Puericultura si pediatrie

Curs nr 6

BOLILE APARATULUI RESPIRATOR 

AFECTIUNI ALE CAILOR AERIENE SUPERIOARE 

RINOFARINGITA ACUTA 

Definitie: Este o inflamatie acuta infecti-oasa predominant virala, localizata la nivelul

mucoasei nazo-faringiene.Este cea mai frecventa boala a sugarului si copilului. Are
aspect extensiv, putand cuprinde sinusurile paranazale,urechea medie si caile aeriene
inferioare.
Etiologie:
•fact. determinanti: - rinovirusuri, adenovirus, v.gripal,v.sincitial respirator, enterovirus-
strep.β hemolitic grupA,stafilococ patog, H.influenzae.pneumococ,klebsiella.
•factori favorizanti: varsta ↓,prematuritate, distrofie,diateze exudative, anotimp
rece,conditii de igiena si alimentatie precare.
Patogenie: agentul viral produce la nivelul mucoasei nazo-faringiene edem,
hiperemie,infiltratleucocitar, mucus in exces,descuamare celulara.
Clinic:
-per.de incubatie: cateva ore –1-3 zile.- debut: brusc, cu febra,obstructie nazala,
coriza,tuse uscata,iritativa. Apoi - rinoree muco- purulenta,tuse productiva. Respiratia
este dificila, zgomotoasa. Sugarii au dificultati in alimentatiedatorita obstructiei nazale.
La sugar: varsaturi, diaree + convulsii febrile.
Examenul local
– congestie faringiana cu aspect granular sau vezicular; secretii purulente ce se scurg pe
peretele posterior al faringelui.
Evolutia: 3-7 zile.
Complicatii: sinuzita, otita, limfadenita cervicala, laringita, traheobronsita acuta.
Tratamentul
– etiologic: este cel mai eficient, igieno dietetic, umiditatea aerului, administrarea
lichidelor,aspirarea secretiilor nazale
– antitermice, paracetamol, nurofen.
– Instilatii nazale cu ser fiziologic, apa de mare

1
Puericultura si pediatrie

ADENOIDITA ACUTA

•reprezintainflamatiaamigdaleifaringienefavorizata deprezenta distrofiei,climatulrecesiumed

Debut:
- brusc, cu febra cu varf matinal,cu agitatie si polipnee
- triada : obstructie nazala
-rinoree purulenta
-febra de tip septic,
-vocea – nazonata.
- alimentatia se face cu dificultate; sugarul abandoneaza biberonul pt. a putea respira.La
aceste simptome se pot asocia tulburari digestive: inapetenta, varsaturi, diaree
Obiectiv se observa un faringe moderat congestionat cu secretii purulente care se scurg
pe peretele posterior.
Complicatii:
-rinobronsite,
-laringite,
-adenite,
-adenoflegmoane cervicale,
-abces retrofaringian.

ADENOIDITA CRONICA( vegetatii adenoidiene /hipertrofia cr. a amigdalei

faringiene)

Infectiile repetate vor produce o hipertrofie cronica a amigdalei faringiene care va

depasi 4-5mm. Ea va obstrua permanent fosele nazale
 Clinic: tulburare respiratorie cronica, cu hipoxie cronica,cianoza discreta peri-oro-
nazala.Respiratia este zgomotoasa,cu gura intredeschisa, mai ales in timpul somnului.
Copilul prezintaFACIES ADENOIDIAN: aspect “naucit”; gura intredeschisa; buze groase;
toracedeformat,insuficient dezvoltat; intarziere in dezvoltarea staturo-ponderala.

2
Puericultura si pediatrie

ANGINELE SAU AMIGDALOFARINGITELE ACUTE

Sunt inflamatii ale celor doua amigdale palatine si ale faringelui.

- se clasifica dupa aspectul lor.
Simptome acute:
- febra ridicata in anginele bacteriene;
- disfagia apare in toate formele de angina, mai accentuate in caz de leziuni ulcerative.
- adenopatia satelita – sub forma ganglionilor submaxilari mariti si durerosi.
Forme clinice
1. angina eritematoasa – de natura virotica si reprezinta primul stadiu al unei angine
care va evolua catre o alta forma (pultacee)
Examenul cavitatii bucofaringiene evidentiaza congestia intensa a amigdalelor, pilierilor
si faringelui.
2. angina veziculoasa sau herpangina- este produsa de de virusul COXSACKIE sau de
alte virusuri. Se observa prezenta pe amigdale a microveziculelor.
3.angina pultacee – este cel mai frecvent produs de Streptococul Betahemolitic de
Grupa A.Febra poate atinge uneori si 40 ̊C . La examenul cavitatii bucofaringiene se
observa amigdalele intens hiperemiate si depozite albe de puroi in santurile amigdaliene
sau la suprafata amigdalelor.
4.angina pseudomembranoasa – se intalneste in mononucleoza infectioasa, produsa de
virusul Epstein-Barr; mai rar de bacilul difteric, deoarece vaccinarea DTP a dus la
eradicarea difteriei.
La examenul local se constata prezenta unei membrane albe, sau alb cenusie, care
imbraca amigdalele si lueta cuprinzand partial si palatul moale. Adenopatia satelita este
intotdeauna prezenta fiind hipertrofiati ganglionii submandibulari sau cei laterocervicali.
5.angina ulceronecrotica - produsa de o asociatie bacteriana fuso-spirilara( bacil
fuzospirilar+borellia vincenti) si determina o stare generala alterata, septica, febra
ridicata, sialoree, adenopatie satelita importanta, halena fetida. Local se constata leziuni
de distrugere a mucoasei, ulceratii cu fundul cenusiu murdar, urat mirositoare.
Investigatii de laborator:
- exsudatul faringian – evidentiaza germenul causal; este utila si antibiograma efectuata
dupa germenele identificat.
- hemoleucograma – in anginele bacteriene arata leucocitoza crescuta cu neutrofilie si
aparitia de forme tinere. In anginele virotice exista leucopenia cu limfocitoza. In
mononucleoza infectioasa apar in sangeelementele celulare caracteristice limfocitoide.
- examenul de urina- pentru eventualele complicatii renale.

3
Puericultura si pediatrie
Tratament - este diferentiat in functie de etiologie:
- antibioticoterapia – in anginele streptococice Penicilina G timp de 10 zile, Eritromicina
pe aceeasi durata.
- in angina cu stafilococ, Oxacilina sau Cefazolina;
- in angina ulcero-necrotica tot Penicilina G, in doze mai mari in
asociere cu o Cefalosporina de generatia I-a.
- antitermice :Paracetamol, Nurofen- indicatie in perioada febrila.
- alimentative de crutare :multe lichide si alimente semiconsistente, regim hiposodat.

BRONSIOLITA ACUTA

Este o afectiune respiratorie de natura virotica , ce apare la copii sub varsta de 2 ani.
Etiologie :
- boala este produsa de produsa de virusul Sincitial respirator, adenovirusuri sau
Mycoplasma pneumonia.
Factori favorizanti:
- sezonul rece.
Simptomatologie:
- febra variabila, uneori ridicata;
- tuse intense, chinuitoare;
- dispnee marcata, cu polipnee 80r/min.
- cianoza perioronazala;
- se observa batai ale aripilor nasului cu tiraj intern si subcostal
- expiratia este prelungita, cu wheezing perceptibil;
- in forma edematoasa care apare la sugarii mici se observa in jurul gurii o seriozitate
spumoasa.
Investigatii paraclinice :
- examenul radiologic;
- hemograma arata leucopenia cu limfocitoza.

4
Puericultura si pediatrie
ASTMUL BRONSIC

Este o afectiune respiratorie de natura alergica, manifestata prin crize recurente de

dispnee expiratorie paroxistica.
Apare in forma tipica dupa varsta de 2 ani, manifestata sub forma de bronsita
astmatiforma recidivanta.

Etiologie:
1. Cauze determinante: boala este produsa ca urmare a inhalarii de particule
submicroscopice dintr-un pneumoalergen (praful din casa, particule din par de cal sau
alte animale domestic, lana , blanuri, sporii de ciuperci, polenul din plante, puful de
pasari, fragmente din corpul unor acarieni, produse cosmetice. Un rol important il au
alergenele bacteriene din focare de infectie din organism : hipertrofia de vegetatii
adenoide sau hipertrofia amigdaliana.
2. Cauze favorizante : sezonul rece, infectiile acute ale cailor respiratorii superioare ,
fumul , praful, labilitatea emotional a unor copii, efortul fizic.

Simptomatologie
Boala se manifesta prin crize paroxistice cu o durata de 12-48 h, separate prin perioade
de acalmie, cand nu apare nici un simptom.
- debut brusc, deseori in timpul nopti;
- dispnee de tip expirator prelungit;
-toracele apare dilatat, fiind parca plin cu aer, pe care nu il poate evacua decat cu mare
efort; pentru a usura expiratia, copilul se ridica in sezut si se sprijina pe maini.
- expiratia este insotita de un zgomot suierator : wheezing.
- tuse seaca, la inceput care devine productiva, umeda.
- respiratia este incarcata cu secretii , care la ascultatia toracelui se aude sub forma unor
raluri bronsice.
- copii mai mari pot elimina print use o secretie vascoasa, albicioasa.
- in formele grave apare cianoza perioronazala;
- febra poate aparea uneori in formele cu etiologie infectioasa sau in formele severe.
- sfarsitul crizei este brusc ca si debutul.

5
Puericultura si pediatrie
Mecanismul de producer a crizei de astm bronsic
Declansarea crizei are loc ca urmare a contactului mucoaselor respiratorii cu un
pneumoalergen fata de care organismul a fost anterior sensibilizat. Se produce
eliberarea unor substante in special din mastocite (celule prezente in tesutul musculat si
conjunctiv in general,inclusiv in cel pulmonar) si din bazofilele din sange (histamina si
serotonina). Creste si concentratia imunoglobulinei E(Ig E).
Toate aceste substante produc, la nivelul bronhiilor mici si al bronhiolelor, modificari
responsabile de aparitia crizei si anume bronhoconstrictia, hipersecretia de mucus si
edemul mucoasei bronsice. Se creeaza astfel un blocaj in calea aerului ce urmeaza a fi
expirat.
Investigatii paraclinice
- hemoleucograma arata eozinofilie sanguina usor crescuta.
- radiografia toracica evidentiaza plamanii hiperaerati, dilatati.
- probele functionale respiratorii se efectuaza numai in afara crizelor; ele arata o
tulburare a functiei bronhopulmonare de tip obstructiv si scaderea capacitatii vitale
respiratorii.
- testele alergologicese fac in perioada de latenta.se fac prin injectii intradermice, facute
pe fata anterioara a antebratului. Aceste teste folosesc ulterior pentru efectuarea unei
desensibilizari specific la alergenul la care copilul este sensibil.

Tratamentul crizei de astm bronsic

1. Xantine : Miofilin, administrat la interval de cate 6 ore. Prima doza se face i.v. lent, 4
mg/kg corp, urmata de administrari orale, cate 3 mg/kgcorp la fiecare 6 ore.
2. Corticosteroizii : - la copiii mici, care nu coopereaza, hidrocortizon hemisuccinat cate
5 mg/kg corp i.v. la 6 ore interval.
- la copiii peste 7 anise pot utilize dozatoarele manual presurizate, din care acestia
inhaleaza 1-2 pufuri de 1-3 ori/zi, in functie de varsta.
- la toate varstele se poate administra Prednison, comprimate de 5 mg, in doza de 1-2
mg/kgcorp/zi, fractionat in 3 reprize.
3.Bronhodilatatoarele simpaticomimetice cu actiune beta-2 selectiva, actionand in
principal asupra terminatiilor nervoase simpatice din bronhiile mici, cu efect de dilatare
a acestora. La copiii de peste 7 ani , unde se pot utilize dozatoarele manual presurizate
se administreaza sub forma inhalatorie, Ventolin,
- antibiotice in cazul astmului declansat de o infectie acuta sau la existenta unor focare
infectioase.
- siropuri expectorante, preparatele cu Omergan si efedrina.- oxigenul are indicatie in
formele severe, cu cianoza si fenomene de insuficienta respiratorie acuta.

6
Puericultura si pediatrie

Tratamentul astmului bronsic intre crize

1. Preparate de corticosteroizi inhalabile, utilizate in doze mai mici si la diferite interval,

in functie de gravitatea formei de astm.
2. Desensibilizante nespecifice:
- cromoglicat disodic sub forma inhalatorie;
- ketotifen sirop sau comprimate pe cale orala.
3. Desensibilizare specifica prin injectii subcutanate in concentratii progressive cu
suspensia de antigen la care copilul a fost gasit sensibil prin efectuarea testelor
intradermice.
4. Balneofizioterapie la mare sau in statiuni balneare profilate pe acest tip de afectiuni:
Govora. La copiii mari sedintele in saline.
5. Asanarea focarelor de infectie : vegetatii adenoide, amygdale hipertrofiate, otita
medie recidivanta.
6.Psihoterapie cu copilul si familia acestuia.

7
Puericultura si pediatrie

BRONHOPNEUMONIA

Este o afectiune pulmonara acuta, grava, intalnita de regula numai pana la varsta de 3
ani, caracterizata prin aparitia de multiple focare de condensare, centrate pe cate o
bronhie lobara si , cel mai adesea, prezente in ambii plamani.

Etiologie
1. Cauza determinanta: infectia pulmonara aerogena sau hematogena cu pneumococ,
mai rar cu alti germeni bacterieni.
2. Cauze favorizante : sezonul rece, varsta mica, rezistenta scazuta la infectii prin stare
de denutritie sau prin deficite immune.

Simptomatologie
1. Boala debuteaza brusc, fie in plina stare de sanatate, fie ca urmare a unei infectii
acute de cai respiratorii superioare.
2. Febra este ridicata, putand depasi 40 ̊C.
3. Dispneea este marcata , insotita de polipnee, geamat expirator, batai ale aripilor
nazale care ritmeaza miscarile respiratorii.
4. Frecvent se observa tiraj intercostal si miscari ritmice “ïn piston “ ale capului,
ritmand miscarile respiratorii.
5. Tusea este frecventa moniliforma, obositoare.
6. Cianoza perioronazala, deseori prezenta, indica deficient in hematoza datorita
leziunilor pulmonare intinse.
7. Starea generala este profund alterata, reactivitate scazuta , privire anxioasa, facies
suferind. In formele grave se instaleaza coma hipoxica.
8. Anorexia, manifestata prin refuzul sanului sau al biberonului.
9. Tahicardie extrema, jugulare turgescente, edeme periferice, hepatomegalie.
Investigatii paraclinice
- examen radiologic pulmonar – precizeaza diagnosticul si localizarea, intinderea si
evolutia leziunilor pulmonare.
- hemoleucograma – arata anemie intrainfectioasa, scaderea hematiilor, leucocitoza
crescuta si neutrofilie cu aparitia de forme tinere de granulocite.
- gazometria sanguine arata scaderea saturatiei oxigenului in sange, cresterea bioxidului
de carbon si acidoza respiratorie.
- examen bacterilogic din secretia traheala , greu de recoltat, pune in evident germenul
bacterian cauzal; antibiograma pentru obtinere tratamentului etiologic.

8
Puericultura si pediatrie
Complicatii posibile
- insuficienta cardiaca
- convulsii febrile
- meningita bacteriana
- diaree de cauza parenterala, insotita de varsaturi.
Evolutie, netratata, determina aproape de fiecare data moartea copilului; sub tratament
corespunzator sunt multe sanse de vindecare, cu o durata a bolii de 7-15 zile.
Profilaxie
- calirea organismului copiluluiprin toate mijloacele posibile :obisnuirea copilului cu
aerul rece, alimentatia complete si echilibrata, efectuarea tuturor vaccinarilor conform
calendarului anual.
- mevitarea contactului cu personae suferinde de afectiuni acute ale cailor respiratorii
superioare.
Tratament
1. Se instituie de urgent tratamentul cu 2-3 antibiotice in asociere, chiar daca nu se
poate determina germenele bacterian causal :
- Penicilina G + Gentamicina + Cefazolin.
- Ampicilina + Oxacilina + Ceftriaxon.
- Meropenem + Amoksiklav.
- Piperaciclina + Netromicina.
- Vancomicina + Imipenem.
Toate antibioticele se dau pe cale endovenoasa, sub forma de perfuzie, pe o perioada de
7 – 10 zile. Se tine seama de toxicitatea unor antibiotic, pentru a evita administrarea lor
pe termen lung (Gentamicina este toxica pentru rinichi).
2. Oxigenul pe masca sau sub clopot semietans, cu debitul de 4 -6l/min si trebuie
umidificat.
3. Febra se combate cu supozitoare cu paracetamol, daca copilul poate inghiti se
administreaza si nurofen solutie per os.
4. Impotriva insuficientei cardiac, Digoxin i.v. 0.02-0.04mg/kgcorp/24h, fractionat in 3
reprize.
- Furosemid i.v. 1-2 mg/kgcorp/24h in 1-2 reprize
5. Alimentatia se va da in cantitati mici si repetate si va fi o alimentative de crutare, cu o
valoare caloric de intretinere, constand mai ales din lichide. Regimul va fi desodat.
Daca nu se poate alimenta se va institui alimentatia parenterala endovenoasa totala cu
o cantitate de lichide diminuata cu cc 2/3 din ratia normal, pentru a nu supraincarca
inima. Sol. Glucoza 5% si 10%, sol. de aminoacizi, sol. de albumina umana.

9
Puericultura si pediatrie
6. in caz de convulsii febrile se administreaza Diazepam i.v. lent
0.3mg/kgcorp/doza;Fenobarbital i.m.5mg/kgcorp/doza. Pot da rezultate si baile calde,
racite treptat si cu prudenta.

PNEUMONIILE INTERSTITIALE

Un grup de afectiuni pulmonare de etiologie variata, caracterizata prin infiltrarea

spatiilor interstitial din pulmoni si prin simptomatologie special functional foarte
zgomotoasa in contrast cu semnele fizice, stetacustice, care sunt mai sarace.

Etiologie
1.cauze determinante : infectia pulmonara cu agenti infectiosi de tipul Mycoplasma
pneumonia, Chlamidia pneumonia, rickettsii, adenovirusuri.
2. cauze favorizante : sezonul rece, contactul cu alti bolnavi cu pneumonii interstitial sau
cu infectii acute ale cailor respiratorii superioare.

Simptomatologie
- debutul este brusc cu febra variabila, stare de curbatura, tuse seaca, dureri toracice.
- in scurt timp apare dispneea de tip expirator, insotita deseori de wheezing.
- respiratie zgomotoasa, se percep secretii din caile respiratorii.
- cianoza apare rar, numai in formele grave.
- durata bolii este de 2-3 saptamani.

Investigatii paraclinice
- tratamentul etiologic se face empiric, prin asociere de 2 antibiotice : Ampicilina +
Cefazolin;Penicilina + Gentamicina.
- la copiii de peste 7 ani se poate folosi Tetraciclina sau Eritromicina.
- oxigenul este folosit numai in formele grave, insotite de cianoza.

10
Puericultura si pediatrie

PNEUMONIA LOBARA SI SEGMENTARA

Se intalneste numai la copii de peste 3 ani, exprimand o capacitate de aparare mai

buna a plamanilor in fata infectiei . comparative cu copiii mai mici.

Etiologie
1.cauza determinant este infectia aerogena pulmonara cu Streptococcus pneumonia.
2.cauza favorizanta : frigul.

Simptomatologie
- debut brusc cu febra ridicata, varsaturi
- in locul junghiului, copiii acuza dureri abdominale, care uneori pot preta la contuzii cu
apendicita acuta sau alte cauze de abdomen dureros acut.
- tusea este prezenta intotdeauna, de intensitate variabila.
- dispneea este mai putin intense decat in bronhopneumonie.
- la adolescent apare si expectoratia “ruginie “descrisa la adulti; copiii mai mici insa nu
expectoreaza.
- uneori apare herpes labial, sub forma unui buchet de microvezicule la comisura bucala
sau langa aripa nazala.
- durata bolii este in medie de 7 zile, cu scaderea treptata a febrei si regresia
simptomelor sub tratamentul corespunzator.

Investigatii paraclinice
- examenul radiologic pulmonar arata imeginea caracteristica : opacitateomogena,
triunghiulara cu varful in hilul pulmonary si baza la peretele lateral toracic.
- hemoleucograma arata leucocitoza mult crescuta cu neutrofilie si deviere la stanga a
neutrofilelor.
- VSH este mult crescut.
Complicatii posibile
- abcedarea pneumoniei cu formarea unui abces pulmonary in acelasi loc.
- pleurezie parapneumonica
- miocardita cu insuficienta cardiac.
- peritonita pneumococica,
- meningita pneumococica
- otita medie supurata cu pneumococ.
- septicemia cu pneumococ
- colaps infectios.

11
Puericultura si pediatrie
Tratamentul pneumoniei lobare
1. repau la pat
2. asociere de antibiotice : Penicilina + Gentamicina sau o cefalosporina din generatia I-
a.
3. combaterea febrei cu antitermice Paracetamol, Nurofen.
4. impotriva tusei : sirop expectorant sau Paxeladine.
5. alimentative usoara , de crutare, regim hidrozaharat cat timp are varsaturi apoi regim
lactofainos pana la scaderea febri.

PLEUREZIILE

12