Sunteți pe pagina 1din 42

Metodologia cercetării

ştiinţifice medicale
Dr. Dana Oprea
UVVG Arad
Cercetarea ştiinţifică medicală

 Cercetare fundamentală
 Mecanism fiziologic / fiziopatologic
 Patogeneză boală

 Cercetare aplicativă
 Rezolvă unele probleme curente ale
activităţii practice medicale

2
Cercetarea aplicativă

 Descrierea unor fenomene de sănătate


 Prezenţa unei boli
 Factori de prognostic

 Frecvenţa unor complicaţii

 Evaluarea unei metode de diagnostic


 Prin comparare cu un test consacrat
(“golden standard”)
 Exemplu: teste rapide vs cultură

3
Cercetarea aplicativă
 Evaluarea unei atitudini terapeutice
 Prin compararea a două atitudini diferite
 Tratament A vs tratament B
 Tratament vs placebo

 Cercetarea unor factori de prognostic


 Factori de risc
 Fumat – cancer pulmonar
 Factori de protecţie
 Estrogeni - osteoporoză

4
Etapele cercetării

 Pregătirea studiului
 Alegerea temei
 Rezultat al unei observaţii din activitatea practică
 Psihiatrie: administrarea de amitriptilină pentru tratarea
unei depresii vindecă şi enurezisul
 Date din literatură
 Vitamina E: efect benefic în scleroza glometrulară a
bolnavilor cu glomerulonefrită cronică cronică
 Consultarea literaturii de specialitate
 Elaborarea protocolului scris
5
Etapele cercetării

 Efectuarea propriu-zisă a studiului


 Analiza şi interpretarea rezultatelor
 Inclusiv prelucrarea statistică a datelor
 Evaluarea studiului
 Inclusiv comunicarea rezultatelor
 Comunicare verbală
 Comunicare orală propriu-zisă, masă rotundă, poster
 Comunicare scrisă
 Articol, monografie, tratat

6
Design

 Studiu observaţional
 Descriptiv
 Transversal
 Longitudinal

 Analitic
 Retrospectiv
 Prospectiv

 Studiu experimental

7
Studiul observaţional descriptiv
 Caracteristici
 Descrie evenimente care se produc
 Investigatorul urmăreşte evenimentul – fără a
interveni pentru a-l modifica
 Exemple
 Distribuţia unei boli într-o colectivitate
 Prevalenţa infecţiei cu HIV la consumatorii iv de droguri

Compararea seropozitivităţii la cei care utilizează în
comun ace / seringi vs utilizatorii “individuali”
 Tipuri: transversal, longitudinal

8
SOD transversal

 Bolnavul este văzut o singură dată


 Este intoxicaţia cu plumb influenţată de
apropierea locuinţei de o cale rutieră cu
trafic intens?
 2 loturi; la final: compararea rezultatelor
 Este prevalenţa HIV influenţată de
utzilizarea în comun a acelor / seringilor?
 2 loturi; la final: compararea rezultatelor

9
SOD longitudinal

 Bolnavul este văzut de cel puţin 2 ori, la


anumite intervale de timp
 Este prevalenţa HIV influenţată de
utzilizarea în comun a acelor / seringilor?
 1 lot – se determină seropozitivitatea HIV
 Se repetă determinarea la 1 an – se apreciază

dacă au apărut cazuri noi

10
Studiul analitic
 Caracteristici
 Apreciază (in)existenţa unei relaţii de
cauzalitate între două fenomene
 Administrarea unui medicament – ameliorarea /
vindecarea bolii
 Apreciază (in)existenţa unei relaţii de
cauzalitate între un factor de risc şi apariţia
unei boli
 Factorii incriminaţi în infecţia cu HIV
 Tipuri: retrospectiv, prospectiv

11
SA retrospectiv
 Tip cohortă
 Terapia chelatoare la copiii intoxicaţi cu
plumb poate influenţa instalarea HTA la
vârsta de adult tânăr?
 Se studiază evidenţele medicale din urmă cu 15
ani – se extrag datele de identitate ale copiilor
cu intoxicaţie cu plumb
 2 loturi: cu terapie chelatoare; fără terapie
chelatoare
 Se măsoară TA actuală – se apreciază
comparativ, la cele 2 loturi

12
SA retrospectiv

 Tip caz-control
 Se asociază leucemia cu expunerea la
pesticide?
 2 loturi
 Lot de studiu: bolnavi cu leucemie
 Lot-martor: fără boală; aceleaşi condiţii cu lotul 1
 Se apreciază procentul de expunere la pesticide,
la cele 2 loturi
Se compară expunerea la pesticide la lotul de
studiu vs lotul martor

13
SA prospectiv

 Intoxicaţia cu plumb a copilului


predispune la HTA la vârsta de adult?
 Lot de copii – se determină concentraţia
serică a Pb
 Aceiaşi pacienţi, la vârsta de adult tânăr –
se măsoară TA
Se compară frecvenţa HTA la foştii copii cu
concentraţie crescută de Pb cu frecvenţa
HTA în populaţia generală

14
SA prospectiv
 Utilizarea în comun de ace / seringi –
factor de risc pentru infecţia cu HIV?
 Lot de subiecţi dependenţi de droguri iv
administrate cu ace / seringi comune –
proporţia infectaţilor cu HIV
 Aceiaşi pacienţi, 12 luni mai târziu –
proporţia infectaţilor cu HIV
Se compară proporţia infectaţilor cu HIV după
1 an de utilizare ace / seringi comune cu
cea iniţială

15
Studiul experimental
 Pentru testarea eficienţei unor terapii
 Tipuri: randomizat, seriat
 Trial orb randomizat:
 Medicament A vs medicament B
 Medicament vs placebo
 Pacientul nu ştie dacă se administrează medicament A sau
B / medicament sau placebo
 Trial dublu orb randomizat
 Medicament A vs medicament B
 Medicament vs placebo
Nici pacientul nici experimentatorul nu ştie dacă se
administrează medicament A sau B / medicament sau
placebo

16
Studiul experimental
 Trial seriat
 Fiecare pacient este totodată propriul martor
 Aplicabil în bolile cronice

 Se admininistrează succesiv, perioade egale, cu

perioade de pauză:
 Medicament A respectiv medicament B
 Medicament respectiv placebo

 Se compară eficienţa terapeutică la cele două


perioade
Avantaj: omogenitate

17
Metodologia studiului

18
Alcătuirea lotului de studiu

 Cine vor fi subiecţii


 Cum se vor selecta subiecţii
 Criterii de includere
 Criterii de excludere

19
Relaţia cu subiecţii

 Alegerea variabilelor de aplicat


subiecţilor
 Utilizarea în comun a acului
 Statutul socio-economic

 Aplicarea unui program educaţional pentru

reducerea riscului
 Utilizarea unor intervenţii directe
 Dieta hipocalorică pentru obezi
 Seropozitivitatea HIV

20
Relaţia cu subiecţii

 Chestionarul
 Înmânat
 Prin interviu / telefonic

 Tipuri:
 Deschis
 “Care sunt obiceiurile pe care le consideraţi cu risc
pentru infarctul miocardic?”
 Răspunsul obţinut: în funcţie de nivelul educaţional

21
Relaţia cu subiecţii
 Cu răspuns preselectat
 “Care dintre următorii factori cresc riscul de IM?”
 Cu întrebări în cascadă
 “Cu ocazia ultimului examen medical vi s-a comunicat
riscul dv de a face IM? Dacă da – ce vârstă aveaţi?
Dacă nu – treceţi la următoarea întrebare
 Analiza datelor arhivate
 Foi de observaţie, registre de consultaţii,
anchete de deces

22
Prelucrarea statistică

23
 Studiul observaţional
 Se descrie distribuţia variabilelor
Exemplu: prevalenţa HTA la populaţia de sex masculin,
vârsta peste 30 de ani, cu exces ponderal, din municipiul
Arad
 Studiul analitic
 Se demonstrează statistic una din 2 ipoteze:
 Ipoteza nulă: nu există asociaţie între variabila predictibilă
şi variabila rezultantă
 Ipoteza alternativă: există asociaţie între variabila
predictivă şi cea rezultantă

24
Media

 Media aritmetică
 Simplă: S / N
 S = suma algebrică a valorilor variabilelor; N =
numărul de variabile
 Nu este relevantă

 Ponderată: S x F / N
 S = suma algebrică a valorilor variabilelor
 F = frecvenţa variabilei respective

 N = numărul de variabile

25
Variabilitatea

 Variabilitatea – gradul de dispersie al


valorilor
 Deviaţia standard: DS = S (MA – X) / N
 DS = deviaţia standard = media deviaţiilor de la
media aritmetică a eşantionului de studiu
 S = sumă de / suma parantezei

 MA = media aritmetică

 X = valorile individuale

 N = numărul de observaţii

26
Variabilitatea
 Testul Student p – compararea a două
medii
 p < 0,05 este semnificativ statistic – diferenţele
între cele 2 grupuri de valori sunt semnificative
din punct de vedere statistic
 p > 0,05 nu este semnificativ statistic – nu există

deosebiri semnificative între cele două grupuri


de valori

27
Variabilitatea
 Indicele de corelaţie IC – corelaţia dintre 2
variabile
 Semnificaţie
Cu cât IC este mai aproape de 0, cu atât mai mult

lipseşte corelaţia dintre două variabile


 Cu cât IC este mai aproape de 1, cu atât ma puternică
este corelaţia
 Tipuri
Corelaţie liniară pozitivă – cu cât este mai mare o
variabilă, cu atât este mai mare şi cealaltă variabilă
 Corelaţie liniară negativă – cu cât creşte una dintre
variabile, cu atât scade cealaltă variabilă

28
Redactarea

29
 Este “darea de seamă” asupra cercetării
 Stil
 Timp trecut pentru redarea metodei şi rezultatelor
 Timp prezent pentru noţiuni bine cunoscute
 Persoana 1 plural
 Calităţi
 Precizie în descrierea populaţiei, perioadei, locului,
rezultatelor
 Claritate

30
 Cuprinde:
 Introducere
 Material şi metodă

 Rezultate

 Discuţii

 Concluzii

31
Introducere / background

 Scop – obiective – ipoteze de lucru


 Oferă cititorului elementele necesare
înţelegerii lucrării
 Subliniază interesul lucrării – de ce a fost
efectuată
 Referire la alte studii – citări din literatură

 Formularea scopului şi obiectivelor: fie


interogativ, fie afirmativ

32
Material şi metodă

 Material
 Pe cine / pe ce s-a efectuat studiul
 Populaţie, bolnavi, animale
 Criterii de secţie a subiecţilor
 Criterii de includere
 Criterii de excludere

 Descrierea exactă a loturilor


 Vârstă, sex, origine etnică, formă de boală etc.

33
Material şi metodă

 Metodă
 Ce s-a evaluat
 Acţiunea unor medicamente: doză, durată de
acţiune, cale de administrare
 Rezultatele unei intervenţii chirurgicale: tehnica

respectivă, cu detalii
 Valoarea unei investigaţii: descrierea

investigaţiei, reactivii utilizaţi, aparatul cu care


s-a lucrat

34
Material şi metodă
 Criteriile în baza cărora s-a realizat
evaluarea
 Parametrii clinici / clinico-epidemiologici = scor
 Parametrii biologici

 Frecvenţa complicaţiilor

 Durata de supravieţuire

 Cum au fost analizate şi evaluate rezultatele


 Ce teste statistice s-au utilizat

35
Rezultate

 Se menţionează toate rezultatele


obţinute, inclusiv cele “negative” – care
contrazic ipotezele de lucru
 Se evită rezultatele care nu au legătură
cu scopul lucrării
 Se utilizează în text timpul trecut
 Se ilustrează prin iconografie

36
Discuţii
 Interpretează obiectiv lucrarea
 A fost sau nu atins scopul lucrării
 Discutarea critică şi obiectivă a rezultatelor
 Număr suficient sau insuficient de subiecţi
 Metodă adecvată sau nu

 Compararea rezultatelor cu cele obţinute prin alte


studii
 “În acord cu studiile efectuate de ... şi noi am confirmat ...”
 “Spre deosebire de rezultatele lui ... studiul nostru nu

evidenţiază ...”

37
Concluzii

 2 – 3, maxim 5
 Doar cele rezultate din studiu

38
Iconografie
 Ilustrarea prin grafice şi tabele
 Graficul / fotografia
 Număr de ordine, titlu, eventual preluare
 Titlul se amplasează sub grafic / fotografie
 Tabelul
Număr de ordine, titlu, eventual preluare
 Titlul se amplasează deasupra tabelului

 Uşurează urmărirea rezultatelor


 Foarte utilă pentru a prezenta evoluţia în timp
a fenomenului

39
Bibliografie
 Publicaţiile consultate
 În ordine alfabetică a primului autor
 În ordine cronologică a datei de apariţie

 Monografii
 Numele şi iniţiala prenumelui (bărbaţi) /
prenumele (femei) primilor 3 autori – et al
 Titlul cărţii şi numărul ediţiei
 Editura, localitatea şi anul apariţiei
 Paginile consultate (prima şi ultima)

40
Bibliografie
 Articole în periodice de specialitate
 Numele şi iniţiala prenumelui (bărbaţi) /
prenumele (femei) primilor 3 autori – et al
 Titlul articolului în limba originală
 Denumirea revistei utilizând abrevierea
internaţională
 Anul apariţiei
 Numărul şi volumul
 Paginile consultate (prima şi ultima)

41
42

S-ar putea să vă placă și