Sunteți pe pagina 1din 29
oat tee i '. ” ah. wh {yas AM Md ce Ab ELEM fis SALE TE & \ I, Motodologig de_inventigare epldomiologiox Apoluiirst modiuiud 94 eotiunea apupra atnttk 51a Populnised beled At beuleil af CMa A — filer ‘ { 1 Cercetarea epidemiologick a efectolor polukri4 mediulud asupra siink~ $44 populetiot!suprinde + . (= Stabitixoa surnelor de polnere, a agontilor poluent4 carasteristioly concentratia acvatora in mediu-girispindirea lor. Gercotaren sttrit de sXnitate a populayiele 6 (A. Cotcotaron nivelelor do Rolusre cuprinda atabilirea omtgiilox po~ jnante, gyerte{ de rigpindire w polunntilor g1 determineroa propria eisi e nivelelox | dé poluaro. = 9) = aaa de Lila poluante pot provent de 3a dAversele curse de poluaro, Cunongterca lov! permite stabilirea naturid poluanjilor, a yolumiad tn care as cogtia aint olisinatd, a monontelor de eliminaré precun 91a punctelor fn Gere eint eliminnyic en om Metodele de cunoagters Seniaiilor de poluanti includ Procedee mai — simple cau met complicate, in functie de umplosren corcetiirld 94 de mijlovcele matoriale atspondbile ( personal, ochipamout ete), oe Sol jad sdmplu proceden $1 reprozinti utilizaroa dateloy exietonte Ja diforite inc titn}di aan organe controled ae _ 0 me iodit mad oxncti cuprinte Tolodiren chostionarelor, care vor dnoluda intrebi Privitoare Ja datele necesare cunoagterid omigidlor, cheg-. tHonare care pc’. fi trimine apre complotare undtX flor poluanto(autoodminde trare) sau pot | 4 complotnte do porsonniul eara efectieazX ahchotae . ~=In ati rgit, cos mad comploti motodx do cunoagtore @ emioilor ou. prinde detorm:narea concetratied poluantiloy 1a looul de omigie,. Metoda ste eplieabs1% fn mvetal la euraele otganizate; 7 Datcio obtinute, privind emisiiJe poluante pormit in primal ring stabiliroa natuy 14 agentilor poluanti, esenfdali pentrn alegoroa metodelor de doterminare 91 jentrn octimaren riaculud pontru oXnktate. 22Stoldliron eriod de xispindire a poluentilor ( teritoriul supue Polukr44) conot}tude com de-a doun otapk de oercotare’. Pentru.a estina zona. Poluatt onto netoaari cuncagterea omisiilor Precum gia conditiiloy moteore. logice, hidroiatice, Geomorfologice gi domografice alo toritordaluis — stab: orgei de vispindire a poluantilor constitute un moment Amportant al #tirddulat poluitris mediului,in functie do aceasta fixindu-se numirul 94 locul Punctelor de recoltare, ——~~"3 Datitninaroa pivelniud de poluera, ridieX adr punct do vedere netodologic, trai problomot stabilirea metodolor de d tormnare,fixarea punoteld tox do secoltim gf a freevontet dptima de efoctuare a reocltidlor. i © folonite vor £4 eft mai epectfics 91 sone: bile pontru a ovidentia concontratia real a Poluantuluts Acosta matode pok f4 outomnte, naiiale g1 semiontonate, = i 7 oe 7 Metodole automate aint reprene.:tate de disponitive care Snregistrea. ak concentratiile gXeite, f44nd necosark doar roglarea poriodic$ a aparatu- jut 94 achimbaren roactivilor. Rozultatele pot f1 inrégdatrate eub forma une A4egrano, core” are fnacria timpul po abolak $1 concentratitile pe ordonails a ekla valorile modi (valorile dntogsate) Pe un interval : eratil dispune de un integrator automat care inecrie acoste valori.: ) Foaultatole pot eparo po un ecran g1/aau pot £4 Snacriee pot band de hirtse de un toleinacriptor. —S = ~~“ letodele automate au avantajul de a colecta un numir amporteart 20 date ou ajitorn2 ekrora go poate urmiird evolutia pormanent’ a poluirii, fis! & £4 meconari o munc maynalk, objinindu-se maximum de dnfornatit on mind merge Personal angojats Au inoit dozavantajul do a.f4 soumpos realizaren + Fetole do dontrol namai cu oparate aatomaze f14na @ificMl de Infkptutt aan Punot de vedere economics ~iEetofele mannalo cuprind acele metodo fn care proba rocoltatt 2uts. snelizapii Sn laborator. Valorile ob{inute aint coroapunsltoar timpulud ae ; coltere. Costul 1ud initial esto mad redua, fapt cave.faco oa ok fda coli pidest col ak frocvent fyloaite. Din punct do vedere al exnctits}da, in condigsi ameca- bile de Iucru, na pint cu ninte Anferioare motodelor automate, Nuntirul Ge Anformatid |sbtinute este suficient pentru aprecierea nivelului de Poluare, ou oondifie exploatiri4 corecte. 7 = to timp dorit. In foul acosta ee pot ridies probele pont: do mai lung! de tamp, = ( Bgkdxnron punctolor de recoltare Gepinde de caracterii auraelor de. Poluare, de natura poluantilor, de aria do Wepindire a scestora, da populati expueliy precum 94 do ochipamentul 91 pornonatal Adsponibil. Hu extotl pio tn prosont 4 schem optink uniet, 1 oomad din oaiza tuturor acestor factord, DAgtingom recoltirily in puncte (stati) fixe gt puncte (stays) mobslo« See Ss i = Tecortirt1e prin Siutomele moblie conotau Sn deplasarea. echipamou tulud de zedoltere Sm aiferite puncte ain teritorinl controlat gt efoctua:, . 1 are avantijul de @ Rooperd 0 aupras. (eu un mumiir mare de detorminkrisére fnek marelo deze’ Hirilo 60 foo $n acolugi punet, pordoade wourte de timp fapt velorile si nu reprezinte nivolul real,o4 mined enunite Din acoot motiv wint indioate Ondeooeda tn ntuditile,pre- Mninare, " wedoroa stabilirit uned retole do puncte fixe de control.De Seemenen a" \rtemole mobile Pot £4 folosite pentru verifioarea unor eltuatii speciale ( p!ingeri ale Populatiod ,uomalarea unor conditit do Poluare mois dontald ot:), 2 - Recoltaren in buncte fixe este mult mad freovent folonith pentru H 14 ¢ Briatenje unui nuntr de puncte fixe fn trun terdtofiu oonstitude o rebea de controle In atabilives foculud de amples sare @ punctélor fixo de recoltare precum gia numkrulni de puncte trobule i ~ io ~ avut fn vodeiy faptul oX rocultatele objinute 6X £10 reproentative pontvu fue trogul toritoria eontrolat. — (CoFxacvonta recoltirilor trobule of nedgure.obfdnoren,vnor romnli nk to onre wh reflvcto aitunyia realK a polukrii In pnnetul coreetats Coil'mat corect rezultat se obfine prin determinares pormmentil « nivelulut do pdiuare pe toth perdonde in care 2 face oontrolute . Tn lonsul $n eave recolteres petmmonth cu caragtes continu 2% 99a te £4 aeigurr sti go ponte utiliza gletenul do control pormment en carsoter diel continuy, cere vont fn ofeotuarea ae recoltiix’ Le amuatts Intervals wibaloo do timp. Tn stufiul nivelulnt de poluare n mediuind em poate fotoni ca determine: x8 ouplimentarii.! uneord de mare utilitato~ corsataren prezented.gi/aan. acumlke FAL polugn}lloy in orgentore vogetalo gi animalin, precom gi in alti factor, at medinluis .. | ~~ fe Uealuaron 2etolor. Rxlati mite metodo do tratave matomatte eis stocare a datolor. Col mei frecvent eo ntildzoast. valorite integrate Pe .aunmie to porioale do ‘inp din care op pot exlovin modille vitndes, Iunnye, sasonione’t annale gi multiannalo: * Taterprotarea reaultetelor ps face in report ott u concontrattids mnacdiks admipibile, fadtorl1 mtoorologiot, h3drologlcd 1 elVi? care influenteaz% “enpatt oltatea de autopursficars procum et ou wasterdatiedle de poluare ale ares: lor exiatonte in Jocalstaten renpoctint Goortinne, Intaraitonke)e + Bearcatoren ot8xl4. de pln’ In vederea stabilirid actiunts pfolaiiris moadolad esupra eine gt se ofeotunasty | Hey def lecatn ria luting a a rercotiint eptdemtologtes bi Hi fie bry Ry saree tird oxporimentaln 2. \cereetird privind efoctul poluantlor pe Pleats gh enivane 1. Mprcetaren cate hatola con mes fideI% pontin eviel dendgleren efentalas produ de polnnren noddnind acupra emit yate » Dietingom in codru2 wiaiaioy opidembelogive. tres, notode d>.barke studinl ptatipries studsul olinio cl prraciinie cmidewtologic yi wtudial elinks i paratlinde é9 apecdalitate. . . a) Studjnl sintiatle cuprinis covceterea mortalittyli 91 morbiddttyss, Populaties fn zona poluatk.s Pontru eprecierea iufluented, poluanyilor ssupra alt nitititoo LED igoum Tatele exiatonto 1a unttytLe aeni.tare..(.dtsponsure,pold,, oMnletyapitels )sAuelizn olatlatled a.ncontor date pormite omtinaren efeotuind Prodyn de difoxif14 poluants, din zon, in funetJo de natura gi concentratin aces tora. = Mesele ere avantejul da a £4. relativ ajmpid © ante Anfluenfatt do eeuratetjen dotcior Folostte, dependontt Ie rindud ef an. om de factori(ens ditatea asiatentes modicale, accesibiliteter aceatoin atns de Din acest. mothy. aceastk motodk AX romltats corte unmet in oar polatellor savore, tn cant. Polukrilor mis}ookd find ntIU dese pewter semmlarca unow enone patologs! 00: Pontbite. mis me et: ao ow ot uri to: bo ah pa mat + po ao po Bi a re bi pe ox bo 8 Be De xe Ww fy te ws >) Studiul lindo gi pamglinis epsdontorogice xeprouintt matoda de bark In corcetarea influonget: peludri4 aaruint npupra oXnXt4pt4.Conath dim exe ninaren wior,oturl reprozontative de popitntie pantruapnne In evident einp ton ze oan bold Sn caro poluengad caracterlotic! teritoriniul roapectiv joack wa rel stiologto detorminat anu favoriaants Gercotarea clinick 1 parnelinto® ao carnctorizeask - apro doonebire de examen) clinic clasio= prin faptnl ox nitlizosck metole do muro xandamen’.= eres porml th exawinaroa unui numiir mare do poraoane Mee, otent de.sensibile 93, specifica pantra a pane =n evidon P ogian uvmirite. Freevont in metolologin practioat Intel anchota da admptome fn agus fork creda populatie axuvinatt ecte Intorogati arupra nnox gonve .cursoteriatios bolalox Anflugntate de poluaro, Spre daonebire da anamoza olindoX, anchotn go ainptome eo face ou alutoral uncer chootionary 1a care pornoana Anvostiaats wed, Pande ou. da nay nu, gan fixeasK un ricpuns fn fmagte do eltomative datos Aandi! alatreren(aplicaroa) acostor chostionare ae fava de oXtre Persone). caltficak un {lized Intorviud anddvidnal eau on grapes Penta chontionsre foarte simple. ve Ponto Zolou! 54 motods cutoddmiulatriris care consti din conpleteren acaatonn 40 olftre percdanole oxaninate Sn absonta invastigntomied. Riri a avon oxactitaton mod anamoza elnsion, anchota de otmptone Poate pune in evidonth existonta semnolor carac toriatice proceselor fintopate}o= glee Influentate de poluantid din mediu. a | : Anchota de nimptome eingvrl mm ante deovtoot euftetonthyattugindiiee | #4 oxamons paraclinico ( blochtmice, hematologicas probe funotionalesexamene ~ vadlologice ete), solectate in aga fol Snett mii £40 ott mai speodtice gh senain Piles rispunnind gi corinted don permite un rendement. creaonts’ Acaste exemens Pomit stabdlires unud diagnostic individual gi do grup, dar nu oa Procizia oxenonulud de, spocdulitate fn gonsul cX porult foarte grou precjzeren abad dud boll 91 prognoatiouluts : ©) Studiul olinte el parnclinic de spoctalttate cuprinde exenenal powme / Plot in unititi modieale specializato, din care reauiti un Adagnostie elinte prow cise Se practicl pe loturt soloctionate fn cadrul, oxanenulud epidemiologic, son firmind obsoriat4tle epidemtologics gt stabilind conduita terapoutick pentru os bolnavi. : Fentru a putea stabild rolagia cu poliaroa modiulud u fonomenolor ix: mirite fm cadru studidtor epidomologice we poate foloe! metode corelatted sta~ Hatioe ei.coava comparatiei atatiaticos _ ~Sorplotia gintiotics urmiregto verintsa Andtoatortior ae atinktkee cereetajd fn seport cu vardaijiite care apar in concentratia agen¢ilor polugnti. Rote wingura metoat care permite apracierea efoctelor inediate ale polutirtt, Da wenenoa prin acsaati motodi ao poate wet influenja exercltat de polusd Fea mediniud asupra evolutie unor proceso patologicos ~ Hotode comeratiol mtatistice atabitcyte influonka oxerottatt do Pom lnarva medulud coupra atinktiyia, analizind Anddoatorii ao sinlitete etuddayt fn tone poluatit gi intro soni martor, 14pesitil de poluates eorulud. . Pentru ca motodu conparatind statiatice ni part objimerea uno aon * coroctes nenmttoanete de poputatie in ete 2 cone uate $m a tadtu trebate ‘| orkiyagitind perdodio. Bprubeteie, ge completenni a 10 m1 cu ek dinttlatit, oo Ine%1zeac an baia de opi 1a 80° timp de 30 minite, tar dupX ricire se determink absorbiia optich a feckretas 90 construsogto pe un graficyunie so fnacrdu Pe ordonati ‘te opticiijtar po nbneiat concetratiile corespunzktoare. Coloninetrde ox echiut ber ge efectiwnst en ajutorul unet aciri de stalonne conmirttti mnalog, compurtid culowea epruboted care. confine proba cu eprubetole potrdi, unde concontratjiile de CO sint cunoga tes Seles 2g CO/w aor G C= ng CO oxiatent Sn yraba recoltatt Vim volumat do wor exprinaé nm? nomen tant 2 ne/i? CHA medte 24 ore at~ | B cou CoH % = LAME 100 Doterinaroa oxidulut de carbon ain aorul expirat — Principiut eatimaren po cate Andiront! a carboxthenoglobines din sing ge prin analiza aorulud alveolar oxntrat ( dupk apneo voluntaxt do 20 soomineys Bete © motodl de echiiibra baze! Pe rplicaron ogilox fiztoo-vhimice care gu~ Yomoazi schimburdle gazonnn pulmonares Woaut go Iuera Se .expird} 1 no inepiré protina ae eltova ord pentru indeplirtarea gemlus nepdroulant do pe cililo rormiratortty npol ae tnopas profund, wa ase {ino xespiratda tinp de 20 gecunde. ne oxpint normal, Jar aerul.cnre rkiine fn pllinfnd In offrgitul expiratiot norunle we suri torte intumo, pang colaba= M do PVO, cu sronimea peretelnd de 0,3. printzmin fib Oo valle . Pentrii a efectua dotormnaren, onte nocesark 0 cantitate de minimum 5 Litre do_oors Pact na e-a putut obfino noonath cantitate, ae repeti nanovra, @escrial mat mes 7 = ~, fo cane eminaren oxidulud do carbon din sorul oxpirat ge face on anelic. word do gaze sau cu tuburt reactive imbibate on un amestse de. pontoxid do A0dy, bioxdd do solonin el aedd sulfuric, on care oxldul de carbon at 0 ronct4e de Caloulul concentrotted de COD corennunzktoare din atnge ve foe fom Josind formita 4 cone % = SOfron TIT, Detormnaren poluirds sorulut ey pulberd ei btoxta do guy > 28 nespeotfick equpra orgshipuntuss elpireem Pulberile gi bioxidani doe mult no giesno frecvent fn medinl de -wingt * actdoneari agominiiter, prin Avitetia eXtlor vonpiratorii,ca yl alg4 poluan= ¥4 oud form de partionte 94 gazoe Poluarea eerulut ou Pulberd g1 gaze tritante 80 intilnogte atit ooparat oft.¢1 combinat, afeotind’ an principal aperatul reapiretor. gi’ mai rar alto organo. Agonti4 poluantd ain aceanth categorie aint roprozuntati de parti~ cule sedinentobile g4 tn suapensie(ckrbune nears sau inauficiont arn, enuge »pul~ bord do minerourd, de edment ete) precum sido gaze (bioxidul do aull oxizit do azot, oxtdantii, ploral, actedd ote)< 2.40 Poluare cu substanta tritinte gints combustia, procosele. Avlustrinto( vermoe renge tien, siderurgia, motolurgia nefercnshsindustria materin~ ielox du conatauchis, Industeta chimick gene), transporturtle, descompunorea riluurdior, exoziunew eolulut gi tiixémdtaven ditesd teres nateriales Uneord Polusreu ck pubstunte sxttente are loe prin procege nalurale, alteort artaficie~ ies neeuoth a doun eategorte Interostn tad mitt siinitatendeoarece este logatk {0 eglomoragsdte wane din os! iti ¢1 locurd do muned. = 19 - Tl Toataren otiirdi do cinttate a organtomulud populatted ain aia Poluatits ‘ Ts Dotorminarea poluiirit sorwius cus: fy Dotorminarca pulborilor — Doterminnin pulberdlor conatk fn recolternn uno probe Coganttoana) ‘im ersd poluaby ununiX do dotorminaron lox'fizieo-chileke Rogoltaren v0 face curent prin 2 procadent | nodinentare gl anparatts Seligontaroa no roalizensi inlz-un van e4ldndrie do atioit (damengd=. uni eproximative de 20 on X 30 ¢m),oxpua pontra un intorval de 30 aib fn pune = tul do.mMauraré, fn care 90 depun attol particnlole godimentahiie(mai mari de 1 ade = <== Tehmicn de dotorminare conott in spfilaren on api dintilati a vanniud pontru antrenarea tubie ror pasticulolor aderente gi ctilogorem contin tului fntr-o capauli cinikrati tn prealabil.R~ vaporind apa din espsvlit po © bate tnetizith Je 1007 91 cintlirinl din now capmula dup usoe ¥9y 09 ob(ino prin diferent cantitatea do pul: vord din prota recoltutiis Rozultatul ae exprink 1a/o unitate de gi de timp ¢4 se re~ Portensk 1a norma sundtam din, tara noastxks FOE i a (17 @/a®/tant = 200 tHio/an. ), — Toba so mal poate diferent 1a(dupt ineine-» rare) in oubstangii minoratii (conagu) @2 orga nici(partea cdnoumati prin conbuatio) eare so ponte oxprima £49 ponderal,fie Procontuals So Poato deduoo aatfol originoa pulberdi ain probit. ~— Anpardtta cate o metodk mat Anportantk poutm corclurea polutrit cu starea do aiinitate, debaroce aorvegie pontra doterzminarea particulolor tn guee Pensie(care ajurig in chil respiratorii),dar rezuitatul sia eo raportoazt Ia”, volumil de eer, apropiindu-so agtfel de parenotetd fisdologicd al respirajies ~— Aopiralte ae face cu o pompi slectrici, misurarea volanuiud go reali woazk ou un debi tne tru sau gszonotru, “tar reqnerea pulborilor are loo fntreun Filtra uoeat(de Airtio,do monbrank wintotseii, ao fibre cau de granulo) gow prin sptiere intr-un “Vag eu lichid care poate $4 coneiderat un f11tra umea( dmpin- gor sau elt dispozitiv de barbotre), ‘an Toimdci1e do dotorminare 2, sint reflectonetria,gravime tria, z ene era ee ere 2peutw ante coudne tela ote. Ss etree — oe Reflectometria cons ti fin mit. auth, surares 4ptick cu un diepozitiv ; oleevat a etratulud de partioate Pomee esairafowe refinute pe fi1 tru igrevinetria in. doverminaren groutitad pr: vino alesoanaldtiet tur 6 Seteme o recutin a utente do say pr metedy asp 14ime tx Mtr a tenon os arm avtoks aspirates @ condmetrda, Prin dotorminarea microscopic a Fy 04 -Biposite de epirene = seoMrutad,| imoneduntlor forme1, naturdd 4 alter caractertatios @e parthox Lolor reco}: tate. . [fh uitine wrens’ i Snicoput ail ge Téloseasol, wetode,Atepostaare gles 0 Parate curb Snregintrenzi automat coneantratia poluantilor din aers ® |Rotorminsren soinetricl o pulberilor In punpopnse, Fecoltarea oo faco cu un dabit do 10-30 1 /min.,pe un interval do 30 minnty # roapectiv 24 de ora, folonind metode usento, dupX care filtrnl@ “eSntkregte direct, tar conjinutul dintr-un impinger dup evacuare inte-0 |. capeult. Rinuwitatul go. cateutenck tn mg/m: oo exprimt dupX formia 4 mg pulbort Sn'auapennto /m? » Fy in care + © concontratia de pother’ tn prob ( mg) ¥% volunul da aor recokiat (w?) t ConPaxaren reziLtatolor oo’ face cu novnele eanttars’ 0,50 nol 2/30 minute ( concentratia maxtet momontant gan de mourth duvett) , 0,15 me/oP/'24 oro ( concontratia made zilntei) a otoxminanen reflect: Ha fumingints, 5 | Probeie de funingine ne recoltoact po hirtle de ftitra nan pe me: ‘ brant f1itfantit do colodin on porozitate redust eu un Aebtk de 715 Uninnte © Potela rozuitate ue citese 1a un aparat optie atnlonat an$fel inctt red xem. tatul in me/probit dur in final 99 raporteazti la m ge ners Ramltatele ao conpe- x 7% ou normole sanitare pentru funinginer . fourth durati 2 0,15 m/n2/ 30 minuto pedia zAindck 4 0,05 m/m/ 24 ore 2 “tpterminersy comtnolrtet a pulbortler DapX rocolta ron umedi prin Aupinges (deb&t 25-30 I/miunt)o9 fa hte © picliturg cu o pipet gi so oxrminoe:t microacopic doterminindu=ae s } numirul de particule, cu ajutorut uno} colate do.numrat’ Puchas j Rosenthal, in mod analog numtiriirst otemontelor Tigurate ale ainge- ands ! repartitia procontuals po dirsnatuul, tn functleda pondbilataten | do piitrundere in ollite reepiratordd superioare nau fn alvools,in | mod analog stebilirii formuios leucocitares * ature gi forme partievJelor, prin compararea cu etalone cunoecutsd Ciaimetria se mai poats practten folorind Amegint fotogrefice ou ! scark do.m{rire, la cars se raportoarit imeginile microacopios ele probet de analizat. Ltomminarva poattes o gona ettonte a { Diturminaren poluiixis ar gezn co nveamink on con a pulberdior,. ov unole atap lied 1a caructorele Jor fizdco chinice gi ammo: folostrea aproape foulouune «i unut regctiv §m eolubte gi doo xecoltore fn fedin unod,.ca.debi~ to nat mia! i0,2.~ 2 Uminut pontre a portite reaojin 9d,prin avcvsta,retingres! euroloF UH Aer Daterminarea gazelor wie diforith pentrn @4ecero, dupk tehni. ca wdoptati: Ca tip de detorminuna ce va axoune med jos dornrea 8, din atm” forts joyetne 20.80, Rin metods colorimetrtol ox persvozantlink(Wootm, Gnoke)y = Ti Auetpsu a Moxidul. de gulf xonchioneasi eu tetraclerumrcuratil de = ale nodiu, formind donul complex diclorosulfitomercurat,cara ou Parerosandiina ins. sétort.of ex fornafa oma Ada dau un compun eolornt tn violot,peoporfional ct cantie trtoa de bioxtd de eulf. as - — Rosotdys. ne 2yfolutio absorbantX(NaCl + HgOly» tn apt) 2eSlolujte pararozandlint 0,04% 3eSolufie de formalachtas 0,4 % | ‘s0,utso otaton(i-ml coreepunde 1a 10 pe 80,) | ehnica; . j Rocoltaroa provolor 68 face lent(0,2 = 0,5 1. 0 nor/minat) “Intxsun, j Yea absorbitok cu 10 m1 de solutie absorbont{.dn tmpal rovolthrdd Pecomant aX ca polutia al fle feritt ao luminte Proba récoltatl ve pune intro eprubott': gi.00 adaugh cite 1 ml olutie do pararozandlini gi 1 ml de formaldehiax. go a! gitt 91 dupii 20 minute.se cltegte ja fotocolorimetru saz so compar ouloarea ou acera de ctolbanre proparatk conform gchemel alkturate. - Galeuls Cantitates do 80, din probs go raporteaz’ 1a yolumil de eer, Seooltaty remu2tatul oxprimindu-so in mg/m de sor dup fornia s ng 60,/u $ in care . + @= ng 80, Sn provi . ¥ #/vyolunul da aor rocoltat fn 1, 5 i ReSultatul. ae compart cu nornole do proteatie a aeruluis Pentru scurti durati (30 minute) ¢ 0,75 me/m? moda zAInick(24 ore) 20,25 mg/m? IIs Botorminaroe sotduntt agupra ox endomulud Im scvat seop ae ofectuonri.o. nero vardetate de Aetorminted cave pun in ovidenti f46 prozonta ¢1 concentratia poluantilor tn orgeniom fio moatei= clirile induso de acogtia scupra unor fosuturd, funcyi1, organe o modifiokrd, pink 1a boald 94 decons Zi cost sons go Zolonese de reguIK exploraren functie4 pulnenn ’ Snregistrarea intordeulud g1 a attirit.actuale po back ao chestionars Adeseord 8 practic’ i! examinarea radsologick. In ons de eceasconfirmaren dlegnontis . voulud @1 procisarea gredulud gi extinderit lezduniloy se face prinexamon anato-~ mopatologics. | . . eg lilpveatigetia functor A ulus rey tor( a} duh Le Se Selovegte freovent oxanonul oxpirogratic, care araitl atit stemon funcfionalk a Gilor reepiratorii, oft #4 9 pulmonulud 91 oytied toraction. mm treout eau folosit mat mit motode umede (optronetzu cu clopot), dar tn pro= font ae-folosese freovent me ‘ode Bevate, mai comode,pontru torent vitalograful, speratul Monaghen 91 dobitmetrul de expiret te mecini, 8) Vitaloprafia conati Sn Snacrierea.curbes. oxpirograttee(vitalo~ Grea), care permite odtirea debitolor reaparatordd 1a Antorvalul doris (VEM) 94 oepecitates vital fortatt (cyt). ,) Nomotdy republican privind 41umingtul artifiotal (Bulotin Oficial RSR Parte IN re 46 ~ 47 ANBXA V) ‘Valori normate alo nivelului medin de tluminare pentru conntructit ctvile i 1 a. ClYpiri de locuit Nivel de iluminare (uxt) 51, camer de dorntt . 30 | 2. camor% do dornit 91 eufragerie 50° bs Ciihlird administrative |) 1, birourd,(magind de scris,caloulat) 300 || 2. birouri,s%11 de gedinyt 140 o» ClMdird comerctale 1. a&14 de vinsare (magazine) 200 a. Ingtituyit modtoale bo Le oX1d de operatiit | = A1uminat general 300 | ~ cfimp de oporatit 3000 2» cabinet medion] pentra conaultayis fermacds 300 | 34 amloane bolnavi . i‘ i ~ dluminat general 100 } ' ~ 1uminat local 300 t ~ tluminet de noapte 2 | (de veghe) F ae pad H] - ‘ . ~. # tf f et VII. Determinaren potatos miorobisne a ape fod rigourt mmr pentra afnttate £ , figoe vig f Spal biaad ce pe pe Behe, me ee ks Oe igh ‘ i Analiza microbiologict a apod roprezint& un complex de examene de labo ratorcu sqopul de® aprocin gradul do inckro%turk microbiant a unei ape,fe: An1 of provenienta gernontlor, fa vederen caractorizkril din punct de vedere eoniter a apet gi a atabilirii posibilitttil de a f4 folositX ca apt potabilk ca atere jau dup o prealabilX prolucrare. In condifii naturale apa confine o serie de germeni care variack oa numtz, pyoie gi provenient% gi care an fost clasifdeati dup semnificatia ea~ nitark “n douk categorii: flora microbient proprie apei(flora naturalk) gi flo~ ra miorobLinii do proventontt umanti g4 animalA(flore poluanti). Flora proprie, natural eate formath din epecii bactoriene care au rol n prjcesele naturale de degradare a substantelox organics. Dp renh = 49 - Flora microbtan’ polaantt pXtrunde in gursele de ep on apole reat ~ duele, cu age te do gtvoivs sat reulth din ddferite notivitht}4 ale coleotiv- NHL cmane., F ‘obian’ poluantt ente format din spsoli microbiene prove= | nito de la om 71 animala(specti saprofite, apecdi patogene gi specit con itdo- nat patogene).AstZol, prin ‘tormediul pet se pot tranemite o serie de tot at clos agenitt patogent pot £1 Ga nnturt mlerobient (febrele tifoparatizotie, Atzonterte bactlarii, holoma, t:leromia ate), de naturt virotiet\(hapatita opa demieK, enterovirezo) aan do ne‘usii parazdterd( dizenteria anoobdank, tambliasa, fanoiolasa ato). . Aveate DOLL vvolueasi Zeaxte adenoa aub form do opddem4i hideicosDan acente consiierente, ave poteb: 1X nu trebutessl conting agenti patogons mt j alos din code poertil ay intiare digeativis Chutrolwd potebs2iti git apet ain Punct de vedere bucterfologs ho fan ce printr-o aerie de examen de laborator care, dupX ritmul de efectuarn gh fmprojurfiriie caro 26 dotormin , we inpart tn exameno curonte,exaneng comple. mentare gi ekenmene opeciele. i Do asemenen, cum izolirea agentilor patogeni necesité analize lebori- case, Sn céntrolul potobiliuitii apod, s-a recurs la evidentierea unor grupe de germeni, care prin precente gi numtrul lor p& indice o contaminare a pei cu Poriccl de aparijie a mor infec{ii tranomise pe aceanth cals. Acdote grups do gerneni poartk denumiren de Indicatori gi efnt + Auntrul tote) de gernont/om/37°C reprezintt un inddoator do orion tare asupra gradulud de contomiaare a spel, prozenta g1 numirul germenilor paw togeni fiind fn directh relatie ou acest numir, . Sorments coliform, enterocoodd gi germent4 gulfito-reduciiter’ tae parte din Sermenii eaprofitd case se giaeso normal in intestinal uman gi enimei, gi prezenta Lor fn epX indick o apd poluat& cu exorete gi implicit cu agentt . Patogent intestinalis, &n casul existanje4 anor bolnevi sau purtitord fn eoles- tivitete. Smupul_coliformtior eute indicatoru) oe] mad qenatbil. a9 contenina~ 70 8 epedy devarece ae gkaogts predominont 91 fn centitate foarte nare fn ine seatin. Dintre coliformi, grupul coliformilor focali(eu specia tip Recheriohia Gold) anttok p conteminare sigur ou defects umane oi andnals p41 ou pericol de aperitie a unor fmbolnivird transmise pe calen apels 2 Entorecoott, gornoni ou provenienti tot intestinal au o resistenti. mick fn apt gi de aceea numoi presenta lor are o semnificatie santtert (conta~ minarea recent ou dejeote). 2 Aboenta lor din ep nu ne aX cortitudines potabilitit1’ aped oi tre= bute ak recurgem in cent caz le grupul coldformilor. aneductlimrd ~ ou reprezententul lor caracteristic Slostridium perfringens, prozenti in intestinal nman g1 eninel, restett roarc f# mult fm medju extorn fiind ovorneti gi indick prin prezonya lor © content. nere nai vects. : Asoedind cereetarea color 3 indicators. 6e poate aprecta vechimoa dm= Pariticlrii wned apeds coliform ¢1 enterooocd~inpuriticare recent dar mumal sulfito~reduct tori~ Ampurtficare vache.