal
- “atacul” încetează
încetează brusc
- ziua următoare, cu excepţia corizei şi a
răguşelii, copilul este bine
- a doua noapte (rareori a treia) stridorul se
poate repeta, dar mai puţin intens
Tratamentul
- plasarea copilului la aerul rece al nopţii
- în câteva minute “atacul” încetează
- când părinţii alarmaţi iau copilul în braţe să
meargă la spital, rămân surprinşi că ajunşi la
camera de gardă “atacul” care i- i-a
impresionat a încetat complet
- la spital
spital - nebulizări cu apă rece (“ceaţă
rece”) sau adrenalină racemică (eventual
efedrină)
- ulterior, unii pediatri obişnuiesc să corecteze
hipocalcemia sau terenul atopic
 BRONŞIOLITA

sindrom de obstrucţie a bronşiolelor

caracteristic vârstei de sub 2 ani

Etiologia - virală (80%) - predomină VSR

- vir. paragripale 1,3

- metapneumovirus

- coronavirus

- rinovirusuri

- extrem de rar - implicate bacterii

- starea preexistentă a ap.bronşic - rol hotărâtor

predispoziţie - factori exogeni

- factori endogeni

factori exogeni
alimentaţia naturală

fumatul pasiv

aglomerarea

factori endogeni

 vârsta

 permeabilitatea scăzută a căilor aeriene

 răspuns imun mai exagerat la VSR

- aceeaşi factori contribuie ca ~ 30% din

bronşiolite să evolueze spre wheezing recurent

- atopia nu are un rol deosebit în bronşiolită
 Manifestări clinice, diagnostic
Debutul - brusc
• precedat cu 2-2-3 zile de o inf. acută a CRS -
rinofaringită ac.
• wheezing (respiraţie şuierătoare)

• tuse seacă

• dispnee expiratorie cu cianoză perioronazală

şi la extremităţi
• agitaţie/ somnolenţă

• anorexie
 Manifestări clinice, diagnostic
Clinic:
(38-400C) sau poate lipsi
• febra (38-

• hipersonoritate toracică

• raluri sibilante şi subcrepitante

• când dispneea se accent. - MV diminuă

• IRA iminentă - prin obstrucţia bronşiolelor

• refuzul alim.

• sdr. neuro-
neuro-toxic
- diaree, vărsături, meteorism
- letargie
 Forme clinice
1. Bronşiolita edematoasă (forma “umedă”)
 mai ales la sugarii mici

 cea mai dispneizantă bronhopneumopatie

 sindrom de Insuficienţă Respiratorie gravă

 cianoză
 efort resp. maxim

 capul extins

 bătăi ale aripilor nasului

 tahipnee

 tiraj cu balans toraco - abdominal şi

retracţie xifoidiană
 Dispneea expiratorie - wheezing
- resp. barbotată (spume la gură)
- tuse chintoasă
 Ascultaţia plămânilor - raluri umede, bronşice

 Sindrom cardio-
cardio-vascular  Sindrom neuro-
neuro-toxic
 tahicardie  meteorism
 hepatomegalie  ileus

 colaps  convulsii

 CID
 în unele cazuri:
deshidratare
acidoză
2. Bronşiolita emfizematoasă (forma uscată)
• sugarii mari şi copiii mici
• mai frecventă şi mai benignă
• manifestări:
 bronhoconstricţie
 wheezing, expir prelungit fără fond
barbotat
 hipersonoritate la percuţie
 raluri sibilante la auscultaţie la sf.
inspiraţiei şi începutul expiraţiei
 în cazuri rare - sd. cardio-
cardio-vascular şi/sau
neuro--toxic (mai puţin manifeste)
neuro
 Diagnostic
a. Aspectul Rx.
- confirmă hipersonoritatea - hiperinflaţia
pulmonară:

creşterea diametrului ant. post. al toracelui

hipertransparenţă pulm.

coborârea diafragmului

transparenţă mai diminuată la nivelul

vârfurilor şi hilio-bazal
- trame interstiţiale îngroşate
- uneori opacităţi atelectatice
b. Laborator
 susţine mai puţin dg.
 valori normale iniţial/ uşoară leucopenie
 leucocitoză cu neutrofilie când apare S.inf.
 PCR pozitivă doar în suprainfecţie
 cultivarea virusului din secr. nazală
 uneori, se impune monitorizarea gazelor
sanguine şi a electroliţilor
- pentru hidratare
- pt. corectarea acidozei
Dg. pozitiv

 dificil
 fără simptome patognomonice
 radiografia - confuzii cu pneumonia
interstiţială
 unele cazuri au evoluat spre astm bronşic s- s-
a impus stabilirea unor criterii de dg. pozitiv
 Criterii de diagnostic pozitiv

debut brusc cu wheezing

apariţia bolii după o infecţie acută a căilor
resp. sup.

este primul asemenea episod de wheezing

vârsta sub 24 luni

răspuns slab, sau deloc la adrenalină
(criteriu terapeutic)
Diagnostic diferenţial
- pneumoniile interstiţiale
 Complicaţii

deshidratarea acută

IRA

otită medie

pneumonie

tardiv, episoade de wheezing recurent

la ¾ din cei internaţi - în primii 2 ani de viaţă

Evoluţie
- bună la copiii sănătoşi

- rezervată la prematuri, malf. cardiace

- ameliorare în 3-
3-4 zile, vindecare în 2 săpt.
 Tratament
1. adm. de O2 umidificat (30-
(30-40
40°°) la spitalizaţi
2. hidratare adecvată - în funcţie de gradul insuf.
resp.
 IR uşoară - lichide oral
 IR marcată adm. orală este contraindicată

(risc de aspiraţie); lichidele se vor adm. I.V.

3. în prezenţa sd. cardio-
cardio- vascular se va începe
digitalizarea
4. bronhodilatatoarele - ef. nedovedit, epinefină
racemică în aerosoli
5. corticosteroizii - adm. în cazul sd. neuro
neuro--toxic
6. antibioticele NU de rutină
- în caz de S.inf. bacteriene (t > 38,50C peste 3
zile; otită, pneumonie)
- Amoxicilină/clavulanat sau cefalosporină

7. ribavirina - activă pe VSR

- în sol. pt. aerosoli - la copiii cu risc ↑ (pematuri,
malformaţi)
8. ventilaţie sau intubare în cazuri severe
9. internare
Criterii de internare:
- sugar sub 6 săpt.

- fact. de risc (pematuri, MCC, imunodepresie)

- tahipnee > 60bpm;

60bpm; SO2 < 92%
- agravare progresivă,
progresivă, crize de apnee

Profilaxie

Ig specifice anti-
anti-VSR, i.v.

izolare în spital - bolnavii răspândesc VSR
chiar după vindecare, timp de 1- 1-3 săpt.
 ASTMUL BRONŞIC
Definiţie

- boală inflamatorie cronică a căilor aeriene

caracterizat prin:
• îngustarea şi obstrucţia variabilă a căilor
aeriene
• reversibilă spontan sau sub tratament
• hiperreactivitate bronşică la o varietate de
stimuli
 Etiologie
1. Predispoziţi
redispoziţiee ereditar
ereditară
ă pt. hiperreactivitate
bronşică în anumite condiţii
- trăsătură caracteristică în AB

2. Existenţa atopiei (alergiei respiratorii)

- capacitatea de a dezvolta nivele serice de
reagine (Atc) de tip IgE, IgG la
 pneumoalergene
 mai rar la alergene alimentare
 Etiologie
3. Factori de mediu, precipitanţi ai crizei de
AB:
» expuneri alergenice la acarienii din praful
de casă
casă » fumat
» polen » efort
» mucegai » emoţii
» factori meteorologici
» scuame
» aspirina
» fanere de animale » aditivi alimentari
» infecţii virale » factori endocrini, etc.
» subst. chimice
 Tipuri de AB
(după mecanismul etiopatogenic)
1. Astm alergic (extrinsec)
extrinsec)
 pe teren atopic
 alergeni variaţi
 mecanism imunoalergic

2. Astm intrinsec (nonalergic, idiopatic) - rar/copil

 secundar unor dereglări a reactivităţii
bronşice
 modificarea mediatorilor chimici
 fără teren atopic (IgE normale; eozinofilie
absentă sau moderată - sub 10%)
3. Astm infecţios
 episoade de wheezing declanşate de infecţii
virale
 frecvent la copil

 se poate complica cu alte tipuri de astm

4. Tusea cronică (tuse recurentă, spasmodică)

 formă de astm latent

 hiperreactivitate bronşică demonstrabilă prin

teste de provocare
 Ø modificări auscultatoric pulmonar

 probe funcţionale respiratorii - normale

5. Astm de efort
 bronhospasm după un efort fizic
 efort prelungit > 6 min.

6. Astm indus de aspirină

 bn. prezintă asociat polipoză nazală, sinuzite
 formă de astm intrinsec

7. Astm mixt
 predomină unul din factorii declanşatori ai
crizelor
crize lor
 Diagnostic

- suspect - orice copil cu frecvente episoade

 tuse
 dispnee
 wheezing
 toleranţă scăzută la efort
 bronşite obstructive repetate

- simptome - în tot timpul anului

- cu caracter sezonier
 Diagnostic

1. Anamneză

 recurenţe de dispnee paroxistică expiratorie

 manifestări nocturne
 exacerbări sezoniere
 expunere la alergeni
 existenţa de AB sau alte manifestări atopice
în familie, etc.
2. Ex.
Ex. clinic - diferă după situaţia bolnavul
bolnavului
ui
a). Criza de dispnee paroxistică expiratorie
♦ criză
criză severă cu
- dispnee expiratorie → ortopnee
- bradipnee (tahipnee la copilul mic)
- expir prelungit, wheezing
- torace destins, hipersonoritate, diafragm coborât
- raluri multiple - sibilante, apoi subcrepitante
- tuse chinuitoare,
chinuitoare, uscată, spastică, apoi umedă
- expectoraţie mucoasă, perlată
- cianoză
- anxietate
- AMC diminuată, hepatosplenomegalie
♦ doar tuse spasmodică nocturnă (20
20--30 min)
min)
b). Starea de rău astmatic
 criză de peste 24 ore

 semne de insuf.
insuf. acută respiratorie gravă
 encefalopatie hipoxică (lipsă de răspuns la
bronhodilatatoare)

Perioada intercritică
 asimptomatică

 spt. reziduală puţin zgomotoasă (spt.

(spt.
accentuate de efort)
 intercriza manifestă = prognostic
prognostic sever
3. Investigaţii paraclinice
a) Investigarea terenului alergic
~ eozinofilia sanguină
~ titrul seric total de IgE
~ IgE specifică
~ teste cutanate la alergene
b) Explorări funcţionale respiratorii
 peak flow metrie
 spirometrie
 bodypletismografie
- explorările se efectuează în condiţii spontane sau
după provocare farmacodinamică
c) Explorări funcţionale respiratorii
 arată severitatea obstrucţiei
 CV, VEMS, PEF (flux expirator de vârf)
 permit monitorizarea evoluţiei spontane şi
sub medicaţie
 VR
VR↑↑; CV↓
CV↓; VEMS, FEV ↓
 ↓ rap. VEV1/CV (< (< 70% - index de severitate)
 debitele exp. maximale instantanee (PEF) -
monitorizarea evoluţiei (↓
(↓ în AB mediu/ sever)
 pletismografia - curba rez. la flux în CA, dg.
precoce al deficitelor ventilatorii
 evidenţierea hiperreactivit
hiperreactivităţii
ăţii bronşice
bronşice
d) Analiza gazelor sanguine
- paO2; paCO2
- pt. aprecierea severităţii crizei
e) Rx. pulmonar
- hiperinflaţie
- chiar zone atelectatice
- zone de emfizem
f) Alte determinări specifice
- bronhoscopie
- bronhografie
- nu de rutină (uneori necesare pt. dg. ≠)
 Diagnostic pozitiv
- criterii de orientare
 anamneza
 ex. clinic, Rx.
- criterii terapeutice
- criterii evolutive
- criterii de probabilitate
 testare cutanată cu alergene
 IgE
- argumente de certitudine
* probe funcţionale resp.
* teste de provocare bronşică
 Diagnostic pozitiv
 Dg. va include şi gradul de severitate:
 AB intermitent
 AB persistent uşor
 AB persistent moderat
 AB persistent grav

 Criterii în definirea formelor clinico-

clinico-
funcţionale
► frecvenţa şi severitatea spt.
► valoarea şi variabilit. parametrilor fcţ.
► nevoia de bronhodilatatoare
► gradul de afectare al activităţii zilnice
 Grade de severitate în astm
Treapta Simptome S. nocturne VEMS
VEMS,, PEF
Astm < 1/săpt. < 2/lună > 80%
intermitent variabil..<20%
variabil
Astm 1/săpt > 2/lună > 80%
persistent (< 1zi) variabilitate
variabilitate
uşor 20% - 30%
Astm >1 zi; fol.
fol. > 1 /săpt 80
80--60%
persistent zilnic variabilitate
moderat βagonişti 30%
Astm continuu, frecvente < 60%
persistent exacerbări variabilit.. >
variabilit
sever frecvente 30%
 Tratament

Obiective imediate
imediate::
 obţinerea bronhodilataţiei

 repermeabilizarea căilor aeriene

Obiective pe termen lung:

lung:
 suprimarea procesului inflamator cr.

 prevenirea contactului cu factorii

declanşatori
 Tratament

Scopul trat.:
trat.:

 menţinerea funcţiei pulmonare

 prevenirea apariţiei spt. de agravare (tuse,
dispnee nocturnă, matinală/ de efort)
 prevenirea exacerbărilor recurente

 evitarea ef. adverse ale medicaţiei

antiastmatice
1. Trat. crizei de AB.
AB.
 în faza precoce a crizei: bronhodilatatoare
 beta
beta--adrenergice - prioritar
 xantinice
 f. tardivă (edem inflamator) - ind.
corticosteroizi
Trat. la domiciliu

Beta--2 agonişti cu acţiune scurtă
Beta
(Salbutamol
Salbutamol,, Bricanyl
Bricanyl))- inhalator (spray, spacer)
- 2 inhal. la câteva sec., de 3x - la 20 min.,
repetat la 1h şi apoi la 4-
4-6h
- adm.p.o. Salbutamol (Ventolin) 0,2- 0,2-
0,3mg/kg/zi în 3 prize

Corticosteroizi
- în evol. nefavorabilă, inhalaţii necesare la < 3-4 h
(PEF < 65
65--50% din val. bazale)
- Prednison 1-2 mg/kg/zi PO în 2 prize
- Metilprednisolon (Medrol) 0,5 mg/kg/zi-
mg/kg/zi- 2 prize
- necesită min. 4 ore pt. a produce ameliorarea

Teofilina
 1010--15 mg/kg/zi PO în 2 prize la 12 h
la preparatele „long-
„long-acting”
 în caz de infecţie acută sau febră se reduc
dozele la jumătate
Trat. la camera de urgenţă
a) beta
beta--2 agonişti - Salbutamol
- spray
spray--dozator - 2 pulverizări la 20 min. (6/1h)
până la ameliorare clinică; !S-
!S-dozare
- nebulizare la 20 min. timp de 1h - sol.Salbutamol
0,5%, 0,1-
0,1-0,15 mg/kg/doză (1,25-
(1,25-5 mg) diluat în
2 ml SF; Bricanyl sol. 1 ml/2,5 mg terbutalină
sulfat, 0,15 mg/kg/doză în 2 ml SF; Bricanyl s.c.
0,01 mg/kg/doză repetabil la 20 '
b) corticosteroizi inj. în criză severă: Solu
Solu--medrol,
medrol,
Metilprednisolon,, DXM
Metilprednisolon DXM,, HHS
HHS,, sau Prednison
Prednison,,
Medrol p.o.
c) teofilina - asociată; Dî 5 mg/kg/doză, în 50 ml SF,
apoi Miofilin 10
10--12 mg/kg/doză în 4 prize
 Trat. la camera de urgenţă
d) oxigenoterapie/
oxigenoterapie/ canulă sau mască, control
pulsoximetric
 evol. clinică favorabilă - trat. la domiciliu
domiciliu,, 5
5--7
zile
- prevenirea exacerbărilor
 dispensarizare
 educaţie sanitară
 eliminarea fact. declanşatori
 monitorizarea severităţii - la domicilu
 stabilirea trat. de fond şi trat.
exacerbărilor
 răspuns slab → internare
Trat. în spital, unitate TI
 beta
beta--2 agonişti - nebulizare intermitentă sau
continuă - 0,5 mg/kg/doză (max 15 mg/h);
Bricanyl 1mg/1 ml 0,025 mg/kg în PEV cont.
12
12--24 h
 corticosteroizi i.v., ulterior Prednison p.o.
 teofilina 5 mg/kg în PEV, 30 min., apoi 0,75-
0,75-1
mg/kg/h sub 9 ani, 0,5 mg/kg/h peste 9 ani
 oxig
oxigeenoterapie - 8-12 l/min. la copil mic, 1
1--6
l/min. copii mari; !umidifiat, încălzit
 corectarea EAB,EAB, trat. ICC, ECA, ventilaţie mec.
 anticolinergice - ipatropium bromid - Atrovent
 antibiotice - rău astmatic, copii mici,
handicapuri
Trat. de fond
Evicţia alergenelor - evitarea
• umezelii, igrasiei
• prafului, fumului
• vopselei proaspete
• covoarelor, mochetelor
• perdelelor, mobilierului excesiv
• materialelor din lână
• penelor
• aspirinei
 Recomandate

 aerisirea
 aspirarea prafului

 aer condiţionat

 materiale sintetice sau bumbac

 temp. constantă (18-

(18-20 °C)
 evitarea animalelor de casă

 restricţiile alimentare - doar în cazuri

bine dovedite
 important rol profilactic are alăptarea
 Antiinflamatoare

 cromoglicat disodic, Nedocromil

inhalator
 Ketotifen p.o. (doar peste 6 luni)

 corticoizi inhalator

 beta
beta--2 agonişti "long
"long--acting" -
Salmeterol, Teofilină retard
 antileukotriene p.o.
 Grad Trat. de fond Trat. simptomatic
severitate
1. AB Cromone, Cromoglicat, Ketotifen β2-agonişti cu
intermitent acţ. scurtă
2. AB Cromone, Corticosteroizi β2-agonişti cu
persistent inhalatori: 200-
200-500 mcg/zi acţ. scurtă
uşor Antileukotriene-- (Singulair)
Antileukotriene (max 4 x zi)
3. AB Cromone, Corticosteroizi β2-agonişti cu
persistent inhalatori: 500-
500-800 mcg/zi acţ. scurtă
moderat β2-agonişti cu acţ. lungă Ipatropium
bromid 3 x zi
4. AB Corticosteroizi inhalator: β2-agonişti cu
persistent 800--1200 mcg/zi
800 acţ. scurtă
sever Steroizi oral, Teofilină retard Ipatropium
β2-agonişti cu acţ. lungă bromid