Sunteți pe pagina 1din 18

DETRESE VITALE NEONATALE DE CAUZA

RESPIRATORIE
SINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE LA NN
 DEFINITIE: orice dificultate respiratorie intalnita sub varsta de 28
de zile postnatal.
 CLINIC- asociaza triada:
1. Tahipnee- pana la 100-120 r./min.(FR normala=40-60/min)
2. Semne de lupta respiratorie- cuprinse in scorul Silverman:
geamat exp., tiraj i. c., batai ale aripilor nazale, bombare
toracica, balans toraco- abdominal.
3. Cianoza- generalizata sau discreta , la nivelul buzelor si
unghiilor.
BOALA MEMBRANELOR HIALINE

Tratament etiologic: administrarea de


surfactant se poate folosi preventiv in sala de
nasteri la prematurii sub 32 de saptamani, sau
terapeutic dupa ce s-a stabilit dg. de BMH.
Preparate de surfactant:
 Survanta- 4ml/kg

 Curosurf- 100 mg/kg

 Exosurf-5ml/kg
TAHIPNEEA TRANZITORIE
NEONATALA
 Se datoreaza intarzierii resorbtiei lichidului
pulmonar fetal.
 Factori predispozanti: cezariana, sexul
masculin, nn SGA, diabet matern
 Clinic: debut in primele 24h, cu tahipnee,
retractii intercostale, geamat expirator,rar
cianoza; evolutie favorabila in 24h
 Tratament: confort termic, oxigenoterapie.
SINDROMUL DE ASPIRATIE DE
MECONIU
 Factori de risc: postmaturitate, nn SGA,
suferinta fetala intrauterina.
 Clinic: la nn postmatur cu LA meconial- detresa
respiratorie cu tahipnee, geamat expirator,
retractii intercostale, cianoza, torace in butoi.
 Complicatii: pneumotorax, pneumomediastin,
suprainfectie bacteriana, persistenta circulatiei
de tip fetal
SINDROMUL DE ASPIRATIE DE
MECONIU
Tratament:
a. profilactic: depistarea precoce a suferintei
fetale, identificarea sarcinilor postmature,aspirarea
LA din faringe dupa delivrarea capului
b. curativ: nn cu suferinta fetala si meconiu gros,
necesita IOT si aspiratie pe sonda endotraheala.
-ventilatie mecanica asistata
-antibioterapie: ampicilina cu gentamicina sau
cefalosporine de generatia a treia.
SCORUL SILVERMAN

Tiraj Bombare Balans Geamat Batai ale


intercostal toracica toraco expirator aripilor
-abdominal nazale
0 absent absent miscari absent absente
respiratorii
sincrone
1 vizibil discret miscari audibil cu discrete
respiratorii stetoscopul
sincrone
2 marcat important miscari net audibil marcate
abdominale
retractii
toracice

Un scor=0 semnifica absenta detresei respiratorii, iar un scor mai mare ca 6


semnifica detresa grava
BOALA MEMBRANELOR HIALINE

 Definitie-BMH sau detresa respiratorie idiopatica este o


afectiune cu plamani imaturi si deficit biochimic de surfactant.
Surfactantul – un complex lipo-proteic secretat de
pneumocitele de tip II. Nivele pulmonare corespunzatoare
dupa 34-35 sapt. de gestatie.
 Incidenta BMH- invers proportionala cu VG.
_ 20% la nn cu VG de 32-34 saptamani
_40% la nn cu VG de 30-32 saptamani
_60-80% la cei sub 28 saptamani
_0,5-1% la nn la termen
BOALA MEMBRANELOR HIALINE

 Factori care cresc riscul de BMH:


1. Prematuritatea
2. Sexul masculin
3. Cezariana
4. Rasa alba
5. Stresul perinatal acut: asfixia cauta
6. NN din mama diabetica
7. Al 2-lea geaman
8. Istoric familial de BMH
9. Abruptio placentae
10. Soc
11. NN cu izoimunizare Rh
BOALA MEMBRANELOR HIALINE
 Factori care scad riscul de BMH
1. HTA indusa de sarcina
2. HTA cronica materna
3. Expunere prenatala la steroizi
4. Ruptura prelungita a membranelor
5. Stres cronic intrauterin (asfixie cronica)
6. Abruptio placentae subacuta
7. Abuz de narcotice la mama (heroina)
8. Sexul feminin
9. Rasa neagra
10. Intarziere in cresterea intrauterina
11. Diabet matern cu afectare vasculara
BOALA MEMBRANELOR HIALINE
NN la termen care poate dezvolta BMH:
 NN din mama diabetica

 LGA de diverse cauze

 Sepsis acut

 Asfixie perinatala acuta

 Encefalopatie- hipoxic-ischemica

 Hemoragie antepartum si nn cu soc

 Pneumopatie acuta

 Izoimunizare Rh
BOALA MEMBRANELOR HIALINE
Manifestari clinice:
 Debut intre 1-10 h de la nastere cu sdr. de detresa
respiratorie. Cu cresterea severitatii in urmatoarele 24-72 h,
cu evolutie fie spre regresie, fie spre agravare, cu deces sau
sechele.
 Tahipnee-FR peste 60/min
 Tiraj inter si subcostal
 Geamat expirator si batai ale aripilor nazale
 Cianoza
 Hipotermie, hipotensiune, hipotonie, edeme, oligurie
BOALA MEMBRANELOR HIALINE

Semne de gravitate:
 Tulburari hemodinamice: hipotensiune, TRC
peste 3 sec., oligurie, tulburari de ritm cardiac,
edeme.
 Tulburari de termoreglare: hipotermie
 Tulburari neurologice: hipo/hipertonie
 Tulburari ale FR: bradipnee, apnee
BOALA MEMBRANELOR HIALINE
 DIAGNOSTIC POSTNATAL
I.Monitorizare non-invaziva:
 SaHbO2 –normal= 92-98%
 Gaze sangvine transcutan
 Monitorizarea tensiunii arteriale- mentinerea TA sistolice>60 mmHg
si MAP>30 mmHg.
II.Monitorizarea echilibrului acido-bazic si gazelor sangvine (Astrup):
 Hipoxemie
 Hipercarbie
 Acidoza respiratorie, apoi metabolica sau mixta; se doreste
mentinerea pH intre 7,30-7,40
BOALA MEMBRANELOR HIALINE
III. Examenul radiologic: in 10% din cazuri examenul
radiologic poate fi normal, modificarile tipice apar la 6-12 ore.
Corelatii minore intre imaginea radiologica si aspectul clinic.
 Au fost descrise 4 stadii de afectare si gravitate:

1.Imagine normala
2.Voalare difuza
3.Desen reticulo-granular- geam mat
4.Bronhograma aerica
 90% din cazuri prezinta imagini caracteristice de geam mat,
cu prezenta bronhogramei aerice.
BOALA MEMBRANELOR HIALINE

TRATAMENT
a. Profilactic:
 Prevenirea nasterii premarure

 Administrarea de corticoizi de tip betametazona, 12 mg


la interval de 24 ore, cu 48 ore inainte de nastere, sau
dexametezona, 6 mg, 4 administrari la 12 ore interval,
inainte de nastere. Terapia cu glucocorticoizi scade
severitatea sdr. de detresa respiratorie, reduce incidenta
complicatiilor prematuritatii: HIV, pneumotoraxul,
PCA, EUN.
BOALA MEMBRANELOR HIALINE
TRATAMENT
b. Curativ
 1. Mentinerea echilibrului termic – incubatoare

 2. Monitorizarea parametrilori vitali: FC, FR, TA, EAB, gaze


sg., electroliti, glicemie, Hb, Ht, diureza, temp.
 3. Oxigenoterapie- masca, cort, CPAP, ventilatie mec.

 4. Alimentatie parenterala

 5. Tansfuzie de MER- Ht peste 40%

 6. Monitorizarea TA

 7. Controlul radiologic al pozitiei cateterelor arteriale si venoase


PNEUMOTORAXUL
 Este mai frecvent la baieti decat la fete, la nn la
termen si postmatur, decat la prematuri.
 Factori de risc: BMH, aspiratie de meconiu,emfizem
pulmonar, hipoplazie pulmonara asociata cu agenezie
renala(sdr Potter), hernie diafragmatica,ventilatie
asistata prelungita.
 Clinic: tulburari respiratorii, cianoza, iritabilitate,
apnee, tahipnee, geamat, torace asimetric cu
impingerea cordului si mediastinului de partea opusa,
cu diminuarea MV.
PNEUMOTORAXUL
 Examen radiologic:- cresterea diametrului
anteroposterior, largirea spatiilor intercostale de partea
afectata, cord deplasat catre partea neafectata,
hipertransparenta pulmonara.
 Tratament:
a. P. asimptomatic necesita observare atenta, sedare pt.
evitarea plansului, adm. de oxigen 100%
b. P. simptomatic cu detresa respiratorie severa necesita
aspirarea de urgenta a pneumotoraxului, prin insertia
unui tub toracic si atasarea lui la un sistem de drenaj.

S-ar putea să vă placă și